celelalte, pornind de la trei_ nucle principale de osificare. La cele trei ver- tebre sacrale superioare in luna 6—7-a de vita intrauterina apar niste nucle suplimentare de osificare de la care apoi se dezvolta parle laterale ale sacrului (reminescentele coastelor sacrale). La virsta de 17—25 de ani vertebrele sac- rale conerese, formind un singur os. Ver- tebrele coccigiene, fiind rudimentare, au doar cite un singur nucleu de osificare ce apare la diferite virste (de la I 1a 20 de ani. La embrionul uman apar_primordii pentru 38 de vertebre, notamente : 7 cervicale, 13 toracice, 5 lombare $i 12— 13 sacrale si coccigiene. Tn cursul cres- terii embrionului au loc urmétoarele mo- dificdri: perechea a 13-a de coaste se reduce si concreste cu apofizele trans- versale ale vertebrei respective ; ultima yertebré toracieé se transformi in I jlombara, iar ultima vertebra lombara conereste cu prima vertebra sacrala. In continuare are loc involutia majoritatii vertebrelor coccigiene. In acest_mod catre momentul nasterii fatului coloana vertebral are 33—34 de vertebre. Anomalii de dezvoltare in scheletul trunchiului Studiul filogenezei scheletului trunchiu- lui contribuie la tnfelegerea_anomali- ilor de dezvoltare a acestor oase. Nu- marul obisnuit de coaste (12 perechi) poate fi mai mare din cauza dezvolta- ri unilaterale sau bilaterale a unei coaste supranumerare, care articuleaza cu vertebra VII cervicala (coaste cer- vicale) sau cu vertebra T lombara (coaste lombare). Aceste anomalii denota niste ienomene retrograde (atavistice), deoa rece la strimosii indepartali ai omulul fiecare vertebra era inzestrata cu coa- ste. In cazuri rare lipseste coasta XII de o singurd sau de ambele parti; si mai rar lipseste coasta XI. Anomaiiile coastelor la rindul lor se reflects asupra formei vertebrelor respective. In caz de aparitie a coastei_cervicale, vertebra VII cervical capaté aspect de vertebra toracied. In caz de prezenta a 13 perechi de coaste, sporeste si numarul de ver- tebre de tip toracic Notam aici si anomaliile posibile in diferite oase ale trunchiului. Concres- terea vertebrei I cervicale cu craniul {asimilarea atlasului) poate fi insotita de fisiunea arcului lui posterior. Anomalii de acest gen (spina bifida) se intilnese si in alte vertebre, mai ales la cele lombare $i sacrale. Numarul vertebrelor sacrale din cauza asimilarii celor lombare poate ajunge pind la 6 7 (sacralizatie), avind drept urmare lungirea respectiva a ca- nalului sacral si sporirea numarului de orifieli sacrale. Rareori se observa re- ducerea numarului de vertebre sacrale, pina la 4 in caz de sporire a numaru- lui de vertebre lombare (lumbalizare) Extremitatile anterioare ale coastelor pot concreste intre ele sau din contra se pot bifurca. E posibilé aparitia unui orificiu ireular sau oval in corpul sternului sau in apendicele xifoid. Mai rar se intil- neste stern despicat longitudinal, ind primordiile lui pare nu concrese pe toata lungimea Scheletul trunchiutui uman datorité bipediei plantigrade erecte ajunge la treapta superioard de evolutie si prin aceasta diferé de scheletul mamifere- lor. Pozitia vertical a corpului uman se reflect asupra configuratiei cutiei toracice. CRANIUL Craniul, cranium (fig, 28), consi un complex de oase unite tenace prin suturi, servind drept suport si protectie Pentru’ numeroase organe variate ca functie si provenire. In cavitatile crani uilui sint situate encefalul, organcle vi zual, auditiv, olfactiv, gustativ si portiu- nile ‘initiale ‘ale sistemelor digestiv si respirator. Craniul se imparte tn dow’ compart mente. Compartimentul in care se afl’ encefalul se numeste craniu cerebral (crénium cerebrile, de la cérebrum — creier, sau neurocrdnium — BNA). Al doilea compartiment, care formeazi carcasa osoasa a fefel si inceputului tu- burilor digestiv si respirator, precum si pentru organele de ‘simt, constit craniul facial sau visceral (cranium vis- cerdle) sau splancnocraniu, splachnocrd- nium, de la viscera, splinchna — organe alFig. 28. Craniul; aspect anterior. Drees oe alesFig. 30. Osul frontal 7a oar sen 4 Tact stp interne). Craniul cerebral la oamenti maturi ¢ format din urmatoarele oase frontal, parietale, occipital, sfenoid, temporale si etmoid. Craniul facial e situat sub cel cerebral (jig. 29). O mare parte din scheletul facial revine aparatului masticator. pre- zentat prin maxila si mandibula, ultima formeaza articulatie mobila cu ‘rani Celelalle oase faciale sint de dimeusiuni mici si intré in componenta_peretilor orbitelor, cavitatilor nazala si bucala, determinind configuratia creierului fa: cial. O parte din oasele craniului con- tin cavita{i implute cu aer, care comu nied cu cavitatea nazala. Pneumatiza- tea oaselor reduce masa craniului fara a-i micsora rezistenta. Un loc aparte revine osulni hioid situat in regiunea anterioara a gitului, find unit cu oase- le craniului prin ligamente si musehi. OASELE CRANIULU! CEREBRAL Osul frontal Osul frontal, os frontéle (fig. 30), 1a oamenii adulfi este impar, participa la formarea porfiunii_anterioare a_bol- {ii craniului si a fosei craniene anterioare in baza ui, Partea exterioars, dispusd vertical, a osului frontal numila solzul, ‘cam a ireime din halta crania: in ansamblu. In afara de solz pe osul frontal distingem partile orbitale gi partea nazala. Solzul frontal, squdma frontdlis, are o suprafata externa convex (facies extérna), ale carei pari laterale trec in suprafelele temporale (jdcies tempordles), sio fata interna (facies intérna) concava. De partile orbi fale dreapta si sting’ solzul este delimi tat de marginea supraorbi- tala para, mdrgo supraorbitdlis, in care linga partea nazala a osulti Iton- falexistao incizura supraorbi- 1414, incistira supraorbitdlis. La acest nivel ‘catre os advin vasele si nervul omonime, care tree pe aici. Uneori aces st incizura se transforma intr-un or ficiu, jordmen supraorbitéle. In partea mediala a marginii supraorbitale exist’ o adincitura—incizura fronta- 18, incistira frontalis, prin care de ase- menea trec nervul si vasele sangvine. In sens lateral marginea supraorbitala se termind cu apofiza zigoma tied (procéssus zigomdticus), cate se uneste cu osul zigomatic, De la apofiza zigomaticd in sens superoposterior de- viazi linia temporal a, linia tem- poralis. Ea delimiteazé parlea anteri- ard a suprafetei exterioare de suprafata temporala. Ceva mai sus de fiecare mar- gine supraorbitala se observa un val ce 43variaza ca lungime si grad de proemi- nen{é numit are supercilial, Grcus supercilidris, care trece medial intr-o placa netedé numité glabela, glabélla, Mult mai sus de arcurile super- Ciliare, cam la centrul fiecdrei_ jumati a solzului osului frontal se ridicé in panté ugoard tuberul frontal, liber frontéle —nivelul de apa nucleului primar de osificare a osulut frontal. Fata interna (cerebrala), [dcies intérna, a osului frontal trece trepiat in partile orbitale dispuse ori- zontal. Pe fata interna a solzului pe linia medie, de la marginea posterioara vine san(ul superior al sinu- sului sagital sdlcus sinus sagittélis superiéris, care in sens antero- inferior trece in creasta frontala crista jrontélis. La baza crestei se afla un orificiu orb, foramen caecum, in care se fixeazé exerescenta pahimenin- gel Partea orbitala, pars orbitdlis, este para si constituie’o placa find dispusa orizontal. Partea orbitala dreapta e se- parati de cea stings deo incizura etmoidald adincd, incisira ethmoi- délis, Tn aceasta incizuré e situata lama cribroasa (lat. cribrum — ciur) a osului etmoid. Pe fata superioard (cerebral) a partilor orbitale se observa foarte bine impresiunile digitate, impressiones dt gildtae, si proeminenfele cerebrale, jaga cerebrdlia BNA). Suprafata interna in- ferioaré (orbitalé) e neteda, concava si formeazé peretele superior al orbi- fei. Linga unghiul ei lateral se afl fosa glandei lacrimale, jés- sa gléndulae lacrimélis, iar in sens me dial lind incizura supraorbitala se aflé 0 excavatie abea observabila nu- mits foseta trohleara, févea trochleéris. Alaturi de fosetd e situat un virf lateral mic, spina troch- ledris, eu care concreste un scripete cartilaginos (tréchlea) pentru tendonul muschiului trohlear Partea nazali, pars nasélis, a osului frontal are o forma de potcoava. Situata intre partile orbitale, ea delimiteaz’ an- terior si lateral incizura etmoida: Portiunea anterioara a partii nazale e zimfata sise uneste cu oasele nazale gi cu “ apofizele frontale ale maxilei. Pe linie mediana de la aceasta portiune deriva fin jos 0 creasta, care se termina cu un virf nazal acuminat (spina nasélis), ce participa la formarea sep- tului nazal. In stinga si in dreapta de la creasta se afl’ aperturile sinu- sului frontal, , apertérae sinus Jrontalis, care duc spre jumatatite dreap (4 9i stiuga ale acesiuia, Sinusul frontal, sinus frontdlis, la oamenii adulti are dimensiuni diferite, contine aer si e divizat printr-un sept. In portiunile posterioare ale partii na- zale a osului frontal exista o serie de fose, care servesc drept copertina pentru al- veolele osului etmoid deschise in partea de sus. in jos 0 creasta, un-virf mazal nasdlis), ce partici tului nazal. In sting’ creasté se afli aperturile sinu- sului frontal, apertirae sinus jrontalis, care duc spre jumatatile dreap- tsi stingd ale acestuia. Sinusul frontal, sinus frontdlis, la oamenii adulti are dimensiuni diferite, contine aer gi e divizat printr-un sept In portiunile posterioare ale partii na- zale a osului frontal existd a serie de fose, care servese drept copertind pentru al” veolele osului etmoid deschise in partea de sus. ‘uminat (spina jasformarea sep- eapta de la Osul sfenoid Osul sfenoid, os sphenoiddle, se afla in centrul bazei craniului (fig. 31). El participa la formarea perejilor laterali ai boltii craniene, precum si a cavitatilor si foselor craniuiui cerebral si facial. Osul sfenoid are o forma complicata si esté al- catuit din corp, de la care deriva trei perechi de apofize : aripile mari, ari- pile mici si apofizele pterigoide. Corpul, cérpus, osului sfenoid are o forma de'cub imperiect. In interiorul ui se alli 0 cavitate—sinusul sfe- noid, sinus sphenoiddlis. La corp dis- fingem fele : superioara sau cerebrala ;Fig. 31. Osul sfenoid ; aspect posterior. coord rece i Seen acres tit laedupecae plein to heee Getta anette ool Sheps sa major 15 taste Pah Sapir 38 — posterioaré, concrescuti la adulti_ cu partea bazilara a osului occipital ante rioard, care trece Tara limite precise in cea inferioard si doud laterale. Pe fata superioaré se observa o adincitura care aminteste o sa tur- ceascd (sélla tirciea), In centrul acestet adincituri se alla fo $a hip o: fizara, jéssa hypophysidlis, in care se ail hipofiza. In directia anterioara de la aceasta adincitura e dispus trans versal tuberculul seii turcesti, tubérculum séllae. Se observa destul de bine speteaza Sei, dorsum séllae. Parlile laterale ale spetezei seii proemi: neaz inainte, formind apofizele clinoide posterioare (proce. ssus clindidei posteriéres). La baza spe- tezei seii din stinga si din dreapta tree doua brazde pentru artera carotida in terna—santul carotid, siilcus caréticus. La o micd distanté de san {ul carotid in sens exteroposterior se aila lingula sfenoidal4,lingula sphenoidalis, care transiorma’ santul carotid intr-o canelurs adinci. Aceasti cartelurd impreund cu viriul piramidei osului temporal delimiteaz’ orificiul AL B17 NoIs ie carotid: intern, prin care din_canalul carotid artera’ carotida interna iese in cavitatea craniulut Fata anterioara a corpului osului sf noid e alungité formind o creasté sfenoidala (crista sphenoidélis) nu prea mare. Ultima continua pe fata in- ferioara a corpului osului sfenoid tn for- ma de clan{ sfenoid acuminat (réstrum sphenoidéle). Creasta sfenoi- dala jonctioneaza prin intermediul mar- ginii sale anterioare cu lama perpendi- cular’. a osului etmoid. Lateral de creasta sfenoidi se afla niste lamele osoase de forma neregulata numite co r- nete sfenoide, conchae sphenoidd- les, care delimiteazt niste orificti nu mite aperturi ale sinusului sfenoid (apertirae sinus sphenoidd- lis). Ultimele comunica cu sinusul pneumatic sfenoid (sinus sphenoi- dalis), care in majoritatea cazurilor ¢ separat in doua parti printr-un sept. Fetele laterale ale corpului osului sfenoid in sens anterior si inferior con- tinud nemijlocit in aripile mici si mari Aripa mica, dla minor, constituie 0 placd para care deviazd ‘de la ambele pari ale corpului osului sfenoid cu doua Hidicini, Tntve avestea se alla © ana lul optic, candlis dpticus, pentru tre- cerea nervului optic din orbita. Margini- le anterioare ale aripilor mici sint zim- tate pentru a jonctiona cu parile orl tale ale osului frontal si cu lama cribri- forma a osului etmoid, Marginile pos- terioare ale aripilor mici sint libere. In sens median pe fiecare aripa mica se 45Rw Fig. $2, Osul elmoid : aspect anterior, se erry age “sphenlbi 6 fino ea 9am ellis "rayne herbed” 8 ata aflaciteo apofiza clinoidd an- terioara, procéssus clinoideus antérior. Pe apofizele clinoide anterioare si poste rioare se fixeazé pahimeningele. Aripa mied are o fata superioara orien- tata in cavitatea craniului si una infe- rioara, care participa la formarea pe- retelui superior al orbitei. Spatiul dintre aripile mari si mici se numeste [is ura orbitala superioara, fissd- ra orbitélis supérior. Prin ea din cavitatea cranjului in orbita tree nervii ocolomotor, trohlear si abducent (perechile III, IV, VI de nervi eranieni) si-nervul oftalmic— prima ramuraé a nervului trigemen (perechea V). ‘Aripa mare, dla mdjor, e para, baza ei lata porneste de la suprafata laterala a corpului osului sienoid (fig. 32). Fie- care aripa are in baza cite trei orifici Mai sus gi anterior se afld orificiul rotund, fordmen rotindum, prin care trece ramura II a nervului trigemen, in centrul aripii se afl un orificiu oval, fordmen ovdle, pentru ramu- ra Illa nervului trigemen. Orificiul spinos, fordmen spindsum, are dimen- siuni_mai mici si e situat in regiunea unghiului posterior al aripii mari, Prin acest orificiu in cavitatea_craniului patrunde artera meningiala medie. Aripa mare are patru fefe: cerebral’, orbitala, maxilard, temporala. Pe {ata 6 cerebrala (facies cerebrdlis) se vad clar impresiunile digitale (impres- siénes digitétae), | proeminentele ce rebrale (juga cerebrdlia) si santurile artetiale (sulci arteridsi). Fata or- bitala (facies orbitdlis) © 0 placa netedi tetragonala: este 0 parte com- ponenta a peretelui lateral orbital. F a- ta maxilara, facies maxilldris, ocupa un sector de forma triunghiulara intre fata orbital sus si baza apofizei pterigoide jos. Pe aceasta fata orientata in fosa pterigo-palatina se deschide un orificiu rotund (jordmen rotiindum) Fata temporal, facies temporé- lis, este cea mai extinsi, Creasta infratemporal4, crista infratem- poralis. 0 imparte in doua. Partea su perioara, de dimensiuni mai mari, e si- tual aproape vertical si intra in compo- nen{a peretelui fosei temporale. Partea inferioara e situata evaziorizontal gi for- meazé peretele superior al fosei inira- temporale. Apotiza pterigoida, procéssus ptery- géideus, este para, deviazd de la corpul osului sfenoid la nivelu! inceputului ari- pil mari gi se orienteaza vertical in jos. Suprafata medial a apofizei e orientata spre cavitatea nazala, cea lateral — in tosa intratemporal, Baza apotizei penetreazd in sens anteroposterior un canal pterigotd, candlis ptery- goideus, ingust, care serveste drept tre cere pentru vase si nervi, Orificia! ante rior al aeestui carnal se deschide in fosa pterigo-palatin’ (vezi: ,Craniul in an: samblu"), cel posterior’ se deschide pe baza externa a craniului lingd spin wlfnisura jugtariss for Magaun'8 Sul bs tratever: osului sfenoid (spina dssis sphe- noidélis. Distingem urmétoarele lame- le ale ape sfenoide: medial a, lamina medidlis, si later ala, lémina laterdlis. In partes anterioard aceste lamele concrese, pe marginea anterioara a apofizei trece de sus in jos gantul ‘plerigopalatin, sifcus pterygo- paldtinus (BNA). In sens posterior 1a- imelele apofizet pterigopalatine se inde- parteaz’ una de alta formind fosa plerigoida fossa plerygoidea. in partea de jos ambele lamele sint sepa- rate prin incizura pterigoida, incisura plerygoidea. Lameta mediala & apofizet plerigoide ¢ ceva mai ingusta si mai lunga decit cea laterala, iar in partea de jos formeazé un cirlig pierigoid (Admulus plerygoldeus). Osul occipital Osul occipital, os occipitiéte, formeaz’ porfiunea posieroinferioaré a craniului cerebral (fig. 33). Pe el distingem partea bazilara, partile laterale si solzul ocei- sof Rial Tonle acete parti tneonoard ert a ficiul mare (occipital), jorémen (occi- pitéle) magnum, prin care cavitaten craniului comunicé cu eanalul vertebral Partea bazilara, pars baziléris, © si tuata anterior de orificiul occipital mare. Pe la virsta de [8—20 de ani el concreste cu osu! sfenoid, formind un tot intreg (lig. 34). Faja ‘cerebral a partii bazi- Tare are o forma de jgheab 51 impreuna cu corpul osului_sienoid formeazi o suprafafa inclinata in directia orificiului occipital numita cliv, clious. Pe mar- ginea laterala a portiunii bazilare trece santul sinusului pietros in- ferior, sulcus sinus petrdsi injeridris. Pe fata ‘ei inferioaré se observa lesne tuberculul faringian, tubér- culum pharyngeum. Partea lateral, pars laterdlis, este para, are o forma neregulata si, extin- zindu-se treptat, trece posterior ‘in sol zul occipital. Pe fata inferioara a fie- crel parti laterale se afla conditut occipital, céndylus occipitilis, de forma elipsoida. Condilii prin fetele lor convexe articuleaza cu fosele articulare superioare ale atlasului. Prin flecare parte lateral mai sus de condili trece canalul hipoglos, candlis hypo- glossédis, penetrat de necval hipoglos (n. hypoglossus). In vecinatate poste- tioara imediata de condilul occipital se afla fosa condilara, féssa condyldris. Pe fundul ei se poate afla un orificiu pentru emisarul venos numit canalulcondilar, candlis condyldris. Lateral de condilul occipital se afla incizura jugula- r&, incisdéra juguldris. In sens posterior aceasta incizura e delimitat’ de ap o- fiza jugular, procéssus juguld ris, orientaté in sus, Alaturi de apofiza pe fata cerebral a partii laterale trece santul sinusului sigmoid, siilcus sinus sigmoidei, destul de pronuntat I occipital, squdma_occipitdtis, © placa’ lata cu fata interna concava si fata externa convexa. Tn centrul fefei externe se afla protube- tanta occipitala externa, protuberdntia occipitélis extérna, de la care pe mediand coboara in jos pind la marginea posterioara a orificiului acci- pital creasta occipitala externa, crista occipitalis externa. De la profuberanta occipital’ trece in stinga si in dreapta linia nucala superioar4, linea nichae supérior, incurbata in jos. Paralel cu ultima, cam Ja nivelul mijlocului gantului occipital extern, de la el deviaza in ambele parti linia nucala inferioara, li nea. niichae injérior. Pe ling’ acestea pe de asupra protuberantei occipitale externe poate fi gio linie nucala suprema, linea nichae supréma, mai putin pronuntata, Pe fata interna, cerebral, a solzului occipital exist. 0 eminen}a eru- ciforma, eminéntia cruciférmis, for- mati de ganjuri care impart fata cere- bral a solzului in patru fose. Centrul eminentei cruciforme proemineazé in sens anterior si formeaz’ protube- 8 Fig. 34. Stenoidul si occipitalat tn jonetiane as pect superior derivat in dreapta, $5 process jagtarn 2° Squamn ctl tanta occipitala interna, protuberdntia occipitdlis intérna. La ri velul acestei protuberante in stioga si indreapta trecesantul sinusulwi transvers, silcus sinus transvérsi, care continua’ tn san{ul sinusul moid, siilcus sinus sigmoidei. Superior de protuberanta interna porneste santul sinusului sagilal superior, sulcus sinus sagitalis superioris, in jos protuberanta occipitalé interna’ se ingusteazi gi continua, trecind in creasta ocet pitals intern’ (crista occipité- lis intérna), care ajunge pind la ori- ficiul occipital mare. Marginile partilor superioare si laterale ale solzului occi- pital sint Toarte crenclate pentru a jonctiona osul occipital cu oasele pa- rietale si temporale. ‘Osul parietal Osul parietal, os parietdle, este par, formeazi porjiunea lateroposterioara a boltii craniene (fig. 35). Osul parietal constituie 0 plac tetragonald uniform incurbata, convexa in exterior si concava in interior. Trei margini ale lui sint crenelate:_ marginea frontal’ (anterioara), mérgo frontalis, care cu ajutorul suiurii zimfate jonctioneazd cu osul frontal; marginea occi- pitala (posterioara), mérgo occipi- falis, jonctioneaza cu osul oc marginea sagitala super margo sagittalis, jonctioneaza cu osui omonim al parlii invecinate. A patra margine inierioaré sevamoasa,~fala etiad 2 Tags parle Fig. 86, Osul etmoid margo squamésus, ¢ sectionata oblic si este acoperita de solzul osului temporal. Cele patra margini formeazi patru unghiuri respective: unghiul ante: rosuperior frontal, dngulus front lis; anteroinferior sfenoid, dngulus sphenoiddlis; posterosuperior 0 ¢¢ i pi tal, dngulus occipitélis; posterointe- rior mastoidian, dngulus masto- ideus. Tn centrul fetei externe convexe a osu- lui parietal proemineazd tuber ul parietal, (uber parietale. Ceva mai 4 Como 9191 jos de el exista doua linii ineurbate 5 u- perioara si inferioara, tem porale, lineae tempordles supérior et injérior, de la care pornese fascia si muschiul omonim. : Relieful fetei interne concave a osului parietal ese 0 amprenta a pahimeninge- ui adiacent si a vaselor lui. De exemplu, de-a lungul marginii superioare a osulii parietal trece gantul sinusului Sagital superior, siilcus sinus sagittdlis superiéris, destul de pronun- fat. La acest sant unit cu santul omonim al parfii invecinate se alatura sinusul venos (sagital superior). In regiunea unghiului mastoidian se afla ga n{ul sinusului sigmoid, sidlcus sinus sigmoidéi. In afara de aceasta pe tata inierna @ ostilui se observa teste niste sanjuri arteriale ramificate arborescent, 9care sint amprente de adiacenti a arte- relor meningiale (Sanfuri arteriale). De-a lungul san{ului sinusului sagital superior sint situate fosete granu- lare, foveolae granulares, de diferite dimensiuni, care sint amprente ale gra- nulatiilor arahnoidei. ‘Osul etmoid Osul etmoid, os ethmoiddle, intra in com: ponen{a compartimentului anterior al ba~ zei craniului cerebral, dar mai ales in componenta celui facial, participind la formarea perefilor orbitelor si cavilatii nazale (fig. 36). Pe osul etmoid distin- gem urmatoarele parti: lama cribroasa orizontala; de la ea pe linie medie de- viazd in’ jos lamela_perpendiculara, jar lateral de ea adera labirintele et- moide. Lama cribroasé, lamina cribrésa. constituie partea Superioard a osului etmoid; ea ¢ situata in incizura etmoida 4 osului frontal si participa la formarea fundului fosei craniale anterioare. Toata lama este perforata i aminteste un ciur (de aici si denumirea :cribrum — ciur, sita). Prin aceste orificii patrund in ca” vitatea craniului filamentele olfactive {prima pereche de nervi cerebrali). Sub lama cribroasé pe linie mediana se tnal- ta creasta cucogului, crista alli. Anterior ea continua formind o apo- fizd para —aripa crestei cuco- sudui, dla cristae gall. Aceste apotize impreuna cu osul frontal aflat in ante- pozitie delimiteaz’ orificiul orb, jordmen caécum. Lama perpendiculara, {amina perpen- diculéris, are o forma pentagonal ne- regulata” Ea se prezinta ca 0 continuare a crestel cucosuiui in jos, in cavitatea nazali, In cavitatea nazala lama perpen- diculard, dispunindu-se sagital, parli- cpa la formarea partii superioare a sep- tulu nazal. Labirintul etmoid, fabyrinthus ethmoi- délis, este 0 formatiune para. El este alcatuit din celule osoase pneumatice (acrofore) numitecelule etmoide, célulae etmoiddles, care comunicé intre ele si cu cavitatea nazald. Labirintul elmoid in partea superioaré In stinga gi in dreapta de Ia place perpendiculara sf : face impresia, c4 e suspendat pe cape- tele lamei cribroase. Fata mediand a labirintelor etmoide este orientata in cavitatea nazala si ¢ delimitata de lama perpendiculard printr-o fanté.verticala ital, Din partea me. diana alveolele etmoide sint acoperite de dou’ plachete osoase fine gi incurbate numite cornete nazale. La fiecare cornet nazal partea superioara e fixata de al- veolele labirintului iar partea inferioara ma perpendicular. In partea superioara e fixat cornetul nazal supe- Tio, céncha nasdlis supérior, mai jos. de els ceva mai anterior se afla co r- netul nazal mediu, céncha na- sdlis média, Uneori se observa, mai pu- tin pronuntat, si un al treilea cornet nazal suprem, céncha nasdlis supréma, Tntre cornetul nazal superior pi cel mediu exists’ un spativ intermediar ingust numit meatul nazal su- perior, medtus nasi supérior. Sub marginea incurbata a cornetului nazal mediu se afla meatul nazal me iu, medtus ndsi médius. Cornetul na- zal mediut la capatul sau posterior are 0 4 indoiaté in jos numita a po uncinata (procéssus unci- nééus), care pe craniul _asamblat jonctioneazs cu apofiza etmoida a cor- netului nazal inferior. Posterior de apo: fiza_uncinaté in meatul nazal_mediu proemineazé bula etmoida, bul- 1a eihmoidélis, care este una din cele mai mati alveole ale labirintului etmoid. Ceva mai anterior si inferior de bula et- moida se aflé hiatul semilunar, hidtus semilundris, care impreund cu oasele vecine formeaza o pilnie numiti infundibul etmoidal, injundi- bulum ethmoiddte. Prin acest infundibul sinusul frontal comunica cu meatul na- zal_mediu. Din partile laterale labirintele etmoide sini acoperite de o lama neteda si fina care intra in componenta peretelui me- dial al orbitei, Aceastaelamela or- bitala, ldmina orbitélis. Din cele- lalte parli celulele etmoide pe osul et- moid izolat sint deschise, iar pe craniu in ansamblu ele sint acoperite de oasele vecine: frontal, lacrimal, sfenoid, pala- tin gi de maxile.‘Osul temporal Osul temporal, os fempordle, este un os par al craniului cerebral (fig. 37). El intr in componenta bazei si peretelui lateral al craniulut si este situat intre oasele sfenoid (anterior), parietal (su- perior) si occipital (posterior). Osul temporal constituie recipientul osos pen- tru organele auzului 9i echilibrului, prin canalele lui tree vase si nervi Osul tem- poral formeaza o articulatie cu mandi- bula si jonetioneaza cu osul zigomatic formind’ areul zigomatic (drcus zygo- méticus). In osul temporal distingem piramida (partea petroas’) cu apotiza mastoidiang, partea timpanica si partea sevamoasa, Piramida (partea petroasi), pars petrésa, se numeste astfel datorité du- ritatii substantei ei osoase gi are o forma de piramidA triedriex (fig. 38) tiorul ei se afla organul de auz-si echi- libru (vezi ,Organul vestibulocohlear") In eraniu piramida e situata in pozitie cvaziorizontali, baza ei este orientata posterolateral si trece In apofiza masto- idiana. Virful piramidei, dpex partis petrésae, este liber si ¢ orientat antero- medial. Pe piramida distingem trei fete: ‘anterioara, posterioara $i inter Fefele anierioard. si posterioard orientate in cavitatea craniului, cea in- jerioara e orientata in exterior si este ‘ugor Vizibila din partea bazei externe a craniului. Tn conformitate cu aceste upraiete in piramidd distingem trei muchii: superioara, anterioara si poste- rioaré. Fata anterioara a pi- ramidei, facies antérior partis petré- sae, e orientata in sens anterosuperior. Lateral ea trece in fata cerebrald a par- {ii scvamoase de la eare, in virsta timpu- tie, piramida este delimitata prin Tis u- ra petroscvamoasa, fissira petrosquamdsa. Alaturi de aceasta tisu- r& pe muchia anterioara scurté a pira- midei_se afld orifieiul canalului museulotubar (candlis musculo- tubdiris). Acest canal se Imparte prinir- tun sept incomplet in doud semicanale: semicanalul muschiului tensor al timpa- nului, semicandlis misculi tensoris tym- pani, gi semicanalul trompei auditive, banat ES Fig. 88. Os temporal, drept ; fata interna 2 he ec por al ae gomatis lords, Ta —ihcel psoner foe peste, 19 Spur ace }semicandlis tibae auditivae. Semicana- ul trompei auditive pe craniul asamblat este vizibil din partea bazei lui externe. In partea de mijloc al fetei anterioare piramidel se vede o eminent ar- cuaté nu prea mare, eminéntia arcud- ta. Ea este formata de un canal semi cireular anterior (superior) al labirintu- lui osos al urechii interne, care este si- tuat in masivul piramidei. Intre eminenta arcuata si fisura petrosevamoasa se aflé un sector plat al fefei piramidale anterioare—tegmenul cavita fil timpanice, tdgmen tympani In apropierea virtuiui pe suprafata an- terioara a piramidei se afla impre- siunea trigemena (impréssio trigémini), care este amprenta ganglio- nului trigemen al nervului omonim. La- teral de la impresiunea trigemend se ob- serva doud orificii mici: hiatul ca- nalului nervului petros mare hidtus candlis nérvi petré: majéris (hiétus candlis n. facilis BNA), de la care isi ia inceputul $a n- ful nervului pietros mare, sitleus néroi petrési majéris. eva mai anterior si lateral se afla hiatul ca- nalului nervului pietros mie, hidius candlis néroi petrési minbris (apertiira supérior canaliculi tympanic’ —BNA), care se prelungeste ca $an{ al mervului petros mic, sul- cus nervt petrosi minoris. Muchia superioara a pir midei, mdrgo supérior partis petr sae, separa suprafata anterioara de cea posterioari. Pe aceasta muchie trece santul sinusului pietros su- perior, silcus sinus petrést superis- ris. Fata posterioara’ a pira- midei, facies postérior partis petro- sae, este orientata posterior si medial. Cam pe la mijlocul suprafejei poste- rioare a piramidei se afl8 orificiul acustic intern, pérus acdsticus intérnis, care trece intr-un canal scurt si latg—meatul acustic in fern, metus acisticus intérnus, pe fundul caruia existé citeva orificii pen- tru nervii cerebrali facial (perechea VII) si vestibulocohlear (perechea VIII) pre- cum gi pentru arterele si venele organu- lui vestibulocohlear. Tn sens lateral gi 52 superior de meatul acustic intern se alli fosa subarcuata, fossa su- barcudta, In aceasta fosa intra 0 excres- cent a pahimeningelui. In sens inferior si lateral de el existé o deschizatura re- lativ mare—apertura extern’ a apeductului vestibulului, apertira extérna aquedictus vestibuli Muchia posterioar& a pi- ramidei, mérgo postérior partis petrésae, delimiteaza supratata el poste- tioara de cea inferioard. Pe ea trece santul sinusului pietros in. ferior, siilcus sinus petrosi inferiéris. La extremitatea laterald a acestui sant, lings fosa jugulara se afl o foseta pe fundul careia detectam apertura extern’ a canalicului coh- Tear, apertira extéraa canaliculi céchleae. # Fata inferioara a pirami- dei, facies inférior partis petrésae, este vizibild din partea bazei externe a’ cra- niului si are un relief complicat. Aproape de baza piramidel se aflafosa jugu- lara, [ssa juguldris, destul de adinca, pe peretele anterior al cireia observam un sant, care se termina cu orificiul canaliculului mastoidian (canaticulus mastoideus). Fosa jugu- lard in partea ei posterioard nu are pe- rete sie delimitata de incizura jugulara, incisiira juguldris, care Impreund cu incizura omonima a asilui oceipital formeaz’ pe craniul intergru orificiul jugular (fordmen juguldre). Prin ol tec vena jugulard internd 33 nervi cranieni: glosofaringian (perechea IX), vag (perechea X) si accesoriu (pe- rechea XI). Anterior de fosa jugulari incepe’canalul carotid, candlis caroticus, aici e situat orificiul extern al canalului caro: tid, fordmen caréticum extérnum (BNA). Orificiul intern al acestui canal, fordmen cardticum intér- num (BNA) se deschide pe virful pira- midei, In peretele canalului carotid linga orificiul lui extern exista dowa depresiuni mici, care continu’, formind niste ca nalicule fine timpanocarot de (canaliculi caroticotympdnici). Ul mele unese canalul carotid cu cavitatea timpanica. Pe creasta care separa orificiul external canalului carotid de fosa jugularé existd ofoseta pietroasa, fossu la petrésa, abea perceptibil’, Pe fundul ei se deschide orificiul inferior al canaliculului timpanic, apertitra injérior canalicdli tympanici (BNA). Lateral de fosa jugulara in ap- ropierea apofizei_mastoidiene proemi- neaza o apoliza stiloida, pro- céssus styloideus, fina si lunga. Poste- rior de ea Intre apofizele stiloida si mastoidiana se afla orificiul sti- Jomastoidian, fordmen stylomas- toidéum, prin care din canalul facial al osului temporal trece nervul facial (pe- rechea VII) Apofiza mastoidiana, pro- céssus mastoidéus, se afla posterior de meatul auditiv extern si constituie partea posterioaré a osului temporal. Mai sus de solz el este delimitat de incizura parietala (incisira parieidlis) Suprafata ei externa este convex, ru goasa si serveste pentru insertia muschi lor. Tn partea de jos apofiza mastoidiand este rotunjita (se palpeaza prin piele), in partea mediala ea este delimitata de incizura mastoidiand adinca, incisira mastoidea, Medial de la aceasta incizuri se afla gantul arterei occipitale, sulcus artériae occipi- tdlis, La baza apolizei mastoidiene, mai aproape de marginea osului temporal, exists un orificiu mastoidian inconstant, jordmen mastoideum, pentru vena mastoidiand emisarie. Pe fata in- tern a apofizei_mastoidiene, orientate in cavitatea craniului, se vede gan {ul sinusului sigmoid, sulcus si- nus sigmoidei, destul de adine si larg. In interiorul apofizei se afla celulele mastoidiene céllulae mastoideae, separate unele de aliele prin septuri osoase. Cea mai mare din ele — pes te- ra mastoidiand, dntrum masto- ideum, comunicé cu cavitatea timpanied (veri: .Organul vestibulocohlear") Partea timpanica, pars tympdnica, constituie 0 placd mica incurbata in for: ma de jgheab, unita cu eelelalte parti ale osului temporal. Conerescind cu margi nile la partea sevamoasa si la apofiza mastoidiand a osului temporal, ea deli miteazi din trei_par{i (anteroinfero- posterior) orificiul auditiv Freie avd “iota saga: 3 for tonsa Pevraympantcs | 3 tosan manda extern, porus actsticus extérnus. O continuare a acestui orificiu este me a- tul acustic extern, medtus aciisticus extérnus, care ajunge pina la cavitatea timpanicd. Formind peretele lateral al acestei cavitafi, partea timpa- nied concreste posterior cu apofiza mastoidiana. La nivelul acestei com cresteri, posterior de orificiul acustic extern, se formeazi fisura timpa- nomastoidiana, fissura tympa- nomastoidea. Anterior de orificiul acustic, sub fosa mandibulara, se afla fisura tim pa- noscvamoas 4, fisséra_tympanos- quamésa, in care din interior proemi- neazi o plac osoasa ingusta, fegmen tympani, care tine de partea pietroasa Ca rezultat al acestui fapt fisura timpa- nosevamoasi sc impartc in dowd: cca care se afl mai aproape de fosa mandi- bularé se numeste fisura petro- scvamoasa (fissira petrosquamd- sa) si cea situatd mai aproape de pira- mida se numeste fisura petro- timpanica (fissiira petrotympéni Prin ultima iese din cayitatea timpa- niéi o ramura a nervului facial — coar- da timpanicd. Apofiza platé a partit cytimpanice, orientata in_ jos, cuprinde in sens anterior baza apotizel stiloide, for mind pentru eaoteaca (vagina pro- céssus styloidet). Partea scvamoasa, pars squamésa, constituie o placa convexa in exterior cu marginea libera oblicd. Ea se suprapune asemenea unui solz pe marginea res- pectiva a osului parietal si pe aripa mare a osului sfenoid, iar in partea de jos jenctioneazi cu’ piramida, —_apofiza mastoidiana si partea timpanieé a osu- lui temporal. Fata temporala, facies tempordlis, externa neteda parti- cipa cu portiunea yerticald a solzului la formarea fosei temporale. Pe aceasta fafa trece jn sens vertical san{ul ar terei temporale medii, silcus artériae tempordlis médiae la solz, ceva mai sus si anterior de orificiul acustic extern porneste a pofi- za zigomatics, processus zy- gomdticus, Ea este orientata inainte, unde prin extremitatea sa _dinjatd Jonctioneaz’ cu apofiza temporala a ‘osului zigomatie, formind arcul zigoma- tic. La baza apofizei zigomatice se afla fosa mandibular, [éssa mandi- buldris (fig. 39) pentru ‘articulatia cu apofiza condilara (articulara) a man. bulei. In anterior fosa mandibulara este delimitaté de untubercul articu- lar, tubérculum articuldre, care 0 se- parti de fosa infratemporala Pe fata cerebrala, facies ce- rebrilis, a par{ii sevamoase se vad amprentele digitate, impres- siénes digitétae, si ganturile ar- teriale, silci artériosi, care sint nigte amprente ‘ale arterel_meningiale medii si ale ramurilor ei Canalele osului temporal c Canalul carotid, candlis cardticus (fig. 40), prin care in cavitatea craniului tre- ce artera carotida interna, incepe pe fa- {a inferioagd a piramidei cu orificiul carotid extern, Tn continuare ca nalul carotid se ridica in sus, se indoaie, formind un unghi drept, se indreapta in sens anterior si medial. Canalul se deschide in cavitatea craniului prin‘o ri- ficiul carotid intern, st Canalul musculotubar, candlis mus- culotubdrius, are un perete comun cu canalul carotid, El incepe in unghiul format de marginea anterioara @ pira- midei si solzul osului temporal, trece posterolateral, paralel cu marginea an- terioari a piramidei, Canalul musculo- tubar printr-un sept longitudinal dispus orizontal se imparte in doua semicana- le Semicanalul_superior, semicandlis muiscult_tensoris tympani, este ocupat de muséMalsrensor el timpanulul, tar cel inferior, semicandlis tibae auditivae, constituie partea osoasé a trompei audi tive. Ambele semicanale se deschid in cavitatea timpanicd pe pereteleeianterion Canalul facial, candlis jacidlis, in care trece nervul facial, incepe pe fundul meatului acustic intern, apoi irece ori- zontal in directie posteroanterioara, perpendicular 14 axul longitudinal al Piramidel. Ajungind la mivelul fisurit Canalului nervului pietros mare, canatul deviaza in sens posterolateral, formind un unghi drept numit cotul cana- lulu factal (géniculum candlis facidlisy. In continuare eanalul se in- dreapta in sens posterior, trece orizon- tal de-a lungul axtlui piramidei, Apoi coteste vertical in jos, inconjurind ca- vitatea timpanicd, ji pe fata inlerioara a piramidei se termina cu oriliciul sti- lomastoidian. analiculul coardet timpanului, ca- naliculus chérdae tympani, incepe de la canalul nervului facial, ceva mai sus de orifieiul stilomastoidian, se_orienteaza In sens anterior si se deschide in cavi- tatea timpanicd. Prin acest’ canalicu! trece ramura nervului facial—coat da timpanului, chdrda tympani, care apoi iese din cavitatea timpanied prin fisura pietrotimpanica Canaliculul timpanic, canaliculus tympénicus, ineepe cu_un orificiu infe- rivt pe fundul fosetei pietroase de pe f ta inferioar’ a piramidei, se ridic& in Sus, penetreaz’ peretele inferior al ca- vitdtii timpanice si intré in ea. Apoi continua pe peretele labirintic al acestei cavita{i pe suprafaja promontoriului sub forma de sant, siilcus promontérii, apoi penetreaz septul canalului_musculotu- bar si se termina, formind fisura cana- lulu nervului pietros mic pe fata ante-onal fesse Oqrorde rioard a piramidei, Prin canaliculul timpanic trece nervul timpanie —o ra- mura a perechii IX de nervi crat Canalleulul mastoldian, canalieulus mastoidéus, incepe in fosa jugulard, in fersecteaza’canalul facial in partea lui inferioara si se deschide in fisura timpa- nomastoidiana. Prin acest canalicul tre- ce ramura auricularé a nervului vag. Canaliculele caroticotimpanice, carta- ficulus caroticotympénici (doua la nu: mar), incep pe peretele canalului caro- tid (ing orificiul lui extern) si patrund in cavitatea timpanica. Servese pentru - allasa sé treacd i cavitatea timpanics OASELE CRANIULUI FACIAL Maxila Maxila, maxilla — este un os par (fig. 41). Pe ea distingem corpul si 4 apofize frontala, zigomatica, alveolar si pala- tina. Corpul maxilei, cérpus maxillae, are un sinus pneumatic maxilar’ (si- nus maxillaris) (antrum Highmori,— BNA), care comunies cu hiatul ma- xilar (hidtus maxilldris) destul de larg, si cu cavitatea nazala. Corpul ma- xilei are o forma heregulata, pe el de- terminim 4 fete: anterioard, orbitalé, infratemporala si nazala. Fata anterioara, facies anté- rior, este concava. De fala orbitalé ea « Sugubont 1 cil aban aie es Fig. 40, Os temporal, det seston verte at pian oon este limilaté de marginea infr orbitala, mérgo injraorbiidlis. In\ rior de aceasta margine se afla ori ciul infraorbital, fordmen in- — fraorbitdte, prin care trec vase gi nervi. Sub acest orificiu se afla o depresiune fosa ca a, fossa canina. Pe muyehia medialé ascutitd anterioard a maxilei se contureaz’ bine incizura zala, incissiira nasdilis, care participa ta jormarea apertu iriforme. Mat inferioaré a incizurii nazale proe za in sens anterior formind spinul — nazal anterior (spina nasdlis 4 antérior). Fata orbital’, facies orbitatis, jormeazé peretele inferior al orbitei si are aspectul unei platforme netede tri- 4 unghiulare, iniructiva convexs, Margi — nea mediala a ei jonctioneazd cu osul — lacrimal, cu lama. orbitala a osului eimoid $i eu apotiza orbital a osu- lui palatin. In partea posterioar’ liber’ a fetei orbitale, care delimiteazi ra orbital’ inferioara (lisstira orbitdlis in- férior), incepe santul infraor a tal, Séleus injraorbitétis. In anterior el se transforma incanalul infra: orbital (candlis injraorbitdlis), ca- re se deschide pe fata anterioar’ a ma xilei prin orificiul infraorbital citat mai sus Fata iniratemporala, facies — injratempordlis, participa 1a formarea foselor infratemporate si pterigopala- tind; de la fafa infratemporala se distin- — . ge lesne tuberozitatea maxiFania ernie Cox cale efecto lei, tdber maxillae, Pe ca se deschid orificiile alveolare, jorémina alveoléria, care in canalele alveolare (candles al- veoldres), prin care trec nervi si vase la molar superior. In sens medial de la tuberozitate e situat san{ul pala- tin mare, sélcus palatinus major, care e oriental vertical si participa la formarea canalului omonim Fata nazala, facies nasélis, are un relief complicat,’ particips la forma- rea peretelui lateral al cavitafii nazale, jonetioneazé cu osu! palatin, cu corne- tul nazal inferior si in partea de jos tre- ce pe fala superioara a apofizei palatine a maxilei. Pe aceasta fafa se observa hiatul maxilar de forms Ui unghiulara, anterior de care trece in sens vertical santul lacrimal, ‘stilcus lacrimdlis, destul de pronuntat. Ultimul, conerescind cu osul lacrimal si cornetui inferior, participa la formarea ca- nalului nazolacrimal. Anterior de acest sant, transversal Ia baza apofizei fronta- le tree creasta cornetului, 56 crista cénchalis, pe care se lixeaz’ cor- netul nazal inferior. Apofiza frontal, procéssus frontalis, deviazd de la corpul maxilei la nivelul de coalescen{a a lelelor anterioara, na- zald si orbitala. Cu extremitatea sa su- erioara zimfata apofiza frontala ajunge ja partea nazala a osului frontal. Pe fata laterald a apofizei trece in jos creasta lacrimalé ante rioar a, crista lacrimalis antérior, pre lungindu-se in aceeasi directie pe mar- ginea infraorbital’, care, impreun’ cu apofiza frontal, delimileaz’ in ante- Tior sanjul lacrimal, Pe fata mediana a apofizei frontale se aflé creasta etmoida, crista ethmoiddlis, cu care conereste partea anterioara a’ cornetu- lui nazal mediu de pe osu! etmoid. Apoiiza zigomatie’, procéssus zygo- méticus, porneste de la partea supero- lateralé a corpului maxilel, Prin extre- mitatea ei zim{ata jonctioneaz’ cu osul zigomatie. Apofiza alveolar’, procéssus alveolé- ris, constituie 0 lameli groasé convexa fn Seny auterior yi concava in posterior, care deviaza de Ta corpul maxilei in jos. Marginea inferioara libera a apofizet arcul alveolar, drcus alveold- ris,— are niste depresiuni numite a l- veole dentare (alveoli dentéles) pentru opt dinti superiori. Alveolele sint delimitate una de alta prin septuri interalveolare, sépta interalveo-Fig. 42, Osul palatin, drept. ig eeecen teem Tiscerbate2-~ cure spletobsltine 3 proceoaue phe laria. Pe fafa exterfia a apofizei alveo- lare se vad proeminentele al veolare, jdga alveoldria, care sint’ degsebit de pronuntate la incsiv Apofiza palatina, procéssus palatinus, are aspectul unei’ placi orizontale. El incepe de la fata nazala a corpului ma lei la nivelul de trecere a ei in apofiza alveolara. Fata superioara neteda a apo fizei palatine participa la formarea pe- retelut inferior al cavitatii nazale. Margi- nea mediald libera @ apofizei poarta pe sinecreasta nazala, crista nasd- lis, ridicata in sus, care impreuna cu creasta omonima a celeilalte apofize palatine formeaza o proeminenté pentru a jonetiona cu marginea inferioara a vo- merului. « Fata inferioaré a apofizei palatine este rugoasa, pe portiunes ei posterioara esanturi palatine, siilci de orientare posteroanterioara. Cu imarginea rugoas’ mediala apotiza palatind se uneste prin sutura mediana cu epofiza omonima a partii opuse, for- mind palatul dur. La capatul anterior al suturii mediane se afla un orificiu de patrundere in canalul ineisiv (candlis incisivus). Marginea post rioaré a apofizei palatine jonctioneaza cu placa orizontalé a osului palatin ‘Osul palatin Osul palatin, os patatinum, este par, participa la formarea cavitatii nazale, cavitatii bucale, orbitel gi fosei pterigo- palatine (fig. 42). Este aleatuit din la- melele orizontala $1 perpendicular, care se unesc, formind un unghi drept Lamela orizontala, ldmina orizontélis, e de forma patruungiulara. Margines ei anterioaré e zimtata, jonetioneaz’ cu marginea posterioara a apofizei palatine a imaxilei, Marginea mediala concreste prin sutura median eu marginea simi- lard a lamelei orizontale din partea opu- si. Marginea posterioara este neteda, libera si convexa in sens transversal. In acest ‘mod ambele apofize palatine, Uieapla si sttuga, ale maxilel st lamelele orizontale ale oaselor palatirie aleatuiese palatul osos, palatum osseum. Fata palatin’ (inferioara), facies pata- fina, a lamelei otizontale’ este rugoasa. Fata nazala (superioara), facies nasélis, este neteda, de-a lungul margi- nil ei mediale, ca si pe epofiza palatina a maxilei, se afla creasta mazala, crista nasdlis, care continua ins pinul nazal posterior (spina nasdlis postérior). Lamela. perpendiculara, Idmina per- pendiculdris, intra in componenta pere- telui lateral al cavitdpii nazale (aja n zald, facies nasdlis). Pe fata laterala a lamelei perpendiculare trece gan {ul mare ‘palatin, silcus palatinus méjor, care impreuna cu ganturile omo- rime ale maxilei si apotizel pterigoide a osului sfenoid formeaza canalul siFig. 43, Cornetul nazal infesior rept, partes laters re palatin, canélis palatinus médjor, care se termini cu un orificiu palatin mare (jordmen — palatinum mdjus). Pe fata medialé a lamelei per- pendiculare a osului palatin exista doua creste orizontale pronunfate: creasta etmoida, crista ethmoiddlis, supe- rioara, pentru atasarea cornetului nazal_mediv, si creasta infe- Fioara a cornetulut, cristo conchdlis, pentru atagarea cornetului nazal inferior.» In osul palatin distingem trei apofize piramidali, orbitali si sienoida. Apo- fiza piramidala, processus pyramiddlis, porneste de la osul palatin in directie posteroinferolateralé de la_nivelul de jonctiune a lamelelor orizontala si per- pendiculard, Ea intra in incizura din. tre lamelele lateral si medial’ a apofi zei plerigoide a osilui sfenoid, comple- tind fosa pterigoida. Prin apotiza pirami- dala tree canalele palatine miei, candles palatini mindres, care se deschid prin orificiile pala- tine minore, fordmina palatina minéra, pe fata palatind a acestei apo- fize. Apofizele orbitalé si sfenoida se afla pe marginea superioara a lamelei perpendiculare. Aprofiza orbital’, pro- céssus orbitélis, ate 0 orientare antero- laterala, participa Ia formarea peretelui inferior al orbitei si acopera partial celu- lele osulul etmoid. Apofiza sfenoida, pro- céssus sphenoiddlis, de otientare poste- romediala, se uneste cu fata inferioara a corpului osului sfenoid. Aceste doua apo- fize delimiteaz’ incisura sfeno- palatina,. incisura sphenopalatina, care, unindu-se cu corpul osului sienoid, formeazi orificiul sfenopa latin, jordmen spkenopatatinum. Cometul nazal Inferior Cornetul nazal interior, céncha nazdlis inferior (os pat), constituie o lamela subtire rugoasé de forma alungita, in- curbata, alcdtuita din corp si 3 apofize (fig. 43). Fata mediala a. cornetului nazal inferior este bombata, cea lateral € concava si cu marginea sa superioari concreste cu creasta cornetului maxilei si cu cteasta omoloaga a lamelei pet- pendiculare a osului palatin. Marginea inferioara este libera si replicata in sens lateral. De la marginea superioaré a corpului cornetului inferior pornese trei apofize : anterior de celelalte e situatd apofiza lacrimalii, procéssus lacrimd- lis, care se ridied in sus, ajungind | ‘osul lacrimal. Cea mai mare e apoti za maxilara, procéssus maxilliris, care deviazd de ‘la marginea superioara a osului din partea Ini laterala, indrep- tindu-se in jos si acoperind partial hiatul maxilar ce duce in sinusul maxilar. Pe marginea posterioara a corpului se afla apofiza etmoida, procéssus ethmoidalis, care se indreapta in sus si jonctioneaz’ cu apofiza unciforma a osului etmoid. Vomerut Vomerul, vémer, este un os impar, con- stituie o lamelé trapezoida situata in cavitatea nazala si formeazi impreund cu lamela perpendicularé a ocului etmoid septul nazal osos (fig. 44). Marginea superoposterioara a vomerului este mult mai groasa dectt celelaite parti ale lui, se bifurcé si formeazé dowi aripi ale vo- merului (alae vomeris), intre care se plaseaza creasta gi rostrul corpului osu- lui sfenoid. Marginea posterioard a vo merului este neteda si separa un cornet de altul. Marginea inferioara concreste cu creasta nazalé a maxilei si osului palatin. Marginea anterioara a vomeru ini in partea ei superioara jonctionea- zi cu lamela perpendiculard a osului etmoid, iar in partea inferioara — cu septul cartilaginos al nasului. Osul nazal Osul nazal, os nasdle, este par, cu mar- ginea sa mediala jonctioneaza cu omolo- gul sau din partea opusd, formind ra- ii teen: ; Fig. 44. Vomer, aspect lateral. dacina nasului, Fiecare os constituie 0 lama fina patruunghiularé alungita Marginea superioars e mai groasd si mai ingust decit cea inferioar’ si joncti- ‘oneaza cu partea nazala a osului frontal Marginea laterala se uneste eu marginea anterioara a apofizei frontale a maxi- lei. Marginea inferioara libera a osului nazal impreuna cu marginea anterioara a bazei apofizei frontale maxilare deli- miteazd apertura piriforma a cavitatii nazale. Suprafata anterioard. a osului nazal este neteda ; cea posterioara, oti- entata in cavitatea nazala, e usor’con- vexd, pe ea observam santul etmoid, siil- cus ethmoidélis, pentru nervul omonim. Osul tacrimal Osul lacrimal, os lacrimdle, este par gi constituie o lamela patruunghiulara foar- te find si fragil’ (lig. 45). El formeaza partea anterioara a peretelui orbital me- dial, Tn partea sa anteroinierioara osul lacrimal limitrofeazé cu apofiza fron tala a maxilei, iar posterior — cu lamela orbitala a osului etmoid si superior jon- ctioneaza cu marginea medial a par- {ii orbitale a osului frontal. Fata mediala a osului lacrimal acopera in sens latetal celulele anterioare ale osului etmoid. Pe fata lateraia a osului lacrimal se alli creasta lacrimali posterioara, crista lacrimdtis postérior, care se termina jos cu cirlignl lacrimal (Admulus lacrima- lis). Anterior de creasta lactimala se aflg santul lacrimal. care eu santul omo- nim al maxilei formeazé fosa sacului lacrimal (jéssa‘ sécei lacrimdlis). Osul zigomatic Osul zigomatic, os zygomaticum, este par, unegte oasele craniului cerebral gi facial (osul frontal, temporal si maxila), consolidind craniui facial (fig. 46). Pe Fig. 45. Os lacrimal, drept : aspect lateral au lacrmaia: 2 eeite etna. ptebe Fig. 46. Os rigomatic, drept ; aspect exter, feral st "process temporstins 8 pracesiue Ion osul zigomatic distingem fetele lateral’, temporal si orbitala si dowd apofize: frontal’ gi temporala. Fafa lateral’, facies laterdlis, consti tuie un patrulater imperfect, e orientata lateral si anterior, e usor bombata, for- meaza un tubercul marginal, tuberculum marginale. Fata temporal, [acies tempordlis, este neted’ si consti- tuie peretele anterior al fosei iniratempo- rale. Fata orbital, facies orbitdlis, for- meazd peretele lalcroinicrior al orbitei $i partea laterala a marginii iniraorbita- ie, Pe fata orbitald se afla orificiul zigomaticoorbital, fordmen zygomaticoorbitdle. El deschide accesul in-canalul care in masivul osului se bifures, deschizindu-se in exterior cu doua ofifici. Unul iese pe faja laterala” a osului—orificiul zigomati-Fig. 47. Mandibula. feaet 9S facia! mangbaise’ "3 = + panelalses 3S"procestus fondylano Sandia 6 esis Tee osna digasnca cofacial, fordmen zygomaticofacia- le, iar celélalt pe fata temporala — orificiul zigomaticotempo- tal, forémen zygomaticotempordle. Apofiza frontala, procésus jrontalis, porneste de la osul zigomatie In sus, unde ‘jonctioneazi cu apofiza zigoma- {ied a osului trontal si cu aripa mare a osului sienoid (in adincul orbitei). Apo- fiza temporala, procéssus temporilis, ¢ de ofientare posterioara. Impreuna cu apofiza zigomaticd a osului temporal ea formeazi arcul zigomatic (Grcus zygomdticus), care delimiteaza lateral fosa temporala. Osul zigomatic cu partea sa inferomediala prin intermediul unei platforme zimfate extinse jonctio- neaza cu maxila, ‘Mandibula Mandibula, mandibula, este un os impar sie unicul os mobil al craniului, alcé: iuind impreuna cu oasele temporale arti culatiile temporomandibulare (fig. 47) Distingem corpul mandibulei dispus orizontal si doud ramuri orientate ver- tical. 60 Corpul mandibulei, cérpus: mandibu- fae; e incurbat in forma de potcoava si are dowa fele — externa si intern’, Mar- ginea inferioard a corpului—baza Mandibulei, basis mandibulae, e rotunjita si masiva, marginea superioara formeazé arcul alveolar (dreus alveoléris). Ultima include alveole dentare, alvéoli dentdles, (pentru 16 din{i) si septa interalveola re, sépta interalveoléria. Pe fata exte naa arculuj alveolar exist. proem nente alveolare, jiga alveold- ria, care corespund alveolelor. Pe partea antetioara a corpului mandibulei pe li medeseafla protuberanta men- tala, protuberdntia mentélis, care in sens inferior se dilata treptat si se termi- nacu tuberculul mental par (tuberculum mentale). Posterior de tu- bercul la nivelul molarului II se afla orificiul mental, fordmen men- tale, prin care trece artera si nervul omonim. Posterior de orificiul mental incepe linia oblica, linea obliqua, orientat’ in directie posterosuperioara, terminindu-se la baza apofizei coro: Pe fata interna a corpului mandibu- lei, in mijloc, proemineazi spinul mental, spina mentdlis. Lateral dé el la baza mandibulei, in dreapta si in stinga se afla fosa digastric, fossa digdstrica, de forma alungita, c¢ constituie locul de insertie a muschiului omonim, La marginea superioara a spi-nului mai aproape de alveolele dentare ¢ situata, de asemenea, din ambele parti, foseta sublingvala, fovea sub- lingudlis, pentru glanda salivara_omo- nima. Sub ea incepe gi trece oblic tn sus nia milohioidiana, linea my- lohioidea, putin perceptibila, care se ter- mina la extremitatea posterioara a cor- pului mandibulei, Sub aceasta. linie la nivelul molarilor se afla foseta submandibulara, fovea sub- mandibularis, locul de aderenta a glan- dei salivare submandibulare. Ramura mandibulei, rémus mandibu- lae, este para, porneste de la corp sub un unghi obtuz in directie. superioara, are margine anterioaré. si posterioard si doua fele: interna si externa. Cind corpul trece in marginea posterioara a ramurii, se formeaz’ un ghiul man- dibulei, angulus mandibulae, pe fata externa a caruia se aflA tuberozi- tatea maseterica, tuberésitas massetérica, iat pe cea interna — tu- berozitatea pterigoida, tu berésitas plerygoidea. Ceva mai sus de aceasti tuberozitate, pe fata interna a tamurii, observam’ un orificiu mandibular, fordmen mandibulae, orientat superoposterior, care in partea mediala e delimitat de o lamela osoasa numita lingula mandibulae. Acest ori- duce in canalul mandibu- canalis mandibulae, care trece Lei, de-2 lungul prin interiorul corpului man= dibulei si se termina pe faja ei externa cu ofificiul mental. Pe faja interna a famurii_ mandibulei ceva posterior de lingula mandibulae coboara oblic sens inferolateral san{ul miloh idian, stileus mylohyoideus, la care adera nervul si vasele omonime. Ramura mandibulei se termind cu oud apofize orientate in sus: cea ante- rioard, apofiza coronoida, pro- céssus coronoideus, cea posterioara, apofiza condilars, procéssus condyldris. Intre aceste apofize se afli incizura mandibulei, incisura mandibulae. Apotiza coronoid’ are un viri acuminat. De la baza ei pe partea internd trece spre ultimul molar crea sta buccinatoare, crista buccina- toria (BNA). Apofiza condilara se ter- mina cu epifiza mandibulei (cdput mandibulae), bine pronuntata, care continua in colul mandibu- lei (céllum mandibulae). Pe fata an- terioara a colului observam foseta pterigoid4, fovea pterygoidea, lo- cul de insertie’ a muschiuluipterigoid lateral. Osul hioid ‘os hyoideum, e situat in regiunea gitului intre mandibula si la- tinge (fig. 48). El este alcatuit din corp si doua perechi de apofize : coarnele imici gi mari. Corpul, cérpus, are aspectul unei lame- le incurbate: fata posterioara este con- vexd, cea amterioara este bombaté. De Ja corp pornese in dreapta si in stinga coarnele mari, crnua majéra, ingrosa- te la capete si indreptate intrucitva supe- roposterior. Coarnele mici, cdrnua mi- nndra, pornese de la corp in sens supe- Foposterolateral de la acelasi nivel ca si cele mari; ele sint mult mai scurie decit cele mari. Osul hioid cu ajutorul muschilor gi ligamentelor e suspendat la oasele craniului gi este unit cu laringele. CRAMIUL IN ANSAMBLU Studiind craniul, observam relieful com- plicat al fetelor lui interne si externe, Conditionat de contiguratiile encefalulul, organelor de sim, ganglionilor nervosi, adapostite in recipientele lui osoase si canalele de trecere a vaselor si ner vilor. Toate oasele craniului, cu exceptia mandibulei, jonetioneaza imobil si tenace intre ele prin suturi zimtate, plate, sevamoase in regiunea calvariei si in Fegiunea faciala, precum gi prin sincon- droze constante si temporare in baza craniului, Denumirile suturilor si sincon- drozelor provin de la denumirile oase- for unite (de exemplu, sutura sfenofron- tala, sincondroza petrooccipitala). Unele suturi sint denumite pornind de la topogralia, forma sau orientarea lor (sutura sagitala, sutura lambdoida). Craniul in ansamblu poate fi studiat sub diferite aspecte. Privind de sus (nérma verticdlis) etasupra craniului, vedem calvaria, de jos (nérma basiléris) observam baza craniu- lui, privind din fat (norma facidlis) ve- dem craniul facial, iar din urma (norma occipitdlis), observam partea occipitala a_craniulti cerebral, si privind din parti (nérma laterdlis), vedem o serie de depresiuni delimitate de diferite oase. Craniul cerebral Partea_superioara a craniului cerebral din cauza formei lui a fost numita bolts craniana sau calvarie. Partea inierioard serveste drepi baz. Granita dintre cal- varie si baza pe fata externa a craniului e constituita deo linie conventionala, care trece prin protuberanta occipitala externa, apoi de linia nueala superioara pina [a Daza apotizei mastoidiene. Pe urmé trece de asupra orificiului acustic extern, continua pe baza apolizei rigo- matice a osului temporal si pe creasta in- fratemporala a aripii mari a osului sieno- id, Aceastd Tinie se-ridied in sus pind la apofiza zigomatica a osului frontal si pe marginea supraorbitalé ajunge la sutura nazofrontala. Bolta (calvaria) craniului, calvéria, este formaté de solzul osului frontal, de oasele parietale, de solzul oaselor occipital si temporale, de portiunile tem- porale ale aripilor mari ale osului sfe- noid. Pe fata externa a calvariel, pe linia medic, ¢ situata sutura sagi- tala, sutdra sagittdtis, formata de jon- ctiunea marginilor sagitale ale oaselor parietale. Perpendicular la ea, la granita dintre solzul frontal si oasele parietale, in plan frontal trece ‘Sutura coro- Fig. 48. Osul hioid TR ote nala, sutura coronalis: Intre oasele parietale si solzul occipital se aflé sutura lambdoid, sutdralamb- doidea, care aminteste forma literei gre- cesti ylambda". Pe fata laterala a calvariei de fiecare parte a ei, intre partea sevamoasa a osului temporal si osu! parietal se aflé sutura scvamoa- $4, sutira squamdsa, precum si $u- turile zim{ate,” sutéra serrétae, intre partea laterali a aripii mari a osului sfenoid si oasele invecinate (tem- poral, parietal si frontal) si intre apofi- za mastoidiana a osului temporal, oase- le parietale gi oecipitale in_portiunile anterioare ale calvariei se afl partea bombata —fruntea (jrons), formata de solzul osulut frontal, pe care sint situate lateral cite un tuber frontal, de asupra orbitelor se aila arcu- ile supraorbitale, iar tu nijloc se atl © platforma numita glabela (glabélla). Pe fejele laterosuperioare ale calvariei procmineaza cite un tuber parietal. Mai jos de fiecare tuber trece linia tem- Poralasuperioara, linea fempo- rdlis supérior, de forma incurbata (nive- ul de insertie a fasciei temporale), care se intinde de la baza apofizei zigomatice a osului frontal pina la nivelu! de jone- fiune a osului parietal cu cel occipital, Inferior de aceasta linie trece linia temporalé inferioara, tinea temporélis inférior, mai putin pronunta- ta (locul de insertie a mugchiului tempo- ral) Portiunea anterolaterala a calvariei e delimitaté sus de linia temporala infe- fioaré, iar jos—de creasta in fratemporala (crista injratempo- rélis) a aripii mari a osului sfenoid si€ denumita fosétemporala (fo- ssa fempordlis). Creasta iniratemporala delimiteaz’ fosa temporal de fosa in- fratemporala (fossa injratemporalis). In sens lateral fosa temporal este delimi- tati de arcul zigomatic (drcus 2ygomiiticus), iar in sens anterior — de fata temporal a osului zigomatic. Pe fata interna (cerebrala) a calva- iei obser vain suturile (sagitala, co 1a, lambdoid’, sevamoasa), impresiu degitate, care sint amprentele circumvo- lufiunilor encefalului, miste santuri in- guste, uneori destul de adinei, stlci arte- riési et vendsi, — locutile de adiacenta a arterelor si venelor. Linga sutura sa- gitala sintsituate fosete le granu- Tatiilor, fovedtae granuldres, for- mate de proeminentele arahfioidel. Baza craniului ca gi calvaria poate fi examinata din dowd pozitii : din exterior (de jos in sus) —baza externa a crani- in interior dupa efectuarea sec- orizontale la nivelul granitei cu calvaria sau dupa sectiunea sagitala a craniului. In acest ultim caz. se cerce- teaza suprafata cerebrald a bazei sau baza interna: a craniului, Granita dintre calvarie si baza inter- na a craniulni pe fata lui cerebrala nu poate fi determinata, doar in partea posterioaré ea poate coincide cu santul sinusului transvers, ce corespunde liniei nucale superioare, aflate pe fata cxte rma a osului occipital, Baza externa a craniului, bdsis crdnit extérna, in por{iunea anterioara mu poate fi vazuta, deoarece ea este acoperita de oasele faciale (fig. 49). Porfiunea poste- rioard a bazei craniului e accesibila pen- tru observatie, ea este formata de fetele externe ale oaselor occipital. temporale si sienoid. Cam in centrul acestei regiuni existd orificiul mare occipital, iar lateral de el pe ambele parti se afl condilii orcipitali. Posterior de fiecare condil sc afla foseta condilars cu un orificiu in- constant numit canal condilar, Baza fie cdrui condil e penetrata de canalul hipo- glos. Portiunea posterioara a bazei cr: hiului se termind cu protuberanta occipi tala externa impreuna cu liniile nucale superioara si inferioara, care deviaza de la ea in dreapta si in’stinga. Anterior de orificiul mare occipital se afl partile bazilare ale osului occipital cu tuberculul faringian bine pronuntat. Partea bazi- lard trece in corpul osului_ stenoid. Bilateral de osul occipital se observa fata inferioara a piramidei osului tempo- ral, pe care se afla urmatoarele forma- tiuni importante : orificiul extern al ca- nalului carotid, canalul_ musculotubar, fosa jugulara gi ineisura jugulara, care formeaza impreuna cu incisura jugulara a osului occipital oriliciul jugular, apo- fiza stiloida, apofiza mastoidiana cu ori- iciul stilomastoidian ailat intre ele. La piramida osului temporal adera late- ral partea timpanicd a osului temporal, care cireumserie orificiul acustic extern. Posterior de partea timpanicé jonctionea- 28 cu apofiza mastoidiand cu ajutorul fisurii_timpanomastoidiene. Pe partea retromediala a apolizei mastoidiene se afl incisura. mastoidiana si santul arterei oceipitale. Pe portiunea dispusa orizontal a parti sevamoase a osuluii temporal se aflé fosa mandibulara, care serveste pen- tru articulare cu’ apofiza condilara a mandibulei, Anterior de aceasta fosa se afla condilul articular. Intre partea pe- troasd si scvamoasé a osului temporal se afla partea posterioars a aripii mari a osului sfenoid ; aici se vad bine ori- ficiile spinos si oval. Piramida osului temporal e separata de osul occipital de cétre fisura pictrooccipt tala (jisséra petrooccipitélis), iar de aripa mare a osului sfenoid — de catre fisura sfenopietroasa (fissi- ra sphenopetrésa). In aiard de aceasta pe fa{a-inferioara a bazei externe a era- nivlui se vede un orificiu cu marginile rupte—foramenul lacerat, jo- rémen (acérum, delimitat lateral si po- sterior de virful piramidei, care pene- treaz& intre corpul occipitalului si aripa mare a osului sfenoid. Baza intern a craniulul, basis crdnié intérna, are o suprataté concava neregu- lat, care reflect relieful complicat al fetei inferioare a encefaiutui (lig. 50). Ea se separd in trei fose cerebrale : anterioara, medie si posterioaré. Margi- nea posterioara @.aripilor si tu bereulul seii osului sienoid delimiteaza fosa cerebrala anterioara de cea medie. Drept limite intre fosa medie si poste- 6Fig. 4 ore 2" protbecanin weit exerpa "33 tercutom heryercaln Hanae ondyacn 75 tor ugar aes ‘nse bra peut pea str tpnnun’ 0 abevclemy ile: Sh fer. pitt ut omticome {naz conyior a rioard servese muchia superioara a pira- midelor oaselor temporale 3i speteaza seli turcesti a osului sfenoid Fosacraniand anterioara, fossa crénit antérior, e tormata de Partile orbitale ale oaselor frontale, pe care se observa lesne proeminenlele cerebrale si impresiunile digitate. In centr fosa e adincita si e constituité de lamela cribroasé a osului etmoid, 4 prin orificiile céreia tree numeroase fasci- cule de fibre ale nervilor ol lies 1) (vezi fig. 50). Lan eribroase se inal creasta cucosului crista gall; anterior de care se ail foramenul orb gi creasta frontala. Fosa cranianad medie, féssa crdnii média, este mult mai adinc’ decit cea anterioaré st in componenta ei in tra corpul si afipile mari ale osului sfenoid, suprafetele anterioare ale pira- midelor, partile scvamoase ale oaselor temporale (vezi fig. 50), Fosa craniana _medie poate fi subdivizata in partea cen- trala 5i partile laterale, Partes cen- tralé ocupa gaua turceasea cu: fosa_hi pofizara aflata in ea. Anterior de ultima seailésan{ul prechiagmatic, stilcus prechiasmdtis, care duce la cana- lul optic drept si sting, prin care tree nervii optici (perechea Il). Pe fata late- ralé a corpului osului sfenoid se alla santul carotid bine pronuntat, iar in_ Fig. 50. Baza interaa a craniulul Tycheusy sae a, Smears | 1 oe ‘Sess tempor 22 "par squanoce oss Temporal s 29 Sie'najor sot sphenldaie 30 apropierea virturilor serva foramenul lacerat de forma nere- gulata. Tot aici, intre aripa mica, aripa mare si corpul osului sienoid e situata fisura orbitala superioara, Jissira orbitélis supérior, prin care in orbit& trec nervul oculomotor (perechea Tif), trohlear (perechea IV), abducent (perechea VI) si nervul oftalinie (prima ramura a perechii V). Posterior de fisura orbitalé superioar’ se afla orificlul ro- tund, care serveste la trecerea nervului maxilar (a doua ramura a perechii V), apoi orificiul oval pentru nervul mandi bular (ramura a treia a perechii V). La marginea posterioara a aripii mari se afla orificiul spinos, ce lasa si treaca in craniu artera meningiala medie. Pe fata anterioari a piramidei osului tem- poral pe o platiorm’ relativ mica se afla impresiunea trigemena, hiatul cana- lului nervulut pietros mare, santul ner- vului pietros mare, hiatul canalului ner- vului pietros mic, santul nervului pie- tros mic, operculul cavitatii timpanice si protuberanta arcuata, Fosa craniana posterioa- ra, féssa erénii posterior, e cea mai adinca, la formarea ei participa osul occipital, fetele posterioare ale pirami delor si fata interna a apofizelor mastoi- diene ale osului temporal drept si sting. Fosa e completata cu o portiune micé a corpului osului sfenoid (in partea ei ante- rioara) si de unghiurile retroinferioare ale oaselor parietale—lateral (vezi fig. 50). In centrul fosei se afla ori 5\ I | aralls opens: 2 — ese aerials posterior: 3— ciul (occipital) mare, anterior de el se afla 0 pant, clivus, formata de oa- sele sfenoid si occipital, concrescuté la omul adult, pe care se ageaz puntea (encefalului) si bulbul rahidian. Poste- rior de orificiut mare occipital pe li- nia median’ se intinde creasta occipi- tala interna, care ajunge pina la chiasma, In fosa eraniana posterioara de ambele parti (dreapta si sting’) se deschide orificiul acustic intern, care duce in meatul acustic intern,-in_adineimea cé- tuia Sneepe canalul facial pentru. trece- tea nervului facial (perechea VII). Din: orificiul auditiv intern iese nervul’ sta- toacustie (perechea VIII) Vom mentiona ined dou’ formatiuni pare importante : orificiul jugular, prin care trece nervul glosofaringian (pere- chea IX), nervul vag (perechea X) gi nervul accesoriu (perechea XI), si ca- nalul hipoglos pentru nervul_ omonim (perechea XII), Pe linga nervi, prin, orificiul jugular iese din cavitatea cra- niulul vena jugular interna, in care ‘continua sinisul sigmoid aflat in gan- {ul omonim. Granite dintre calvarie gi baza intern a craniului in regiunea 66 fosei craniene posterioare e constituitd de santul sinusulni transvers, care trece bilateral in santul sinusului sigmoid, Craniul facial Facind revista craniului facial privit din fati—norma faciala, nérma fa- cidlis, observa o serie de formatiuni ce Sint recipientele unor organe de mare importanta. Acestea sint orbitele, cavita- tea nazald, cavitatea bueald — pe supra- fata lui anterioara ; fosele infratempo- rale si pterigopalatina pe partile laterale. Orbita, orbifa, constituie o cavitate para ce aminteste o piramida tetrago- nalé cu unghiurile rotunjite (Fig. 51) Baza piramidei e orierlata anterior gi formeazi accesul in orbita, Gditus orbitae. Viriul piramideie orientat retromedial ; prin el trece canalul optic, canalis opticus. Tn cavitatea o- bitei e Situat globul ocular, muschit tui, glanda lacrimala si alte formatiuni Cavitatea orbitei e delimitata de 4 pe- reti: superior, medial, inferior si lateral. Peretele superior, pdries supérior (copertina orbitei), este neted, ‘ugor convex, e situat evaziorizontal. El este format de partea orbitala a osului frontal si doar la marginea posterioara © completat de aripa mied a osului sie- noid. La limita dintre peretele superi- or gi cel lateral al orbitei se afla o foseta nu pies adined pentru gland faci itnal’ La marginea medial a peretelui supe- rior in apropiere de incizura frontala se aflé o depresiune putin percepti- bila —fosa trohleara, alaturi de care deseori se observa spinul trofilear. Peretele medial, péries medid- lis, situat sagital, El este format de apotiza frontala a maxilei, de osul lac- rimal, de lamela orbital a osului etmoid, de corpul osului sienoid (posterior) si de cea mai mediala portiune @ parti orbitale a osului frontal (in partea de sus). In portiunea anterioard a pere- telui medial se ailé fosa sacului lac mal : in partea de jos aceasta fosa tre ce in -canalul nazolacrimal, canélis nasolacrimélis, care se deschide in meatul nazal inferior al cavitatii na- zale. Intrucitva retrosuperior de foseta sacului lacrimal in partea superioara a52, Secfiune sagitala in facial. Seplul osos al cavitayit spect din partea stings. anil waza loss hapopysils: Sst ch notation 13 lam perpendulans Ie enoiales 18 or raat 16 ss tea eretelui medial, in sutura dintre osul rontal si lamela orbitala a osului etmoid vad doud orificii: et moid ante- ior, fordmen ethmoiddle antérius, si tificiul etmoid posterior, ramen ethmoidéle postérius, pentru jervii gi vasele omonime. Peretele inferior, péries in- rior (podigul orbitei), este format de tele orbitale ale maxilei sf osului zigo- atic ; posterior peretele este completat apotiza orbital’ a osului palatin. Pe retele inferior al orbitei e situat gantul aorbital, care trece anterior in cana- il omonim, ce se deschide pe fata an- fioara a corpului maxilei prin orificiul raorbital. Peretele lateral, pdries laie- lis, este format de fefele orbitale ale ‘pi mari a osului sfenoid si apotizei tale a osului zigomatic, precum si de portiune mica a. Apolizei zigomatice osului frontal. Intre peretii lateral superior in adincul orbitei se afla ura orbitald superioara, care trece in orbitd ih fose craniaud medic. Tne elii lateral si inferior se afliio Lis u orbitala inferioara larga, ira orbitélis inférior, formata de ifginea posterioara a fefei orbitale ;pului maxilei si de apofiza orbitala @ ui palatin, pe de o parte, si de mar- ea inferioara a fetei orbitale a aripii a osului sfenoid, pe de alta parte. Aceasta fisura face orbita si comunice cu fosa pterigopalatina si cu fosa infra~ temporal. Pe peretele lateral al orbitei existé un orificit zigomaticoorbital (pen- tru nervul zigomatic), ce duce intr-un canal care in masivul osului se bifured in doua canalicule : unul din ele se des- chide pe fata laterala a osului zigoma- tic cu un orificiy numit zigomaticofacial, celdlalt — pe fata temporala cu orifi- ciul zigomaticotemporal. Cavitatea nazala, cdvum ndsi, ocup’ 0 pozitie centralé in craniul facial (fig. 52). Septul osos al nasulu, sépium nasi dsseum, alcatuit din lamela perpendicular a osului etmoid si din vo- merul fixat in partea de jos pe creasta nazala imparte cavitatea nazala in dowd jumatati. Anterior se afl apertura piriform, apertira piriformis, deli mitata de incizurile nazale (dreapta sisting) ale oaselor maxilare si margi- nile inferioare ale oaselor nazale. In partea inferioara a aperturii_ piriforme Proemineaza inainte spinul nazal au teriut, spinu nuzdtts antérior. Orie ficiile posterioare ale cavitatii nazale sau coanele, chodnae, fac s& co- munice cavitatea nazali cu cavitatea faringiand. Fiecare coand este delimitala lateral de lamela mediala a apofizei ple- rigoide, medial de cdtre vomer, superi or — de corpul osului sienoid, inferior — de lamela orizontala a osului palatin. 6Cavitatea nazala ¢ delimitata de trei pereti: superior, inferior si lateral. Peretele superior al cavititii nazale este format de oasele nazale, de partea nazald a osului frontal, de lamela cribroas’ a osului etmoid si de fata in- ferioara a corpului osului stenoid Peretele inferior al caviliti nazale este alcdtuit din apofizele pala- tine ale oaselor maxilare si de lamelele orizontale ale oaselor palatine. Pe linie medie oasele mentionate mai sus for meaza creasta nazala, cu care, cum s-a mai spus deja, jonctioneaza septul osos hazal, ce se prezinté ca perete medial pentru jumatatile dreapta si sting’ ale cavitatit nazale. Peretele lateral al cavitatii nazale are o structuré complicata. El este format de fata nazalé 2 corpului si de apofiza frontala a maxilei, de osul lacrimal, de labirintul etmoid, de la- mela perpendiculara a osului palatin, de Jamela medial a apofizei pterigoide a osului sfenoid (in portiunea posterioara). Pe peretele lateral al cavitatii nazale procmineaza trei cornete nazale supra- puse, Cornetul superior si mediu sint i Fig. 58. Sectiune sagitali fn craniul Satial, Perelcle lateral al “cavitail naval pe nba 4 enon ci Wee lam | niste parji alcatuitoare ale labirintului etmoid, iar cornetul nazal inferior este un os independent. Cornetele nazale divizeaza portiunea lateral a cavitatii nazale in trei mea- turi nazale: superior, mediu gi inferior (fig. 53) Mealul wazal superios, metus ndsi supérior, este delimitat superomedial de cornetul nazal superior, iar de jos—de catre cornetul .nazai mediu. Acest meat nazal e putin pronun- lat sie situat In partea posterioaré a cavitatii nazale. In el se deschid celu- lele posterioare ale osului etmoid. Mai sus de partea posterioard a cornetului nazal superior e situata depresit nea sfenoetmoidala, recessus sphenoethmoidalis, in care se deschide apertura sinusului sfenoi Prin aceasta apertura sinusul comuni- 4 cu cavilatea nazala Meatul nazal mediu, medtus ndsi médius, € situat intre cornetele nazale medi si inferior. El e mult mai lung, mai inalt si mai larg decit meatul nazal superior. In meatul nazal mediu se deschid celulele anterioare si medii aleosului etmoid, apertura sinusului frontal prin infundibulul etmoidal (injundibulum ethmoidéle) si hiatul semilunat, hidlus semilundris, care duce in sinusul maxilar. Posterior de cornetul nazal_mediu se afla or ifi- ciul sfenopalatin, fordmen sphe- nopaldtinum, care face s& comunice mea- tul nazal cu Tosa pterigopalatina, Meatulmazalinferior, med- tus ndsi inférior, e cel mai lung 31 mai lat, e delimitat in partes superioaré de cornetul nazal inferior, iar de jos— de catre fetele nazale aie apofizet pal tine a maxilei si de lamela orizontala a osului palatin. In porjiunea anterioa- ra meatului nazal inferior se deschide canalul nazolacrimal (candlis nasotacri- malis), care incepe in orbit, Spatiul delimitat de septul cavitatii nazale din partea medialé si de cornetele nazale constituic meatul nazal comun, avind aspectul unei fisuri inguste situate sa- gital Palatul osos (dur), paldtum dsseum este format de apolizele palatine dreapta si sting’ a maxilei unite prin suturi pe linie mediana, precum si de lamelele orizontale ale oaselor palatine, Anterior si lateral palatul osos e delimitat de apo- fizele alveolare ale maxilei, care alcatu- jes tmpreund arcul. alveolar superior Fata palatina orientataé in jos @ osului palatin esie coneava Pe linia median& trece sutura palatina media- 14, sutira palatina mediéna, la capa- tul anterior al careia se aflé cana- lulincisiv, candlis incisious, pentru trecerea nervului. Pe linia de jonctiune a ‘marginii posterioare a apofizelor palatine ale maxilei cu lamelele orizontale ale oa- selor palatine se afli sutura pa latina transversa, sufira pala- tina transvérsa, Posterior de portiuni- Je extreme ale acestei suturi in baza fiecarei lamele orizontale se afl cite orificiu al canalului palatin mare si 2—3 orificii palatine mici, care fac sé ‘comunice cavitatea bucala eu fosa pteri- gopalatina Palatul 050s serveste drept baz soli- da (osoasa) pentru peretele superior al cavitatii bucale. Arcurile alveolare superior si inferior impreuna cu dintii, precum si corpul Fig. 54. Fosa pterigopalatina, Osul aigomat aripa mare-a osuluisfenoid. sint_partial frate."Inonfch 1 canate sint introduce sonde cu ramurile mandibulei formeaza schele- tul peretilor anterior si laterali ai cavi- ‘tit bucale. Facind revista lateralé a craniului — norma laterala, nérma laterdlis, la granifa dintre craniul facial gi cereb- ral, posterior de maxila se alla fosa infratemporala, 6ssa_ infratempordlis, care, superior, e delimitata de fosa tei porala (vezi mai sus) prin creasta infra- temporala a aripii mari a osului sfenoid. Drept perete superior al fosei iniratem- porale serveste osul temporal si aripa mare a osului sfenoid. Peretele medial este format din lamela lateral a apo! zei pterigoide a osului sfenoid. Drept pe- rete anterior al acestei Tose serveste tuberul maxilei si, partial, osul zigoma- tic. Din partile laterala’ si inferioara fosa infratemporala nu are perete oso si este acoperit’ doar partial de ramura mandibulei. In sens anterior fosa infra- temporala comunica prin fisura orbitala inferioara cu orbita, iar in sens medial — prin fisura pterigomaxilara (fisstira plerygomaxillaris) comunics cu fosa Pterigopalatin: Fosa pterigopalatina, jéssa plerygopa- latina (fig. 54), are trei pereti : anterior, 69Fg. 85, Radiograme craniului de om matur: a rote ater posterior si medial. Peretele anterior al fosei este constituit de tuberul maxilei, cel posterior — de baza apolizei pterigoi de a osului sfenoid, cel medial — de lamela perpendicular a osului palatin. Din partea laterala fosa pterigopalatina niu are perele osos si comunica cu fosa infratemporala. Fosa pterigopalatina se ingusteazd treptat in jos si trece in canalul palatin mare (cand- lis palatinus mdjor), care sus are ace- iasi pereti ca si fosa, iar jos este deli- mitat de maxila si de osul palatin. In fosa pterigopalatina se deschid 5 orili- cii. In sens medial aceasta fos comu-~ nied cu cavitatea nazala prin orificiu! sfenopalatin, in sens superoposteri cu fosa craniané medie prin orificiul 70 rotund, in sens posterior — cu regiunea orificiului lacerat prin canalul pterigoid, far in sens inletior — cu cavitatea bu- cal prin canalul palatin mare. Fosa pterigopalatina e legaté de or- bita prin intermedia! fisuriiorbitale in fetioare. ANATOMIA RADIOLOGICA ‘A CRANIULUL Pe cliseele efectuate in proiectie laterala se vede craniul in ansamblu — cerebral si facial (fig. 55, a). Respectiv distingem calvaria, baza craniului si oasele faciale: Contururile calyaiei craniulul pe radio: gram sint prezentate printr-o linie dub- 18 ce corespunde substantei osoase com- pacte. Linia exterioar’, mai clara si neted’, corespunde lamelei exierne a oaselor calvariei, iar linia interna de grosime diferita’ si imprecisd repre- zint& lamela intern’. Banda _tran- sparenta ingust dintre ele reflect sub-Fig. 88 (continuare) stan{a spongioasé (diploe). In portiu- nile anterioare ale calvariei 0 banda ingusta translucida (diploe} trece intr-o dilatare brused de forma ovala sau tri unghiulara care coincide cu sinusul iron- tal. Posterior conturul extern al calve Fiei se termina prin protuberanta occipi tala mai mult sau mai pufin pronun- tata, Interior dé ea se afla eminenta cru: ciforma cu o mica impresiune ce cores- punde santului sinusului transvers. Pe fondul oaselor craniului vedem init opace ale eminentelor cerebrale si regiu- ni mai deschise de forma diferita ce corespund impresiunilor digitate. Se di- sting suturile coronala si lambdoid’ pe fondul oaselor ealvariet si sutura oceipi- tomastoidiand ca o prelungire in jos a suturii lambdoide. Alte suturi ale oase- lor craniului pe radiograma efectuata in proiectie laterald se detecteazé cu greu sau nu se observa deloc. Suturi- Ie nu trebuie confundate cu benzile trans- Incide ondulate de la nivelul adiacen- fei verielor diploice, precum si santurile arterelor_meningiaie. In limitele bazei craniului distingem umbrele suprapuse ale partilor piramtidale ale oaselor tempo- rale; anterior de ele se aflé corpul osu- tui sfenoid cu saua turceasct, peretit caruia au contururi precise. In masivul 1corpului osului sub saua tyrceascd se afla o transparent corespunzitoare si nusului sfenoidal. Posterior de saua tureeasca incepe panta sau clivul in forma de linie ce continua pe marginea anterioara a oi- ficinlui occipital mare, iar posterior de umbra_piramidei oaselor temporale se vad transparentele celulelor apofizei toidiene gi santul lat dé nuanta des- chisé a sinusului sigmoid, Tn regiunea craniului facial determi- nam orbitele in forma de con, baza c: ruia este orientata inainte, iar virful — posterior. Pe orbite se suptapune imagi- nea labirintului etmoid. Posterior de or- bite se véd contururile oaselor nazale. baza carora este orientata superoposte- rior, iar virful inferoanterior. Cavitatea nazala se suprapune pe orbite i pe si nusurule maxilare care contureaza orbi- tele in sens inferior si care au pe radio- grame aspectul unei porfiuni tetragonale Sau de lotma neregulata. Pe fondul aces- tui tetragon putem distinge umbrele cor netelor nazale sub forma de benzi alun- gite semiovale, iar intre cle — meaturile nazale, Mai jos de imaginea oaselor su prapuse ale cavitajii nazale si sinusuri- lor maxilare se vede o banda dispus’ orizontal ce desemneaz oasele palatului dur (030s). Inferoanterior de aceasta banda se afla apofiza alveolara a maxi- {ei si dinfii superiori. Contururile jumat tilor dreapta si stingd ale mandibulei si dintilor de jos care in proiectie late- Tala se suprapun coincident se vad clar pe radiograma. Pe fondul corpului_ §i parfii inferioare a ramurii se observa o banda mai deschisd a canalului mandi- bulei. Pe radiograma anterioara (fig. 55, b) se vad ambele jumatati ale craniului, se observa contururile ealvariei ; desenul osului frontal se suprapune pe conturul celui occipital. Se detecteaza clar cont turile orbitelor, iat intre ele ceva mai jos se afla cavitatea nazala divizata de septul nazal. Pe partile inferioare ale orbitelor, lateral de cavitatea nazalé se suprapun umbrele intense ale piramide- lor oaselor temporale. Pe partea supe- tioara a cavitafii nazale intre orbite se proiecteaza corpul osului sfenoid cu sinu- sul sfenoid, celulele osului etmoid si conturiirile cornetelor nazale. Lateral de n cavitatea nazala, sub orbite se disting niste portiuni transparente ce corespund sinusurilor maxilare. In partea inferioa- Téa craniului facial se vad dintit supe- riori si inferiori si mandibula cu ramuri- le ei dreapta si stings: Cranjul nou-ndscutulul Craniul nou-nascutului are o_ serie, de particularitati esentiale (fig. 56). Cra niul cerebral de pe urma cresterii in- tense a encefalului si formarit timpurii a organelor senzitive depaseste ca vo lum craniul facial de 8 ori. La omul ma- tur datorita dezvoltarit depline a apara- tulu masticator cram! cerebral e doar de 2 ori mai mare decit cel facial. La nou-nascut orbitele sint largi. Baza cra- niului raportaté la calvarie intirzie crestere, oasele sint unile intre ele cu ajutorul unor plici intercalare late de {esut cartilaginos si conjunctiv. Tube- rele oaselor frontale si parietale sint bine pronuntate si din aceastd cauza, privit In. proiectie superioara, craniul pare a fi patrulater. Osul frontal este alcatnit. din. doua jumatati, arcurile supratiliare lipsesc, Sinusurile frontale inc nu sint formate. Maxila si mandi- bula sint ined subdezyoltate, cea ce explicd indl{imea redusi a‘ craniului facial. Mandibula este alcatuita din doua parti (2 jumatati). Partile osului tempo- ral sint Separate de niste fisuri bine pro nunfate care corespund unor plici inter- mediare de tesut conjunctiv sau car laginos, apofiza mastoidiana nu este dez voltata. Pe oasele craniului nu se ob- setva tuberozitatile musculare gi liniile. Cel mai caracteristic semn al eraniului now-nascutului il constituie fontanelele, fonticuli. Fontanelele constituie nigte portiuni neosificate ale calvariei, care la aceast4 etapa sint conjunctive (membra- noase). In total exist 6 fontanele : 2 se ailé_pe linia mediana a calvariei, iar 4 sint laterale. Cea mai mare ‘este fontanela anterioara (fron. tal), jonticulus antérior (fonticulus jrontalis— BNA), de forma romboida, situat& intre ambele parti ale osului frontal si ambele oase parietale. Ea se inchide inal doilea an de viata (veri fig. 56). Fontanela posterioa-"si occipital ; concreste in a 2— ra (occipital a), fonticulus posté rior (Jonticulus occipitalis — BNA), € de forma triunghiulara, se afla intre dou’ oase parietale plasate anterior si solzul occipital plasat posterior; con- creste in a doua luna de viata. Fonta- nelele laterale sint pare, cite dou’ pe fiecare parte. Fontanela_anterioara — numité fontanela’ sfenoidala, fonticulus sphenotdais, se afla la locul de jonctiune a aripii mari a osului sfe- noid cu oasele frontale, parietal si cu solzul osului temporal ; concreste in a 2—3-a luna de viatd. Cea posterioar’, numita fontanela mastoidia: na, fonticulus mastoideus, este formata de ‘osul temporal, de solzul parietal a luna de viata. Suturile dintre oasele calva- riei nu sint formate, marginile oaselor sint netede, Dar in al 3-ea an de viatd a copilului ineepe dezvoltarea zimtilor, care se maresc treptat si patrund in spatiile dintre zimtii oaselor vecine. In acest mod se formeaz sutura zimtata Din descrierea craniului de nou-na scut rezulté, c spre momentul nasterii dezvoltarea ‘lui e ine’ departe dea fi deplind, Ea continua si in anit urma- tori de viata. Transformirile craniulul ups nagtere In eresterea craniului dupa nastere pu- tem urmari trei perioade principale. Prima perioadi — pind la virsta de 7 ani—se caracterizeaza prin cresterea energica a craniului, mai ales in partea occipitala. Tn primul an de viata a copilului sporeste grosimea oaselor craniului aproximativ de 3 ori. In oasele calvariei incep s& se formeze lamelele exterioa- ra si interna, iar intre ele — diploe ~ (E. A. Clebanova). Se dezvolta apofize mastoidiana a osului temporal 31 celu- Iele mastoidiene din el. In oasele cres- inde continud confluen{a nucleetor de osificare, se formeazé meatul acustic osos extern, care pe la virsta de 5 ani formeazé un inel osos. La virsta de 7 ani se definitiveaz’ confluenta pirtilor osului frontal, concrese partile osului etmoid, Fig. 96. Crantu de nou-nascut aspect superior. Nera ereeeelet eo nh embeiae fee ate ore In a doua perioada — de 1a 7 ani pina la perioada pubertaré (12—13 ani) are loc o crestere inceata si uniforma a craniului, mai ales in regiunea bazei lui. Calvaria continua inci si mai creasca intens, mai ales la virsta de 6—8 ani si 11—13 ani. Volumul cavi- tafii craniului cerebral. spre virsta de 10 ani atinge 1300 cm? (E. A. Cleba- nova). Pe la 13 ani se termina con- cresterea suturii sevamomastoidiene. La aceasta virsta se definitiveaza in fond cresterea pirtilor separate ale oaselor craniului, care se dezvolta din nucle de osificare individuale. A treia perioada — de la 13 la 20— 23 de ani — se caracterizeaza prin cres- tere intensi mai ales in portiunea faci- ald a craniuui, prin aparitia particula- ‘atilor sexuale. Dupa 13 ani are loc ingrogarea ulterioaré a oaselor craniu- lui. Continua pneumatizarea oaselor, din care cauzé masa relativa a craniului scade far a reduce duritatea lui, Spre 20 de ani se osificd suturile intre oasele sfenoid si occipital. Cresterea bazei craniului in lungime catre aceasta perioada se definitiveaza Dupa 20 de ani, mai ales dupa 30 de 73Fig. 57, Forme de craniu uman : scurt (a) si lung, (b1 aspeet supetior ani, are Joe eoncresterea suturilor cal variei. Prima incepe s4 concreasca su- tura sagitala, in partea ei posterioara (22-35 de ani), apoi sutura corona 14, tn portiunea medie (24—41 de ani) cea lambdoid (26—42 de ani), occipi talomastoidiana (30—81 de ani). Sutura sevamoasé conereste rareori (V._D. Chinzburg). Procesul de concrejie a su- turilor este individual. Se cunose cazuri cind la persoane senile toate suturile erau bine distincte. La virsta avansata pe lingé coneretia suturilor se observa transformari treptate in craniul facial Din cauza eroziunii si caderii dinti- lor se reduc apofizele alveolare (arcu- rile alveolare) ale maxilei si mandibulei, craniul facial se scurteaza. Oasele cra niului devin mai subtiri si fragile Particularitajile individuale de sex ale craniulul, critica teorlel rasiste In craniologie Fiecare craniu are trasaturile sale in dividuale. Acest fapt s-a constatat prin studierea craniilor de la oameni de ace- easi virsta si sex. Craniul in ansamblu posedd anumite forme, —dimensiuni, 74 raporturi intre volumul craniului facial si cel cerebral, grade de dezvoltare a arcurilor supraciliare a apofizelor mas- toidiene, a tuberozitatilor musculare, a liniilor rugoase ete. Aceste caractere, precum si dimensiunile craniului varia~ 28, insa nu depagese cu. mult limitele unei norme conventionale, cea ce con stituie particularitatile individuale ale ecaniului Pentru caracterizarea individuala a formelor craniului (cerebral) se obisnu- jeste a aila dimensiunile lui (diametre- Ie) : longitudinala, transversal, verti- cala. Dimensiunea longitudinalé’o con- stituie distanta de la glabeli pina ta cel mai distant punct occipital — con stituie 167—193 mm (la barbati). Di- mensiunea transversala, care corespunde celei mai late parti a craniului variaza in limitele de la 123 1a 153 mm, Dimen- siunea verticala (distanta de la mijlo- cul. marginii anlerioare a orificiului occipital mare, numit bazion, pina la lo- cul de confluen{é a suturii sagitale cu cea coronara, numit bregma) echivalea- za cu 124—i43 mm (I. 1. Roghinschi, M. G. Levin), Raportul dintre diametrui loggitudinal si cel transversal, inmultit cu 100 constituie indicele cranian (in- dicele longi-latitudinal). Cind valoarea indicelui cranian e sub 74,9,° eraniulse numeste ling (dolicocranie), ind Tae ret rao re heaccae dimensiuni medii ale craniului (mezocra- nie), iar cind indicele e de 80 si peste, craniul este lat si scurt (brahicranie) (fig. 57). Forma capului_corespunde formei craniului. In acest sens distingem oameni _dolicocefali (cu capul alungit), mezocefali (cu valori medii) si brahi- cefalt (cu cap lat st scurt). : Examintind craniul de sus (norma ver- ticala, nérma verticdlis), putem observa diversitafile lui de forma : elipsoida (in dolicocranie), ovoid’ (in mezoeranie), sferoida (in brahicranie) ete. Capacita- tea (volurmul cavitatii) craniului cerebral e siea individual, variind la omul matur intre 1000 si 2000 em’. Facind observari asupra diversitatii formei capultti cu ocazia cereetarilor an- tropologice, savantii au fost tentati sa cieada ec forma si dimensiunile unor ase ale craniului luate aparte si a era- niului in ansamblu corespund in proce- sul cresterii si dezvoltarii lor individua- le formei creierului, organelor_ senzi- tive si portiunilor inifiale ale sisteme- lor digestiv si respirator, fixate pe oasele lui, Acest rationament se confirma de re- lieful fefei interne a craniului, care reflecté forma si dezvoltarea organe- lor incorporate in el. De exemplu, trei fose craniene ale bazet interne a cra- niului —_ pentru lobii respectivi ai encefa lului, amplasarea corelata a impresiu- nilor ganturilor si_circumvolutiunilor, santurile arteriale si venoase, orbitale, alveolele dentare ete. Forma externa a craniului depinde in mare masura de gradul de dezyoltare a muschilor, care exercit’ 0 influenta modelatoare asupra {esutului osos tinar. Se stie, ci lipsa unuia sau a citorva muschi’ masticatori, pe una din partile capului, cauzeazé asimetrie faciald, si nivelare a impresiunilor digitate pe fata interna a craniului, Perderea unui ochi € insotitd de diminuarea si apoi de con- cresterea cvazilotala a orbitel, ceea ce duce la nivelarea si marirea_peretilor fosei craniene antetioare pe partea res-_ pectiva. Diferentele de sex ale craniului uman sint infime, Din aceasta eauzi uneori © greu s& distingem craniul masculin de cel feminin. Si totugi merits si mentio- nam urmatoarele diferente de sex nu totdeauna destul de pronuntate ale cra- niului, Pe craniul masculin. tuberozi- tatile (locurile de insertie a muschilor) se vid ca regulé mai bine; partea nu- cala ¢ mai proeminenta, precum si arcu rile supraciliare. Orbitele au dimensiu relativ mai mari, sinusurile paranazale sint mai promuntale. De obice! oasele sint ceva mai masive decit la craniul feminin, Dimensiunile longitudinala (an- teroposterioara) si verticala pe craniul — masculin sint mai mari, Craniul mascu- lin are 9 capacitate mai mare (cu 150— 200 cm?) decit cel feminin : capacitatea craniului la barbati de cirea 1450 em’, iar la femei — 1300 cm*. Diferenta poate fi explicata prin parametrii mai mict ai corpului la femei. Cit de variabila n-ar fi forma erania- lui_uman, varietatile lui nu iniluen- teazd asupra facultatilor intelectuale. Tentativele unor falsificatori ai stiintei de a judeca pornind de la forma lui des- pre-rasele ,superioare" si ,inferioare” it ite de temei, Despre aceasta ne marturisese parametrii aproximativ ide tict ai craniului 1a reprezentantii diferi telor rase, De exemplu, dimensiunea lon- gitudinala a craniului masculin europoid i medie 180,7 mm, iar la tipul — 184,6 mm, la’ negroid — 185,2 mm (V. V. Ginzburg). C datelor furnizate de antropologi genii siu poseda indici destul dimensiunile craniului, iar capacitatea craniului la negrii sudafrieani (1540 cm’) este mai mare decit la majoritatea europenilor (I. I. Roghinschi, M. G. Le- vin). V. V. Ghinzburg (1963) ‘relate: zi urmatoarele cifre de capacitate a crei- erului: la australieni — 1347 em’, la olandeji — 1382 cm®, la elvetieni — 1367 com’, la bureafi — 1496 cm*, Ja eschimo- si — 1563 cm’. Aceste date constituie o dovada persuaziva, ca nu existé preva- lare de dimensiuni ale eraniului la rase- le albe. La diferite rase intilnim atit dimensiuni sporite ale craniului, ctt gi dimensiuni reduse. Sint inconsistente si cugetirile despre ordinea diferita de concrestere a suturi lor craniului !a reprezentantii de diferite rase. Prin cereetari numeroase antropo- elogii au demonstrat ci nu exista nici un temei pentru a presupune ca la o rasa sau alta dimensiunile eraniului cerebral ar fi preponderente fata de celelalte rase. La bugmeni, pigmei s. a. dimensiunile capu- lui sint ceva mai mici, ceea ce se explica prin talia lor seazuta. Deseori diminua- rea dimensiunilor capului poate fi 0 ur- mare a subalimentarit in curs de secole si a altor condifii delavorabile (1. 1. Roghil schi, M.G. Levin). Incercarile de a insti- tui o corelatie intre dimensiunile craniu- lui, capacitatea lui volumetrica si nivelul de cultura al unei anumite rase de aseme nea nu rezista la critic’. Existenta civi- lizatiilor vechi de cultura inalta in farile ‘Asiei, Africii si Americii Latine contesta qdotatia exceptionali” a rasei nordice Se va tine cont de faptul, cd ideologii imperialismului folosesc teoriile rasiste pentru a instiga litigii nationale, pentru a fundamenta dominatia raselor albe aeup ra popoarelor de culoare pentru exploata- asele craniulul in filogenez’ Cauzele proceselor_morfogenetice ale craniului in filogeneza sint in fond evo- lutia progresiva a encefalului, a organe- lor serzitive si restructurarea aparatului branhial, care inconjoara portiunile in Cipiente ale sistemelor digestiv si respi rator Tinind cont de structura gi functiile lui, craniul se divizeaza in doua compatti mente : craniul cerebral si craniul visee- ral. Craniul cerebral se dezvolta in jurul encefalului, care se prezinta ca un cala- pod modelator. Encefalul la amfiox este inconjurat de o membrana conjunctiva fina (craniu membranos). La ciclostoma- te (mixine, lampetre) craniul cerebral ¢ cartilaginos in regiunea bazilara, iar cal- varia continu’ sf fie alcatuita din fesut conjunetiv. La selachieni (rechini) ence- falul este incorporat intr-o capsula car- tilaginoasa. In craniul visceral al selachi- enilor distingem 7 perechi de arcuri bran- hiale : 2 perechi se numese viscerale, iar celelalte — branhiale. Pestii sturioni au nigte solzi placoizi, care se dezvolta din epiteliul cutanat. La pestii ososi lamelele osoase se suprapun pe craniul cartilagi- nos pe care il substituie, formind oase 76 aplicate sau tegumentare. Odata cu iesitea animalelor pe uscat substituirea {esutului cartilaginos cu cel 50s a devenit imperativa, deoarece func- fille scheletului au devenit mai variate gi complicate. Progreseaz evolutiv orga- niele de simt si aparatul masticator, care de asemenea exercita o influent mode- atoare asupra formei eraniului. La ani- malele terestre branhiile se reduc, cedind locul pliminilor ca organe de respiratie. Fantele dintre arcurile branhiale, numite pungi branhiale, persist doar in perioa- da embrionard, iar materialul arcurilor branhiale e folosit la formarea craniului visceral. Tn acest mod baza craniului in filoge- neza are de trecut trei stadii constituiti- ve de evolutie : conjunctiva (membra- oass), cartilaginoass si osoasi. Crani- ul visceral si unele oase ale craniului ce- rebral se dezvalté direct pe haza stad Jui membranos, pasind peste stadiul car- tilaginos. Pentru eraniul mamiferelor si omului este caracteristicd 0 corelatie strinsa intre craniul cerebral gi cel visce- ral. La om datorit’ modului de viata si bipedie! plantigrade craniul a capatat 0 serie de caractere specifice. 1. A spoi considerabil capacitatea eraniului cere- bral. 2. Au scazut dimensiunile craniului visceral. 3. Au diminuat masa si dimen- siunile mandibulei, fapt important pentru sporirea jonctiunii dentitiei incisive si pentru vorbirea articulata. 4, Orificiul occipital mare si condilii situati aldturi se stramuti inainte, din care cauzi se re- duce considerabil inegalitatea dimensi nilor (si masei) porfiunii anterioare si posteriare a capului, inlesnindu-se ast- fel mentinerea echilibrului. 5. Se dezvol- ta puternic apofizele mastoidiene, pe care se inser muschii responsabili de intoar- cerea capului. 6, Cresiele si tuberele de pe craniu sint mai slab dezvoltate, ceea ce se explica prin dezvoltarea mai mode ral a muschilor occipitali si masticatori In filogenezi numarul de oase craniene seade considerabil : unele dispar detini- tiv, iar celelalte concrese. Evolufia craniului ta om Craniul cerebral se dezvolt# din mezen- chimul care inconjoara encefalul in eres-tere rapida. Tegumentul mezenchimatos se transforma in membrana conjuneti- va —stadiul de craniu_membranos. In regiunea calvariei aceasté membrana se substituie apoi prin os. Relieful intern al craniului cu orificiile lui este o urmare de aparitie a mezenchimului in jurul creieru- lui, @ organelor senzoriale, nervilor gi vaselor in curs de morfogeneza. Tesutul cartilaginos apare doar in baza craniului linga portiunes anterioara a coardei. ca- re se termina dorsal de faringe posterior de viitorul peduncul al hipotizei. Portiu nile de cartilaj adiacente la coardé au fost numite paracordale, iar cele dispuse anterior de coarda se numese | a mele precordale si traveuri craniene (fig. 58). Aceste cartilaje ulterior conerese, formind o lamela uni tara cui un orificiu pentru hipofiza si cu capsule auditive cartilaginoase, ce se for- meaza in jurul primordiilor labirintelor organelor de auz si de echilibru. Depre- siunea pentru organele optice se afla in- tre capsulele nazala si auditiva. Mai tir- ziu cartilajele din baza craniului sint substituite de 0s cu exceptia unor regiunt mici (sincondroze), care persista la ma- turi pind la o anumita virstd. In acest mod la om calvaria in evolutia ei trece doua stadii: membranos (conjunctiv) si osos, iar baza craniului — trei sta membranos, cartilaginos si 050s. Craniul facial se dezvoit’ din meze chimul adiacent la portiunea initiala a it testinului primar. In| mezenchim intre pungile branhiale se formeaza arcurile branhiale cartilaginoase (fig. 59). Prime- le dowd — arcurile viscerale, au o impor- tanta deosebita, constituind baza de dez~ voltare a craniului visceral. Primul are visceral (maxilar) la om da nastere pri- melor dou’ oase auditive (ciocinagului si nicovalei) gi cartilajului Mechel, de la mezenchimul caruia deriva. mandibula, Al doilea are visceral (hipoglos) este aleatuit din doua parti—superioara si ferioara. De la partea superioara deri- v4 osul auditiv — scarita gi apotiza sti loida a osului temporal. Partea inferioara 8 nastere coarnelor mici ale osului hioid. Coarnele mari se formeaz din al treilea are (primul arc branhial), iar corpul osu- lui hioid deriva de la mezenchimul por- fiunilor anterioare ale acestui arc. Fig. 58. Schema de amplasare a extremitatii ante Fiaare 4 coardel si a formajiunilor condrale. ce apar tn regiunes bazel eranislui tn a doua lund de dezvoltare a embrionului; aspect superior ak A capt acetied 8 cats paracardals Dezvoltarea $i perticularitatile de virst8 ale unor oase din creniul cerebral i facial Osul frontal incepe si se formeze in a 9-a saptamind de via(a intrauterina pe baza de tesut conjunctiv (in mod endes- mal) din dowd nuclee de osificare care apar la nivelul viitoarelor tubere fronta- le, La nou-nascut el este aleatuit din doua jumatati evazisimetrice unite prin sutura mediand. Coneresterea acestor_jumatati ale osului frontal are loc in al 2-ea— al 7-ea an de viata a copilului. Primordiul sinusului frontal apare in primul an de viata (tab. 1) In osul sfenoid punctele de osificare incep si apard in a9-a saptamina de dez- voltare intrauterind. O mare parte din os se dezvolt pe baza de cartilaj, in care se” formeaza 5 perechi de nuclee de osificare. 7fe & Fig. 59. Schema amplasdrli_arcurilor _viseerale §]branbiale (desemnate eu eifre romane) sta der Salen Tor {ht moditicatie de A. Dist) 1 coctongal; 2— nioraa: 3— scditn: 4 — ate nb andar Rares enraja Meeh PS numer Portiunile laterale extreme ale aripilor mari si lamelele mediale ale apofizelor pterigoide sint de natura conjunctiva (cu excepjia cirligului pterigoid). Cornetele sfenoide de asemenea sint de natura con- junctiva si se formeaza linga portiunile posterioare ale capsulelor nazale. Nucle- ele de osificare conflueaza treptat. Catre momentul nasterii osul sfenoid este al- c&tuit din trei parti : central, care inclu- de corpul si aripile mici, aripile mari cu lamela lateral4 a apofizei pterigoide si lamela mediala. Aceste parti conerese formind un os sfenoid unitar abea dupa nastere in al 3-lea — al 8-lea an de via- {4 In al 3-lea an de viata incepe sa se formeze sinusul sfenoid in corpul aces- tui os. Osul occipital — partea lui bazilara si laterala, precum s1 partea interioara a solzulut occipital, se dezvolta pe baz de cartilaj, In care apare efte un nucleu de osificare, iar partea superioara a solzului occipital’ se formeazé pe baza de tesut conjunctiy, in care se formeaza dou’ nuc- lee de osificare. Nucleele de osificare incep sd se formeze in a 8-a—a 10-2 a unitar se definitiveaza dupa nastere, pe la virsta de 3—5 ani In osul parietal, ce se dezvoltd din tesutt conjunetiv, nucleul de osificare se observa intr-a 8-a siptamind de viaté rautering la nivelul tuberului parietal viitor. ‘Osul etmoid se formeaza pe baza car tilajului capsulei nazale din trei nucle de osificare: url medial si dou latera- le. De la cel medial deriva lamela perpen- diculard, iar din cele laterale — labirin- tele etmoide. Goneresterea acestui os in- tr-unos etmoid unitar are loc dupa naste- re (pe la virsta de 6 ani) Dezvoltarea oaselor temporale (pira- midei) se produce prin apartia nucleelor de osificaré in cartitajul capsulei auditive in a 5—6-ea luna de viata intrauterina, precum si prin dezvoltarea pe cale con: junctiva a partilor sevamoasé (in a 9-2 saptémina) si timpanica (in a 10-ea sép- timing). Apofiza stiloida constituie o parte a cartilajului celui de-al doilea are visceral, lui fi revin dou nuclee de os care (inainte de nastere gi in al 2-lea an de viata 2 copilului). Concresterea par- tilor osului temporal incepe, ca reguli, dupa nagterea copilului si continua pina la 13 ani; apofiza stiloida conereste cu osul la virsta de 2—12 ani Drept baz de formare a maxilei ser- vese apoiizele maxilare dreapta si sting’ si apofizele nazale medi, care conerese cu ele (apotiza frontala). Spre finele lu- nii a 2a de viata intrauterina in {esutul conjunctiy al apofizelor apar citeva nuc- lee de osificare. Unul din ele se formeaza la nivelul unde pe apofiza alveolara toare se vor alla alveolele incisivilor. Acesta se numeste os incisiv. Concreste- rea primordiilor osoase cu exceptia ,oSu= ui incisiv", are loc in perioada intraute- rind. Sinusul maxilar ineepe si se dez- volte in a 5—6-ea lund de viata intraute- rind Oasele mici ale craniului facial : osul palatin, vomerul, osul_ nazal, lacrimal, zigomatic — se dezvolta din 1,2 sau chiar 3 nucle de osificare. Aceste nuclee apar in fesutul conjunctiy pe la finele lunii a 2-a — inceputul lunii a 3-a de viata intra- ulering. Bazé de formare a cornetului nazal inferior, ca si a osului etmoid, ser- veste cartilajul capsulei nazale.str 4 belul 1. Timpul de aparie a cavitjlr(sinueurlo $l alveotelor) m oasele aerofore ale oraniulul Peon, nt ee New vette sg ot pecsce, eno fot etsx c emi i rt tf2{a]4}s/6}7]a[9|10|1 1a] 2a} 4]s}e]7/e| 9|rofs|t2} 2| 3 Sinusut sfenoid je Sinusut maxilar e| Sinuoul frontal le Aiveotele apotize ‘mastoldiene elele) Alveotele sud tmota © re nape sronriy sear Mandibula se decyoll’ ditt esutul cou junetiv citeumiacent Ia cartilajul Mechel si la inceput este aledtuit din dowd jumé. {ati. In fiecare jumatate a mandibulei | membranoase ina 2-a Tun de viata in- trauterina apar citeva nuclee de osifi- care. Treptat aceste nuclee coneresc, iar cartilajul incorporat in interiorul osu lui ereseind se resoarbe. Ambele juma: tati ale mandibulei concresc formind un os unitar pe la virsta de 1—2 ani de via- 48 a copilului Ta prima virsta, cind dint inca lipsese, unghiul mandibulei este obtuz, ramura Jui e scurta gi pare dezdoiat’ in sens pos- terior. Pe la virsta de 20—40 de ani acest unghi devine aproape dreptunghiular, ramura mandibulei se plaseaza vertical La persoanele senile, care au pierdut din- tii, unghiul mandibulet devine obtuz, lun- gimea ramurii scade, se atrofiaza partea alveolara, Osul hioid se formeaza pe baza de car {ilaj, derivind de fa arcul al doilea visce- ral (corpul otului gi coarnéle mici) gi al treilea visceral (primul are branhial) (coarnele mari) Nucleele de osificare in corp gi in coar- nele mari apar inainte de nastere (pe la a 8—I0-ea lund intrauterina), iar coar- nele mici— in 1—2-ea an de viaté a co- pilului ; concresterea piirtilor osoase in- trun os unitar are loc pe la virsta de 25—30 de ai Vuriunte yi anumatit de dezvoliare a oaselor eraniului Variantele si anomaliile de dezvoltare a ogselor craniului se inregistreazé destul de freevent. Ne oprim in continuare la cele mai tipice. Osul frontal. Aproximativ in 10% din eazuri asul frontal este aleatuit din 2 parfi, intre care persist’ sutura fron- tald, suttira frontélis (sutira metépi- ea). Variaz’ gi dimensiunile sinusurilor frontale, in cazuri deosebit de rare ele pot lipsi Osul sfenoid. Neconeresterea jumatatii anterioare si posterioare a corpului osu- Ini sfenoid duce la formarea in centrul seii turcesti a unui canal ingust numit craniofaringian. Orificiul oval si.spinos uneori conflueaza, formind un orificiu comun, uneori poate lipsi orificiul spinos. ‘Osul occipital. Partea superioara a sol- zului occipital poate fi in intregime sau partial separata de restul osului printr-o suturd transversala. Tn consecinta se dis- tinge un os deosebit de forma triunghiu- lard numit interparietal (os in terparietéle). Uneori se intilneste asimi larea atlasuiui, adied confluenta totala sau partiala a condililor occipital cu ver- tebra I cervicala. Circumiacent de osul occipital uneori apar oase accesorit ale craniului (Oase suturale, dssasu- ‘ 79