Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • c8 Frumusani Identitatea Feminina Si Discursul Mediatic

    Uploaded by

    Mirela Aburlăciței
    9 views26 pages
    gfs

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    gfs

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views26 pages

    c8 Frumusani Identitatea Feminina Si Discursul Mediatic

    Uploaded by

    Mirela Aburlăciței
    gfs

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 26
    Identitatea feminin& si discursul mediatic in Rom4nia postcomunist’ Daniela Rouenja-Frumugani La mai bine de zece ani de Ja colapsul totalitarismalui (ca ‘excludere a individului gi diferente;), reproblematizare a eategoriei sfemele” implicd o reflectie legitima asupra identitajii, autonomiei {i valorilor feminine, dar si asupra unor valori universale, preeum ubiectivitatea, autosatisfactia, comunicarea (altel spus, valoriza: fou experienjei, memoriei, relatiei ca un complement absolut necesar il expertizei gi competitivititi). Rocompunerea identitars se bazeazt tn egald masurd pe schim- horea voluntarista a ordini sociale (dezbaterile actunle privind pari- tates fn reprezentarea politicd, legitimarea unor noi actor! soviali) 4 peo reflectie critics densintitonre a stereotipurilor de gindire 31 hetiune (of P. Bourdieu, A. Tourraine etc.) Daca oprimarea femeilor ~ .majoritate ticutt” do-a lungul isto- ‘ieiare profunde rdacini lingvistice gi comunicafionale, ansamblul seprevontarilor sociale (eu precidere imaginile mediatisate) si lim- Dajul devin cheis schimbarii hegemoniei masculine. Genul nu exte doar o .diferenta” biclogica gi cultural, el este in primul rand o problemi de putere side dosinare simbolick exercitat’ la locul de ‘monea, pe strada, in spatiul privat, Cei care detin puterea decid ‘supra modului de lectura a realitaii, asupra normelor de compor- tament, altfel spus, asupra normei si deviantei. Maximele dominan- {ilor cunt prezeniate ca reguli universale, atemporale, emblematies ypentra experienta umani in goneral. Cercetdrile psihosccialogilor | alo antropologilor nu au gasit variatiisemnificative privind socia- hilitatea, motivazea, stima de sine enu abilitatile cognitive lognte de diforenga coxuala. in ciuda rozultatelor corectarilor, porceptile privind rolarile sexale gi de gen sunt depatte de a =e f modifieat radical, Proeoeul prin earo ce eonatraieste identitatea fominina este mai pofin determina de factori biologic: inerenhs, oft de norme extorne gi rolafii de putere co consolideaza ,dominayia maseulina” (P. Bourdieu). 2» EME, CUVINTE § IMAGINE -Feminitaten si masculinitates nu sunt esenfe, ef mod trai anumite relatii" (R, Connell, 1987, p. 179). De aici db rmusculinitati ya femoinitati in raport eu teoria gramsciant rmoniei ca ascendenfa socisl8. Aceasti sscenden{’ nu sem pirat recursul la forta, oi eate reprezentata de doctrine sp confinutul media, struetara venitusilor, politieile sociale ett, Din aceasta perspectiva, reprerentarile sociale sunt consi rept o forma de eonstructie a realitafii. Pentru Denise do postulatal fundamental in studiul reprezentiriler sociale este relatia, corespondenta dintre formele de organizare si ean sociale yi modalitatile de gdndire soeiala conceputa prin p categoriilor, operatilor gi logieii sale” (D. Jodelet, 1994, py Repreaentatile sociale instaureazd o polarizare a valorilor gi, iureazi eategoriile de pereepere gi definire a socialulu revistele, televiziunea, fctiunea, Internetal vehiculeazi p reprezentari ale fomeilor gi barbajilor. Anihilarea simbolicd a femeii, care a fost observata de ‘Twehiman acum un sfert de sveol, co perpesueaza in ciuda w feminine” (G. Lipoveisky), a batiliei pentru ganse ogale si paz {In contextul montineriiinviaibilitayit sam marginalitagi fe tmass-media (fenomen datorat at&t maseuliniatriisferei publi si reticentei femeilor insele de a intra in politick ~situatie v ‘ai ales in file posteomuniste), ni se pare eaential ca discurs diatic sd inifioze o schimbare de paradigm, suseeptibila s4 p ‘erodarea elijeclor gi revalorizarea rolului feminin in spatial p Dupa marile migcati de eliberare colonialA, asistm, ineep, ‘dous jumatate a secolului XX, la dowa mari forme de ,cecomp ‘a lumii”: gandirea gi acjiunea feministe strans legate de eco rresponsabilitate fata de valorile naturii ~ sursa vietii ~ gi ‘uri, ,Dup migcarea muneitoreasea gi migedrile de cliberarent ‘ala, mgcarea femeilor lupt& pentra depagirea opoziiilor or Sntre un pol rational masculin, burghes gt occidental sun pal nal feminin, popular 51 indigen" (A. Tourraino, 1999, p. 99), Dac este adevarat ca principiul de perpetuare a raport ominare maseulind nu rezidi tn primul rand in eadral w domestice, cin instante precum scoala, statul = spayit de ela ‘31 impunere a principiilor do dominare eave se exercitis in ‘universului celui mai privat ~ edmpul de aeyiune deschis [iy "poliglota”, practiea ferinist& construiegte gi deconstruiegte WohNrtreA PencivaA §2 DIscURSL uEmAMIC a mons yi se plaseass in eadrul laptelor politice contra lr de dominaro" (P. Bourdiou, 1999, p, 82). In eadrul i diind sens unor construct Wdentitare da autono- wih prezentl proiect ~ deseriere a starii actualo do Ae actinne vistoare. thu mai sunt marile migcisi sociale, amplele mobi ‘mai degraba proiectele identitare individualizato, Hiei ¢8 feminismal este ismul eare a déunat col mai Plungul istoriei; dimpotsiva, printrun efort uriag, el a iychimbarea destinalui une jumatagi din omenire, mult In theore. fhvorint cnor concepte istorice presum posteomunism, , sgietate poatindustriald in eazul nofiunti de femi- Hi distingem futre practica militant, alata tnte-un 4 acceptia teoretich poststructuralista deconstructio- ipreainta ton progres al fominismului spre 0 gindire CFominista continut 28 fle una dintre evle mai impor- pots fustiie, droptate sociald din lurea contemporan’ ‘importants alternati umentala. Postmodernitstit gi structuralismului, ferninismal ple valorizarea proximitatii empatice, a intereonexiunii gi relate. mul promovat de una din cele mai importante voei ale jul contemporan, Rosi Braidatti, exte pandantul unei pol speriferie” Ia noi presiuni hegemoniee (R. Braidotti, ‘M-17), Estetica nomada promoveaz4 contingental, echim- ia individului, nu a concoptelor abstracte, Rezistind foministele (si ferninigti) sunt intelectual critici care ma inten gi sAracia simbolice: memoria lor actioneas’ impo- lui; 69 actualizeaza rebeliunes formelor de cunoastere subjugate. ; Namnsl ea Practica, proicct eolectiv si impuls ereator pori- iferenta deep! fori& pozitiva, articuleara problemele Wide gen cu subiectivitaten gi legitimares epistemologic& hy, 1997; P. Bourdicu, 1997; R. Braidotti, 1994 etc). iron forninisth refuz4 subieetivitatea linear&, promovand ‘mobild, orefen de intoreonexiunl. Cultivand o devenire co- 22 EMBL, CUVINTE 8 IMAGINI similaritatea femeilor ea deuxiéme sexe, evidengiind complexitatea. conditilor materiale gi simbolice in eare femeile rvale trbiese, sper, s0 framanta, nazuieze Intro perioada de aga zis .postfeminiam’, etichetath astfel de mass-media occidentale (gi fanctionind ea sefffulfilling prophecy), ‘manifestirile feministo sunt vaauste ca erize de isteria, ina Inari de porifie eo pun tn discutie ordinea aceiala; numeroase femei impairs tagese aceasta opinie gi refuzd a8 ae identifiee ca feminists. Contrar crvilormaseulini care sorvese drept model, feministale sunt percep ute ‘mai degraba es antimodel eu care este desuet,ridicol, nopotrivit 68 to identific Si totusi, revolufie de catifea cau batahie de strada (margursie ‘acute sau protestele violente), teansformazea eonstiintol forcilor 1 schimbarea valorilor in majoritatea societatiloe lumit eontempo ane (datorata feminismului) ja bulvorsat-ancamblal umanului de la ppaterea politica la stcuctura personalitati(M, Castells, 1999, p. 171), ‘Aceasta veritabila echimbare do paradigma ce.a acos din umsbr8 i lalcers jumitate de omenire a transformat complet economia #1 pata, forjei de munca (prin aecesul femeilor la educatie), viata de familie (prin controtul reprodueeri) gi, desigur, identitatea ,jumitayit ano: nite’, aga cum a fost ea definita de bicbaui gi atatoata de familia, patrisrhala. Constientizarea anonimizari gi trivializari femeilor este deter: ‘minata de reeonfigurarea identitati feminine, operate de feminism, -Responsabilitatea pleaca de la identstate... ea presupane valor area identitatii colective si regandirea sinolui ca o compenenta a acestei identitayi. Identitatea feminist nu este un dat, en se com struieste... Astozi efnd feminiatele se intalnese, acfioneazs impreuni sicitesc ceea ce alle ferministe.au seis, identitati feministe ge creenz ‘au se consolideaza. Cand feministele vorbesc gi actioneaz4, tecria ‘cboard in strad’ gi eaplta sens. Cand fominiatele eitese, ele menyin, contactal si continua si raflecteze impreund, Aveste daul wxperienta, ‘transformarea personala $i snteracyiunen continiaa fac feministele “interior responsabile» fa fata migelirii feministe” (J. Mansbridge, ‘apud M. Castells, 1999, p. 15), Disolujia identitatilor rigide si a eului narcisist promavata de poststructoraligti echivaleazd cu parteneriatel, convivialitaten, rnon-centralitaten egoului dizolvat in proiectul colectiv feminist. Sarcins general gi generoasa a fominismului - de deconstruire $i reconstruize @ unei identitifi feminine debarasate de soxiemel IDENTITATHA FEMININE $I DISCURSUL MEDIATIC 28 ancestral al inatituillor societafii~ se doseompune in varl obivetive feetoriale precum critica femimista a limbajulu, dinarnstarea opo- ‘ifiilor cultura de elita/culeura de masa, avand drept corolar valori- area experienjei si (contra) culturii feminine, eritiea derapsjelor Imass-media ex male-médias etc, chestiuni pe care igi propune a8 le jproblematizeze (gi nu sé le narcotizeze) lucraren de fata JJurnalistele gi corclitoarele feminist i eriticd viralent pe eet cave red in desuctudinea feminismului: =a ne sflgm fate ork pucifominist; expresia mi-a produs itotdeaune alergie, Ba sont fa 0 fnmormintare de lax. Cum spunea sarista americana Gloria Steinem: svocbim oare de postdemocrati». Nu, feminissl nu a muri El favo 0 paued, spteptind poate ex birbali sf participe trmitoaren etapa? (G, Malle, 200 p. #40. in avelagi decenia (1996), sacsia canadian de televiiune, Madloine Poslain, propanea in emisivnen a2 Le Point Média um Fegortaj privind eondile de psiiltace ale une rovisto feminist. Intrcband o siorictt francorh: ai ese powibil sk propuneti um continatferinit in revietacomeavoaatra, en primegtsrasponl feminist? Dare complet demodat™ $ acousta pontra e, Im cal onoratielX fmininl nu mal esto posiieenfortab din exuza Conolailor extremists i wetnste: in mimeronae cercuri nv mat © diebonton sit aigeri ca feminist. Trabue af ai 80 ce ai livertat fcidomica qi sovuriaton local de monck pete ao declare fick {i dosavuat’ F Desearries, 199, 528). Tpotera fondatoare a deimerauisi nostra ose simbiozs unoreate- fort mult imp separate: ralionaldl i aestivstaten, experiza 3 ovpstin, confnutul sy relafin ete. .Aurim mult mai dae femelle fpundnd: Vieau sh am o vist profoional, intelectuald rousi, dla creau slo vn(S aftetvd,famulala. Barbati ap amt obliga 94 omande anv ea fie eomendali, esiest ochig in Jumea prfosionalé WH rafionlitaten iastrumentald. Fooedl gt net bie arti sh onslieze uivernlafectiv 9h yniverwalcognitiy, ele runt msi 869- Stila motag) 9 coomopolitiam, In pan perronsl yf prefer 38 totiece tivo lume in care genurle si fort mai ammesteente decSt Tumea in care nm tri’ (A. Tourraine, 2000, p. 256). 4 [FEML, CUVINTE SL IMAGINI 1. Postmodernism/postmodernitate/societate postindustriala LL. Modernitatelposimodernitate Migeare ambivalenta, postmoderniamal marcheazd atét cepararea de modernism (printe.o dicociere cronologica si tipaloyics), cal redefiniren acestuia (prin reinterpretared wnor mare) earaeteristice). Ceca eo subliniazd postmodorniamel este faptul c& realitatea a fest dintotdeauna ,culturala”, bazatd pe reprezentér; Gmagini, ide, produse ale ideologiei). Pe taza notiunsi aristotelice de dase (in Sensul de opinie eomund, voix de fa nature), Linda Huteheon (1987, pp. 14-15) concepe postmodernimul ea po un proces de dedoxificare’ culturali, de transformare a reprezentarilor exlturale tm perimetrul lunei critici denaturalizante In viziunes hui Gilles Lipovetaky (1989, pp, 89-151), postmoder- nismul este echivalat cu o logick hedonista, eu perronalizarea carierei, loisir-ului, proiectului existential. Logiea discipline, pri vvafiunii, snerificiului(erépuscute du devoir in formularva metatoricd a aceluing: Lipavetsky) este inloesita eu o nowa modalitate (ida, aon-directiva), self protective, de asumare a relatilor sociale 43 3 traseului egoului). Dreptul la Hbercate, la autodeterminare nel ‘ital tn teorie, dar cenzurat de constringeri economies $i politice impane 0 obsedant cdutare a Identiti; feminiemal, revoluyio sexualf, revendiedrile minorititjlor regionale si lingvisticy, t2h- nologiile PSI fin de explozia diferentelor gi eultul autenticitati, l expresiei libere de oriee constrangere. In aceasta consti i schimbarea fundamentals de paradigmd operat de postmodernism preeminen{a individualulul atupra niversalalui, a psihologicului supra idcologicalui, a diversitaii asupra omogenitati, a perm sivului asupra eoereitivalal Dac epoea madernd ora obsedata do rovoluie gi progres, cea postnodernd este dopondenta de comomiare inaleteheologi de {nformare si comuntcare] 1 expresie, de cupralictarea pertona. Unde i subiecuviati.- Bp0ca toast arealiat preveluponare's cotidianuuisindividualult:privataareentinga,erodaroa ident ‘Bfilor sociale deafectare doclogios politic, desta lieareaceele- 04a porsonalitatdor,constituind oa down nvsltie individualist (G.Lipovetaky, 1889, 5.7) Postmoderniemal suprima distana ire IDENTITATEA FEMININA SU DISCURSUL MEDIATIC 9 fulturi (eultura eultivata” si eultara de consum”), dedramatizeari bonfliete 43 tensiuni, interrelafionea7a ironic si eomplice stiluri, tonuri, diseursuri eterozene. (0 sous congtiinta, din care orice arma de mentalitate parme- hideana axatd pe conservare si permanent dispare, se instaleardt fnte-un model herackitean al mobilitatii, al .inceputului perpetuu, f) infinite! ojeritdti a lumii", Ricard, 1994, p, 194). Este abuolut indidpessabil sk mhenfionim distinejia tntre poste tmodcrnitateca paradigid, piston, contort social, tip de cond Uinant existenfiala gl socials” (V. Nemoien) gi postmoderniem ca Klement in dlacronia curentoloreulturale. tn Yentativa de elreom- feriere a postmodern, Viegl Nemottni (1996, pp. 17-19) mene fionoard urmstoareleelemente fondatoare: Pfentralitatea comuniesrit() roll dominant al mase-media in formarea opinie! publice); aha postindustrialé mareata de producerea informatie, ¢t Wa materialclor brute; + transigia de la revolutia lui Gutenberg Ia vizualu televiaual gt [ater sori + Grabiliven de nol roporturi inte femet gi bazbat, aydnd drept orolarsftritul dependentei, dar gi dectinsl families; fonefenca intce lobaliem gi multicultarallty ale] spus tntre toiveraliamal gonerat de ilursiniem 9 specibettaten sexual®, ttnorasialé de origine romantica; + congtinga de sine, autonnaliza; Beceem tate ee eee, {ianilor concomitent ea insistenta cheetionare a valorilor; Mars Inloeuit de Nietzsche, + jocel perode eu itor in iteraturd, dar gin arhiteelurt,urbe- hinm ele; propensiunea spre diecntinuitale gi eterogenitate; + noua religioatave do natura epiitualinisties, $1 nu teologidog- ‘matics, corelat#unei morale practice. Abordarea adcevata a fenomenului pare coa a multimilor vaui, Juazy, 30. perepectva. ont ebmp cultural earactenias de un Wwittgensteinian jae de familie” gM. Chrttrescu, 1998, p. 8-8). ‘Mase-media gi noile tehnologi contribute substanjal fa accen ‘area feromenul transiente\ (ef A. Toffler, 1973) e insecuritate,aecelerare exponential a rita vie Drofesonsle te 9i,ca uncorola,larelativizaren valor perspect- ‘tml lumii moderne, tradus prin dozagrogarca oriciro! autoritaj 26 FEMI, CUVINTE 61 IMAGINE si prin relativizares valorilor poate produce un sentiment de Adezorientare si perplexitate eulburali” —M. Cartirescu, 1999, p 14). Postmodernitatea Inauguraazi concoprul de gindire ,slaba® (G. Vattimo), de adevar influenjat de modelul retoriii 91 exp ents estotict, ¢i nu de modelu! poritivist al eunoagteritstintitice (G. Vattimo, 1993, p. 6). © data eu prabusirea logitimarilor metafizice (moartea ,marilor ppovesi:”, cunoasterea europeand inte’ in impas, Determiniemul absolut esto dotronet, arta gi stiinfa se vor confrunta ea paradoxul, entropia, indeterminarea, ,Nu mai putem vorbi deed de yinsule de Goterminiam’ instabile, produse de starea locala a sistemulul, Snirmun oewan tn migeare haotica” (M, Cartareses, 1909, p, 42), 1.2. Postmodernism $i feminism ‘in pareursil descentrant de Ia autoritarismal eultural modern a dialogul postmodern contrworiforio (otmied, sexuala, religions§), iscursul feminist joacd un rol crucial El actualizeuzt prineipalole trastturi ideologice si sociale ale postmodernismului + asoeierea eux societatea democratich (in care voces Jbarbatilor Albi matusi® poate fi polifonic tnsotith de voile ,oulailalt sex”, ltor vaesto, ator rase); + dependenta de noile tehnclogii, hegemonia mase-media (in eare coneoptele de contracultura, de medi alternative dubleaz% miain- definires feminitatii gi sexualitijii: ~ Sampanii contra reificirii fometi transformate i obiect sexual al consumuhai masculin, = ¢ampanii impotriva pornografiei gi violentet contca femeit tn familie gi im publie; IDENTITATRA PEMININA G1 DISCURSUL MEDIATIC a1 cu dominatia de ad ide land trun flex de chestionsts normal Pnetsl de plecare a fominamlot ese pcre parr a hociti interes fomeilorasordonatinteresuls Whrbailon, de Inciistanea sernelé a manci la normelentrioriat de mints tse ntitcee teers aqaee deeened Chace: sacrfca de sin, rabdare ee, care To precondiionsasa Pentre coll de mame sti) Majritatea fomintsmelo riniatelor)aeuainefiienta teoret fare cr ocult centralisdesexperlenfejcacacteretichfomaniAt [Acets argues sunt aaocateformalor cesdentals do reaens tate, controlut maaculn supra natu femel, putericaflate Molengel i oprima InGyn/bzaagy (1979), Mary Daly daca dfiniia macula a anita fernine i praciteenre nepetasimbolesaeriearen foil Mame (practica legit pcionrelo tn Clo, sutt-l indian, Giterotomi). Bxperienfa femiaind nemediath de ven teorieeate Dan pole! font, Femintmal radicl (tat cl francer, et 9 el emerican) inte prinle deconstrucia radials fimbajulu patrlarkal. Schimbarea politi poate arveni in fara sa anterior ree mantizir fomlsmulul, motiv pent care paibanaliga Ye Lacan Saf reformlath de Krister Give ghey nba feminin maryinalizat de ratonalismel masculin va f revaloreat liibajut roti ti, mag al fs Ppprenna bea coetere tl oor gel ibre Bi iertsexcardaataca voc desl eonticaron aera Feminieml sottisevizaza denvatareo nel prac pies Peta tercevie rlpre.eontvatague ayotibnt socal prtspativ, nu doar @ celal reprezentaci Ieee gig tea laine ei iniind po consituirea ne cultur femine-centrie. Dacé in tooriilo liberate neaesoptabila o inogalitaton ganselar, in worille sociatiste $1 marsisle neacceptabili' exploatares, inclusiv ‘oa invieibila (sn femme), in teoriile radicale snacceptabsla ¢ inexis- tenfa unei lumi de valori feminine, in teorile ecofeministe nea: tabil e orzoliul nostru ca fiinfe umano, dispreful fata de natu Dat find ca foriniamal liberal nu pune in eauza fandamentele societ ii, cise arata dispus si lucreze (preluereze) in eadral existent, ” PEMBI, CUVINTE $1 IMAGINE sl vafiacceptatcnvooen public a feminismulai? OX, Mackie, 1994) 267), cuscopeiilh ab antrbuie la conabiicaen publisl la Dishortenfesisinonlsicn acaptaien idlerictsusiaeiciac ‘Conjsehnd problematic densa gide clas, alte spos, reunindl Fumnipdaenah wueerisl imaeeeerace one povarh a ferei~explostaren enpitaist In sern gabich teen Palriachals tn afra privath -,feninisnul socialist propune pro. chimbare aosaly alternative a crgnniznen atrial i, in vadorea eliminseth dublel opresiun (de gon $1 3), aliange en tote grupsrile feminine (emes snigrante, le biene, de clone ete. Paintin vadeal oilers onsinal gien tutor cite Qilersodetas pocom age nel asim, deatcelecenee su Batecislsvoletn ciara uttvmsr hime Coolie erst cate chestiunea cruciala. Sees Dyfaeeeie ee amaharinirea tee staritat Kate Millet conetitie emblema ur impotsiva nai grap (ces SUab), po care vocieaten su o tnt talerensh de mult fay de alte frapun (eve), neg, inden). Indus Unter alt) de pornograie fall oe consis ex saetafora ulm a domindri, wllene, subju: Bir 9 posi! io aocitailepariarhale (M. Mack, 190%, p 260. Daca feminstle berate ncenra ah atenneroecresonfele nna portable ale sstomalei (patriarhaD, fd a pune in caush stom neu, lgitimitaten puters qin todelilar maacolin, propund Simba ln faba errntnor oie i as ‘rein; educa ia ton-sxies batten practice reprotuetve, ‘Stinks raieal nerpingewistomal in snsambl, rafonalt Iagica mesculink opresive, propundnd nical metodolat Sele shematie de cnoateesiodedfenite de cence, Intr-o impresionanta serisoare adresata cotidianului Globe and ‘Mail, seritoarea canadian Margaret Atwood afirma: .There are ‘two things that men do that women don't: they make war and ‘commit rape, That's two good reasons for working towards a future secinty that derives more of is values from women” in ani efervescengi o} radicalizarii migedrsi feriniste, in Québec, a yy ieraten air et corats Hbera pone 1) Pas de libération des femmes sans libération du Quéhec,, Pas de libération duu Québec sans libération des femmes”; IDENTIUATEA FEMUUINA §1 DISCURSUL MEDIATIO 33 2) ,Nous nous définissons comme les eaclavos des eselaves”; 8) “La libération des femmes n'est pas un prineipe abstrait C'est lune réalisé qui se situe dans un pays, une histoire avec des étres humains. Le Québee étant un pays colonisé, In Québécoise est done Hloublement exploitée” (gpud M. de Save, 1988, pp. 159-160). eminictele din Québec eonfrantate eu dubla sau teipla lor mar hulitate Cidentitate de gen, identitate nafionala, orientare sexual) unt eole mai in mAsurh 8A inventoze construirea unei strategii plitice adaptate fragmentarii identitaja: subiectului postmodern” tht de Seve, 1988, p. 171), poate gi pentru ea, in Québec, statul a Amegrat partial ferainismal (s-a ereat, in 1975, Consilial pentru Auatatul femeii, s-a vorbit chiar de un feminism do sta). Prin intermedial feminismualui, femeile ca grup social au doban- Att accosal la diseursul public; urmeaza (in perspectiva descentr: Jigtrii pluralizérii postmoderne) inaugurarea unui spagiu public de Morbotere, negoclare, articulare a integrani cu autonomia, Giindivea eccidentala find infrastructurata de oposija binare (bine/rau, individisocietate, cunoasteresignoranta etc.) una dintre pirineipalele operafii intreprince de corcetarea feminist& a fost decon- ltruirea gindirii binare ea intemeiere a patriarhatalui, In La Jeune fide (1975), Hilone Cixous inceared e8 situeze feminismul in raport (Gs oposite acivitate/pasivtete, soare/una,ealtura/naturd, zifnoapte, IileligentWafectivitate, logowpatos ote, eare vor sehemstiza inevi- {abil polul feminin ea pasiv, dependent, non-politic, non-social — {hie-un cuvént, negativ; logocentriemal (asociat Tulocentrismului) fonduce la acelagi efeet: ticcrea gi oprimarea feminind, Hn majoritatea reprezentarilor colective, stercotipurile asociate forninitatis eonstruiese polul negativ, efemer, indezirabsl, dacd nu ¢hiar reprobabil (infra-sinteza M. Miroiu, 1996, p. 60): A NON-A # poritie nogativ + pretenga absent’ © transeendenjé — imanenya + superior inferior + cultura nats + minte trup + intoligibal sensibil + rativne pasiune + intelect emotie + rational instinctual a -FEME}, OUVITE gt RuAGTN IDENTITATEA FEMININA $1 DISCURSUL MEDIATIC De Ja Platon 53 Aristotel destinu} feminin va fi definit ea non- imperfecfiune, inesential, ouxiliaritate ete Dincolo de axpectul militant, feminismal propuine intemeicr gl rite tooretice distincte, 8] eonstituieo noua manera de a ehestioni realitatea social’ gi ordinea stabilita, © manier’ non-neerofil ‘empatica, integralivd, peniru cd, uga eum apunen Mary Daly (Gy Ecology), filosofia masculin’ este necrofild nu doar prin ebsesi ‘morfit, of si prin propensiunea spre abstract, schema, structurd Feminismul este mai putin 0 ideologie care formuleaza norme ss ‘efiune socials sau individuals, cat migeare de ravistenta la Unici tate, fo favourea polimorfismalai (of Fr. Collin, fondatoares revist Feministe Cahiers des Grif Batalie polities i batalie epistemologics, feminismul investi agheaz8 noi forme de exprosio gi tranamitere a cunoasteri, altel dosat ccle stabilite de sistemul discursiv patriarhal, situate sul |, emblemelor corporalitsii(L. Irigaray), semi. theului, si mu simboliculut (J. Kristeva). ft acevtr—ronte aac ued deacon acta yuna Ren) gnimis anima Jicursui feminist vizeara, wcongtent sau sneongtient, sh const + ogee eres Ip ats iceattatecoleolio care porte atualicn dornta Sacral + puternice slab ome de n tri, vorb,actona, gd, visa tabi iri. inmumele et" * stonom dependent [Mi Morin, apud 0, Caufuian-Blumenfed, 1988, p20) Posbsinn + dominont dominat Bist de vot omsninaul Rlosobe, ind rimane’s

    You might also like