Professional Documents
Culture Documents
Introducere
1.1.Generalitati.01
1.2.Importanta temei....01
1.3.Ipoteza, Scop, Sarcini.02
Cap II.
Fundamentarea teoretica
2.1.Anatomia functionala a soldului...03
2.1.1.Anatomia articulatiei coxofemurala..03
2.1.2.Biomecanica articulatiei coxofemurale..09
2.1.3.Conditiile echilibrului bazinului in pozitie monopodala..11
2.2.Terapia Yumeiho12
2.3.Coxartroza...14
2.3.1.Teoriile patogenice in coxartroza...14
2.3.2.Etiologia coxartrozei primitive...15
2.3.3.Diagnostic pozitiv , Diagnostic Diferential17
2.3.4.Evolutie, Prignostic, Complicatii18
2.3.5.Tratament complex al coxartrozei primitive19
Cap III.
Cap IV.
Cap V.
Concluzii si propuneri
5.1.Concluzii generale.84
5.2. Concluzii experimentale...85
5.3.Propuneri86
Bibliografie
Capitolul 1 Introducere
1.1. Generalitati
Kinetologia este stiinta care se ocupa cu studiul miscarii organismelor vii
si al structurilor care participa la realizarea acestora.
Kinetologia medicala studiaza mecanismele neuromusculare si articulare
care asigura omului activitatile motrice normale, preocupandu-se totodata de
investigarea, analizarea si corectarea mecanismelor neuro-musculo-articulare
deficitare.
Recuperarea este un domeniu de activitate complexa medicala,
educationala, sociala si profesionala, prin care se urmareste restabilirea cat mai
deplina a capacitatii functionale pierdute de catre un individ, in urma unei boli
sau traumatism, precum si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care sa-i
asigure in viitor posibilitatea de munca si/sau autoservire, respectiv, o viata
independenta economic si social.
Principalele obiective urmarite prin kinetoterapie sunt:
- ameliorarea capacitatii generale de miscare si a marilor functiuni ale
organismului;
- ameliorarea functiei segmentului sau segmentelor interesate direct de
afectiune;
- prevenirea instalarii deprinderilor compensatori defectuoase;
- ameliorarea starii psihice.
Afectiunile reumatice ocupa unul din primele locuri in morbiditatea
generala si de aici preocuparea continua pentru tratamentul lor complex.
In afectiunile reumatice, poate mai mult ca oriunde, exercitul kinetic poate
fi folosit cu maxima eficienta in tratament, recuperare si chiar profilaxie.
1.2. Importanta temei
Suferintele soldului reprezinta un capitol de patologie de larg interes
pentru recuperarea medicala.
Coxartroza, reumatismul degenerativ al soldului, este o afectiune
invalidanta a varstei a treia si nu numai, ce a devenit din ce in ce mai frecventa
prin cresterea mediei de varsta.
GRUPELE MUSCULARE care intervin in mobilizarea articulatiei coxofemurale se impart in: muschii lomboiliaci, muschii bazinului si muschii
coapsei.
a) MUSCHII LOMBO - ILIACI sunt reprezentati de muschiul PSOAS-ILIAC.
Insertia lui vertebrala pe primele vertebre lombare se suprapune centrului de
greutate, apoi se indreapta in afara si in jos, trece prin fata centrului geometric al
capului femural, se unghiuleaza inapoi, formand un unghi deschis inapoi de
aproximativ 40 de grade si se insera pe micul trohanter. El realizeaza o puternica
chinga anterioara, care impinge capul femural dinainte inapoi si reprezinta astfel
principalul stabilizator anterior al soldului.
Cand ia punct fix pe coloana si pe bazin, este un flexor al coapsei, cu o
componenta de rotatie instabila. Ca flexor al coapsei pe bazin, psoasul - iliac
intervine in special dupa ce coapsa depaseste amplitudinea de flexie de 90 grade.
Ca rotator al coapsei, actiunea lui difera de pozitia coapsei. Cand coapsa este
flectata pe bazin psoasul-iliac este rotator extern. Cand coapsa este extinsa pe
bazin psoas-iliacul este un rotator intern.
In mers, el efectueaza izotonic miscarea de flexie a coapsei pe bazin,
imitand faza de pendulare si tot el gradeaza extensia coapsei pe bazin spre
sfarsitul fazei de pendulare.
b) MUSCHII BAZINULUI sunt reprezentati de :
1) Fesierul mare, se insera proximal pe portiunea posterioara a fosei iliace
externe, se indreapta oblic in jos si in afara si se insera distal pe creasta externa a
trifurcatiei superioare a liniei aspre, imediat sub marele trohanter.
Cand ia punct fix pe bazin, este un rotator extern al coapsei. Este un
stabilizator al pozitiei de hiperextensie. Intervine in miscarea de extensie atunci
cand individul poarta greutati sau urca pe un plan inclinat.
2) Fesierul mijlociu are forma triunghiulara si se insera prin baza lui,
proximal, pe portiunea mijlocie a fosei iliace, se indreapta vertical in jos, si prin
varful lui se insera distal pe fata externa a marii tuberozitatii.
Cand se contracta in totalitate si ia punct fix pe bazin este un abductor si un
rotator extern al coapsei, iar cand ia punct fix pe femur, inclina lateral bazinul.
Prin fasciculele anterioare realizeaza abductia si rotatia interna a coapsei.
Prin fasciculele mijlocii realizeaza abductia. Prin fasciculele posterioare
realizeaza abductia si rotatia externa a coapsei, fiind principalul stabilizator al
soldului.
3) Fesierul mic are forma triunghiulara. Prin baza lui se insera proximal pe
portiunea anterioara a fosei iliace externe, se indreapta orizontal in afara si prin
varful lui se insera distal , pe marginea interna a marelui trohanter.
Cand ia punct fix pe bazin, este un rotator intern si abductor al coapsei, cand
ia punct fix pe femur, este proiector al hemibazinului de partea opusa.
4) Gemenul superior se insera medical pe spina ischiatica, se indreapta in
afara, se uneste cu tendonul gemenului inferior si se insera lateral, pe cavitatea
de pe fata interna a marelui trohanter;
5) Gemenul inferior se insera medial pe tuberozitatea ischionului se
indreapta in afara si se uneste cu tendonul gemenului extern. Este un rotator
extern al coapsei.
6) Obturatorul intern se insera medial pe fata interna a membranei
obturatoare care umple gaura obturatoare a osului coxal si pe conturul ei osos,
trece apoi prin scobitura ischiatica a marginii posterioare a coxalului, iese din
micul bazin se indreapta si se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a
marelui trohanter. Este un rotator extern al coapsei si un stabilizator posterior al
soldului.
7) Obturatorul extern se insera medial pe fata externa a membranei
obturatoare si pe conturul ei osos, trece prin spatele articulatiei coxo-femurale si
se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter. Este un
rotator extern al coapsei si principalul stabilizator inferior al soldului.
8) Patratul femural se insera medial pe tuberozitatea ischiatica, se indreapta
in afara, trece prin spatele articulatiei coxo-femurale si se insera lateral pe
marginea posterioara a marelui trohanter. Este rotator al coapsei.
9) Piramidalul se insera medial pe fate anterioara a sacrului, in jurul gaurilor
sacrate anterioare, se indreapta in afara, iese din bazin prin marea scobitura
ischiatica si se insera lateral pe marginea superioara a marelui trohanter. Cand ia
punct fix pe bazin roteaza extern coapsa. Daca coapsa este flectata, devine
abductor al acesteia. Este si un stabilizator posterior al soldului.
c) MUSCHII COAPSEI
Muschii coapsei se indreapta vertical de la bazin spre coapsa, iar unii catre
extremitatile superioare ale oaselor gambei.
1) Dreptul intern se insera proximal pe unghiul pubisului si distal prin
intermediul labei de gasca pe partea superioara a fetei interne a tibiei. Este un
flexor si abductor al coapsei.
Activ
Pasiv
Diferenta
Flexie
Extensie
125 - 130
145 - 150
20
20
30
10
Adductie /
Abductia
30 / 60
-
Rotatie
interna
45
50
5
Rotatie
externa
35
40
5
unei axe transversale care trece prin varful marelui trohanter si prin foseta
ligamentului rotund. Clinic punctual de reper al axei biomecanice este
reprezentat de varful marelui trohanter.
Amplitudinea flexiei extensiei este legata de pozitia in care se gaseste
genunchiul.
Flexia soldului, cand genunchiul este extins, se limiteaza la 90 prin
punerea in tensiune a muschilor posteriori ai coapsei. Cand genunchiul este
indoit, flexia atinge 120. Flexorii principali sunt: dreptul anterior, psoasuiliac,
tensorul fasciei lata, si croitorul. De la orizontala in sus, intervine si muschiul
fesier mijlociu, prin fibrele lui anterioare.
Extensia este limitata de partea anterioara a capsulei si ligamentul iliofemural. Extensorii principali sunt : semimembranosul semitendinosul , bicepsul
femural, ajutati de fasciculele posterioare ale fesierului mijlociu si de fesierul
mic. In mentinerea pozitiei de hiperxtensie intervine si fesierul mare.
MISCARILE DE ABDUCTIE SI ADDUCTIE se realizeaza in jurul unei
axe antero- posterioare ce trece prin centrul capului femural, in plan frontal; ele
sunt insotite de miscari de rotatie ale capsulei. Cand coapsele sunt extinse,
amplitudinea maxima de abductie este de 60. In flexie maxima a coapselor
abductia atinge 70, intre ambele coapse se formeaza un unghi de 140.
Abductia este efectuata de tensorul fasciei lata, fesierul mijlociu si croitor.
Abductia este limitata de punerea sub tensiune a ligamentului iliopretrohanterian
(cand coapsa este in extensie) si a ligamentului pubo-femural (cand coapsa este
in flexie).
Adductia este realizata de : psoasul-iliac, fesierul mic, dreptul intern,
pectineul, cei trei adductori , semitendinosul, semimembranosul. Amplitudinea
adductiei este de 35. Miscarea de adductie este limitata de intalnirea coapselor,
iar cand acestea se incruciseaza de catre ligamentul pretrohanterian si ligamentul
rotund.
Amplitudinea abductiei si adductiei coapselor poate fi marita prin
miscarile de compensare ale bazinului si ale coloanei lombare.
MISCARILE DE ROTATIE EXTERNA SI INTERNA
Se realizeaza pe plan transversal, in jurul unei axe verticale care trece prin
centrul capului femural. Pozitia de testat este decubit ventral pe masa, cu
genunchiul flectat la 90 si cu piciorul la zenit.
Amplitudinea rotatiei externe este de 15, a rotatiei interne de 35, deci
rotatia totala de 50. Cand coapsa este in flexie si abductia amplitudinea rotatiei
totale atinge 100, datorita ligamentelor ce sunt relaxate.
Rotatorii externi sunt: fesierul mijlociu, fesierul mare, cei doi gemeni,
piramidalul, cei doi obturatori, patratul femural, pectineul, dreptul intern si
croitorul.
Miscarea de rotatie externa este limitata de fascicolul ilio-pretrohanterian
al ligamentului femural si de ligamentul rotund.
Rotatorii interni sunt: fesierul mijlociu, fesierul mic, semitendinosul si
semimembranosul.
Rotatia interna este limitata de ligamentul ischio-femural si de fasciculul
ilio-pretrohanterian al ligamentului ilio-femural.
MISCAREA DE CIRCUMDUCTIE
Ea rezulta prin trecerea coapsei prin toate pozitiile descrise anterior. In
realizarea acestei miscari intervin toate grupele musculare ale soldului . In
timpul miscarii de circumductie capul femural se invarte in cavitatea cotiloida,
epifiza distala a femurului descrie un cerc, iar diafiza femurului descrie un con.
2.1.3.Conditiile echilibrului bazinului in pozitia monopodala
La trecerea de la pozitia bipodala in monopodala, una din liniile de
transmitere a greutatii corpului la sol lipseste si daca nu survine nici o
modificare, individul cade pe aceasta parte. Pentru evitarea caderii, el isi
deplaseaza centrul de greutate in asa fel incat linia gravitationala sa cada pe
piciorul de sprijin, astfel ca greutatea sa fie repartizata in mod egal de o parte si
de alta a acestei linii.
Pozitia de echilibru cea mai economica este aceea in care centrul de
greutate se inclina spre soldul portant.
Daca subiectul repuzeaza pe un picior, linia gravitationala divizeaza
corpul in doua parti, echilibrate cu ajutorul modificarilor curburii coloanei
vertebrale.
Admitand ca din figura subiectul mobilizeaza gamba dreapta in abductie,
se va produce o deplasare a centrului de greutate spre dreapta, iar echilibrul se
restabileste doar prin abducerea bratului stang, abductia bratului drept , scolioza
dexiroconvexa a coloanei dorsolombare, avand ca efect o repartitie egala a
fortelor de o parte si de alta a liniei gravitationale, conditie exentiala a
echilibrului in pozitia monopodala.
Deplasarea liniei gravitationale in afara soldului portant determina pentru
stabilirea echilibrului fortelor, pe langa o tensionare a adductorilor soldului
portant si intrarea considerabila a trunchiului inspre linia gravitationala, abductia
bratului corespunzator si adductia bratului opus.
2.3.Coxartroza
Este localizarea reumatismului degenerativ la nivelul articulatiei
soldului.Este o afectiune relativ des intalnita fiind si cea mai invalidanta dintre
artroze.
2.3.1.Teoriile patogenice in coxartroza
Teoria osteocondrala elaborata de Axhausen.
Se presupune ca intreruperea aportului sangvin sta la baza unei alterari
osteocartilaginoase, dar pe langa patogenia condrala se presupune a exista si o
patogenie subcondrala determinata de modificarile vasculare locale, modificari
care la randul lor ar fi determinate de alterari cartilaginoase. Tulburarile
vasculare vor duce la distrofie osoasa cu deformarea capului femural si aparitia
unor leziuni cartilaginoase.
Teoria mecano functionala, elaborata de Pommer si Lang, care explica
coxartroza suprasolicitarilor mecanice.
Dezechilibrul dintre posibilitatile functionale si solicitarile mecanice ale
articulatiei duc la alterarea cartilajului, alterari profunde ce nu pot fi compensate
si care afecteaza osul subiacent cu aparitia artrozei.
Leziunile cartilajului, cu desprinderea lui de pe os, sunt consecinte ale
tulburarilor trofice de cauze mecanice. Ele se manifesta initial prin edem
circumscris, urmat de descuamarea fibrelor, resorbtiei lacunara cu aparitia de
fisuri in cartilajul ce acopera osul.
In zona portanta se produce vascularizarea cartilajului si aparitia osificarii
encondrale, cu formarea unui os trabecular, ingrosat, consecinta a reactiei.
Uneori exista chiar proliferarea unui panus fibro-vascular ce acopera
pierderile de cartilaj.
Aparitia exostozelor marginale este datorata adaptarii articulatiei la
echilibrul schimbat, pentru acomodarea la noua distributie a fortelor, exostozelor
sunt o compensare patologica , un raspuns al articulatiei la suprasolicitarile
mecanice. Leziunile in coxartroza ar fi datorate, in primul rand alterarii
calitative a cartilajului articular la limita osteocondrala a zonei de sprijin, factorii
determinanti fiind foarte variati, astfel din acest punct de vedere, coxartroza este
secundara, uneori etiologia confundandu-se cu patogenia.
Teoria vasculara a lui Harrison Trueta a revolutionat patogenia.
Ei au demonstrat ca degradarea cartilajlui articular apare initial in zona
neoportanta ca o consecinta a lipsei de functiune.
2) TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Administrarea de medicamente antiinflamatoare si antalgice trebuie facute
cu mult discernamant la bolnavii cu coxartroza deoarece acoperirea durerilor pe
cale medicamentoasa lasa pacientului o falsa si periculoasa imagine asupra
mersului bolii sale.
Aparitia sau intensificarea durerilor soldului trebuie sa arate bolnavului ca
a prelungit prea mult ortostatismul sau mersul, ca a crescut prea mult in greutate
etc.
Administrarea medicamentatiei este desigur necesara in anumite
momente, in primul rand in perioadele de acutizare, cand bolnavul este obligat
de unele activitati deosebite profesionale sau familiale in anumite zile.
In ceea ce priveste infiltratiile articulare cu preparate cortizonice, ele sunt
total contraindicate datorita pericolului unei necroze aseptice a capului femural.
Nici administrarea cortizonului pe cale generala nu este indicata in coxartroza
din acelasi motiv.
3) TRATAMENTUL FIZICAL
Electroterapia este indispensabila in tratamentul fizical al
coxartrozei care include majoritatea procedurilor electroterapiei.
Curentul galvanic (continuu) cu efect : sedative , analgetice, vasomotorii,
trofice, de stimulare a excitabilitatii musculare. Mai este indicat si
inogalvonizarea cu fenil butazona 1-3% la polul pozitiv si solicitat de litiu 1%.
- pentru efecte analgetice dozam o intensitate la prag/ 0,1mA/cm 3
- pentru efecte vasodilatatoare intensitate peste prag
- in stadile acute intensitati sub prag
- in stadile cronice intensitati peste prag
Curentii diadinamici (MF, PS, RS au efect excitator, DF, PL au efecte
analgetice) aplicatie deosebita in artrozele reactivante si in redorile articulare
(PS sau DF si PS sau DF si MF sau MF si PL) sunt aplicati de obicei pe regiunea
lombosocrata pentru a produce analgezie la nivelul soldului.
Durata sedintelor de tratament este diferita in raport cu scopul terapeutic
urmarit. Ea va fi scurta din ratiunea evitarii acomodarii de 4-8 minute, sau chiar
mai putin, o durata mai lunga poate diminua eficacitatea unei complicatii cu
scop analgetic. In aplicatile cu scop hiperemiant, vasculotrop, se pot aplica
sedinte de durata mai lunga 20-30 minute.
Curentii Trabert actiunea lor pronuntat analgetica fiind bine cunoscuta.
In coxartrozele dureroase care nu raspund la alte metode terapeutice
indicate sau in cazurile in care tratamentul se face ambulatoriu este recomandata
stimularea nervoasa electrica transcutanata (T.E.N.S.).
1) KINETOTERAPIA
POZ
.
1
2
a
b
3
4
NR.
FRECV.
1
2
1*
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
a
b
31
32
33
a
b
c
34
35
36
37
38
39
40
41
42
a
b
43
44
45
46
47
48
49
50
a
b
5
6
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1
2
3
4
3
4
5
6
7
8
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
2
3
4
1
2
3
10*
6*5
3*
1*
1*6
1*
1*
1*
3*5
20*
25*
10*
4*8
8*
4*8
20*
25*
10*
4*8
8*
4*8
1*
10*
3*3
10*
1*
10*
2*10
2*10
10*
5*
10*
10*
10*
2*10
2*10
5*
10*
3*3
3*5
3*5
2*1
2*5
2*6
2*5
10*
10*
1*
1*
2*2
1*
2*3
3*3
4*8
2*8
DENUMIRE PROCEDEU
POZITIA PREGATITOARE
MASAJUL DE INCALZIRE
- MUSCHII TRAPEZ
- MUSCHII SPLENIUS SI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN - STANGA/ DREAPTA
STRETCHING PE MUSCULATURA GATULUI
INDREPTAREA ARTICULATIILOR UMERILOR SI ALE VERTEBRELOR TORACALE
SUPERIOARE
INDREPTAREA COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE SUPERIOARE
INDREPTAREA VERTEBRELOR LOMBARE STANGA / DREAPTA
INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNEI
INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR
MASAREA REGIUNII SACRALE
MASAREA MUSCHIULUI GLUTEU STANG ( cu palma)
MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERULUI STANG
MASAREA PLIULUI FESIER STANG
MASAREA BICEPSULUI FEMURAL STANG ( trei directii)
MASAREA FOSEI POPLITEE STANGI
MASAREA TRICEPSULUI SURAL STANG (trei directii)
MASAREA MUSCHIULUI GLUTEU DREPT (cu palma)
MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERULUI DREPT (cu policele)
MASAREA PLIULUI FESIER DREPT
MASAREA BICEPSULUI FEMURAL DREPT (trei directii)
MASAREA FOSEI POLITEE DREPTE
MASAREA TRICEPSULUI SURAL DREPT (trei directii)
INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR
MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR CALCANEE
MASAREA MUSCHILOR TRICEPTI SURALI ( cu palmele)
MASAREA TALPILOR
INTINDEREA MUSCHILOR ANTERIORI AI GAMBELOR
MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ
MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI
MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI
MASAREA REGIUNII LOMBARE
- ZONA VERTEBRELOR (cu palmele si cu policele)
- ZONA CRESTEI ILIACE STANGA/DREAPTA (cu palmele suprapuse)
MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ STANG
MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ DREPT
MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATILOR
- REGIUNEA PROPRIU-ZISA (cu policele)
- OMOPLATUL SI MUSCHIUL DORSOLOMBAR STANG
- OMOPLATUL SI MUSCHIUL DORSALOMBAR DREPT
MASAREA MUSCHILOR UMERILOR (cu palmele prin rotatie)
MASAREA REGIUNII DIN DREPTUL BULBULUI RAHIDIAN
MASAREA MUSCHILOR SPLENIUS AI CAPULUI
MASAREA MUSCHIULUI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN STANG
MASAREA MUSCHIULUI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN DREPT
EXTENSIA VERTEBRELOR CERVICALE STANGA/ DREAPTA
MASAREA ARTICULATIILR MAINILOR SI A DEGETELOR
MASAREA BRATELOR
MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI (cu genunchii)
- DE DEASUPRA CRESTEI ILIACE
MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERELOR MARI
INDREPTAREA ARTICULATIEI SACROILIACE DREAPTA / STANGA
INDREPTAREA ARTICULATIILOR BAZINULUI (cu corpul)
RELAXAREA ARTICULATIILOR COXOFEMURALE
INDREPTAREA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGA SI DREAPTA
CIRCUMDUCTIA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGI
MASAREA LIGAMENTULUI INGHINAL
MASAREA MUSCHILOR COAPSEI
- MASAREA MUSCHIULUI CVADRICEPS FEMURAL STANG (trei directii)
- MASAREA REGIUNII FASCIEI LATE
10
c
51
52
53
54
55
56
57
58
59
a
b
c
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
a
b
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
1
2
3
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
1
2
3
4
5
6
1
2
3
4
5
6
7
8
3*3
20*
2*6
2*
2*3
1*
5*
2*3
3*3
4*8
2*8
3*3
20*
2*6
2*
2*3
1*
5*
5*
3*6
2*10
2*3
2*6
1*
2*
5*6
1*
3*5
3*
1*
2*3
2*6
1*
2*
5*6
1*
3*5
3*
1*
2*
5*
3*3
3*
3*
2*8
1*
2*
3*
5*
3*
3*
2*10
5*
3*
- MASAREA ROTULEI
MASAREA MUSCHIULUI TRICEPS SURAL STANG (prin rulare)
MASAREA MUSCHILOR GAMBEI STANGI
EXTENSIA GAMBEI STANGI
MASAREA TENDONULUI CALCANEAN STANG (prin rotatii)
INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI STANG
PERCUTIA TALPII STANGI
CIRCUMDUCTIA ARTICULATIEI COXO-FEMURALE DREPTE
MASAREA LIGAMENTULUI INGHINAL
MASAREA MUSCHILOR COAPSEI
- MASAREA MUSCHIULUI CVADRICEPS FEMURAL DREPT (pe trei directii)
- MASAREA REGIUNII FASCIEI LATE
- MASAREA ROTULEI
MASAREA MUSCHIULUI TRICEPS SURAL DREPT (prin rulare)
MASAREA MUSCHILOR GAMBEI DREPTE
EXTENSIA GAMBEI DREPTE
MASAREA TENDONULUI CALCANEAN DREPT (prin rotatii)
INDEPARTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI DREPT
PERCUTIA TALPII DREPTE
MASAREA LIGAMENTELOR INGHINALE (cu palmele)
MASAREA ABDOMENULUI (axial si circular)
MASAREA ETAJULUI INFERIOR AL ABDOMENULUI (lateral si circular)
MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI SCAPULEI SI DORSALI PROFUNZI STANGA
MASAREA MUSCHILOR BRATULUI STANG (doua directii)
INDREPTAREA ARTICULATIEI COTULUI STANG
INDREPTAREA ARTICULATIEI MAINII STANGI
MASAREA ANTEBRATULUI STANG (patru directii)
INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII STANGI
MASAREA PALMEI STANGI (trei directii)
MASAREA RADACINII POLICELUI SI ARATATORULUI STANG
INTINDEREA BRATULUI STANG
MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI SCAPULEI SI DORSALI PROFUNZI DREAPTA
MASAREA MUSCHILOR BRATULUI DREPT (doua directii)
INDREPTAREA ARTICULATIEI COTULUI DREPT
INDREPTAREA ARTICULATIEI MAINII DREPTE
MASAREA ANTEBRATULUI DREPT (patru directii)
INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII DREPTE
MASAREA PALMEI DREPTE (trei directii)
MASAREA RADACINII POLICELUI SI ARATATORULUI DREPT
INTINDEREA BRATULUI DREPT
EXTENSIA VERTEBRELOR CERVICALE
MASAREA ARIPILOR NASULUI
MASAREA ORBITELOR SI TAMPLELOR
APASAREA GLOBILOR OCULARI
MASAREA FETEI
MASAREA LINIEI MEDIANE A FRUNTII
ARCUIREA SPATELUI
INDREPTAREA ARTICULATIILOR UMERILOR
INTINDEREA INAPOI A BRATELOR
MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATILOR
MASAREA REGIUNII DINTRE OMOPLATI
MISCAREA IN SUS - JOS A ARTICULATIILOR UMERILOR
PERCUTIA
MISCARE FINALA
- MASAREA MUSCHILOR TRAPEZ (partea superioara)
- PERCUTIA UMERILOR
7) TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Progresele incontestabile facute in cunoasterea biomecanicii articulare, in
tehnicile operatorii ca si in materialele de sinteza, biologic competente au facut
asa cum aratam mai sus, ca multe suferinte cronice medicale ale soldului sa
devina in primul rand boli ortopedo-chirurgicale.
La nivelul soldului chirurgia ortopedica poate rezolva azi total sau partial:
- Durerea articulara
- Deficit de vascularizatie a capului femural
- Suprafata portanta a capului femural
- Vectorii de presiune si tractiune in capul si colul femural
- Stabilitatea soldului
- Mobilitatea articulara.
Aceste obiective se realizeaza prin diverse tipuri de operatii de la simplele
osteotomii pana la protezele totale.
Nume/Prenume
Se
Lazar Simona
a
41 ani
Cochirlea
Gabriela
Voicu Cristina
Mihalache
Florin
Alinescu Corina
58 ani
F
M
69 ani
70 ani
60 ani
Petrescu
Mihaela
7. Sevoiu Mihai
8. Stamate Ion
9. Popescu Mirela
10. Mihnea Elena
71 ani
M
M
F
F
66 ani
68 ani
63 ani
57 ani
11.
54 ani
12. Ionescu
Valentina
13. Sinescu Andreea
74 ani
53 ani
77 ani
2.
3.
4.
5.
Varst
6.
Vasile Claudiu
Diagnostic
Coxartroza
primitiva
stanga
incipienta
Coxartroza
primitiva
stanga
incipienta
Coxartroza primitiva dreapta veche
Coxartroza primitiva bilaterala
Coxartroza
primitiva
dreapta
incipienta
Coxartroza primitiva bilaterala
Coxartroza primitiva stanga veche
Coxartroza primitiva dreapta veche
Coxartroza primitiva stanga veche
Coxartroza
primitiva
stanga
incipienta
Coxartroza
primitiva
dreapta
incipienta
Coxartroza primitiva bilaterala
Coxartroza
primitiva
stanga
incipienta
Coxartroza primitiva bilaterala
Studiul a fost realizat in perioada 1 mai 2001- 1 mai 2002 in cadrul sectiei
de traumatologie si ortopedie a spitalului clinic Colentina.
In acest experiment am incercat sa formez doua loturi omogene, in ceea ce
priveste valoarea fiecaruia, diferentele dintre cele doua grupuri sa fie minime
pentru, ca diferentele de la sfarsitul studiului sa fie cat mai concludente sa scoata
in evidenta cat mai bine si mai corect eficienta asocierii tratamentului kinetic cu
Yumeiho.
Cele doua loturi sunt echivalente din punct de vedere al diagnosticului,
fiecare lot avand cate 4 pacienti cu coxartroza primitiva veche, 3 pacienti cu
coxartroza primitiva incipienta; sunt echivalente si in ceea ce priveste sexul
fiecare lot avand cate 2 barbati si 5 femei; singura diferenta intre cele doua loturi
este legata de varsta, aceasta diferenta fiind foarte mica, neconcludenta, care nu
poate influenta studiul, primul lot avand media de 62,2 ani in timp ce lotul de
control are o medie egala cu 63,8 ani.
Evaluarile s-au efectuat la inceputul si finalul tratamentului, bolnavii fiind
comparati cu ei insisi si bineanteles comparatile facute intre loturi pe baza
parametrilor urmariti astfel observandu-se diferentele existente intre cele doua
loturi dupa aplicarea tratamentului.
Rezultatele au fost interpretate statistic matematic, iar pentru facilitarea
evaluarii eficientei am utilizat metoda grafica.
3.2. Metode de investigare
A. Examen clinic
Semnele comune intalnite la subiectii apartinand loturilor studiate:
durere, agravata de mers, de sprijin prelungit si este calmata de repaus, rar
apare si nocturn;
impotenta functionala, ca o jena ce-l impiedica pe bolnav sa-si lege sireturile
pantofilor sau sa-si incruciseze picioarele (picior peste picior);
schiopatare la mers, bolnavul evitand sa se sprijine pe membrul afectat;
in ortostatism atitudini vicioase cu membrul inferior in usoara flexie si
rotatie externa;
coborarea pliului fesier de partea articulatiei bolnave dupa ce apare hipotrofia
musculara;
in decubit, la examinarea mobilitatii articulatiei coxofemurale, se remarca
limitarea dureroasa a flexiei coapsei pe bazin, abductiei si rotatiei externe;
in decubit ventral absenta sau limitarea extensiei care in mod normal este de
aproximativ 15%.
B.Examen radiografic
Radiografia standard arata de partea afectata:
- pensare a interliniei articulare;
C.Testing articular
Deplasarea segmentelor osoase angreneaza in lantul mecanismelor motorii si
participarea obligatorie a articulatiilor; Formele articulatiilor si gradele de
mobilitate ale acestora reprezentand factorii importanti care dirijeaza directia si
sensul miscarilor si care limiteaza amplitudinea lor.
In afara de mibilitate, articulatiile membrului inferior, din punct de vedere
functional sunt caracterizate si de stabilitate, calitate care indica capacitatea
articulatiilor de a efectua miscari cu amplitudine mare in conditii de rezistenta
periferica.
In biomecanica si kinetoterapie, determinarea amplitudinilor miscarilor
articulare se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale numite goniometre.
Goniometrele au dimensiuni diferite, functie de articulatiile care sunt studiate.
Miscarile efectuate la nivelul articulatiei coxo femurale pot fi efectuate
activ sau pasiv si cu genunchiul extins, sau flectat.
Miscarile efectuate cu genunchiul flectat sunt cu 20 30 grade mai ample
decat cele efectuate cu genunchiul extins. De asemenea la sold, diferentele
dintre miscarile pasive si cele active sunt mai mari decat la alte articulatii.
Pentru aceste motive, valorile inregistrate la testarea articulara a soldului vor fi
insotite de specificatiile respective.
a) FLEXIA EXTENSIA miscare in plan sagital ax transversal care trece
prin marele trohanter si prin foseta ligamentului rotund.
a1) FLEXIA
Flexia activa se face la 0 grade pozitia de stang la 90 grade genunchiul
extins ajungand pana la 125 grade genunchiul flectat. Flexia pasiva atinge
140 150 grade.
Pentru testare , pozitia preferata este in decubit dorsal, sau mai rar in decubit
lateral, cu partea de testat pozitionata superior. Goniometrul se aseaza in plan
sagital, pe fata laterala a soldului, nitul goniometrului se plaseaza pe marele
trohanter, bratul fix spre creasta iliaca, paralel cu axa lunga a trunchiului pe
linia medio axilara, iar bratul mobil de-a lungul coapsei catre condilul lateral.
O atentie deosebita se acorda in cazul testarii flexiei :
a) Posturare.
Exercitiul 6 : Decubit dorsal cu o perna intre coapse;
Exercitiul 7 : Sezand calare pe un sul mare;
b) Mobilizari pasive .
Exercitiul 8 : Decubit dorsal, kinetoterapeutul fixeaza cu o mana bazinul iar
cu cealalta executa abductia priza fiind luata la nivelul codilului intern al
femurului.
Exercitiul 9 : Decubit lateral, pa partea sanatoasa, cu genunchiul heterolateral flectat , kinetoterapeutul cu fata la el, fixeaza bazinul cu o mana iar cu
cealalta, executa abductia.
Exercitiul 10 : Pacientul sustinut in ortostatism cu picioarele departate,
kinetoterapeutul la spatele lui ii prinde cu mainile bazinul impingandu-l spre
partea sanatoasa.
c) Miscari active.
Exercitiul 11 : Decubit dorsal cu membrele inferioare asezate pe o placa
lucioasa, membrul inferior sanatos este fixat iar cel afectat executa abductia
activa;
Exercitiul 12 : Decubit lateral pe partea sanatoasa, executa abductia
membrului afectat cu genunchiul extins;
Exercitiul 13 : Pacientul sustinut in ortostatism executa fandari laterale.
d) Metode de facilitare : I.R. ; M.A.R.O. ; R.O. ; R.C. ; S.R. ;
3. Refacerea rotatiei interne
a) Posturarea
Exercitiul 14: Pacientul sezand pe sol, cu genunchiul flectat si picioarele in
afara axului coapsei.
b) Miscari pasive .
Exercitiul 15: Decubit ventral, genunchiul flectat la 90 grade, kinetoterapeutul prinde treimea inferioara a gambei deplasand-o spre exterior.
Exercitiul 16 : Decubit dorsal sold flectat 90 grade, genunchi flectat 90
grade kinetoterapeutul executa rotatia piciorului spre exterior.
c) Miscari active.
Exercitiul 17 : Decubit dorsal cu membrele inferioare extinse, executa
rotarea interna a picioarelor.
Exercitiul 18 : Decubit ventral cu genunchiul flectat, executa inclinarea
gambei spre partea externa a corpului.
Exercitiul 19 : Sezand cu genunchii flectati, picioarele in afara pe sol, apasa
cu mainile genunchii in jos spre linia mediana a corpului.
C. REFACEREA FORTEI MUSCULARE
1.Tonifierea musculaturii extensoare
Principalii extensori sunt muschi monoarticulari, fesierul mare, fesierul
mijlociu cu fibrele posterioare si muschii poliarticulari ischiogambieri.
a) Exercitii globale:
Exercitiul 1: Decubit ventral, extinde coxo-femurala, apoi in continuare
flecteaza genunchiul;
Exercitiul 2: Patrupedie, extensia coapsei afectate cu genunchiul flectat sau
extins.
b) Exercitii selective pentru muschiul fesier mare :
Exercitiul 3 : Pacientul in decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 grade,
executa extensia coapsei cu contrarezistenta.
Exercitiul 4 : Decubit dorsal cu bratele pe langa corp: contractii izotonice ale
muschilor fesieri 5 secunde si relaxare 10 15 secunde, de 7 8 ori.
c) Exercitii selective pentru muschii ischiogombieri :
Exercitiul 5: Decubit dorsal , cu coapsa la marginea mesei, kinetoterapeutul
face priza pe fata dorsala a coapsei si pe talpa. Pacientul executa o extensie a
coapsei contrata, apoi o extensie a piciorului contrat, in continuare flectand
genunchiul.
2. Tonifierea musculaturii abductoare.
Musculatura principala abductoare este monoarticulara fesierul mijlociu si
fesierul mic, si poliarticulari fesierul si tensorul fasciei lata care in sprijin
unipodal stabilizeaza concomitent coxofemurala si genunchiul.
a) Exercitii globale :
Exercitiul 6 : Decubit dorsal executa abductia pe placa talcata:
Exercitiul 7 : Decubit heterolateral, cu membrul inferior de jos flectat, cel
homolateral addus, executa abductia, initial fara rezistenta apoi cu rezistenta.
Exercitiul 8 : Sezand calare pe un sul mare , se aplica contrarezistenta pe
fata laterala si incearca sa execute abductia coapsei.
Exercitiul 9 : Decubit dorsal, departarea membrelor inferioare ridicandu-l la
10 cm de sol, revenire (5 10 ori).
b) Exercitii selective pentru fesierul mijlociu
Exercitiul 10: Decubit heterolateral cu membrul inferior sanatos flectat iar
cel afectat cu genunchiul flectat, executa abductia cu rezistenta opusa pe partea
laterala a genunchiului
Exercitiul 11: Aceiasi pozitie , membrul afectat este cu genunchiul extins,
aceiasi rezistenta.
c) Exerctii selective pentru tensorul fasciei lata
Exercitiul 12: Decubit heterolateral cu membrul inferior flectat dedesubt, cel
afectat in extensie rotatie externa, genunchiul extins si piciorul sprijinit pe
masa, rezistenta pe fata laterala a talonului, contrand miscarea de abductie.
Exercitiul 13: Aceiasi pozitie, kinetoterapeutul face priza pe fata externa
talonului cu o mana si pe fata externa a antipiciorului cu cealalta mana ; se
abduce cu rezistenta mersul inferior, la sfarsitul cursei de abductie se executa o
rotatie externa cu extensie.
Lotul 1 ( experimental)
Fisa nr.1
Nume: Cazar Simona ; Varsta : 41 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga incipienta
1. TESTAREA DURERII
VALOARE VALOARE
A
A
INITIALA FINALA
5
6
VI VF
VN - VF
2. TESTAREA MERSULUI
V.I.
V.F.
5
6
3. TESTING ARTICULAR
Pozitia
MISCAR
gen.
EA
Gen.
EXT.
Extins
Gen.
ABD.
Extins
Gen.
ROT. Int.
Flectat
VN
V.I. V.F.
1
V.N.
6
V.N. V.F.
0
V.I.
V.F.
V.I. V.F.
V.N.
11
18
15- 20
32
45
13
45
33
41
35- 45
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII V.I.
EXT.
3
ABD.
4
ROT. Int.
4
V.F.
5
5
5
V.I.-V.F.
2
1
1
V.N.
5
5
5
V.N.- V.F.
V.N.-V.F.
0
0
0
Tratament : 1. Yumeiho o sedinta pe zi insistand pe soldul stang unde exista o usoara durere
la palpare in regiunea fesiera.
2. Kinetoterapie o sedinta pe zi.
Lotul 1 ( experimental )
Fisa nr. 2
Nume : Cochirlea Gabriela ; Varsta : 58 ani : Sex : F
Diagnostic clinic: Coxartroza primitiva stanga incipienta
1.TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F.
3
5
2
V.N.
6
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
4
5
1
6
3.TESTING ARTICULAR
Poz. gen.
MISCAR
EA
Gen.
EXT.
Extins
Gen.
ABD.
Extins
Gen.
ROT. Int.
Flectat
V.N. V.F.
1
V.N. V.F.
1
V.I.
V.F.
V.I. V.F.
V.N.
V.N.- V.F.
16
15-20
33
44
11
45
26
33
35-45
4.TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
3
5
2
ABD.
3
5
2
ROT. Int.
3
4
1
V.N.
5
5
5
V.N.-V.F.
0
0
1
Lotul 1 ( experimental )
Fisa nr. 3
Nume : Voicu Cristina ; Varsta : 69 ani : Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta veche.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
2
4
2
6
V.N. V.F.
2
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I.- V.F.
V.N.
3
5
2
6
V.N.-V.F.
1
3. TESTING ARTICULAR
MISCAR V.I.
EA
Gen.
EXT.
6
Extins.
Gen.
ABD.
29
Extins
Gen.
ROT. int.
22
Flectat
V.F.
V.I.- V.F.
V.N.
V.N.- V.F.
11
15-20
37
45
28
35-45
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
2
4
2
V.N.
5
V.N.- V.F.
1
ABD.
ROT. int
3
3
4
4
1
1
5
5
1
1
Tratament : 1. Yumeiho zilnic cate o sedinta ; existand probleme legate de deplasare cauzate
de durere , care face imposibila activitatea profesionala . Am insistat pe soldul stang unde s-a
instalat o usoara cuntractura si binenteles pe soldul drept pentru a ameliora deficitul de
mobilitate si intensitatea durerii.
2. Kinetoterapia o sedinta pe zi.
A. Posturare : a) pentru corectarea flexumului.
b) pentru evitarea rotatiei externe.
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei mob. pasive ex 1 x 10
- ex. active ex 2x10
ex 5x10
B2 Refacerea abductiei posturare ex 7 x 10 min
- mob pasive ex 8 x 10
ex 9 x 10
- ex. active ex 11 x 10
B3 Refacerea rotatiei int. mob. Pasive ex 15 x 10
- ex active ex 17 x 10
ex 19 x 10
C. Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea : b) ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10
c) ex selective pentru ischiogambier ex 5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor a) ex globale ex 6 x 10
b) ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x10
c) ex selective pentru tensorul fasciei late ex 12 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor int. a) ex globale ex 14 x 10
ex 15 x 10
E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers a. ex 1 x 5
ex 2 x 5
b. ex 4 x 5
ex 5 x 5
c. ex 8 x 5
ex 9 x 5
Rezultatele obtinute sunt :
. Durerea prezinta initial 2 puncte ulterior obtinand 4 puncte.
. Parametrul mers progreseaza 2 puncte ajungand la 5 puncte , el fiind posibil fara baston
dar cu o usoara schiopatare.
. Testing-ul articular extensia evolueaza 5 grade avand in continuare deficit 4 grade ;
abductia castiga 8 grade si are in continuare deficit de 8 grade iar rotatia interna castiga 6
grade si are in continuare 7 grade deficit.
. Testing-ul muscular evolutie foarte buna obtinand la sfarsitul tratamentului nota 4 pentru
toate grupurile musculare, avand o evolutie de 2 puncte pentru extensori si de 1 punct pentru
abductorii interni.
Concluzii : Pacient in varsta de 69 ani, sex feminin avand o coxartroza primitiva veche,
localizata la soldul drept , prezinta o evolutie foarte buna , amanand interventia chirurgicala ,
acum putandu-se deplasa cu ajutorul unui bastonchiar si fara dar cu schiopatare si foarte
limitat iar durerea apare dupa o perioada buna de mers si dispare in repaus.
Lotul 1 (experimental)
Fisa nr. 4
Nume : Mihalache Florin ; Varsta : 70 ani ; Sex : M
Diagnostic clinic: Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala P.T. C. dr.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
1
3
2
6
V.N. V.F.
3
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
1
3
2
6
V.N. V.F.
3
3. TESTING ARTICULAR
Sold drept
Poz. gen.
MISCARI
V.I.
Gen.
EXT.
2
Extins
Gen.
ABD.
20
Extins
Gen.
ROT. int
13
Flectat
V.F.
7
V.I V.F.
5
V.N.
15-20
V.N.- V.F.
8
26
45
19
18
35-45
17
Sold stang
Poz. gen.
Gen.
Extins
Gen.
Extins
Gen.
Flectat
MISCARI
EXT.
V.I.
5
V.F.
12
ABD.
28
35
ROT. int
21
V.N.
15-20
V.N.- V.F.
3
45
10
27
35-45
4. TESTING MUSCULAR
Drept
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.- V.F.
EXT.
1
3
2
ABD.
2
3
1
ROT. int.
2
3
1
V.N.
5
5
5
V.N.- V.F.
2
2
2
Stang
MUSCHII
EXT.
ABD.
ROT. int.
V.N.
5
5
5
V.N.- V.F.
1
0
1
V.I.
2
3
2
V.F.
4
5
4
V.I.- V.F.
2
2
1
V.I.-V.F.
7
Lotul 1 (experimental)
Fisa nr. 5
Nume : Alinescu Corina ; Varsta : 60 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I.- V.F.
V.N.
4
6
2
6
V.N.- V.F.
0
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I.- V.F.
V.N.
4
6
2
6
V.N.-V.F.
0
3. TESTING ARTICULAR
Poz. gen.
MISCARI
V.I.
Gen.
EXT.
8
Extins
Gen.
ABD.
30
V.F.
14
40
V.I. V.F.
6
10
V.N.
15-20
45
V.N.-V.F.
1
5
Extins
Gen.
Flectat
ROT. int.
27
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
3
5
2
ABD.
3
5
2
ROT.int.
3
5
2
36
V.N.
5
5
5
V.N.-V.F.
0
0
0
35-45
Lotul 1 (experimental)
Fisa nr. 6
Nume : Petrescu Mihaela ; Varsta : 71 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala : P.T.C. dr.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I.- V.F.
V.N.
2
4
2
6
V.N.-V.F.
2
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I.-V.F.
V.N.
1
3
2
6
V.N.-V.F.
3
3. TESTAREA ARTICULARA
Drept
MISCARI
V.I.
V.F.
V.I.- V.F.
V.N.
V.N.-V.F.
Gen. Ext.
Gen. Ext.
Gen.
Flectat
I
EXT.
ABD.
ROT. int.
5
24
16
9
32
22
4
8
6
15-20
45
35-45
6
13
23
Stang
Gen. Ext.
Gen. Ext.
Gen.
Flectat
MISCARI
I
EXT.
ABD.
ROT.int.
V.I.
V.I.- V.F.
9
32
22
4
8
6
4. TESTING MUSCULAR
Drept
MUSCHII
V.I.
V.F. V.I.-V.F.
EXT.
1
3
2
ABD.
2
3
1
ROT. int.
2
3
1
V.N.
5
5
5
V.N.-V.F.
2
2
2
Stang
MUSCHII
EXT.
ABD.
ROT.int.
V.N.
5
5
5
V.N.- V.F.
1
1
1
V.I.
3
3
3
V.F.
4
4
4
5
24
16
V.F.
V.I.-V.F.
1
1
1
V.N.
15-20
45
35-45
V.N.-V.F.
6
13
23
Lotul 1 (experimental)
Fisa nr. 7
Nume : Sevoiu Mihai ; Varsta : 66 ani ; Sex : M
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F.
V.N.
2
4
2
6
V.N. V.F.
2
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F.
V.N.
3
5
2
6
V.N. V.F.
1
3. TESTING ARTICULAR
MISCARI
V.I.
Gen.
EXT.
5
Extins
Gen.
ABD.
30
Extins
Gen.
ROT. int.
27
Flectat
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
3
4
1
ABD.
3
4
1
ROT.int
3
4
1
V.F.
11
V.I. V.F.
6
V.N.
15-20
V.N.-V.F.
4
37
45
34
35-45
V.N.
5
5
5
V.N.-V.F.
1
1
1
. Testing-ul muscular prezinta initial nota 3 pentru toate grupurile musculare iar la evaluare
finala obtin nota 4 prezentand in continuare un deficit de 1 punct.
Concluzii : Pacient in varsta de 66 ani , sex masculin prezinta o foarte buna evolutie a tuturor
parametrilor.
Lotul 2 ( de control)
Fisa nr 1
Nume : Stamate Ion ; Varsta : 68 ani ; Sex : M
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta
1.TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F.
2
3
1
V.N.
6
2. TESTAREA MERSULUI
V.N. V.F.
3
V.I.
3
V.F.
4
V.I. V.F.
1
V.N.
6
V.N. V.F.
2
3. TESTING ARTICULAR
Poz.
MISCAR
V.I.
genunchi
E
Gen.
EXT.
5
Extins
Gen.
ABD.
22
Extins
Gen.
ROT.int.
24
Flectat
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I. V.F.
EXT.
3
4
1
ABD.
3
4
1
ROT.int
3
4
1
V.F.
V.I.-V.F.
V.N.
V.N.-V.F.
15-20
27
45
18
28
35-45
17
V.N.
5
5
5
V.N. V.F.
1
1
1
Tratament : 1. Kinetoterapie :
A. Posturare : a) pentru corectarea flexumului;
b) pentru corectarea rotatiei externe.
B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei mob. pasive ex 1 x 10
- ex active ex 2 x 10
B2 Refacerea abductiei mob pasive ex 8 x 10
- ex active ex 11 x 10
ex 12 x 10
B3 Refacerea rotatiei interne mob. pasive ex 15 x 10
- ex active ex 18 x 10
ex 19 x 10
C. Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea extensorilor ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10
ex 4 x 10
- ex selective pentru ischiogambiere ex 5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor ex globale ex 6 x 10
- ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x 10
- ex selective pentru tensorul fasciei late ex 12 x 10
C3 Tonifierea rotatorului int. ex globale ex 14 x 10
ex 15 x 10
E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 1 x 5
ex 2 x 5
b) ex 4 x 5
ex 5 x 5
c) ex 8 x 5
ex 9 x 5
Rezultatele obtinute sunt :
. Durerea a castigat 1 punct ajungand la 3 puncte dar prezinta in continuare un deficit de 3
puncte
. Mersul a ajuns la 4 puncte castiga doar 1 punct si prezinta in continuare 2 puncte deficit.
Lotul 2 ( de control )
Fisa nr.2
Nume : Popescu Mirela ; Varsta : 63 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
V.N. V.F.
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
3
4
1
6
3
V.N. V.F.
2
3. TESTAREA ARTICULARA
MISCAR
V.I.
E
Gen.
EXT.
5
Extins
Gen.
ABD.
28
Extins
Gen.
ROT.int
26
Flectat
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I. V.F.
EXT.
4
5
1
ABD.
4
5
1
ROT. int.
4
5
1
V.F.
V.I.- V.F.
V.N.
V.N.- V.F.
15-20
33
45
12
31
3545
V.N.
5
5
5
V.N. V.F.
0
0
0
Tratament : 1. Kinetoterapia : 1 / zi
A.Posturare : a) pentru evitare flexumului
b) pentru evitarea rotatiei externe
B.Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei mob pasive ex 1 x 10
- ex active ex 3 x 10
ex 5 x 10
B2 Refacerea abductiei mob pasive ex 8 x 10
ex 10 x 10
- ex active ex 11 x 10
ex 13 x 10
B3 Refacerea rotatiei interne mob pasive ex 16 x 10
- ex active ex 18 x 10
C.Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea extensorilor : ex globale ex 1 x 10
ex 2 x 10
C2 Tonifierea abductorilor : ex globale ex 7 x 10
ex 9 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor interni : - ex selective pentru fesierul mijlociu ex 16 x 10
- ex selective pentru tensorul fasciei lata 17 x 10
E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 1 x 5
ex 3x 20 min
b) ex 4 x 10
c) ex 8 x 10
Rezultatele obtinute sunt :
. Testarea dureri inregistreaza o evolutie de 1 punct ajungand la trei puncte avand in
continuare un deficit de 3 puncte .
. Testarea mersului initial inregistreaza 3 puncte iar la evaluarea finala inregistreaza 4 puncte
avand in continuare un deficit de 2 puncte.
. Testing-ul articular extensia castiga 4 grade avand in continuare un deficit de 6 grade;
abductia castiga 5 grade dar are in continuare un deficit de 12 grade ; rotatia interna castiga 5
grade.
. Testing-ul muscular initial prezinta un usor deficit inregistrand o forta egala cu 4 in timp ce
la evaluarea finala aveau o forta egala cu 5 incadrandu-se intre limitele normale de forta.
Concluzii : Pacient in varsta de 63 ani , sex feminin , cu coxartroza primitiva stanga veche
prezinta o buna evolutie a fortei musculare . La sfarsitul tratamentului mersul este posibil si
fara baston , dar limitat si cu shiopatare. Prezinta o evolutie multumitoare pe ansamblu.
Lotul 2 ( de control )
Fisa nr.3
Nume : Mihnea Elena ; Varsta : 57 ani ; Sex : F
V.N. V.F.
1
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
4
5
1
6
V.N. V.F.
1
3. TESTING ARTICULAR
MISCARI
V.I.
Gen.
EXT.
8
Extins
Gen.
ABD.
38
Extins
Gen.
ROT.int
28
Flectat
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I. V.F.
EXT.
4
5
1
ABD.
4
5
1
ROT. int.
4
4+
0
V.F.
13
V.I. V.F.
5
V.N.
15-20
V.N.-V.F.
2
45
45
33
35-45
V.N.
5
5
5
V.N.- V.F.
0
0
1
. Testing-ul articular : extensia castiga 5 grade, abductia 7 grade , rotatia interna 5 grade
. Testing-ul muscular extensorii si abductarii castiga 1 punct incadrandu-se intre limitele
normale in timp ce rotatorii interni prezinta o usoara evolutie de la 4 la 4 +
Concluzii : Pacient in varsta de 57 ani , sex feminin prezinta o evolutie buna pe ansamblu ,
durerea apare dupa o perioada buna de mers in timp ce mersul se face , cu o usoara
schiopatare.
Lotul 2 ( de control )
Fisa nr.4
Nume : Vasile Claudiu ; Varsta : 54 ani ; Sex : M
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
5
5
0
6
V.N. V.F.
1
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
5
6
1
6
V.N. V.F.
0
3. TESTAREA ARTICULARA
MISCARI V.I.
Gen.
EXT..
11
Extins
Gen.
ABD.
36
Extins
Gen.
ROT. int
27
Flectat
4. TESTAREA MUSCULARA
MUSCHII
V.I. V.F. V.I. V.F.
EXT.
5
5
0
ABD.
5
5
0
ROT. int
4
5
1
V.F.
15
V.I. V.F.
4
V.N.
15-20
V.N.-V.F.
0
43
45
33
35-45
V.N.
5
5
5
V.N. V.F.
0
0
0
. Testing-ul articular extensia evolueaza 4 grade ; abductia 7 grade ; rotatia interna castiga 6
grade , extensia se incadreaza intre limitele normale in timp ce abductia interna prezinta in
continuare un deficit de 2 grade.
. Testing-ul muscular rotatori interni prezentare un usor deficit care devine absent la sfarsitul
studiului , toate grupurile musculare incadrandu-se intre limitele normale de forta.
Concluzii : Pacient in varsta de 54 ani , sex masculin , coxartroza primitiva dreapta incipienta
prezinta de la inceputul tratamentului o forta musculara buna aplecandu-se tratament de
mentinere ; pacientul prezinta o stare buna pe ansamblu.
Lotul 2 ( de control )
Fisa nr. 5
Nume : Ionescu Valentina ; Varsta : 74 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala : P.T.C. stg.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
1
2
1
6
V.N. V.F.
4
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
1
2
1
6
V.N. V.F.
4
3. TESTING ARTICULAR
Sold dr.
Poz. gen.
MISCARI V.I.
Gen.
EXT.
5
Extins
Gen.
ABD.
29
Extins
Gen.
ROT. int.
20
Flectat
Sold stg.
Poz. gen.
Gen.
Extins
Gen.
Extins
Gen.
Flectat
MISCARI
EXT.
V.I.-V.F.
3
V.N.
15-20
V.N.-V.F.
7
34
45
11
23
35-45
12
V.I.
1
V.F.
4
ABD.
24
28
45
17
ROT. int.
15
18
35-45
27
4. TESTING MUSCULAR
Dreapta
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
3
4
1
ABD.
3
4
1
ROT. int
3
3
1
Stanga
MUSCHII
EXT.
ABD.
ROT. int.
V.F.
V.I.
2
3
1
V.F.
3
3
2
V.N.
5
5
5
V.I.-V.F.
3
V.N.
15-20
V.N-V.F.
11
V.N.-V.F.
1
1
2
V.I.-V.F.
1
0
1
V.N.
5
5
5
V.N.-V.F.
2
2
3
- ex active ex 2 x 10
ex 5 x 10
B2 Refacerea abductiei posturare ex 6 x 10 min
- mob. pasive ex 8 x 10
ex 9 x 10
- ex active ex 11 x 10
B3 Refacerea rotatiei int. mob. pasive
- ex active ex 18 x 10
C.Refacerea fortei musculare :
C1 Tonifierea extensorilor b. ex. selective pentru fesierul mare ex 3 x 10
ex 4 x 10
c. ex selective pentru ischiogambieri ex 5 x 10
C2 Tonifierea abductorilor a. ex globale ex 6 x 10
b) ex selective pentrul fesierul mijlociu ex 10 x 10
c. ex selective pentru tensorul fasciei lata ex 12 x 10
C3 Tonifierea rotatorilor interni a ex globale ex 14 x 10
ex 15 x 10
E. Refacerea contului muscular dinamic pentru mers a. ex 1 x 10
b. ex 4 x 10
c. ex 8 x 10
Rezultatele obtinute sunt :
. Durerea este obtinuta de intensitate mare , nocturna si impiedica somnul , in urma
tratamentului aplicat castiga 1 punct dar impiedica in continuare desfasurarea activitatilor
profesionale sau cotidiane.
. Mersul prezinta aceiasi evolutie , la sfarsitul tratamentului pacientul se poate deplasa
utilizand doua bastoane.
. Testing-ul articular - pentru soldul drept : extensia castiga 3 grade , abductia 5 grade iar
rotatia interna 3 grade
- pentru soldul stang : extensia castiga 3 grade , abductia 4 grade si
rotatia interna 3 grade
. Testing-ul muscular soldul drept - extensia si abductorii ajung sa aiba forta de nota 4 in
timp ce rotatorii ajung la 3.
- soldul stang - extensorii si rotatorii castiga 1 punct in timp ce
abductorii se mentin la 3.
Concluzii : Pacient in varsta de 74 ani , sex feminin , cu o coxartroza bilaterala care a suferit
o interventie chirurgicala P.T.C. pe soldul stang este pregatit pentru a proteja si soldul drept.
Lotul 2 ( de control )
Fisa nr.6
Nume : Sinescu Andeea ; Varsta : 53 ani ; Sex : F
Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
4
5
1
6
V.N. V.F.
1
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I. V.F. V.N.
5
5
0
6
V.N. V.F.
1
3. TESTING ARTICULAR
MISCARI
V.I.
Gen. Ext. EXT.
8
Gen. Ext. ABD.
35
Gen. Flect ROT. int.
31
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
EXT.
4
5
1
ABD.
4
5
1
ROT. int.
4
4
0
V.F.
12
42
36
V.N.
5
5
5
V.I.-V.F.
4
7
5
V.N.
15-20
45
35-45
V.N.-V.F.
0
0
1
V.N.-V.F.
3
3
0
Lotul 2 ( de control )
Fisa nr. 7
Nume : Mihai Ioana ; Varsta : 77 ani ; Sex: F
Diagnostic clinic: Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala : P.T.C. dr.
1. TESTAREA DURERII
V.I. V.F. V.I.-V.F.
V.N.
1
2
1
6
V.N.-V.F.
4
2. TESTAREA MERSULUI
V.I. V.F. V.I.-V.F.
V.N.
1
2
1
6
V.N.-V.F.
4
3. TESTING ARTICULAR
Dreapta
MISCARI V.I.
Gen. Ext
EXT.
0
Gen. Ext
ABD.
15
Gen. Flect ROT. int.
7
V.F.
2
18
10
V.I.-V.F.
2
3
3
V.N.
15-20
45
35-45
V.N.-V.F.
13
27
25
V.I.-V.F.
3
6
3
V.N.
15-20
45
35-45
V.N.-V.F.
12
22
20
Stanga
Gen. Ext
Gen. Ext
Gen. Flect
MISCARI
EXT.
ABD.
ROT. int.
V.I.
0
17
12
V.F.
3
23
15
4. TESTING MUSCULAR
MUSCHII
V.I. V.F. V.I.- V.F.
EXT.
1
2
1
ABD.
2
3
1
ROT. int.
2
3
1
V.N.
5
5
5
V.N.- V.F.
3
2
2
MUSCHII
EXT.
ABD.
ROT. int.
V.N.
5
5
5
V.N.-V.F.
3
1
2
V.I.
1
3
2
V.F.
2
4
3
V.I.-V.F.
1
1
1
30
25
20
15
10
5
0
Valoarea finala
Valoarea
normala
Lot 1
Lot 2
Castigul
lotului
experim e
ntal
Castigul
lotului de
control
2
0
Cel de-al-II lea parametru luat in cercetare este reprezentat de mers, care
se face dupa aceiasi cotatie alcatuita de Merle d Audigne. Acest parametru a
avut o evolutie ascendenta, astfel la inceputul tratamentului lotul experimental a
obtinut un scor egal cu 21 puncte iar lotul de control a obtinut 22 puncte
rezultand ca cele 2 loturi sunt echivalente la inceputul tratamentului, la sfarsitul
tratamentului lotul experimental a castigat 12 puncte in timp ce lotul de control a
castigat 6 puncte.
In consecinta se observa o buna evolutie a acestui parametru ca si cel
reprezentat de durere, mai ales in cazul pacientilor care nu se afla in stadiul
final, 3 dintre acesti pacienti incadrandu-se intre limitele normale acumuland
maximum de puncte (6) si alti 5 pacienti prezentand o usoara schiopatare,
mersul fiind insa posibil fara baston.
30
25
Valoarea finala
20
15
Valoarea
normala
10
5
0
Lot 1
Lot 2
DIFERENTA
DINTRE LOTURI PENTRU MERS
14
12
10
8
6
4
Castigul
lotului
experimental
Castigul
lotului de
control
2
0
Valoarea initiala
10
8
Valoarea finala
Valoarea
normala
4
2
0
Lot 1
Lot 2
6
5
4
3
2
1
0
Castigul
lotului
experim ental
Castigul
lotului de
control
45
40
35
Valoarea
initiala
30
25
Valoarea finala
20
15
Valoarea
normala
10
5
0
Lot 1
Lot 2
10
8
6
4
2
0
Castigul
lotului
experim ental
Castigul
lotului de
control
Ultima miscare luata in studiu este reprezentata de rotatia interna care evolueaza
astfel, in urma tratamentului aplicat. Lotul experimental prezinta la
masuratoarea initiala o medie de 24,5 grade iar la masuratoarea finala prezinta o
medie de 31,5 avand in continuare un deficit in medie de 3,5 grade. Lotul de
control prezenta la inceputul tratamentului o medie de 24 grade, in timp ce, la
sfarsitul tratamentului, mai precis a studiului, prezenta o medie de 28,4 grade
avand in continuare un deficit de cel putin 6,6 grade. Aceste rezultate cat si
diferenta dintre cele doua loturi sunt prezente grafic mai jos.
Valoarea
initiala
20
Valoarea finala
15
Valoarea
normala
10
5
0
Lot 1
Lot 2
7
6
5
4
3
2
1
0
Castigul
lotului
experim ental
Castigul
lotului de
control
35
30
25
Valoarea
initiala
20
Valoarea finala
15
Valoarea
normala
10
5
0
Lot 1
Lot 2
12
10
Castigul
lotului
experim ental
8
6
Castigul
lotului de
control
4
2
0
Valoarea
initiala
20
Valoarea finala
15
Valoarea
normala
10
5
0
Lot 1
Lot 2
Castigul
lotului
experimental
Castigul
lotului de
control
Ultimul grup muscular este cel al rotatorilor interni care obtin in cadrul
evaluarii initiale un scor de 21 puncte pentru lotul experimental si 23 puncte
pentru lotul de control. In urma tratamentului aplicat lotul experimental castiga 9
puncte in timp ce lotul de control castiga 5 puncte. La evaluarea finala a lotului
experimental doar doi pacienti primesc nota 5 incadrandu-se intre limitele
normale de forta, restul obtinand nota 4.
Lotul de control prezinta doi pacienti cu nota 5, doi cu nota 3 si restul cu
nota 4.
35
30
25
Valoarea
initiala
20
Valoarea finala
15
Valoarea
normala
10
5
0
Lot 1
Lot 2
9
8
7
Castigul
lotului
experimental
6
5
4
Castigul
lotului de
control
3
2
1
0
5.3. Propuneri :
In urma studiului efectuat propun urmatoarele :
1. Propun asocierea tratamentului kinetic cu terapia Yumeiho pentru
cresterea randamentului recuperari in coxartroza primitiva
2. Deasemenea propun aplicarea terapiei Yumeiho pentru o cat mai buna
profilaxie secundara;
3. Programul de recuperare sa inceapa cat mai precoce;
4. Tratamentul sa se aplice atat preoperator, cat si postoperator;
5. Continuarea programului de recuperare la domiciliu;
6. Evitarea ortostatismului si mersului prelungit;
7. Evitarea incercarii excesive a articulatiei soldului afectat;
8. Respectarea pe parcursul vietii a igienei articulare a soldului
9. Evitarea supraponderalitatii.