You are on page 1of 88

Cap I.

Introducere
1.1.Generalitati…………………………………………………….01
1.2.Importanta temei……………………………………....………01
1.3.Ipoteza, Scop, Sarcini………………………….………………02

Cap II.

Fundamentarea teoretica
2.1.Anatomia functionala a soldului……………………………...03
2.1.1.Anatomia articulatiei coxofemurala……………………..03
2.1.2.Biomecanica articulatiei coxofemurale…………………..09
2.1.3.Conditiile echilibrului bazinului in pozitie monopodala..11
2.2.Terapia Yumeiho………………………………………………12
2.3.Coxartroza……………………………………………………...14
2.3.1.Teoriile patogenice in coxartroza………………………...14
2.3.2.Etiologia coxartrozei primitive…………………………...15
2.3.3.Diagnostic pozitiv , Diagnostic Diferential………………17
2.3.4.Evolutie, Prignostic, Complicatii…………………………18
2.3.5.Tratament complex al coxartrozei primitive……………19

Cap III.

Organizarea si desfasurarea cercetarii
3.1.Metodologia cercetarii………………………………………...29
3.2.Metode de investigare…………………………………………30
3.3.Metode de actionare…………………………………………..35

Cap IV.

Prezentarea si discutarea rezultatelor
4.1.Prezentarea rezultatelor……………………………………...46
4.2.Discutarea rezultatelor………………………………………..75

Cap V.

Concluzii si propuneri
5.1.Concluzii generale…………………………………………….84
5.2. Concluzii experimentale……………………………………...85
5.3.Propuneri………………………………………………………86
Bibliografie

Capitolul 1 – Introducere
1.1. Generalitati
Kinetologia este stiinta care se ocupa cu studiul miscarii organismelor vii
si al structurilor care participa la realizarea acestora.
Kinetologia medicala studiaza mecanismele neuromusculare si articulare
care asigura omului activitatile motrice normale, preocupandu-se totodata de
investigarea, analizarea si corectarea mecanismelor neuro-musculo-articulare
deficitare.
Recuperarea este un domeniu de activitate complexa medicala,
educationala, sociala si profesionala, prin care se urmareste restabilirea cat mai
deplina a capacitatii functionale pierdute de catre un individ, in urma unei boli
sau traumatism, precum si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care sa-i
asigure in viitor posibilitatea de munca si/sau autoservire, respectiv, o viata
independenta economic si social.
Principalele obiective urmarite prin kinetoterapie sunt:
- ameliorarea capacitatii generale de miscare si a marilor functiuni ale
organismului;
- ameliorarea functiei segmentului sau segmentelor interesate direct de
afectiune;
- prevenirea instalarii deprinderilor compensatori defectuoase;
- ameliorarea starii psihice.
Afectiunile reumatice ocupa unul din primele locuri in morbiditatea
generala si de aici preocuparea continua pentru tratamentul lor complex.
In afectiunile reumatice, poate mai mult ca oriunde, exercitul kinetic poate
fi folosit cu maxima eficienta in tratament, recuperare si chiar profilaxie.
1.2. Importanta temei
Suferintele soldului reprezinta un capitol de patologie de larg interes
pentru recuperarea medicala.
Coxartroza, reumatismul degenerativ al soldului, este o afectiune
invalidanta a varstei a treia si nu numai, ce a devenit din ce in ce mai frecventa
prin cresterea mediei de varsta.

Coxartroza apare in conditii etiologice foarte variate, dar cu acelasi
rezultat final, deformarea articulara invalidanta.
Privite prin prisma etiologiei, coxartrozele se pot clasifica dupa cei mai
multi autori in coxartroze primitive si secundare.
Cele primitive sunt adesea bilaterale, se manifesta catre varsta de 60 ani si
radiologic sunt coxartroze de forme generale. Ele sunt cauzate de factori
generali inca necunoscuti care altereaza metabolismul cartilajului articular,
ducand la uzura precoce.
Cele secundare sunt acelea la care factorii locali pot fi incriminati drept
cauze declansatoare.
Coxartroza reprezinta o entitate patologica cu incidenta crescuta ce
afecteaza 2-4% din populatia adulta intre 40-70 ani, ajungand la 10% peste
varsta de 70 ani.
Diagnosticul precoce are o deosebita valoare, permitand aplicarea unei
terapii medico-chiurgicale cu valente patogenice si a carui rezultat este bun si de
durata.
“Subiectul tezei actuale se refera la optimizarea tratamentului kinetic prin
asocierea lui cu terapie Yumeiho”.
1.3. Ipoteza, scop, sarcinile lucrarii
1.3.1.Ipoteza lucrarii.
Prin asocierea tratamentului kinetic clasic cu elemente ale tehnicii
Ymeiho are loc optimizarea tratamentului, evidentiata prin intarzierea
interventiei chirurgicale cat si printr-o buna profilaxie secundara.
1.3.2.Scopul lucrarii.
Scopul lucrarii este de a imbunatatii tratamentul kinetic clasic, crescand
astfel eficienta recuperarii in coxartroza primitiva.
1.3.3.Sarcinile lucrarii.
Sarcinile prezentei lucrari sunt urmatoarele:
- studiul bibliografic vizand incidenta, prognosticul si factorii cauzati ai
coxartrozei primitive;
- evaluarea tuturor posibilitatilor de diagnostic si tratament ;
- alcatuirea lotului martor si a lotului experimental;
- gruparea procedeelor si a mijloacelor utilizate in recuperarea coxartrozei
primitive pe principiul individualizarii;
- realizarea evalurii initiale, aplicarea tratamentului, evaluare finala;
- prelucrarea statistica a rezultatelor obtinute;

- analiza diferentelor existente intre datele de referinta, existente in literatura de
specialitate si cele efectuate in cadrul acestui studiu;
- analiza diferentelor existente intre cele doua laturi.

Capitolul 2 – Fundamentarea teoretica
2.1. Anatomia functionala a soldului
2.1.1.Anatomia articulatiei coxo - femurale
Legatura membrului inferior liber de osul coxal este realizata de
articulatia coxo-femurala, o enartroza cu trei grade de libertate si cu o deosebita
importanta in statica si locomotie, ea oferind un maxim de stabilitate si de
mobilitate.
Elementele articulatiei coxofemurale sunt:
a) SUPRAFETELE ARTICULARE – reprezentate de CAVITATEA
COTILOIDA a OSULUI COXAL si de CAPUL FEMURAL
CAVITATEA COTILOIDA se afla pe fata externa a coxalului;are forma
sferoida si este delimitata de sprinceana cotiloida.Cavitatea cotiloida reprezinta
suprafata articulara oferita de osul coxal, pentru articulatia cu capul femural.
CAPUL FEMURULUI este a doua componenta osoasa a articulatiei coxo-femurale. Capul articular reprezinta 2 / 3 dintr-o sfera, el este perfect
rotunjit si orientat in sus, inainte si inauntru.
Cavitatea cotiloida pentru a cuprinde capul femurului este marita de jur
imprejur de un BURELET FIBROCARTILAGINOS prismatic - triunghiular, cu
baza aderenta la sprinceana pubo-ischiatica.
b) BURELETUL GLENOIDIAN si CAPSULA ARTICULARA - au rol
de mentinerein contact a suprafetelor articulare. Prin marginea lui externa libera,
bureletul gleinoidian strange capul femural ca un inel.
CAPSULA ARTICULARA - fibroasa, are forma unui sac conoid, cu baza
inserata medial. Insertia cotiloidiana se face pe fata externa a bureletului si
periferia sprincenei. Insertia pe col se face anterior pe linia intertrohanteriana,
iar pe posterior la un lat de deget inlantrul crestei intertrohanteriene posterioare.
Capsula puternica si rezistenta, este formata din doua tipuri de fibre : unele
superficiale - longitudinale, altele profunde - circulare.

3. contine vase importante in timpul perioadei de osteogeneza. numindu-se si “LIGAMENT AL POZITIEI IN PICIOARE”. in timpul mersului. Limiteaza abductia si rotatia externa si impreuna cu cele doua fascicule ale ligamentului ilio-femural formeaza un N majuscul. Fibrele superficiale ale capsulei formeaza ligamentele: 1. Ligamentul ilio – femural al lui Bertin – Bigelow. 2. asigurand soliditatea membrelor inferioare in timpul statiunii verticale. Intre capsula si muschiul psoas-iliac se gaseste o bursa care comunica uneori cu sinoviala. Ligamentul ilio – femural este puternic. creasta pectineala la ramura superioara a pubisului si micul trohanter. cu baza pe linia intertrohanterioara. 5. c) SINOVIALA tapeteaza fata interioara a capsulei. prin doua fascicole: .femural.inferioara. Fibrele circulare profunde ale capsulei formeaza zona orbiculara ca un inel ce inconjoara colul. are forma unui evantai cu varful sub spina iliaco antero. reflectandu-se pe portiunea interarticulara a colului si pe fata externa a cadrului cotiloidian.supracervical spre marele trohanter. sustinandu-l.zonular spre zona orbiculara. opunandu-se caderii corpului inapoi. . Ligamentul pubo – femural se intinde de la eminenta ilio –pectinee. sub ligamentul ischio . joaca un rol deosebit in mentinerea pozitiei ortostatice.LIGAMENTELE ARTICULARE au rol de intarire a capsulei.fasciculul ischio. 4. scobitura subcotiloidiana si portiunea ischiatica cotiloida si se indreapta in afara. Ligamentul rotund este interarticular si se intinde di partea anterosuperioara a fosetei capului femural spre ligamentul transvers al cadruluicotiloidian si regiunile de cadru invecinate.femural porneste de pe ramura superioara a ischionului. alergarii si sariturii. Acest ligament limiteaza rotatia interna si adductia. Este ridicata de plicile capsulare si reprezinta un singur fund de sac. . Ligamentul ischio.fasciculul ischio.

3) Fesierul mic are forma triunghiulara. actiunea lui difera de pozitia coapsei. Prin fasciculele posterioare realizeaza abductia si rotatia externa a coapsei. Prin fasciculele mijlocii realizeaza abductia. se indreapta orizontal in afara si prin varful lui se insera distal . se indreapta vertical in jos. inclina lateral bazinul. se unghiuleaza inapoi. imitand faza de pendulare si tot el gradeaza extensia coapsei pe bazin spre sfarsitul fazei de pendulare. El realizeaza o puternica chinga anterioara. trece prin fata centrului geometric al capului femural. se insera proximal pe portiunea posterioara a fosei iliace externe. este un rotator extern al coapsei. iar cand ia punct fix pe femur. este un flexor al coapsei. Cand coapsa este flectata pe bazin psoasul-iliac este rotator extern. 2) Fesierul mijlociu are forma triunghiulara si se insera prin baza lui. psoasul . Prin fasciculele anterioare realizeaza abductia si rotatia interna a coapsei. Intervine in miscarea de extensie atunci cand individul poarta greutati sau urca pe un plan inclinat. apoi se indreapta in afara si in jos. a) MUSCHII LOMBO . In mers. muschii bazinului si muschii coapsei. Cand se contracta in totalitate si ia punct fix pe bazin este un abductor si un rotator extern al coapsei. pe portiunea mijlocie a fosei iliace. . se indreapta oblic in jos si in afara si se insera distal pe creasta externa a trifurcatiei superioare a liniei aspre. Ca flexor al coapsei pe bazin. Cand coapsa este extinsa pe bazin psoas-iliacul este un rotator intern. care impinge capul femural dinainte inapoi si reprezinta astfel principalul stabilizator anterior al soldului. Ca rotator al coapsei. fiind principalul stabilizator al soldului. Prin baza lui se insera proximal pe portiunea anterioara a fosei iliace externe. Cand ia punct fix pe coloana si pe bazin.GRUPELE MUSCULARE care intervin in mobilizarea articulatiei coxofemurale se impart in: muschii lomboiliaci. pe marginea interna a marelui trohanter. Este un stabilizator al pozitiei de hiperextensie.iliac intervine in special dupa ce coapsa depaseste amplitudinea de flexie de 90 grade. cu o componenta de rotatie instabila. el efectueaza izotonic miscarea de flexie a coapsei pe bazin. imediat sub marele trohanter. formand un unghi deschis inapoi de aproximativ 40 de grade si se insera pe micul trohanter. si prin varful lui se insera distal pe fata externa a marii tuberozitatii. proximal. Insertia lui vertebrala pe primele vertebre lombare se suprapune centrului de greutate.ILIACI sunt reprezentati de muschiul PSOAS-ILIAC. b) MUSCHII BAZINULUI – sunt reprezentati de : 1) Fesierul mare. Cand ia punct fix pe bazin.

c) MUSCHII COAPSEI Muschii coapsei se indreapta vertical de la bazin spre coapsa. pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter. Este si un stabilizator posterior al soldului. 4) Gemenul superior se insera medical pe spina ischiatica. 8) Patratul femural se insera medial pe tuberozitatea ischiatica. devine abductor al acesteia. in jurul gaurilor sacrate anterioare. iar unii catre extremitatile superioare ale oaselor gambei. trece prin spatele articulatiei coxo-femurale si se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter. 1) Dreptul intern se insera proximal pe unghiul pubisului si distal prin intermediul “labei de gasca” pe partea superioara a fetei interne a tibiei. este un rotator intern si abductor al coapsei. se indreapta in afara. 5) Gemenul inferior se insera medial pe tuberozitatea ischionului se indreapta in afara si se uneste cu tendonul gemenului extern. 7) Obturatorul extern se insera medial pe fata externa a membranei obturatoare si pe conturul ei osos. este proiector al hemibazinului de partea opusa. Este un flexor si abductor al coapsei. Daca coapsa este flectata. trece apoi prin scobitura ischiatica a marginii posterioare a coxalului. Este un rotator extern al coapsei si principalul stabilizator inferior al soldului. se indreapta in afara. Este un rotator extern al coapsei. Este un rotator extern al coapsei si un stabilizator posterior al soldului. Este rotator al coapsei. iese din bazin prin marea scobitura ischiatica si se insera lateral pe marginea superioara a marelui trohanter. 9) Piramidalul se insera medial pe fate anterioara a sacrului. Cand ia punct fix pe bazin roteaza extern coapsa. 6) Obturatorul intern se insera medial pe fata interna a membranei obturatoare care umple gaura obturatoare a osului coxal si pe conturul ei osos. iese din micul bazin se indreapta si se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter.Cand ia punct fix pe bazin. se uneste cu tendonul gemenului inferior si se insera lateral. se indreapta in afara. cand ia punct fix pe femur. . trece prin spatele articulatiei coxo-femurale si se insera lateral pe marginea posterioara a marelui trohanter.

abductor si rotator extern al coapsei. Semitendinosul. scurta portiune se insera pe baza externa a liniei aspre a femurului. Cand ia punct fix pe insertiile distale devine extensor al bazinului pe coapsa si flexor al coapsei pe gamba. 3) Abductorul mijlociu se insera proximal pe unghiul pubisului.2) Pectineul se insera proximal pe spina pubisului. in special in sprijinul unilateral si in mers. se indreapta in afara si in jos si se insera distal pe zona mijlocie a liniei aspre a femurului. este flexor si rotator inauntru al gambei pe coapsa si extensor al coapsei pe bazin. Se insera proximal pe spina iliaca antero-superioara si pe treimea anterioara a crestei iliace. Cand ia punct fix pe insertiile proximale este un flexor al gambei pe coapsa si extensor al coapsei pe bazin. printrun tendon comun. semimembranosul si bicepsul femural. 8) Tensorul fasciei lata este cel mai superficial muschi din regiunea anteroexterna a coapsei. iar distal prin intermediul “labei de gasca” pe partea superioara a fetei interne a tibiei. Este flexor. Cele doua capete. Are rol deosebit de important in statica. 7) Bicepsul femural se insera proximal prin doua capete: lunga portiune se insera pe tuberozitatea ischiatica. nelasand bazinul sa se incline inapoi. Cei trei abductori au rol si de flexori ai coapsei. 5) Semitendinosul se insera pe tuberozitatea ischionului. Prin constructia lui tensorul fasciei lata inclina bazinul pe partea membrului de sprijin. 6) Semimembranosul se insera proximal pe fata posterioara a tuberozitatii ischiatice si distal pe cei doi condili tibiali. Cand ia punct fix pe bazin. dupa care devine extensor. . Se inseradistal pe tuberozitatea externa a extremitatii superioare a tibiei. ei actioneaza ca stabilizatori ai bazinului in plan antero-posterior. Cand ia punct fix pe gamba este extensor al bazinului pe coapsa si flexor al coapsei pe gamba. se unesc si se insera distal pe capul peroneului. pana la 10 grade. plasati pe fata posterioara a coapsei alcatuiesc grupul muschilor ischio-gambieri. Tensorul fasciei lata este rotator extern al coapsei. se indreapta oblic in jos si in afara si se insera distal pe creasta mijlocie a trifurcatiei superioare a liniei aspre. 4) Abductorul mic se insera proximal pe unghiul pubisului si distal pe creasta interna a trifurcatiei superioare a liniei aspre. In sprijinul unipodal.

vastul medial si cruralul. In functie de situatia lor ramurile ascendente cervicale pot fi anterioare. laterale si mediane. Inervatia soldului Senzitiva .Crock sustine ca sistemul arterial al extremitatii superioare a femurului din trei compartimente:  Arcul arterial extracapsular al gatului femural. care se insera distal pe tuberozitatea anterioara a tibiei.  Arterele ligamentului rotund.vastul lateral se insera pe marginea inferioara a marelui trohanter si pe linia aspra.vastul medialse insera pe partea interna a liniei aspre. se continua cu tendonul rotulian. Se insera proximal pe spina iliaca antero-superioara si distal pe tuberozitatea interna a extremitatii superioare a tibiei. 10) Cvadricepsul este alcatuit din 4 fascicule musculare: dreptul femural. posterioare. care prin 1-3 filete nervoase se distribuie fetei antero-interne a capsulei in 10 . accesoriu care da ramuri articulare. prin intermediul “labei de gasca”. Cvadricepsul este un extensor al gambei pe coapsa si accesoriu prin dreptul anterior. .30% din cazuri exista nervul obturator. . care inglobeaza patela si de la aceasta. . apoi se divid in ramuri metafizare si ramuri epifizare. in jos. este un flexor al coapsei pe bazin. Insertiile proximale sunt diferite: . format in marea lui majoritate de ramuri ce pornesc din arterele circumflexe femurale. . Vascularizatia extremitatii superioare a femurului H.cruralul se insera pe partea inferioera a liniei aspre si pe fetele anterioare si externa ale corpului femural.V. Este flexor al gambei pe coapsa si flexor. Cele patru portiuni ale cvadricepsului se unesc intre ele si formeaza tendonul cvadricipital. vastul lateral. adductor si rotator in afara al coapsei pe bazin.9) Croitorul este cel mai superficial muschi al regiunii antero-interne a coapsei.este dependenta de trei teritorii nervoase ramura profunda a nervului obturator.dreptul anterior se insera pe bazin prin doua tendoane: unul direct pe spina iliaca antero-inferioara si unul reflectat pe spranceana cotiloida.  Ramurile ascendente cervicale pornesc din arcul arterial extracapsular.

Nervul crural da ramuri articulare la fata antero-superioara a capsulei. Datorita lungimii colului si inclinarii sale pe diafiza.femurale. Cand acesta este flectat. rotatie interna. Amplitudinile medii normale ale acestor miscari sunt urmatoarele: Activ Pasiv Diferenta Flexie Extensie 125 . Nervul sciatic prin trunchiurile nervoase ale muschiului gemen inferior ale patratului crural. Nervul sciatic da si o ramura articulara genunchiului. ele cresc cu aproximativ 20 – 30. fibre simpatice perivasculare care merg spre primul si al doilea ganglion simpatic lombar. MISCARILE DE FLEXIE SI EXTENSIE Aceste miscari nu sunt pure. rotatie externa si circumductie. se executa in plan sagital. ea permite efecturea miscarilor de flexie. 2. Articulatia coxo-femurala este o enartroza. ele fiind insotite de miscari de rotatie interna pentru flexie si rotatie externa pentru extensie. Aceste ramuri articulare se desprind din nervul cvadricepsului si din nervul pectineu (ramuri din nervul musculo-cutanat intern). De mentionat ca nervul cvadricepsului si nervul musculo cutanat intern dau ramuri articulare si la nivelul genunchiului. extensie si abductie se asociaza cu miscari de rotatie. Goniometrie. in jurul . miscarile de flexie. prezentand trei grade de libertate. extensie. Se mentioneaza existenta unei inervatii senzitive simpatice in spongioasa capului femural. inerveaza fata posterioara a capsulei.1.130 145 .Biomecanica articulatiei coxo .2. abductie.150 20 20 30 10 Adductie / Abductia 30 / 60 - Rotatie interna 45 50 5 Rotatie externa 35 40 5 Amplitudinile medii normale ale miscarilor variaza dupa pozitia genunchiului.

psoasuiliac. a rotatiei interne de 35. Cand coapsa este in flexie si abductia amplitudinea rotatiei totale atinge 100. Flexia soldului. deci rotatia totala de 50. Extensia este limitata de partea anterioara a capsulei si ligamentul iliofemural. . Pozitia de testat este decubit ventral pe masa. fesierul mic. se limiteaza la 90 prin punerea in tensiune a muschilor posteriori ai coapsei. iar cand acestea se incruciseaza de catre ligamentul pretrohanterian si ligamentul rotund. in jurul unei axe verticale care trece prin centrul capului femural. cu genunchiul flectat la 90 si cu piciorul la zenit. semitendinosul. intre ambele coapse se formeaza un unghi de 140. Cand coapsele sunt extinse. Amplitudinea flexiei – extensiei este legata de pozitia in care se gaseste genunchiul. Adductia este realizata de : psoasul-iliac. Amplitudinea abductiei si adductiei coapselor poate fi marita prin miscarile de compensare ale bazinului si ale coloanei lombare. ajutati de fasciculele posterioare ale fesierului mijlociu si de fesierul mic. ele sunt insotite de miscari de rotatie ale capsulei. in plan frontal. Abductia este efectuata de tensorul fasciei lata. dreptul intern. De la orizontala in sus. pectineul. semimembranosul.posterioare ce trece prin centrul capului femural. Clinic punctual de reper al axei biomecanice este reprezentat de varful marelui trohanter. intervine si muschiul fesier mijlociu. flexia atinge 120. Amplitudinea adductiei este de 35. Amplitudinea rotatiei externe este de 15. MISCARILE DE ABDUCTIE SI ADDUCTIE se realizeaza in jurul unei axe antero. Miscarea de adductie este limitata de intalnirea coapselor. cand genunchiul este extins. si croitorul. prin fibrele lui anterioare. Abductia este limitata de punerea sub tensiune a ligamentului iliopretrohanterian (cand coapsa este in extensie) si a ligamentului pubo-femural (cand coapsa este in flexie). Extensorii principali sunt : semimembranosul semitendinosul . datorita ligamentelor ce sunt relaxate. fesierul mijlociu si croitor. Flexorii principali sunt: dreptul anterior. tensorul fasciei lata. amplitudinea maxima de abductie este de 60. MISCARILE DE ROTATIE EXTERNA SI INTERNA Se realizeaza pe plan transversal. In mentinerea pozitiei de hiperxtensie intervine si fesierul mare. In flexie maxima a coapselor abductia atinge 70. cei trei adductori . Cand genunchiul este indoit. bicepsul femural.unei axe transversale care trece prin varful marelui trohanter si prin foseta ligamentului rotund.

MISCAREA DE CIRCUMDUCTIE Ea rezulta prin trecerea coapsei prin toate pozitiile descrise anterior. pe langa o tensionare a adductorilor soldului portant si intrarea considerabila a trunchiului inspre linia gravitationala. In realizarea acestei miscari intervin toate grupele musculare ale soldului . abductia bratului corespunzator si adductia bratului opus.1. Pentru evitarea caderii. astfel ca greutatea sa fie repartizata in mod egal de o parte si de alta a acestei linii. Daca subiectul repuzeaza pe un picior. echilibrate cu ajutorul modificarilor curburii coloanei vertebrale. In timpul miscarii de circumductie capul femural se invarte in cavitatea cotiloida. fesierul mic. Miscarea de rotatie externa este limitata de fascicolul ilio-pretrohanterian al ligamentului femural si de ligamentul rotund. Rotatorii interni sunt: fesierul mijlociu. epifiza distala a femurului descrie un cerc. scolioza dexiroconvexa a coloanei dorsolombare. Rotatia interna este limitata de ligamentul ischio-femural si de fasciculul ilio-pretrohanterian al ligamentului ilio-femural. patratul femural. conditie exentiala a echilibrului in pozitia monopodala. iar echilibrul se restabileste doar prin abducerea bratului stang. Admitand ca din figura subiectul mobilizeaza gamba dreapta in abductie. Pozitia de echilibru cea mai economica este aceea in care centrul de greutate se inclina spre soldul portant. cei doi obturatori. 2. el isi deplaseaza centrul de greutate in asa fel incat linia gravitationala sa cada pe piciorul de sprijin. avand ca efect o repartitie egala a fortelor de o parte si de alta a liniei gravitationale. una din liniile de transmitere a greutatii corpului la sol lipseste si daca nu survine nici o modificare. individul cade pe aceasta parte.Rotatorii externi sunt: fesierul mijlociu. fesierul mare.3. linia gravitationala divizeaza corpul in doua parti.Conditiile echilibrului bazinului in pozitia monopodala La trecerea de la pozitia bipodala in monopodala. iar diafiza femurului descrie un con. pectineul. cei doi gemeni. . se va produce o deplasare a centrului de greutate spre dreapta. dreptul intern si croitorul. abductia bratului drept . semitendinosul si semimembranosul. Deplasarea liniei gravitationale in afara soldului portant determina pentru stabilirea echilibrului fortelor. piramidalul.

In afara de situatia pozitiei de echilibru ideal in care linia gravitationala traverseaza capul femural portant si in care greutatea pe care o suporta soldul este echilibrata de greutatea corpului din care se scade greutatea membrului de sprijin.2. retractilor capsulo-ligamentare. hipotoniei musculare cat si la stoparea progresiei leziunilor de tip degenerativ prin inbunatatirea vascularizatiei locale. Aceasta terapie se bazeaza si pe o reechilibrare energetica cu actiune la nivel cauzal al bolii. Orice boala este preluata ca un dezechilibru energetic in organism. de aceea este necesara indepartarea oaselor dislocate atat pentru tratarea bolii propriu – zise cat si profilaxiei secundare. Prin aceasta terapie articulatile soldului sunt solicitate constructiv prin intermediul decoaptarilor . presiunea unitara atinge 250 kg. sa impiedice circulatia sangvina si astfel sa produca diverse boli. la o persoana de 70 kg. Aceasta terapie asociata cu kinetoterapie participa la combaterea durerii.8 kg. 2. In timpul tratamentului terapeutul isi foloseste mainile pentru a explora supletea si incordarea muschiilor pacientului. pastrarea sau reconstituirea armoniei suprafetelor osoase articulare. Participa la recuperarea functionala a coxofemuralei defectate. Dislocarea oaselor soldului poate produce dislocarea articulatiilor sacroiliace. In practica zilnica se intalnesc artroze la care suprafata portanta se poate reduce la 1 cm2 ceea ce inseamna ca la un individ de 70 kg. conservandu-i la maximum functia de “stabilitate” si “mobilitate”. in toate celelalte pozitii. sa curbeze coloana vertebrala. Importanta este intinderea suprafetei articulare asupra careia se exercita presiune: daca aceasta suprafata e mica presiunea este mare si viceversa. o forta de 250 kg in cursul mersului: suprafata portanta fiind de 12 cm2.. si in nici un caz distructiv .Terapia Yumeiho Terapia de indepartarea coxalelor. rezulta ca presiunea pe cm2 va fi de 250/12 = 20. soldul suporta greutati mai mari decat greutatea sa. Asa se explica fracturile polare superioare ale capului femural observate la unele coxartroze. isi foloseste ochii pentru a observa expresia acestuia cat si culoarea tegumentelor. mobilizarilor pasive etc. masaj si presopunctura este o metoda de tratament pentru “indreptarea” articulatiilor intregului corp. Pauwels a prezentat rolul suprafetei portante al articulatiei coxofemurale in protejarea arterei. combaterea contracturilor musculare. urechile pentru a asculta ecoul produs in urma cracmentelor de indepartare articulara. pentru indepartarea bolilor. pentru relaxarea muschilor si tesuturilor conjunctive. Prin simplul joc al levierilor soldului se poate provoca la nivelul capului femural.

bolnavul tinde sa se sprijine numai pe membrul inferior sanatos. ceasul. constipatie si diaree (alternativ).tip de afectare a nervilor parasimpatici . 3. Motiv pentru care. Temperatura in camera trebuie sa fie de confort.in decubit ventral se palpeaza crestele iliace si se va observa ca linia ce uneste cele doua creste este mai inalta departea dislocarii iar membrul inferior de aceasta parte pare a fi scurtat. adipozitate. 2. Masajul trebuie facut pe o saltea. Practicantul nu trebuie sa uzeze abuziv forta sa in timpul masajului la persoanele care au suferit interventii chirurgicale. boli ginecologice si altele. diaree.in ortostatism datorita acestei scurtari a membrului inferior de partea afectata se va observa o schimbare de situatie in care partea afectata se va situa mai jos. Oricine poate aplica masajul coxal. Aceasta pozitie vicioasa a bazinului determina o pozitie compensatorie a coloanei vertebrale care prezinta o deviatie in plan frontal (scolioza) cu cavitatea de partea afectata ceea ce determina aparitia contracturilor paravertebrale cat si a pertubarii functionalitaii organelor interne. Tipul mixt (tipul dislocarii coxalului drept combinat cu tipul incordarii articulatiei coxale stangi) – apetit selectiv. In aceasta situatie apare si o incurbare a coloanei vertebrale cu concavitatea de partea opusa celei defecte pentru a mentine echilibrul. raceala. greutate corporala variabila. Semnele dislocarii coxalelor: . 1. copii. evita sprijinul pe membrul inferior afectat datorita durerilor de la nivelul soldului. Persoana masata sa poarte haine lejere. dar vor cauza probabil traumatisme neasteptate. 3. crearea directilor de forta la nivelul suprafetelor articulare ce contribuie la realizarea articulatiei coxofemurale. sa-si scoata pantofii.hipofunctii ale ficatului si stomacului. practicantul trebuie sa tina cont de urmatoarele: 1. . iar in acest caz in care bolnavul evita sprijinul pe membrul inferior afectat nu se intampla altceva decat accelerarea procesului degenerativ de partea afectata si cu timpul bilateralizarea procesului artrozic determinata de surmenajul la care este supus soldul neafectat. slabire. datorita solicitarii insuficiente a nutritiei cartilajului. subtiri si moi. batrani. dar numai miscarile adecvate pot avea efect multumitor. sa aiba libertate de miscare. . constipatie. Miscarile incorecte nu numai ca nu pot obtine efectul curativ. Bolile produse de dislocarile sunt foarte diverse: Timpul dislocarii coxalului drept . 2. Tipul dislocarii coxalului stang – tip de afectare a nervilor simpatici hipofunctiei ale inimii si plamanilor.(mersul). Practicantul sa poarte haine lejere. Potrivit temei lucrarii. ochelarii. Procesul artrozic incepe dinspre partea cel mai putin solicitata. etc. Acesta este si motivul pentru care apare o pozitie vicioasa a bazinului care este mai ridicat de partea afectata. in cazul unei coxartroze unilaterale. bijeteriile. etc.

cu formarea unui os trabecular.1. modificari care la randul lor ar fi determinate de alterari cartilaginoase. coxartroza este secundara. sunt consecinte ale tulburarilor trofice de cauze mecanice. factorii determinanti fiind foarte variati.3. ingrosat.3. Ele se manifesta initial prin edem circumscris. Leziunile cartilajului. urmat de descuamarea fibrelor. Teoria mecano functionala. In zona portanta se produce vascularizarea cartilajului si aparitia osificarii encondrale. . alterari profunde ce nu pot fi compensate si care afecteaza osul subiacent cu aparitia artrozei. resorbtiei lacunara cu aparitia de fisuri in cartilajul ce acopera osul. un raspuns al articulatiei la suprasolicitarile mecanice. Dezechilibrul dintre posibilitatile functionale si solicitarile mecanice ale articulatiei duc la alterarea cartilajului. uneori etiologia confundandu-se cu patogenia.Este o afectiune relativ des intalnita fiind si cea mai invalidanta dintre artroze. exostozelor sunt o compensare patologica . cu desprinderea lui de pe os. 2. Leziunile in coxartroza ar fi datorate. dar pe langa patogenia condrala se presupune a exista si o patogenie subcondrala determinata de modificarile vasculare locale. Uneori exista chiar proliferarea unui panus fibro-vascular ce acopera pierderile de cartilaj. in primul rand alterarii calitative a cartilajului articular la limita osteocondrala a zonei de sprijin. Teoria vasculara a lui Harrison – Trueta a revolutionat patogenia. Aparitia exostozelor marginale este datorata adaptarii articulatiei la echilibrul schimbat. consecinta a reactiei. Tulburarile vasculare vor duce la distrofie osoasa cu deformarea capului femural si aparitia unor leziuni cartilaginoase.Teoriile patogenice in coxartroza Teoria osteocondrala elaborata de Axhausen. pentru acomodarea la noua distributie a fortelor. elaborata de Pommer si Lang.2. Ei au demonstrat ca degradarea cartilajlui articular apare initial in zona neoportanta ca o consecinta a lipsei de functiune. Se presupune ca intreruperea aportului sangvin sta la baza unei alterari osteocartilaginoase. astfel din acest punct de vedere.Coxartroza Este localizarea reumatismului degenerativ la nivelul articulatiei soldului. care explica coxartroza suprasolicitarilor mecanice.

ramane inca necunoscuta. se produce o densitate a spongioasei intr-un teritoriu in forma de con cu baza spre suprafata si varful spre centrul capului. pe cand in sectorul portant. 2. Ea lipseste doar in zonele cu forte de compresiuni foarte mari. ce apar in supraancarcarea relativa care explica geneza de scleroza. apar osteofitele. adica dezechilibrul in raportul rezistenta tesutului osos si solicitarile mecanice. Proliferarea vasculara. ca dealminteri a artrozelor in general. unde nutritia nu este impiedicata. o degenerare si necroze prin uzura cartilajului. desi numerosi factori sunt actualmente admisi ca fiind incriminati in producerea ei.Trueta arata ca artroza se datoreaza unei distrubutii anarhice a fortelor mecanice asupra articulatiei soldului. postraumatica si apare . Acest dezechilibru functional actioneaza defavorabil asupra nutritiei intime a cartilajului. Multe din cazuri cu leziuni radiologice de artroza raman clinic mute. In sectorul neportant. apare de la inceput si insoteste procesul de remaniere intins din zona portanta. b) Sexul nu pare sa influenteze in mod particular incidenta coxartrozei. Ceea ce s-a putut preciza in patogenie coxartrozei este faptul ca leziunile de debut apar la nivelul cartilajului articular in zona de descarcare. ca fenomen reactiv reparator. Degenerarea incepe in zona neportanta si se extinde spre zona portanta cu evolutie diferita. ceea ce explica necrozele osteocitare. se va produce totusi o pierdere a elasticitatii. ca o consecinta a vascularizatiei abundente epifizare. unde capilarele dispar pe directia transmiterii maxime a presiunii. Trueta arata ca exista o hipervascularizatie. cu aparitia sechestrelor in aceasta zona. In zonele putin solicitate.Etiologia coxartrozei primitive Etiologia coxartrozei. Lawrence a aratat ca la subiecte intre 15-24 ani leziunile radiologice de artroza sunt prezente la 10% din cazuri in vreme ce aceleasi leziuni radiologice le intalneste in 80% din cazurile ce au trecut de 55 ani. Spre deosebire de teoria osteocondrala cu hipovascularizatie. Se considera ca in anumite conditii. Teoria dezechilibrului morfologic dependenta de dezechilibrul functional. care scade treptat. Tulburarile vasculare reactive modifica structura osului si a cartilajului si stau la baza durerii in coxartroza.3. In vreme ce la barbati artroza este mai ales monoarticulara. a) Frecventa coxartrozei este destul de mare si ea creste odata cu inaintarea in varsta. lipsa de lubrefiere duce la insuficienta de nutritie cu aparitia distrofiei si cu o invazie vasculara patologica. greutatea poate fi foarte mare pentru un tesut normal (supraancarcare absoluta) sau osul este slabit pentru solicitarile fiziologice (supraancarcare relativa). In zona de suprasolicitare portanta.2.

precum si experimentarea. In artroza in schimb ele se situeaza in zona portanta a capului femural. Se poate admite ca varsta nu este cauza artrozei ci doar unul din factorii ei etiologici. Legatura intre senescenta si artroza ramane inca interpretabila. Pentru unii cercetatori. ci concetrata pe suprafata limitata. prin. g) Varsta S-a afirmat ca varsta inaintata ar fi un factor patogenic al artrozei dat fiind faptul ca artroza se intalneste cu o frecventa mai mare la varstnici si ca unele modificari ale cartilajului senescent sunt asemanatoare cu cele intalnite in artroza. In schimb diabeticii par sa prezinte mai frecvent artroza si forme mai grave. in vreme ce testosteronul are actiune inversa. presiunea.inainte de 45 ani. Joaca un rol esential in etiopatogenia artrozei. coxartrozele se pot clasifica dupa cei mai multi autori in coxartroze primitive sau idiopatice si coxartroze secundare. a) Coxartrozele primitive sunt adesea bilaterale. Au fost si ei invocati pentru a explica producerea artrozei. tulburarile in metabolismul lipidelor. dar rolul in producerea artrozei primitive nu apare important. reproduce cel mai exact artroza umana. sunt intinse si se traduc prin manifestari clinice. este cea care duce in mod constant la artroza. nu atat permanenta cat mai ales clinica si nu difuzeaza.nu pare sa joace un rol determinat in producerea coxartrozei. artroza feminina realizeaza o poliartroza si se intampla dupa menopauza. f) Factorii vasculari. Uzura articulara. Observatia clinica. Frecventa coxartrozei la menopauza a fost atribuita unei carente in estrogeni. surmenajul articular favorizeaza artroza. Ele sunt . leziunile cartilajului senescent raman diferite de cele ale cartilajului artrozic. e) Factorii endocrini au fost incriminati in geneza artrozei mai cu seama in ceea ce priveste rolul hormonilor sexuali. c) Ereditarea . Hormonii corticoizi s-au dovedit a fi daunatori caci altereaza cartilajul. Cercetari in continuare au aratat insa ca eliminarea estrogenilor in urina este normala la coxartrozici si ca nu este atat de sigur astazi ca estrogenii protejeaza cartilajul. se manifesta catre varsta de 60 ani si radiologic sunt coxartroze de forme centrale. caci la nivel femural ele sunt discrete si limitate la zonele neportante. h) Factorii mecanici. Dintre factorii mecanici. producerea unei instabilitati articulare. Privite prin prisma etiologiei. cu atat mai mult cu cat unele lucrari experimentale tineau sa demonstreze ca estrogenii au un rol protector asupra cartilajului si ca atare previn instalarea artrozei. Se cunoaste frecventa mare a artrozelor la acromegali. in special. d) Factorii metabolici si nutritionali au fost invocati in favorizarea coxartrozei.

Acestea sunt : 1) durerea inghinala. Pentru acest motiv vom mentiona aici cateva dintre cele mai importante criterii de diagnostic ale coxitei. .VSH mare. Diagnosticul pozitiv si diagnosticul diferential. leucocitosa cu polimorfonucleare. la aceasta se poate adauga semnul “rulmentului”.debut anterior varstei de 40 ani unilateral.debut brutal al durerii. . Diagnosticul diferential – cel mai important este cel intre coxartroza si coxita.liza osoasa subcondrala (nu in regiunile de presiune maxima). Criterii radiografice: . Criterii biologice: . . 4) conservarea miscarii de flexie a coapsei pe bazin.R sau infectioasa TBC. particularitatile mersului etc. Duvernay considera ca diagnosticul pozitiv este posibil atunci cand bolnavul prezinta 4 semne clinice.antecedente de boala inflamatorie P. Diagnosticul pozitiv este finalizat pe baza datelor clinice confruntate cu cele radiografice.3. atitudinea vicioasa caracteristica in adductie si rotatie externa a membrului inferior.durere de tip inflamator. Toate modificarile radio. 2) semnul pantofului. . continua. b) Coxartrozele secundare sunt acelea la care factorii locali pot fi incriminate drept cauze declansatoare.semne de sinovita inflamatorie . Pentru diagnosticul clinic pledeaza caracterul durerilor.osteonecroza idiopatica a capului femural (evolueaza tot cu dureri la nivelul soldului). . . 2. neinfluentata de repaus. la care examenul radiologic evidentiaza un spatiu articular normal si integritatea cotilului. Alte diagnostice diferentiale se fac cu : . limitarea progresiva a miscarilor soldului (flexia fiind ultima miscare care se pierde). 3) limitarea miscarii de abductie si adductie a coapsei. .pensare a spatiului articular.fara osteofitoza. Criterii clinice: .logice au .3.cauzate de factori generali insa necunoscuti care altereaza metabolismul cartilajului articular ducand la uzura precoce. afectiune rara. accentuata nocturn.sciatica (atunci cand e vorba de o durere posterioara a fesei si a coapsei) la care manevrele de elongatie a sciaticului sunt pozitive. carora li se acorda si astazi o valoare patognomonica. cu evolutie rapida.

Deficitul functional se mareste dupa fiecare puseu evolutiv prin scaderea amplitudinii mobilitatii soldului si a posibilitatilor de deplasare. Caracteristic pentru evolutia coxartrozei este faptul ca niciodata in final nu se ajunge la o anchiloza osoasa ca in evolutia coxitelor. infirmizanta la femei. In formularea prognozei se recurge. care ne pune la dispozitie date despre capacitatea functionala si de perspectiva a soldului bolnav. atitudinea terapeutica trebuie sa tina seama si de relatiile date si. Desfasurarea inexorabila a tabloului clinic este intretaiata de repetate faze subacute. cum este evaluarea cotatiei examenului soldului. in acelasi timp.4. Evolutie. Prognostic Prognosticul in coxartroza este grav. faze urmate spontan sau terapeutic de perioade de remisiuni sau acalmie cu durata de la cateva luni pana la unul doi ani. de clinica si radiologie. Mersul devine din ce in ce mai penibil si cu un parimetru de actiune mai scazut. Complicatii Evolutie Coxartroza are o evolutie lenta. Prognostic.Aubigne. agravarea se traduce printr-o infirmitata apreciabila declansata de o anchiloza dureroasa a soldului in pozitie vicioasa. a retractiilor si ingrosarilor fibrocapsulare si a proliferarilor osoase periarticulare. Prognosticul si legat de el. 2. Aspectul. bolnavul este silit sa recurga la ajutorul sprijinului in baston si apoi chiar in carje. Se descrie o evolutie mai grava. ca si gradul osteoporezei pelvifemurale constitue un alt criteriu.sediu capul femural care prezinta o zona de osteocondensare si care cu timpul se turteste la nivelul conturului sau superior. progresiva si ireversibila spre agravare in ciuda tratamentelor antiinflamatorii sau antialgice. in care fenomenele patologice se exacerbeaza. datorita durerilor care apar neantarziat si silesc pe bolnav sa se opreasca. In faza terminala. chirurgia fiind singura solutie care reduce durerea si impotenta functionala. fiind conditionat de modul in care evolueaza boala si gradul infirmitatii. dupa Merle d. . Algiile provoaca exagerarea contracturilor musculare antalgice care vor accentua si definitiva pozitiile vicioase ale membrului pelvin respectiv. prioritatea si evolutia osteofitozei. printre altele la unele criterii dovedite valoroase. Soldul artrozic va ramane intepenit prin prezenta incongruentei stranse a suprafetelor coxofemurale.3. La randul sau viciul de atitudine al membrului intensifica durerile rezultand asadar un cerc vicios. In asemenea situatii.

este de asteptat aparitia unor complicatii. orientarea programului se face in functie de stadiul clinico-anatomo-functional al bolii. cat si redoarea soldului artrozic sunt factori favorizanti pentru producerea fracturilor. constitue cea mai severa si frecventa complicatie.E. constitue un factor agravant recunoscut. la o coxartroza.Tratament complex al coxartrozei primitive Pentru kinetoterapeut. Se deosebesc trei stadii: Stadiul initial (S.I. ca si tulburarile generale: ateroscleroza generalizata. reducerea amplitudinilor maximale (“de lux”) ale soldului.) : dureri si in repaus. relativ putine dar care pot modifica cursul bolii. Stadiul evoluat (S. dar cu consecinte functionale agravate. boala Parkinson si altele. Fracturile extremitatii proximale a femurului. Tulburarile statico-functionale ale membrului pelvin contralateral. atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar activ. boala hipertonica. desi se admite ca atat osteoporoza zonala.5. . nu sunt mai frecvente decat pe soldul normal.) : dureri in ortostatism si la mers prelungit. “oboseala” musculoarticulara locala. Protruzia acetabulara a capului femural este o eventualitate rara in decursul unei coxartroze. Complicatii In evolutia unei coxartroze. mai cu seama cu cele ale trohanterului. pot complica in diferite grade evolutia coxartrozei. Interrelatia dintre coxartroza si obezitate este practic dificil de inlaturat viata sedentara a bolnavului faciliteaza supraponderea care. redoare articulara in zona amplitudinilor de utilizare curenta. prin incarcarea articulara excesiva. va influenta negativ boala. Ar putea aparea o serie de complicatii in urma modificarii pozitiei bazinului datorata evitarii sprijinului pe membrul inferior afectat din cauza durerilor de la acest nivel. 2.Formele clinice invalidante trebuie rezolvate chirurgicala in favoarea tratamentului medical. ca anchilozele sau scurtarile scheletice. Bilateralizarea leziunilor artrozice si consecutiv infirmizarea importanta a bolnavului. Supraponderea. Apare o deviatie a coloanei vertabrale in plan sagital care influenteaza negativ functionalitatea organelor interne atat prin presiunea exercitata de coaste cat si prin presiunea pe nervii sistemului neurovegetativ care deservesc organele interne. la randul ei.3.

se vor evita pozitiile fixe.odihna. . centrul de greutate deplasandu-se in mers spre membrul afectat.evitarea pantofilor cu tocuri inalte. urmand indicatiile medicului recuperator si ale kinetoterapeutului. se vor face in decubit si nu pe fotoliu sau scaun. Se contraindica mersul schiopatat in scopul evitarii purtarii bastonului. . mersul simplu fiind cel mai prost exercitiu pentru coxotic. kinetoterapia. . repausul.respectarea unui regim alimentar hipocaloric. atitudini vicioase ireductibile. .) si membrul inferior nu ar putea sustine greutatea in mers (pentru stabilitate).Stadiul final (S. constransi sa-si restranga activitatea fizica.F. .corectarea inegalitatii membrelor inferioare (daca este necesar) prin adaosul la tocul pantofului (necesara de la 2 cm in sus).) : dureri intense.sa evite mersul pe jos. . Analiza studiului clinico-functional o face medicul specialist recuperator si tot el alcatueste pe aceasta baza programul de recuperare medicala din care face parte. .F.se va prefera mersul pe bicicleta. ca element principal. Principalele reguli sunt : . Exista situatii cand bastonul se tine de partea membrului afectat. .utilizarea bastonului in mana opusa soldului afectat ori de cate ori apare durerea. capabil sa previna sau sa combata obezitatea ce pandeste pe acesti bolnavi. prelungitemai ales cele cu care se bazeaza pe flexia coxofemuralelor. 1) TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC Profilaxia secundara la coxotic se realizeaza prin ceea ce numim “igiena articulara” a soldului care cuprinde un numar de reguli de comportament menite sa protejeze articulatia soldului in decursul anilor. Aceasta pozitie se prefera cand coxartroza este foarte avansata (S.sa evite statul prelungit in picioare. . purtare de pantofi cu talpi din material care sa absoarba partial vibratiile din timpul mersului. prelungit cat si mersul pe teren accidentat.intercalarea in timpul programului de munca a unor pauze in care coxoticul poate sta culcat. limitare marcata a mobilitatii pana la anchiloza. . . care se transmit intregului schelet.executarea de doua ori pe zi a programului special de gimnastica care va continua programul invatat in conditii de internare.

ca a crescut prea mult in greutate etc. RS au efect excitator. Administrarea medicamentatiei este desigur necesara in anumite momente.pentru efecte analgetice dozam o intensitate “la prag”/ 0.pentru efecte vasodilatatoare intensitate “peste prag” . PS.). Durata sedintelor de tratament este diferita in raport cu scopul terapeutic urmarit. cand bolnavul este obligat de unele activitati deosebite profesionale sau familiale in anumite zile. se pot aplica sedinte de durata mai lunga 20-30 minute. Curentul galvanic (continuu) cu efect : sedative . . Ea va fi scurta din ratiunea evitarii acomodarii de 4-8 minute. ele sunt total contraindicate datorita pericolului unei necroze aseptice a capului femural. Aparitia sau intensificarea durerilor soldului trebuie sa arate bolnavului ca a prelungit prea mult ortostatismul sau mersul.1mA/cm 3 . 3) TRATAMENTUL FIZICAL Electroterapia este indispensabila in tratamentul fizical al coxartrozei care include majoritatea procedurilor electroterapiei.2) TRATAMENTUL MEDICAMENTOS Administrarea de medicamente antiinflamatoare si antalgice trebuie facute cu mult discernamant la bolnavii cu coxartroza deoarece acoperirea durerilor pe cale medicamentoasa lasa pacientului o falsa si periculoasa imagine asupra mersului bolii sale. trofice.in stadile cronice intensitati “peste prag” Curentii diadinamici (MF.in stadile acute intensitati “sub prag” . Nici administrarea cortizonului pe cale generala nu este indicata in coxartroza din acelasi motiv.N. In ceea ce priveste infiltratiile articulare cu preparate cortizonice. sau chiar mai putin. Mai este indicat si inogalvonizarea cu fenil butazona 1-3% la polul pozitiv si solicitat de litiu 1%.S.E. . vasomotorii. PL au efecte analgetice) aplicatie deosebita in artrozele reactivante si in redorile articulare (PS sau DF si PS sau DF si MF sau MF si PL) sunt aplicati de obicei pe regiunea lombosocrata pentru a produce analgezie la nivelul soldului. Curentii Trabert actiunea lor pronuntat analgetica fiind bine cunoscuta. vasculotrop. analgetice. DF. In aplicatile cu scop hiperemiant. de stimulare a excitabilitatii musculare. in primul rand in perioadele de acutizare. In coxartrozele dureroase care nu raspund la alte metode terapeutice indicate sau in cazurile in care tratamentul se face ambulatoriu este recomandata stimularea nervoasa electrica transcutanata (T. o durata mai lunga poate diminua eficacitatea unei complicatii cu scop analgetic.

Dintre curentii de inalta frecventa se recomanda undele scurte cu efecte hiperemiant. 1) KINETOTERAPIA . masajul cu gheata repetat de mai multe ori in cursul zilei. ultrasunete. Durata sedintelor 10-20 minute. b) curenti cu frecvente medii (12-35 Hz) si cu intensitate subliniara a curentilor au efect decontracturant si vasculotrofie. zilnic sau la doua zile. sunt necesare pauze de 14 zile cand numarul sedintelor sunt peste 12.compresiile reci schimbate la 5-6 minute. numarul sedintelor in functie de caz se pot face 6-8 sedinte. pot ameliora foarte mult intensitatea durerii la bolnavii la care fenomenele inflamatorii sunt pe primul plan. de joasa frecventa) sunt folositi in tratamentul afectiunilor asociate coxartrozei de la nivelul formatiunilor periarticulare sau in diminuarea durerii aparute la nivelul acestora.aplicatii cu frecvente constante: a) curenti cu frecvente mici de 10 si sub 10 Hz care determina o excitatie a membrilor motori si care se prefera atunci cand se urmareste obtinerea unei contractii musculare pe musculaturi hipotone fara leziuni de nerv. b) modulatii 90-100 Hz – efect analgetic c) modulatii 0-100 Hz – micromasaj de profunzime al musculaturii striate cu efecte benefice in contractura si retracturi musculare. Se recomanda caldura sub diverse forme: impachetari cu parafina. hiperemiante. miorelaxante.Curentii de suprafata (galvonic. helioterapie. Curentii de profunzime au o importanta deosebita in tratamentul coxartrozei (curenti de medie frecventa. miorelaxant si de activare a metabolismului. Crioterapia . indicatii de gimnastica musculara in hipotoniile de inactivitate. c) curenti cu frecvente rapide (80-100 Hz) efect analgetic de scurta durata. Ultrasunetul se aplica pe regiunea afectata si are efecte analgetice. infrarosii. sau 14-16 sedinte. de inalta frecventa si ultrasunetele) Interferentiali (medie frecventa) . inalta frecventa pulsatila (Diapulse) folosita in artrozele reactive. undele decimetrice lungi si scurte (microunde) care determina incalzirea tesuturilor din profunzime (muschilor). Mai pot fi aplicati si cu frecvente variabile (modulate) ritmic. forma de introducere in mai toate aplicatile. analgetic. a) modulatii 0-10 Hz excitant asupra nervilor motori si in consecinta.

de obicei este necesar sa ne preocupam si de tonifierea musculaturii rotatoare intern. Pe aceste miscari va trebui sa se concetreze programul de exercitii al coxoticului. Desi refacerea stabilitatii soldului prin tonifiere musculara este obiectivul principal al recuperarii in coxartroza. pentru mersul echilibrat fara lateroflectari homolaterale ale trunchiului.In general urmareste patru obiective principale: . dar devin inutile in stadiul final caci nu mai pot fi eficiente. Posturile au caracter preventiv in stadiul initial. In stadiul initial. pe baza bilantului muscular. Mersul pe bicicleta are si alte efecte favorabile cum ar fi evitarea incercarii articulare in deplasarea precum si in cresterea fortei si rezistentei musculare. Posturile Coxartroza are tendinta de a instala pozitii vicioase ale soldului si in special flexumul si rotatia externa care agraveaza disfunctionalitatea.diminuarea durerii.cresterea mobilitatii soldului. sunt corectoare in stadiul evolutiv. . . extensoare a soldului si extensoare a genunchiului.cresterea gradului de coordonare si echilibru la mers. dar baza ramane in timpul celor doua exercitii de mai sus. respectiv laterostabilizatoare. Cresterea mobilitatii. scopul este de a recastiga cat mai multe grade de miscare. . Un element deosebit de important pentru mobilizarea articulara a unui coxotic este pedalarea pe bicicleta. Sub raport functional. La un coxatic.cresterea stabilitatii soldului. scopul este de a limita sau intarzia aparitia redorii articulare. Tehnica exercitiilor de crestere a fortei abductorilor este desigur mai complexa si pacientul o invata in serviciile de fizioterapie si recuperare. ameliorarea mobilitatii coxofemurale este dorinta ca prima conditie a refacerii functiei soldului de catre pacient. In celelalte doua stadii. Componentele programului kinetic sunt: A. apoi abductia si rotatia interna. . B. Fesierul mijlociu si mic ca si tensorul fasciei lata reprezinta musculatura principala abductoare. Tonifierea musculara Deosebit de importanta este tonifierea musculaturii abductoare a soldului care este responsabila pentru statiunea unipodala. in ordine. C. intereseaza mai ales miscarea de flexie – extensie.

din momentul indicatiei interventiei chirurgicale hidrokinetoterapia pregateste muschii articulatiilor sub si supraiacente la nivelul echilibrului mecanic necesar actului chirurgical. a genunchiului homolateral si a intregului membru inferior heterolateral. obtinandu-se astfel un sold suficient de stabil pentru a intarzia momentul protezei totale. E. Componentele acestei terapii sunt : . forta musculara abdominala si paravertebrala). A. .Exercitiile de crestere a mobilitatii coxofemurale sunt mai eficiente daca se executa in apa calda sau dupa aplicarea locala de caldura. de intensitatea lor. articulatia fiind solicitata constructiv. Masajul. hipotoniei musculare. . Pe de alta parte. recuperarea functionala a articulatiei coxofemurale afectate. Aceste exercitii se adreseaza in deosebi abductorilor si pelvitrohanterienilor. 1) HIDROKINETOTERAPIA Hidrokinetoterapia permite tonifierea fesierilor. Refacerea stabilitatii Se realizeaza prin exercitii analitice de tonifiere musculara. a genunchiului homolateral si a intregului membru inferior heterolateral (mobilitate si stabilitate pentru sold si genunchi). este si miorelaxant sau tonifiant in functie de manevrele utilizate. 6) TERAPIA YUMEIHO Obiectivele sunt : . Recastigarea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare si echilibru) se face fie la nivel fiziologic (SI si SE) fie la nivel patologic.combaterea durerii. pe langa efectul antalgic. mentinerea unei functionalitati cat mai buna a coloanei lombare. stoparea progresiei leziunilor de tip degenerativ prin imbunatatirea vascularizatiei locale. sa fie precedate de o imersie in apa calda de 15-20 de minute care va asigura relaxarea musculara si scaderea durerilor. Corectarea pozitiei bazinului. . combaterea contracturilor musculare si retractiilor musculoligamentare.masajul. macar de trei ori pe saptamana. F. mentinerea unei functionalitati cat mai buna a coloanei lombare (suplete. Este de preferat ca exercitiile de gimnastica pentru sold.mobilizarile pasive. corectarea pozitiei bazinului. Pozitionarea bolnavului este extrem de importanta deoarece fiecare pozitie permite o mai buna abordare a diferitelor structuri.manipularile articulare. dar cu compensare cat mai buna (in SF) evitand mersul schiopatat.

in acelasi timp ajuta la crearea directiilor de forta de la nivelul suprafetelor articulare. Coxartroza este preluata ca fiind un dezechilibru energetic in organism.Decubitul dorsal este foarte bine suportat de bolnavi. Acest masaj este combinat cu mobilizari pasive asociate cu stretching iar dupa ce au fost pregatite articulatiile si musculatura din jurul lor se executa manipulari articulare. este mai greu suportat de bolnavii obezi sau la cei cu flexum important al articulatiei coxofemural. permite abordarea musculaturii coapsei si a regiunii trohanteriene. In cazul articulatiei coxofemurale se executa o decoaptare articulara in urma careia se poate auzi ecoul produs de intrarea capului femural in cotil (intensitatea sunetului este in functie de densitatea osoasa). Decubitul ventral este utilizat pentru abordarea regiunii lombosacrale si retrotrohanteriene. In continuare este prezentata ordinea si frecventa procedeelor. motiv pentru care se face o abordare generala prin miscari fundamentale cat si miscari (manevre) speciale destinate tratarii bolii printr-o incercare de reechilibrare energetica cu actiune la nivel cauzal. . pozitiei pacientului si terapeutului cat si manevrele folosite sunt descrise in cadrul – Metodelor de actionare din capitolul III. Decubitul lateral este folosit mai rar si pentru scurt timp fiind o pozitie instabila. Aceasta manevra stimuleaza nutritia cartilajului care este deficitara datorita evitarii sprijinului pe membrul afectat.

REGIUNEA PROPRIU-ZISA (cu policele) .MUSCHII TRAPEZ . 1 2 1* 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 a b 31 32 33 a b c 34 35 36 37 38 39 40 41 42 a b 43 44 45 46 47 48 49 50 a b 5 6 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 1 2 3 4 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 1 2 3 10* 6*5 3* 1* 1*6 1* 1* 1* 3*5 20* 25* 10* 4*8 8* 4*8 20* 25* 10* 4*8 8* 4*8 1* 10* 3*3 10* 1* 10* 2*10 2*10 10* 5* 10* 10* 10* 2*10 2*10 5* 10* 3*3 3*5 3*5 2*1 2*5 2*6 2*5 10* 10* 1* 1* 2*2 1* 2*3 3*3 4*8 2*8 DENUMIRE PROCEDEU POZITIA PREGATITOARE MASAJUL DE INCALZIRE .ZONA VERTEBRELOR (cu palmele si cu policele) .DE DEASUPRA CRESTEI ILIACE MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERELOR MARI INDREPTAREA ARTICULATIEI SACROILIACE DREAPTA / STANGA INDREPTAREA ARTICULATIILOR BAZINULUI (cu corpul) RELAXAREA ARTICULATIILOR COXOFEMURALE INDREPTAREA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGA SI DREAPTA CIRCUMDUCTIA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGI MASAREA LIGAMENTULUI INGHINAL MASAREA MUSCHILOR COAPSEI .STANGA/ DREAPTA STRETCHING PE MUSCULATURA GATULUI INDREPTAREA ARTICULATIILOR UMERILOR SI ALE VERTEBRELOR TORACALE SUPERIOARE INDREPTAREA COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE SUPERIOARE INDREPTAREA VERTEBRELOR LOMBARE STANGA / DREAPTA INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNEI INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR MASAREA REGIUNII SACRALE MASAREA MUSCHIULUI GLUTEU STANG ( cu palma) MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERULUI STANG MASAREA PLIULUI FESIER STANG MASAREA BICEPSULUI FEMURAL STANG ( trei directii) MASAREA FOSEI POPLITEE STANGI MASAREA TRICEPSULUI SURAL STANG (trei directii) MASAREA MUSCHIULUI GLUTEU DREPT (cu palma) MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERULUI DREPT (cu policele) MASAREA PLIULUI FESIER DREPT MASAREA BICEPSULUI FEMURAL DREPT (trei directii) MASAREA FOSEI POLITEE DREPTE MASAREA TRICEPSULUI SURAL DREPT (trei directii) INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR CALCANEE MASAREA MUSCHILOR TRICEPTI SURALI ( cu palmele) MASAREA TALPILOR INTINDEREA MUSCHILOR ANTERIORI AI GAMBELOR MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI MASAREA REGIUNII LOMBARE .MASAREA MUSCHIULUI CVADRICEPS FEMURAL STANG (trei directii) .ZONA CRESTEI ILIACE STANGA/DREAPTA (cu palmele suprapuse) MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ STANG MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ DREPT MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATILOR . 1 2 a b 3 4 NR.OMOPLATUL SI MUSCHIUL DORSOLOMBAR STANG .YUMEIHO – ordinea si frecventa procedeelor 1 2 3 4 5 6 POZ .OMOPLATUL SI MUSCHIUL DORSALOMBAR DREPT MASAREA MUSCHILOR UMERILOR (cu palmele prin rotatie) MASAREA REGIUNII DIN DREPTUL BULBULUI RAHIDIAN MASAREA MUSCHILOR SPLENIUS AI CAPULUI MASAREA MUSCHIULUI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN STANG MASAREA MUSCHIULUI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN DREPT EXTENSIA VERTEBRELOR CERVICALE – STANGA/ DREAPTA MASAREA ARTICULATIILR MAINILOR SI A DEGETELOR MASAREA BRATELOR MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI (cu genunchii) .MASAREA REGIUNII FASCIEI LATE .MUSCHII SPLENIUS SI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN . FRECV.

JOS A ARTICULATIILOR UMERILOR PERCUTIA MISCARE FINALA .PERCUTIA UMERILOR 7) TRATAMENTUL CHIRURGICAL Progresele incontestabile facute in cunoasterea biomecanicii articulare.MASAREA MUSCHIULUI CVADRICEPS FEMURAL DREPT (pe trei directii) .MASAREA ROTULEI MASAREA MUSCHIULUI TRICEPS SURAL STANG (prin rulare) MASAREA MUSCHILOR GAMBEI STANGI EXTENSIA GAMBEI STANGI MASAREA TENDONULUI CALCANEAN STANG (prin rotatii) INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI STANG PERCUTIA TALPII STANGI CIRCUMDUCTIA ARTICULATIEI COXO-FEMURALE DREPTE MASAREA LIGAMENTULUI INGHINAL MASAREA MUSCHILOR COAPSEI .MASAREA MUSCHILOR TRAPEZ (partea superioara) .7 8 9 10 c 51 52 53 54 55 56 57 58 59 a b c 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 a b 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 2 3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 7 8 3*3 20* 2*6 2* 2*3 1* 5* 2*3 3*3 4*8 2*8 3*3 20* 2*6 2* 2*3 1* 5* 5* 3*6 2*10 2*3 2*6 1* 2* 5*6 1* 3*5 3* 1* 2*3 2*6 1* 2* 5*6 1* 3*5 3* 1* 2* 5* 3*3 3* 3* 2*8 1* 2* 3* 5* 3* 3* 2*10 5* 3* .MASAREA ROTULEI MASAREA MUSCHIULUI TRICEPS SURAL DREPT (prin rulare) MASAREA MUSCHILOR GAMBEI DREPTE EXTENSIA GAMBEI DREPTE MASAREA TENDONULUI CALCANEAN DREPT (prin rotatii) INDEPARTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI DREPT PERCUTIA TALPII DREPTE MASAREA LIGAMENTELOR INGHINALE (cu palmele) MASAREA ABDOMENULUI (axial si circular) MASAREA ETAJULUI INFERIOR AL ABDOMENULUI (lateral si circular) MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI SCAPULEI SI DORSALI PROFUNZI STANGA MASAREA MUSCHILOR BRATULUI STANG (doua directii) INDREPTAREA ARTICULATIEI COTULUI STANG INDREPTAREA ARTICULATIEI MAINII STANGI MASAREA ANTEBRATULUI STANG (patru directii) INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII STANGI MASAREA PALMEI STANGI (trei directii) MASAREA RADACINII POLICELUI SI ARATATORULUI STANG INTINDEREA BRATULUI STANG MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI SCAPULEI SI DORSALI PROFUNZI DREAPTA MASAREA MUSCHILOR BRATULUI DREPT (doua directii) INDREPTAREA ARTICULATIEI COTULUI DREPT INDREPTAREA ARTICULATIEI MAINII DREPTE MASAREA ANTEBRATULUI DREPT (patru directii) INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII DREPTE MASAREA PALMEI DREPTE (trei directii) MASAREA RADACINII POLICELUI SI ARATATORULUI DREPT INTINDEREA BRATULUI DREPT EXTENSIA VERTEBRELOR CERVICALE MASAREA ARIPILOR NASULUI MASAREA ORBITELOR SI TAMPLELOR APASAREA GLOBILOR OCULARI MASAREA FETEI MASAREA LINIEI MEDIANE A FRUNTII ARCUIREA SPATELUI INDREPTAREA ARTICULATIILOR UMERILOR INTINDEREA INAPOI A BRATELOR MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATILOR MASAREA REGIUNII DINTRE OMOPLATI MISCAREA IN SUS . biologic competente au facut .MASAREA REGIUNII FASCIEI LATE . in tehnicile operatorii ca si in materialele de sinteza.

Stabilitatea soldului .Mobilitatea articulara.Deficit de vascularizatie a capului femural .1. ca multe suferinte cronice “medicale” ale soldului sa devina in primul rand boli ortopedo-chirurgicale.Metodologia cercetarii .Durerea articulara . La nivelul soldului chirurgia ortopedica poate rezolva azi total sau partial: .Suprafata portanta a capului femural .asa cum aratam mai sus. Capitolul III Organizarea si desfasurarea cercetarii 3. Aceste obiective se realizeaza prin diverse tipuri de operatii de la simplele osteotomii pana la protezele totale.Vectorii de presiune si tractiune in capul si colul femural .

Urmarind in anamneza varsta de la debutul bolii.Optimizarea tratamentului kinetic in coxartroza primitiva – s-a realizat prin analizarea unui material de studiu constituit din doua loturi . Varsta medie a bolnavilor este de 63 ani. Stamate Ion 9. se remarca. 4. Nume/Prenume Se Lazar Simona F a 41 ani Cochirlea Gabriela Voicu Cristina Mihalache Florin Alinescu Corina F 58 ani F M 69 ani 70 ani F 60 ani Petrescu Mihaela 7. Primului lot i s-a aplicat tratament kinetic clasic si manevre din tehnica Yumeiho in timp ce lotul de control a beneficiat doar de tratament kinetic clasic. Coxartroza este bilaterala iar la ceilalti 10 este unilaterala. diagnostic confirmat. 3. Sevoiu Mihai 8. Bolnavii au fost internati cu diagnosticul de coxartroza primitiva. la femei fiind de 62. Vasile Claudiu Diagnostic Coxartroza primitiva stanga incipienta Coxartroza primitiva stanga incipienta Coxartroza primitiva dreapta veche Coxartroza primitiva bilaterala Coxartroza primitiva dreapta incipienta Coxartroza primitiva bilaterala Coxartroza primitiva stanga veche Coxartroza primitiva dreapta veche Coxartroza primitiva stanga veche Coxartroza primitiva stanga incipienta Coxartroza primitiva dreapta incipienta Coxartroza primitiva bilaterala Coxartroza primitiva stanga incipienta Coxartroza primitiva bilaterala .6 ani. 4 din cei 14 luati in studiu. 5. Mihai Ioana F 77 ani 2.Obiectul de studiu . Lista subiectilor inclusi in colaborarea prezentului studiu este prezentata mai jos: N R 1.4 ani iar la barbati 63. un lot experimental format din 7 pacienti si un lot de control format tot din 7 pacienti. 10 sunt de sex feminin si doar 4 sunt de sex masculin. x Varst 6. 8 aveau coxartroza primitiva veche cu diagnostic confirmat in urma mai multor internari anterioare. acasta date fiind conforme cu datele clasice din literatura medicala. Sinescu Andreea F 74 ani F 53 ani 14. Ionescu Valentina 13. in mai multe cazuri. M 54 ani 12. ceilalti 6 au fost diagnosticati cu coxartroze primitive incipiente. in urma mai multor internari anterioare. Popescu Mirela 10. Mihnea Elena F 71 ani M M F F 66 ani 68 ani 63 ani 57 ani 11. Din cei 14 bolnavi luati in studiu. varful incidentei la decadele a-5-a si a-6-a ale vietii.

in decubit ventral absenta sau limitarea extensiei care in mod normal este de aproximativ 15%. Examen clinic Semnele comune intalnite la subiectii apartinand loturilor studiate: durere. 3. sunt echivalente si in ceea ce priveste sexul fiecare lot avand cate 2 barbati si 5 femei. ca o jena ce-l impiedica pe bolnav sa-si lege sireturile pantofilor sau sa-si incruciseze picioarele (picior peste picior).1 mai 2002 in cadrul sectiei de traumatologie si ortopedie a spitalului clinic Colentina. Cele doua loturi sunt echivalente din punct de vedere al diagnosticului. agravata de mers.pensare a interliniei articulare.Studiul a fost realizat in perioada 1 mai 2001. la examinarea mobilitatii articulatiei coxofemurale. aceasta diferenta fiind foarte mica. bolnavul evitand sa se sprijine pe membrul afectat. . singura diferenta intre cele doua loturi este legata de varsta. in ceea ce priveste valoarea fiecaruia. Rezultatele au fost interpretate statistic – matematic. de sprijin prelungit si este calmata de repaus. in ortostatism – atitudini vicioase cu membrul inferior in usoara flexie si rotatie externa. B. Metode de investigare - A. bolnavii fiind comparati cu ei insisi si bineanteles comparatile facute intre loturi pe baza parametrilor urmariti astfel observandu-se diferentele existente intre cele doua loturi dupa aplicarea tratamentului. primul lot avand media de 62.2. impotenta functionala. diferentele dintre cele doua grupuri sa fie minime pentru. in decubit. iar pentru facilitarea evaluarii eficientei am utilizat metoda grafica. coborarea pliului fesier de partea articulatiei bolnave dupa ce apare hipotrofia musculara. Evaluarile s-au efectuat la inceputul si finalul tratamentului.2 ani in timp ce lotul de control are o medie egala cu 63. schiopatare la mers. rar apare si nocturn. 3 pacienti cu coxartroza primitiva incipienta. fiecare lot avand cate 4 pacienti cu coxartroza primitiva veche.8 ani. neconcludenta. se remarca limitarea dureroasa a flexiei coapsei pe bazin. abductiei si rotatiei externe. care nu poate influenta studiul. In acest experiment am incercat sa formez doua loturi omogene. ca diferentele de la sfarsitul studiului sa fie cat mai concludente sa scoata in evidenta cat mai bine si mai corect eficienta asocierii tratamentului kinetic cu Yumeiho.Examen radiografic Radiografia standard arata de partea afectata: .

O atentie deosebita se acorda in cazul testarii flexiei : . cu partea de testat pozitionata superior. bratul fix spre creasta iliaca. sau mai rar in decubit lateral. Miscarile efectuate la nivelul articulatiei coxo – femurale pot fi efectuate activ sau pasiv si cu genunchiul extins. pe fata laterala a soldului. In afara de mibilitate. a) FLEXIA – EXTENSIA – miscare in plan sagital ax transversal care trece prin marele trohanter si prin foseta ligamentului rotund. diferentele dintre miscarile pasive si cele active sunt mai mari decat la alte articulatii. valorile inregistrate la testarea articulara a soldului vor fi insotite de specificatiile respective. . calitate care indica capacitatea articulatiilor de a efectua miscari cu amplitudine mare in conditii de rezistenta periferica. Miscarile efectuate cu genunchiul flectat sunt cu 20 – 30 grade mai ample decat cele efectuate cu genunchiul extins. Flexia pasiva atinge 140 – 150 grade.osteoscleroza cu osteocondensare de o parte si de alta a pensarii. din punct de vedere functional sunt caracterizate si de stabilitate. De asemenea la sold.. in zona de presiune maxima. C. iar bratul mobil de-a lungul coapsei catre condilul lateral. Goniometrul se aseaza in plan sagital. articulatiile membrului inferior.Testing articular Deplasarea segmentelor osoase angreneaza in lantul mecanismelor motorii si participarea obligatorie a articulatiilor. nitul goniometrului se plaseaza pe marele trohanter. In biomecanica si kinetoterapie. . functie de articulatiile care sunt studiate. determinarea amplitudinilor miscarilor articulare se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale numite goniometre. a1) FLEXIA Flexia activa se face la 0 grade – pozitia de stang la 90 grade – genunchiul extins – ajungand pana la 125 grade – genunchiul flectat. Pentru aceste motive. Goniometrele au dimensiuni diferite.osteoporoza (tardiv) sub forma de grade in capul femural si in cotil. Pentru testare . sau flectat. Formele articulatiilor si gradele de mobilitate ale acestora reprezentand factorii importanti care dirijeaza directia si sensul miscarilor si care limiteaza amplitudinea lor.osteofiteza pe zonele marginale ale capului femural. pozitia preferata este in decubit dorsal. paralel cu axa lunga a trunchiului – pe linia medio – axilara.

motiv pentru care este fixat prin presarea cu mana a spinei iliace antero – superioare. a2) EXTENSIA – se realizeaza activ cu genunchiul extins si este de 12 – 20 grade. combinandu-secu flexia soldului. spre mijlocul patelei. Goniometrul se pozitioneaza pe plan frontal pe fata anterioara a soldului cu nitul in continuarea axei biomecanice a miscarii. Abductia se masoara si din decubit lateral. asociind sau nu o flexie a genunchiului. care determina erori in masura. . masuratoarea facandu-sein acelasi fel ca si la abductie. c) ROTATIA INTERNA – ROTATIA EXTERNA Rotatia se executa in jurul unui ax vertical ce trece prin centrul capului femural. care limiteaza flexia cand genunchiul este intins. cu bratul fix paralel cu o linie. Pentru aprecierea acestei miscari. ce uneste cele doua SIAS. in jurul unui ax antero . iar bratul mobil pe fata anterioara a coapsei. functie de modalitatea de testare. iar cu el flectat . Pozitia preferabila pentru testare este de decubit ventral goniometrul se pozitioneaza ca si in cazul flexiei. b) ABDUCTIA – ADDUCTIA se executa in plan frontal. cu membrele pelvine aliniate unul langa celalalt. Amplitudinea miscarii este de 45 grade.  Muschilor ischiogambieri. Pozitia de testare este de decubit dorsal cu genunchiul extins. modificand rezultatul masuratorii.miscarii de abductie a soldului opus. membrul opus trebuie abdus. .sa se porneasca de la o pozitie corecta de 0 grade deoarece uneori nu se sesizeaza ca soldul este in usoara abductie. O atentie deosebita se acorda in cazul testarii adductiei: . . nu depaseste 10 grade.posterior (sagital) care trece prin centrul capului femural. Extensia pasiva ajunge la 30 grade. Clinic axa biomecanica antero-pasterioara se repereaza pe fata anterioara a soldului in plica inghinala cu 1cm in fata arterei femurale. care maresteaparent unghiul coxofemuralei. Se mai poate face adductia. O atentie deosebita se acorda in cazul testarii abductiei : . b1) ABDUCTIA – are valori variabile.corpul poate sa se aplece spre partea in care se face miscarea. Evitarii bascularii bazinului . Amplitudinea are o valoare de 30 grade. b2) ADDUCTIA – este imposibil de efectuat din pozitia anatomica zero.bascularii laterale a bazinului.

abductia de 5 grade. D. Miscarea de rotatie interna se masoara rotind gamba si piciorul in afara fata de coapsa fixata pe planul patului.Miscarea de rotatie a soldului se apreciaza cel mai corect asezand bolnavul in decubit ventral.forta (f 3) din (AG) (a) : se ridica membrul inferior cu genunchiul extins.forta (f 1) : palparea simpla in centrul fesei. cu genunchiul flectat la 90 grade . Pozitia antigravitationala (AG) . c1) ROTATIA INTERNA – are o amplitudine de 35 – 45 grade. EXTENSIA Muschiul : gluteus maximas De stabilizat : pelvisul si coloana lombara Pozitia (FG) : decubit heterolateral. c2) ROTATIA EXTERNA – are o amplitudine de 45 grade si se testeaza in acelasi moduri ca si rotatia interna.forta (f 1) : palparea practic imposibila fiind un muschi profund. cu genunchiul flectat la 90 grade. genunchiul fiind mentinut extins. mai mare in cazul miscarii pasive. . iar cea de repaus articular este in flexie de 30 grade si rotatie externa. si are o amplitudine mai mica decat a umarului. b) din sezand.forta (f 4. Pozitia functionala de imobilizare este in flexie de 15 grade. d) CIRCUMDUCTIA – este rezultanta asocierii tuturor miscarilor soldului. Substitutie: in pozitia FG muschii abdominali basculeaza posterior pelvisul mimand flexia soldului.decubit ventral. prin alunecare. Pozitia antigravitationala (AG) a) decubit dorsal cu soldul si genunchiul extinse. Testing muscular 1.forta (f 2) : extensia coapsei. f 5) din (AG) (a sau b): rezistenta pe fata anterioara a coapsei in treimea inferioara. .forta (f 2) : flexia coapsei. 2. imprimandu-se gambei si piciorului o miscare in sens invers.FLEXIA Muschiul : iliopsoas De stabilizat : pelvisul Pozitia fara gravitatie (FG) : decubit heterolateral cu coapsa de testat pe o placa sau sustinuta cu genunchiul extins . cu sustinerea coapsei de testat si genunchiul flectat la 90 grade . .forta (f 3) : hiperextensia coapsei . . cu gamba atarnata.

. 3. De stabilizat pelvisul Pozitia FG: decubit dorsal. .forta (f 3): abductia membrului inferior complet intins. 4. in treimea inferioara. Substitutie: . Pozitia AG : decubit homolateral .forta (f 4 si f 5) : rezistenta pe fata posterioara a coapsei . membrul inferior de deasupra tinut in abductie de catre testator..forta (f 4 si f 5): rezistenta pe treimea inferioara a fetei laterale a coapsei. ROTATIA INTERNA Muschii: gluteus minimus.flexie laterala a trunchiului. Substitutie : extensia coloanei lombare. soldurile si genunchii extinsii. prin alunecare sau prin sustinere de catre testator. ABDUCTIA Muschii: gluteus medius. 5.forta ( f 2 ) : adductia membrului inferior . . . gluteus medius si tensorul fasciei late .forta (f 2): abductia coapsei. soldurile si genunchii extinse. De stabilizat: femurul. prin alunecare pe pat sau mentinerea de catre testator.forta ( f 3 ) : adductia membrului inferior cu depasirea liniei mediane a corpului. ADDUCTIA Muschii: adductor magnus. .in decubit dorsal : rotatia interna a soldului . sub creasta iliaca. .forta ( f 4 si f 5 ) : rezistenta se aplica pe treimea inferioara a fetei mediale a coapsei. Substitutie : .in decubit lateral : rotatia interna si flexie. . .rotatia externa si flexie. membrul inferior contralateral abdus. gluteus minimus si tensor al fasciei lata. longus si brevis De stabilizat pelvisul Pozitia FG : decubit dorsal.forta (f 1): a) pentru muschii fesieri: mic si mijlociu – palparea lateral de articulatia coxofemurala. Pozitia AG: decubit heterolateral. soldul si genunchiul membrului de testat extinse .forta ( f 1 ) : palparea pe fata mediala a coapsei. b) pentru tensorul fasciei lata: palparea caudal de spina iliaca aterosuperioara. cu genunchiul extins . .

Substitutie: adductia cu flexia soldului. Substitutie: abductia cu flexie a soldului. De stabilizat: femurul Pozitia FG: decubit dorsal cu soldul si genunchiul flectate la 90 grade.forta ( f 2 ): se roteaza extern coapsa prin alunecare pe suprafata de sprijin (placa talcata). Deci intensitatea durerii este mai mare la un punctaj mai scazut. numai cu doua bastoane – 2 puncte. bolnavii fiind comparati cu ei insisi cat si intre loturi observandu-se diferentele existente intre cele doua loturi cat si diferentele existente intre lotul experimental si valorile normale apartinand unui om sanatos. Dureri foarte mari si care impiedica somnul . fara baston fiind foarte dificil – 3 puncte.Pozitia FG: decubit dorsal cu soldul flectat la 90 grade. 3.forta ( f 3 ): rotatia interna a coapsei prin miscarea gambei spre lateral. cu un baston dar limitat la o ora. Durere usoara la debutul mersului – 5 puncte. Absenta durerii – 6 puncte. dar cu usoara schiopatare – 5 puncte. Pozitia AG: sezand. Testarea durerii – o cotatie evolutiva alcatuita de Merle d‘Aubigne (1970): Durerea este vie si continua – 0 puncte. . ROTATIA EXTERNA Muschii: obturatori intern si extern. Dureri vii dupa 15 minute si de mers – 3 puncte. fara baston – posibil.forta ( f 2 ): se roteaza intern coapsa prin alunecare. triunghiul Scarpa. pe suprafata de sprijin (placa talcata).Metode de actionare .3. patrat femural si fesier mare. Durerea localizata la nivelul soldului – peritrohanterian.forta (f 4 si f 5): rezistenta pefata laterala in treimea distala a gambei. . . fesier. este posibil numai in carje sau cadru – 1 punct. . Testarea mersului – dupa aceiasi cotatie alcatuita de Merle d’Aubigne: Cand acesta este imposibil – 0 puncte. Dureri vii care fac imposibila activitatea profesionala – 2 puncte. schiopatare – 4 puncte. fara baston – limitat. mersul este normal – 6 puncte Evaluarile s-au efectuat la inceputul si la finalul tratamentului. membrul netestat intins. cu gamba atarnata la marginea patului. cu un baston prelungit. E. genunchiul la 90 grade si membrul netestat extins . 6.forta (f 1): palparea muschilor fesieri: mic si mijlociu si tensorul fasciei late. . F. .1 punct. Dureri vii dupa 30 minute de mers dar dispar rapid la repaus – 4 puncte.forta ( f 1 ): palparea pe fata laterala a coapsei . gemeni superior si inferior.

In cadrul actualului studiu experimental am format doua loturi de pacienti.
Lotul experimental a beneficiat de tratament kinetic clasic asociat cu manevre
ale tehnicii Yumeiho, in timp ce lotul de control i s-a aplicat doar tratament
kinetic.
I. Tratamentul kinetic va fi adaptat fiecarui caz in parte, in functie de
varsta, deficitul functional existent etc.
Folosirea mijloacelor kinetologice are rol de a aduce cat mai aproape de
normal a amplitudinilor de miscare deficitare (extensie, abductie, rotatie
externa), de a realiza tonifiereamusculaturii afectate.
A.POSTURILE
Posturile au caracter preventiv in stadiul initial , sunt corectoare in stadiul
evolutiv, dar devin inutile in stadiul final caci nu mai pot fi eficiente.
a) Pentru evitarea flexunului
 Decubit ventral eventual cu un sac de nisip pe sacrum si o perna mica sub
genunchi.
 Decubit dorsal o perna sub fese, soldul afectat intins (eventual cu un sac de
nisip pe coapsa) iar celalalt flectat.
 Decubit dorsal la marginea patului lasand membrul inferior sa atarne jos din
pat (sa nu lordozeze)
b) Pentru evitarea rotatiei externe
 Sezand , genunchii flectati, picioarele asezate cu talpa pe sol, pe o linie in
afara coapselor.
 Sezand pe scaun cu picioarele pe sol, se incearca, ca piciorul omonim
soldului coxotic sa se afle cat mai in afara scaunului, genunchii fiind
apropiati unul de altul.
 Noaptea pot fi folositi separati pentru picior si gamba confectionati din fasa
gipsata sau materiale termoplastice, care mentin piciorul cu degetele spre
zenit.
B. REFACEREA MOBILITATII
Refacerea mobilitatii are in vedere mai multe directii de actionare si anume:
- extensie ;
- abductie ;
- rotatie interna.
1.Refacerea extensiei
a) mobilitatea pasiva :
Exercitiul 1 :Pacientul in decubit ventral, kinetoterapeutul cu o mana
fixeaza, pe masa de lucru, bazinul, iar cu antebratul si cealalta mana, trecute pe
sub gamba, genunchi si coapsa – executa extensia.

Varianta a exercitului 1 : bazinul la marginea mesei de lucru, membrul
inferior atarna in jos, kinetoterapeutul executa aceiasi miscare ca mai sus.
b) mobilizari active ;
Exercitiul 2 : Pacientul in decubit ventral, cu bazinul fixat, se executa
extensii in articulatia soldului, cu si fara flectarea genunchiului.
Varianta la exercitiul 2 : trunchiul la marginea mesei de lucru (membrele
inferioare intinse pe masa) , postura din care se executa extensii de trunchi
(bazinul este fixat).
Exercitiul 3 : Din ghemuit, cu trunchiul aplecat, pacientul se ridica in
ortostatism, cat mai drept.
Exercitiul 4 : Decubit dorsal, mainile prind o bara si ridica trunchiul, bazinul
este impins in sus, calcaile nu parasesc solul.
Exercitiul 5 : Decubit lateral, membrul inferior heterolateral flectat, membrul
inferior afectat executa extensie activa, pentru a usura, extensia se poate executa
prin alunecarea piciorului pe sol.
c)metode de facilitare .
Initiere ritmica –comenzile verbale: relaxeaza si lasa-ma pe mine sa-ti
misc, misca odata cu mine; miscarile vor fi executate ritmic si lent.
Miscare activa de relaxare – opunere –se aplica in hipotonii musculare
care nu permit miscarea pe o directie; miscare activa iar in zona scurtata se
executa o contractie izometrica iar cand aceasta a ajuns maxima se solicita o
relaxare brusca, terapeutul executa o suita de intinderi rapide ale musculaturii
slabe iar la comanda verbala a terapeutului, pacientul sa revina la pozitia cea mai
scurtata a musculaturii slabe, in functie de capacitatea functionala a muschiului,
terapeutul va opune sau nu rezistenta acestei miscari.
Relaxare – opunere – se aplica in limitarea de mobilitate de cauza
contractura musculara ; in punctul de limitare musculara se solicita o contractie
izometrica urmata de o relaxare lenta , dupa relaxare pacientul va executa o
contractie izotonica activa, incercand sa depaseasca punctul initial de limitare a
miscarii.
- prezinta doua variante : RO antagonista si RO agonista diferenta fiind de
musculatura contracturata.
Relaxare – contractie – limitarea mobilitatii – miscare izotonica pana la
amplitudinea maxima unde se solicita pacientului sa impinga sau sa traga –
izometrie si concomitent sa roteze maxim segmentul, nu se aplica in caz de
durere , se aplica numai antagonistul care limiteaza miscarea.
Stabilizare ritmica – reducerea mobilitatii de cauza durerea; comanda –
“tine, nu ma lasa sa-ti misc”, se repeta de 2-3 ori dupa care se cere executarea
activa a miscarii de catre pacient.
2. Refacerea abductiei
Beneficiaza de mai multe metode kinetologice (statice si dinamice):
posturare ; mobilizare pasiva ; auto-pasiva ; activa ; metode de facilitare.

a) Posturare.
Exercitiul 6 : Decubit dorsal cu o perna intre coapse;
Exercitiul 7 : Sezand calare pe un sul mare;
b) Mobilizari pasive .
Exercitiul 8 : Decubit dorsal, kinetoterapeutul fixeaza cu o mana bazinul iar
cu cealalta executa abductia – priza fiind luata la nivelul codilului intern al
femurului.
Exercitiul 9 : Decubit lateral, pa partea sanatoasa, cu genunchiul heterolateral flectat , kinetoterapeutul cu fata la el, fixeaza bazinul cu o mana iar cu
cealalta, executa abductia.
Exercitiul 10 : Pacientul sustinut in ortostatism cu picioarele departate,
kinetoterapeutul la spatele lui ii prinde cu mainile bazinul impingandu-l spre
partea sanatoasa.
c) Miscari active.
Exercitiul 11 : Decubit dorsal cu membrele inferioare asezate pe o placa
lucioasa, membrul inferior sanatos este fixat iar cel afectat executa abductia
activa;
Exercitiul 12 : Decubit lateral pe partea sanatoasa, executa abductia
membrului afectat cu genunchiul extins;
Exercitiul 13 : Pacientul sustinut in ortostatism executa fandari laterale.
d) Metode de facilitare : I.R. ; M.A.R.O. ; R.O. ; R.C. ; S.R. ;
3. Refacerea rotatiei interne
a) Posturarea
Exercitiul 14: Pacientul sezand pe sol, cu genunchiul flectat si picioarele in
afara axului coapsei.
b) Miscari pasive .
Exercitiul 15: Decubit ventral, genunchiul flectat la 90 grade, kinetoterapeutul prinde treimea inferioara a gambei deplasand-o spre exterior.
Exercitiul 16 : Decubit dorsal – sold flectat 90 grade, genunchi flectat 90
grade kinetoterapeutul executa rotatia piciorului spre exterior.
c) Miscari active.
Exercitiul 17 : Decubit dorsal cu membrele inferioare extinse, executa
rotarea interna a picioarelor.
Exercitiul 18 : Decubit ventral cu genunchiul flectat, executa inclinarea
gambei spre partea externa a corpului.
Exercitiul 19 : Sezand cu genunchii flectati, picioarele in afara pe sol, apasa
cu mainile genunchii in jos spre linia mediana a corpului.
C. REFACEREA FORTEI MUSCULARE
1.Tonifierea musculaturii extensoare
Principalii extensori sunt muschi monoarticulari, fesierul mare, fesierul
mijlociu cu fibrele posterioare si muschii poliarticulari ischiogambieri.

a) Exercitii globale:
Exercitiul 1: Decubit ventral, extinde coxo-femurala, apoi in continuare
flecteaza genunchiul;
Exercitiul 2: Patrupedie, extensia coapsei afectate cu genunchiul flectat sau
extins.
b) Exercitii selective pentru muschiul fesier mare :
Exercitiul 3 : Pacientul in decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 grade,
executa extensia coapsei cu contrarezistenta.
Exercitiul 4 : Decubit dorsal cu bratele pe langa corp: contractii izotonice ale
muschilor fesieri 5 secunde si relaxare 10 – 15 secunde, de 7 – 8 ori.
c) Exercitii selective pentru muschii ischiogombieri :
Exercitiul 5: Decubit dorsal , cu coapsa la marginea mesei, kinetoterapeutul
face priza pe fata dorsala a coapsei si pe talpa. Pacientul executa o extensie a
coapsei contrata, apoi o extensie a piciorului contrat, in continuare flectand
genunchiul.
2. Tonifierea musculaturii abductoare.
Musculatura principala abductoare este monoarticulara – fesierul mijlociu si
fesierul mic, si poliarticulari – fesierul si tensorul fasciei lata care in sprijin
unipodal stabilizeaza concomitent coxofemurala si genunchiul.
a) Exercitii globale :
Exercitiul 6 : Decubit dorsal executa abductia pe placa talcata:
Exercitiul 7 : Decubit heterolateral, cu membrul inferior de jos flectat, cel
homolateral addus, executa abductia, initial fara rezistenta apoi cu rezistenta.
Exercitiul 8 : Sezand calare pe un sul mare , se aplica contrarezistenta pe
fata laterala si incearca sa execute abductia coapsei.
Exercitiul 9 : Decubit dorsal, departarea membrelor inferioare ridicandu-l la
10 cm de sol, revenire (5 – 10 ori).
b) Exercitii selective pentru fesierul mijlociu
Exercitiul 10: Decubit heterolateral cu membrul inferior sanatos flectat iar
cel afectat cu genunchiul flectat, executa abductia cu rezistenta opusa pe partea
laterala a genunchiului
Exercitiul 11: Aceiasi pozitie , membrul afectat este cu genunchiul extins,
aceiasi rezistenta.
c) Exerctii selective pentru tensorul fasciei lata
Exercitiul 12: Decubit heterolateral cu membrul inferior flectat dedesubt, cel
afectat in extensie – rotatie externa, genunchiul extins si piciorul sprijinit pe
masa, rezistenta pe fata laterala a talonului, contrand miscarea de abductie.
Exercitiul 13: Aceiasi pozitie, kinetoterapeutul face priza pe fata externa
talonului cu o mana si pe fata externa a antipiciorului cu cealalta mana ; se
abduce cu rezistenta mersul inferior, la sfarsitul cursei de abductie se executa o
rotatie externa cu extensie.

E. la sfarsitul cursei de abductie se executa o rotatie externa cu extensie. cu membrele inferioare usor departate. REFACEREA STABILITATII CONTROLATERALE Sinergiile cele mai eficace pentru stabilizare si echilibrare. cu membrele inferioare extinse. se tenteaza o abductie piciorul ramanand pe sol. Ea este realizata de muschii fesieri mijlocii si mic. rezistenta pa fata laterala a falonului. Se realizeaza prin exercitii analitice de tonifiere musculara care se adreseaza indeosebi abductorilor si pelvitrohanterienilor. sunt cele care utilizeaza musculatura similara sau antagonista a mersului opus. spre exterior – miscare contrata de kinetoterapeut. b) Exercitii selective pentru fesierul mijlociu Exercitiul 16 : Decubit heterolateral cu membrul inferior sanatos flectat iar cel afectat cu genunchiul flectat . picioarele efleureaza solul. Exercitiul 19 : Aceeasi pozitie. tensorul fasciei lata. Exercitiul 15 : Decubit ventral. se abduce cu rezistenta membrul inferior. genunchiul extins si piciorul sprijinit pe masa. executa abductia cu rezistenta opusa pe partea laterala a genunchiului. a) Exercitii globale Exercitiul 14: Decubit dorsal. aceiasi rezistenta. sa nu cada sub actiunea gravitatiei. contrata de kinetoterapeut prin prize la nivelul piciorului. Exercitiul 1 : Pacientul calare pe o bancheta sau sul. Exercitiul 3 : Ortostatism usor departate membrele inferioare care tenteaza rotatia externa. membrul afectat este cu genunchiul extins.3. fara ca piciorul sa alunece pe sol. executa o flexie dorsala cu suspinatie si adductie. sau o reducere spre interior si aici rotatorii se lupta ca sa tina gamba. piciorul membrului inferior afectat. contrand miscarea de abductie. se va duce gamba flectata la 90 grade. c) Exercitii selective pentru tensorul fasciei lata Exercitiul 18 : Decubit heterolateral cu membrul inferior flectat dedesubt. abductorii opusi se contracata si ei . Tonifierea musculaturi rotare intern. REFACEREA CONTROLULUI MUSCULAR DINAMIC PENTRU MERS . de aici se continua cu o miscare de rotatie interna. cu efort. Exercitiul 2 : Ortostatism. kinetoterapeutul face priza pe fata externa a falonului cu o mana si pe fata externa a antipiciorului cu cealalta mana . pentru inducerea “incrucisata” a activitatii in musculatura membrului afectat. cu membrul inferior afectat executa o extensie care dezechilibreaza corpul ceea ce atrage imediat o extensie a membrului inferior. Exercitiul 17 : Aceiasi pozitie. D. cel afectat in extensie – rotatie externa .

membrele inferioare extinse. prinde cu ambele maini varfurile picioarelor acestuia si executa pasiv flexia din genunchi. 2. II. terapeutul pe genunchi la picioarele pacientului. kinetoterapeutul executa o impingere orizontala intr-un sens sau altul. Tratamentul prin terapia Yumeiho Pe parcursul celor trei saptamani de studiu . celalalt pe un suport fix. extensia la nivelul gleznei impingand cacaiele spre fese ajutandu-se de propria greutate. c) Exercitii selective pentru rotatia interna Exercitiul 7 : Ortostatism cu un picior pe un suport rotativ . b) Exercitii selective pentru abductie Exercitiul 4 : Pacientul in pozitie cavaler. Figura 1 . pacientul se opune prin contractia abductorilor si adductorilor cat si a musculaturii laterale a trunchiului. langa un perete cu umarul de aceasta parte sprijinit de perete.STRETCHING PE MUSCULATURA ANTERIOARA A COAPSELOR SI GAMBELOR. Figura 2 . kinetoterapeutul trage de umerii subiectului spre inapoi. se executa rotatii interne. Exercitiul 3 : Pedalaj pe bicicleta ergometrica. kinetoterapeutul roteaza spre exterior suportul. ridica piciorul contra lateral de pe sol. cu mainile pe o bara. pacientul se opune punand in tensiune extensorii. pacientul opunandu-se acestei miscari. Exercitiul 6 : Ortostatism. aplicarea unei forte pe fata externa a genunchiului homolateral vor fi solicitati abductorii orizontali. Exercitiul 8 : Pacientul in sprijin unipodal pe soport rotativ.Anexe Pacientul in decubit ventral cu membrele inferioare usor departate. dar cu raporturi intre trunchi si articulatii periferice a) Exercitii selective pentru extensie Exercitiul 1 : Decubit dorsal. luand ca punct de sprijin si faloanele si incercand sa desprinda bazinul de pe masa. pacientul se opune. in timpul acestei manevre se aud o serie de cracmente (genunchii la aproximativ 90 grade) . Exercitiul 5 : Pacientul in sprijin unipodal.In general aceste exercitii urmaresc refacerea automatismelor de echilibru sau de stabilizare prin antrenarea unor lanturi kinetice. INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR. iar bazinul va fi deviat spre perete. Exercitiul 2 : Patrupedie. tratamentul kinetic a fost asociat cu manevre ale terapiei Yumeiho care au fost aplicate doar lotului experimental cu o ritmicitate de 3 – 4 ori pe saptamana.Anexe Dupa manevra anterioara lasa picioarele libere si executa o manipulare pe articulatile degetelor prin flexia acestora. inchise sau deschise. Descrierea si ordinea procedeelor utilizate: 1. kinetoterapeutul exercita o presiune in jos pe SIAS .

7. Figura 6 . tractiune. una mediala si una laterala cate o data fiecare. Figura 7 . maseaza aceasta regiune cu policele prin miscari longitudinale urcand usor pe fesa. (de partea stanga). 14. 12.Anexe Terapeutul sezand turceste lateral stanga de pacient.A. Aceasta manevra se executa de 3 ori in 5 puncte. 5.Anexe Aceeasi pozitie. presiune cu policele. Masajul se face de la pliul fesier pana deasupra fosei poplitee. 8. una mediana de 2 ori. terapeutul sezand pe coapsele acestuia – maseaza regiunea sacrala prin presiune exercitata de police. maseaza coapsa pe trei linii.A. Figura 4 Anexe Temperamentul sezand de o parte si de alta a coapsei stangi a pacientului. 4. . MASAREA MUSCHILOR FESIERI DE PARTEA STANGA. MASAREA REGIUNII SACRALE. de 4 ori in fiecare punct. MASAREA FOSEI POPLITEE DREPTE. Se repeta procedeul 8 de partea dreapta. incetarea presiunii si eliberarea tegumentului dupa care se executa o netezire descendenta. MASAREA REGIUNII DINTRE TROHANTERUL MARE SI S. Figura 3 .I. sub ischion) prin miscari de taiere executate cu policele (de 10 ori). tractiunea tegumentului. MASAREA FOSEI POPLITEE STANGI.Anexe Se executa in 2 puncte. dupa acelasi principiu. MASAREA GAMBEI STANGI (fata posterioara) Terapeutul ingenuncheaza de o parte si de alta a piciorului stang al pacientului si se maseaza tricepsul sural pe 3 linii in aproximativ 8 puncte de 2 ori linia mediana. MASAREA REGIUNII DINTRE TROHANTERUL MARE SI S. cu policele paralele se exercita o extrem de usoara presiune cu o lafel de usoara tractiune.Anexe Pacientul in decubit ventral. 10.S. 9. odata linia mediana si cea laterala. Se executa in 8 puncte pe fiecare linie. Figura 5 . 6. MASAREA COAPSEI STANGI (fata posterioara).Anexe Terapeutul sezand de o parte si de alta a coapsei pacientului maseaza tendonul bicepsului femural (la nivelul pliului fesier. MASAREA COAPSEI DREPTE (fata posterioara) Se repeta procedeul 7 de partea dreapta. maseaza regiunea fesiera stanga cu mana stanga prin presiunea perpendiculara cu usoara deplasare laterala.S. MASAREA TENDONULUI BICEPSULUI FEMURAL STANG.3. 13. MASAREA MUSCHILOR FESIERI DE PARTEA DREAPTA Se repeta procedeul 4 de partea dreapta 11.I. Se repeta procedeul 5 de partea dreapta. MASAREA TENDONULUI BICEPSULUI FEMURAL DREPT Se repeta procedeul 6 de partea dreapta. Se executa de cel putin 20 ori. eliberare si usoara netezire descendenta. Figura 8 .

de 5 ori linia laterala. Se repeta de 2 ori in 10 puncte. Se executa de 10 ori.Anexe Terapeutul ingenuncheaza intre membrele inferioare ale pacientului apucand cu ambele maini calcaiele acestuia presand puternic calcaiele spre exterior. MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR AHILEENE. MASAREA MUSCHILOR REGIUNII LOMBARE a) se executa cu policele de o parte si de alta a coloanei lombare . INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ DREPT. Se repeta de 10 ori. tractiune si eliberare urmata de periere). . MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI (stanga) Policele mainii stangi se plaseaza in causul palmei drepte si se executa acelasi miscari ca la masajul cu policele. Figura 12 . se executa in 10 puncte de o parte si de alta a coloanei (de 4 ori). MASAREA TALPILOR Din aceeasi pozitie se maseaza cu policele talpa tot pe 3 linii. Se repeta procedeul 23 pe partea dreapta. 20. tendonul ahine cu directie dinspre interior spre exterior. 19. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI. 21. 26. de 5 ori linia mediala. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ STANG Terapeutul sezand pe talia pacientului maseaza muschiul trapez stang cu mana stanga printr-o alunecare ascendenta. MASAREA GAMBEI DREPTE (fata posterioara). terapeutul pune mainile una peste cealalta deasupra crestei iliace si executa miscari circulare. Din aceeasi pozitie se executa aceleasi miscari ca la nivelul tendonului ahileean. Se repeta procedeul 9 de partea dreapta. 22.Anexe Terapeutul sezand pe talia pacientului maseaza cu policele muschiul trapez de o parte si de alta a coloanei. Figura 11 . Din aceeasi pozitie se plaseaza mainile peste omoplati si se executa miscari circulare de circa 10 ori. 16. de 10 ori linia mediana. terapeutul in pozitia descrisa la procedeul anterior maseaza simultan cu podul palmei. MASAREA SIMULTANA A MUSCHILOR SURALI. mana iese la nivelul deltoidului. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ. Figura 9 . MASAREA MUSCHILOR DE DEASUPRA OMOPLATILOR. 18.15. Figura 10 Anexe Pacientul in decubit ventral. 24. 25.Anexe Prin acelasi manevre ca la nivelul coapselor (presiune cu policele. 23. 17. o miscare “de sapare” cu directia ascendenta (de 10 ori) b) masarea crestelor iliace.

MASAREA MUSCULATURII FESIERE – Din aceeasi pozitie tot cu ajutorul genunchilor si se mai reia o data manevra. cu mana dinspre capul pacientului fixeaza umarul de deasupra iar cu cotul de la mana opusa apasa soldul acestuia in jos si lateral. 32. maseaza regiunea tensorului fasciei late cu ajutorul policelor. Prin aplicarea acestei miscari. Ea se repeta de mai multe ori. talia pacientului se rasuceste. Succesul este anuntat de clacmentul articulatiei sacro-iliace in timpul rasucirii taliei pacientului. pe paravertebrali. a) Pacientul in decubit dorsal cu. Figura 15 . genunchiul este extins . . cel de jos flectat . genunchii flectati. soldul in rotatie externa si usoara flexie. Executa rotatii ale membrului inferior pentru a relaxa musculatura dupa care trage puternic in ax. Pacientul in decubit dorsal. Terapeutul asezat la nivelul picioarelor pacientului. RELAXAREA ARTICULATIILOR COXALE. MASAREA MUSCHILOR COAPSEI STANGI. 29. c) Masarea rotulei – mobilizarea pasiva pe directii transversale. INDREPTAREA ARTICULATIILOR SACRO-ILIACE. Reusita este anuntata de ecoul produs de intrarea capului femural in cotil . la capatul fiecarei curse executa o extensie din genunchi (de 2-3 ori).Anexe Pacientul in decubit dorsal cu talpile lipite. Figura 13 Anexe Pacientul in decubit lateral stanga / dreapta. 33. cu membrul inferior de deasupra flectat din sold si genunchi. 31. coapsa stanga in rotatie externa asezata pe coapsele sau intre coapsele terapeutului. care maseaza fata interna a coapsei pe 3 linii (de 2 ori linia mediana si o data linia mediala si cea laterala) b) Terapeutul aseaza coapsa pacientului peste coapsele lui. Se executa de 2 ori pe fiecare parte. Se preseaza in jos genunchii pacientului initial alternativ apoi simultan. MASAREA MUSCULATURII POSTERIOARE A COAPSEI SI GAMBEI STANGI. DECOAPTEREA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGI / DREPTE. terapeutul se sprijina cu mainile anterior (pe mainile pacientului) iar cu genunchii exercita presiuni din ce in ce mai jos. terapeutul apuca cu mana dreapta genunchiul stang al pacientului iar cu mana stanga glezna stanga a acestuia. in axul longitudinal al acestuia . Terapeutul ingenuncheaza de o parte si de alta a gambei pacientului. “SENILETA“ MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI cu ajutorul genunchilor. executa circumductie din exterior spre interior.Anexe Pacientul in decubit lateral stanga / dreapta cu membrul inferior de desupra intins . Terapeutul prinde intre genunchi sai picioarele pacientului. Figura 14 .27. 30. 28. CIRCUMDUCTIE IN ARTICULATIA COXO-FEMURALA STANGA. cu picioarele fixeaza membrul inferior de jos iar cu mainile apuca membrul inferior de deasupra (la nivelul gleznei). axial si circular.

Se repeta procedeul 35 pe partea dreapta. Figura 16 . Se repeta procedeul 34 pe partea dreapta. MASAREA TIBIALULUI ANTERIOR DREPT.Din aceeasi pozitie terapeutul ruleaza membrul inferior al pacientului pe coapsele sale masand astfel musculatura posterioara a membrului inferior. in 6 puncte de cel putin 2 ori. Se repete procedeul 31 pe partea dreapta. 39.la nivelul vertebrelor toracale superioare. 34. ori la sfarsitul sedintei manipulari la nivelul coloanei vertebrale : . 37. . 35. MASAREA MUSCHILOR POSTERIORI SI MEMBRULUI INFERIOR DREPT. Se repeta procedeul 33 pe parte dreapta. CIRCUMDUCTIE IN ARTICULATIA COXO-FEMURALA DREAPTA. 40. 42. 36.STRETCHING-UL MUSCULATURII POSTERIOARE A MEMBRULUI INFERIOR DREPT. STRETCHING-UL MUSCULATURII POSTERIOARE A MEMBRULUI INFERIOR STANG. Din aceeasi pozitie maseaza tibialul anterior cu ajutorul policelor. Terapeutul executa circumductie in ambele sensuri dupa care percuta talpa pacientului. MASAREA MUSCHILOR COAPSEI DREPTE. 38. .MASAREA TIBIALULUI ANTERIOR STANG. terapeutul apuca cu mana stanga calcaiul pacientului si ii sprijina talpa pe antebratul sau . Se mai pot aplica ori la inceputul. cu pumnul stang intredeschis. .la nivelul vertebrelor lombare si toracale inferioar.la nivelul coloanei cervicale.MOBILIZAREA GLEZNEI STANGI SI PERCUTIA TALPII. Se repeta procedeul 36 pe partea dreapta . 41.“indreptarea” vertebrelor lombare prin rasucire stanga / dreapta. Se repeta procedeul 32 pe partea dreapta.Anexe Pacientul in aceeasi pozitie . . MOBILIZAREA GLEZNEI DREPTE SI PERCUTIA TALPII.extinde genunchiul pe care-l fixeaza cu mana dreapta iar cu mana stanga executa flexie din glezna executand presiune cu antebratul la nivelul talpii pacientului.

intocminduse o fisa pentru fiecare subiect in parte. mersului.rezultatele obtinute in urma testarii durerii.diagnosticul clinic. Aceasta fisa cuprinde: . cuprinsi in lotul experimental precum si celor 7 subiecti apartinand lotului de control. PREZENTAREA REZULTATELOR Prin analiza datelor obtinute in urma testarilor initiale si finale. . Diferenta dintre cele doua loturi . Rezultatele obtinute sunt prezentate individual.Capitolul IV Prezentarea si discutarea rezultatelor 4.date personale. . .tratamentul aplicat (individualizat). .1. aplicate celor 7 subiecti. observata la numaratoarea finala exprima eficienta tratamentului in urma asocierii precizata anterior. . s-a urmarit gradul de eficienta a tratamentului kinetic asociat cu terapia Yumeiho. iar diferenta dintre valorile normale si masuratoarea finala exprima limitele acestui tip de tratament.testing-ul articular si muscular. -prezentarea rezultatelor obtinute in urma tratamentului aplicat cat si concluzii dupa terminarea studiului.

F.VF 6 0 1 2. – V. 5 5 5 V.F. Int. EXT. – V. 4 ROT. V.-V.N. Extins Gen. Sex : F Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga incipienta 1. EXT. Extins Gen.N..N. 6 V. TESTING ARTICULAR Pozitia MISCAR gen.F.I. 4 V. V.N. V. V. 0 0 0 Tratament : 1.I. .1 Nume: Cazar Simona . ABD.N.I. V. 0 V. 5 5 5 V.20 0 32 45 13 45 0 33 41 8 35.F. Int.Lotul 1 ( experimental) Fisa nr. Flectat VN V.I. 5 6 3. TESTAREA MERSULUI V. 1 V.F.45 0 4. Kinetoterapie – o sedinta pe zi. – V. 11 18 7 15. 2. TESTAREA DURERII VALOARE VALOARE A A INITIALA FINALA 5 6 VI – VF VN . Varsta : 41 ani .-V.I.F.F. 2 1 1 V. Yumeiho – o sedinta pe zi insistand pe soldul stang unde exista o usoara durere la palpare in regiunea fesiera. ROT.I.N.F.F. EA Gen. TESTING MUSCULAR MUSCHII V. 3 ABD.V.

Testing-ul articular – extensia a castigat 7 grade in urma tratamentului aplicat . globale a7 x 10 a9 x 10 C3. Refacerea extensiei – exercitii active b2 x 10 b3 x 10 b4 x 10 B2. Testing-ul muscular prezinta initial nota 3 pentru extensori si 4 pentru abductori si rotatori. mobilitatea cat si forta incadrandu-se intre limitele normale. Refacerea rotatiei interne – exercitii active c18 x 10 c19 x10 C. prin: B1. Refacerea fortei musculare C1. globale a1 x 10 a2 x 10 C2. globale a14 x 10 a15 x 10 E. durerea este inexistenta iar mersul se face fara schiopatare. . Tonifierea rotatorilor interni – ex. Postura – pentru evitarea rotatiei externe B. Tonifierea musculaturii extensoare – ex. . Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex. Testarea mersului si a durerii prezinta initial 5 puncte iar la final acumuleaza 6 puncte incadrandu-se intre limitele normale . in urma tratamentului aplicat prezinta o stare foarte buna pe ansamblu . Refacerea mobilitatii in articulatia coxofemurala stg.A. Tonifierea musculaturii abductoare – ex. a3 x 30 min Rezultatele obtinute sunt : . . Refacerea abductiei – exercitii active c12 x 10 c13 x 10 B3. Concluzii : Pacient in varsta de 41 ani . la sfarsitul studiului se incadreaza intre limitele normale obtinand nota 5 pentru toate grupurile musculare. pacientul incadrandu-se intre limitele normale atat in ceea ce priveste extensia cat si abductie si rotatie interna care au avut castiguri de 13 grade si respectiv de 8 grade pentru rotatie interna. sex feminin .

I. V.I. – V. 0 0 1 .Lotul 1 ( experimental ) Fisa nr.F.I.N.N. ABD.F. – V.TESTING MUSCULAR MUSCHII V. Int. – V.F. 1 V. Varsta : 58 ani : Sex : F Diagnostic clinic: Coxartroza primitiva stanga incipienta 1.-V.N.F. Extins Gen. 6 2. V. gen. V.I. V. V.-V. MISCAR EA Gen.N.F.V.I. ROT. Flectat V.N. 3 4 1 V. 1 V.F. EXT. V. 5 5 5 V.I.F. V.TESTING ARTICULAR Poz.I. V. Extins Gen.N.F. V.N..F.F. – V. 2 Nume : Cochirlea Gabriela .TESTAREA DURERII V.F. – V. Int. V. 3 5 2 V. V. TESTAREA MERSULUI V.N. 4 5 1 6 3. EXT.F.I. 3 5 2 ABD. 3 5 2 ROT. 9 16 7 15-20 0 33 44 11 45 1 26 33 7 35-45 2 4.

. . Refacerea mobilitatii : B1 Refacerae extensiei – ex. Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea extensorilor ex globale ex2 x 10 ex. Mobilitatea prezinta o foarte buna evolutie : extensia castiga 7 grade . active ex2 x 10 ex3 x 10 ex4 x 10 B2 Refacerea abductiei – ex. pentru ischiogambier ex5 x 10 C2 Tonifierea abductorilor ex globale ex7 x 10 ex9 x 10 C3 Tonifierea rotatorilor ex globale ex14 x 10 ex15 x 10 E.Tratament : 1.Yumeiho – o sedinta pe zi in timpul careia am insistat si pe prelucrarea musculaturii spatelui care prezinta o usoara scolioza in “C” stg. Concluzii : pacient in varsta de 58 ani. . active ex11 x 10 ex12 x 10 ex13 x 10 B3 Refacerea rotatiei interne ex17 x 10 ex18 x 10 C. B. Postura – pentru evitarea rotatiei externe si a flexumului. mersul se face cu o usoara schiopatare. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex. pentru fesierul mare ex3 x 10 ex. Kinetoterapia – zilnic. Testarea durerii castiga in urma tratamentului aplicat 2 puncte ajungand la 5 puncte. abductia 11 grade si rotatia interna 7 grade prezentand in continuare un deficit de 12 grade. a3 x 20 min Rezultatele obtinute sunt : . Testing-ul muscular – initial prezinta o forta egala cu 3 pe toate grupurile musculare ajungand la 5 puncte pentru extensori si abductori si la 4 puncte rotatori. produsa de evitarea sprijinului pe membrul inferior afectat. 2. . Testarea mersului progreseaza cu un punct atingand cota 5 puncte . A. durerea apare foarte usor la debutul mersului. sex feminin prezinta o evolutie foarte buna a tuturor parametrilor avand un usor eficit de forta si mobilitate pe rotatia interna.

ROT.V...I.-V. ABD. 1.I.I. TESTING MUSCULAR MUSCHII V. Varsta : 69 ani : Sex : F Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta veche.N. V.F.N. 2 4 2 6 V. 6 Extins.F.F.F. V.I. 1 3. 1 . V.N.F.N. 3 5 2 6 V. – V.F. TESTAREA MERSULUI V. 22 Flectat V. TESTING ARTICULAR MISCAR V. int. V.I.N.F.F.. V. V. EA Gen. 5 V.N. V.F. TESTAREA DURERII V. EXT.I.F. V. 3 Nume : Voicu Cristina .N.. V. Gen. V. V. EXT.-V.I.I.F.V.Lotul 1 ( experimental ) Fisa nr. – V. 11 5 15-20 4 37 8 45 8 28 6 35-45 7 4. 2 4 2 V.V.N.F.V. 2 2. 29 Extins Gen.

Yumeiho – zilnic cate o sedinta . ex 8 x 5 ex 9 x 5 Rezultatele obtinute sunt : . ex 1 x 5 ex 2 x 5 b.ex active ex 17 x 10 ex 19 x 10 C. avand o evolutie de 2 puncte pentru extensori si de 1 punct pentru abductorii interni. b) pentru evitarea rotatiei externe. acum putandu-se deplasa cu ajutorul unui bastonchiar si fara dar cu schiopatare si foarte limitat iar durerea apare dupa o perioada buna de mers si dispare in repaus. amanand interventia chirurgicala . existand probleme legate de deplasare cauzate de durere . . 2. care face imposibila activitatea profesionala .Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers a. Pasive ex 15 x 10 . . pasive ex 1 x 10 . a) ex globale ex 14 x 10 ex 15 x 10 E. active ex 2x10 ex 5x10 B2 Refacerea abductiei – posturare ex 7 x 10 min . Am insistat pe soldul stang unde s-a instalat o usoara cuntractura si binenteles pe soldul drept pentru a ameliora deficitul de mobilitate si intensitatea durerii. Posturare : a) pentru corectarea flexumului. Concluzii : Pacient in varsta de 69 ani. prezinta o evolutie foarte buna . Parametrul “ mers” progreseaza 2 puncte ajungand la 5 puncte . Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea : b) ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10 c) ex selective pentru ischiogambier ex 5 x 10 C2 Tonifierea abductorilor a) ex globale ex 6 x 10 b) ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x10 c) ex selective pentru tensorul fasciei late ex 12 x 10 C3 Tonifierea rotatorilor int. ex 4 x 5 ex 5 x 5 c. el fiind posibil fara baston dar cu o usoara schiopatare. Durerea prezinta initial 2 puncte ulterior obtinand 4 puncte. localizata la soldul drept . . Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob.ex. .ABD. ROT. Testing-ul muscular – evolutie foarte buna obtinand la sfarsitul tratamentului nota 4 pentru toate grupurile musculare. Kinetoterapia – o sedinta pe zi.ex. int 3 3 4 4 1 1 5 5 1 1 Tratament : 1. sex feminin avand o coxartroza primitiva veche. abductia castiga 8 grade si are in continuare deficit de 8 grade iar rotatia interna castiga 6 grade si are in continuare 7 grade deficit.mob pasive ex 8 x 10 ex 9 x 10 . – mob. Testing-ul articular – extensia evolueaza 5 grade avand in continuare deficit 4 grade . B. active ex 11 x 10 B3 Refacerea rotatiei int. A.

gen.N. V.F. C.N. ABD. 1 3 2 6 V. Interventie chirurgicala P. – V. ROT. Gen. 20 Extins Gen. V.I – V. dr. 3 2.F.I. int 13 Flectat V. TESTAREA MERSULUI V.N.N. – V. Sex : M Diagnostic clinic: Coxartroza bilaterala .N. V.F.F. – V. EXT. 4 Nume : Mihalache Florin .I.I.F. TESTING ARTICULAR Sold drept Poz. Varsta : 70 ani . 1. MISCARI V.V. V.I.I.Lotul 1 (experimental) Fisa nr.T.F.F. V. 5 V. TESTAREA DURERII V. 15-20 V.. 3 3. 8 26 6 45 19 18 5 35-45  17 .F.N. V. – V. 2 Extins Gen. 7 V.F. 1 3 2 6 V.

I. dreapta 2. 28 35 ROT.N. ex globale 1 x 6 x 10 b. 5 5 5 V.V.I. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob. prezentand tulburari de somn din cauza durerii . pacientul fiind foarte agitat . 4 5 4 V. 2 3 1 V.V. 5 5 5 V. 2 2 2 Stang MUSCHII EXT. ABD.Sold stang Poz. Flectat MISCARI EXT. extizandu-se si la nivelul spatelui . Yumeiho – zilnic . ROT.I.V. Refacerea fortei musculare C1 Tonifierea extensorilor b.F.N. V. ex globale ex 14 x 10 ex 15 x 10 E. a. ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x 10 c. 1 3 2 ABD. 1 0 1 V. V. Gen.N.F.I. gen. ex selective pentru ischiogambieri ex 5 x 10 C2 Tonifierea abductorilor a.ex active ex 18 x 10 C.. int.N..I.V. TESTING MUSCULAR Drept MUSCHII V.. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 3 x 20 b) ex 5 x 5 c) ex 7 x 10 ex 8 x 10 Rezultatele obtinute sunt : .T.N. 2 2 1 V. ex selective pentru tensorul fasciei lata ex 12 x 10 C3 Tonifierea rotatorilor int.V. pasive ex 8 x 10 ex 9 x 10 .C. 2 3 1 ROT. 7 Tratament : 1. 3. int. 5 V..N.mob. ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10 c.F.ex active ex 2 x 10 ex 5 x 10 B2 Refacerea abductiei – postuare ex 6 x 10 min .ex active ex 11 x 10 B3 Refacerea rotatiei int.F. Kinetoterapia . int 21 V.F. 12 ABD.-V.F.. membrele superioare fiind obosite din cauza sustinerii corpului in carje.F. EXT.1/ zi B. Chirurgical – P. – mob pasive ex 15 x 10 ex 16 x 10 . 3 7 45 10 27 6 35-45 8 4. 2 3 2 V.I. Extins Gen. V.F.F. Extins Gen. V. 15-20  V. pasive ex 1 x 10 . membrelor superioare si ceafa .

TESTING ARTICULAR Poz. Testing-ul muscular : Sold drept – ajunge la o forta egala cu 3 Sold stang – atinge cota 5 pentru abductori si 4 pentru extensori si rotatori Concluzii: Acest pacient a evoluat bine in urma tratamentului aplicat tinand cont de faptul ca la inceputul tratamentului acest pacient nu se putea deplasa decat cu ajutorul cadrului iar durerea impiedica somnul in timp ce la sfarsitul tratamentului durerea apare dupa aproximativ 15 min de mers . Durerea prezinta initial 1 punct iar la final ajunge la 3 puncte.F. Testing-ul articular : Sold drept – extensia castiga 5 grade . Gen. V. mersul fiind posibil cu un baston.N. .F. Lotul 1 (experimental) Fisa nr. Varsta : 60 ani .N.N. 5 grade Sold stang – extensia castiga 7 grade . ABD.F.I. V. EXT. 4 6 2 6 V. MISCARI V.I.F. 6 10 V. 0 3. gen. – V.-V.V. 1 5 .N. TESTAREA MERSULUI V. V. 4 6 2 6 V. abductia 6 grade si rotatia int. V. 30 V.I. V.F. V. 5 Nume : Alinescu Corina . 15-20 45 V..I. .V.N..I.F. 14 40 V.. Mersul evolueaza tot 2 puncte ajungand la 3 puncte prezentand in continuare un deficit de 3 puncte.F. TESTAREA DURERII V.N.-V.I. 8 Extins Gen. 0 2. abductia 7 grade iar rotatia 6 grade .F.V. Sex : F Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta 1.F..

.F.-V. 0 0 0 35-45 0 Tratament : 1. globale ex 1 x 10 ex 2 x 10 C2 Tonifierea musculara abductoare : a. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei : b. active ex 2 x 10 ex 4 x 10 B2 Refacerea abductiei: b. ex.rotatia interna castiga incadrandu-se intre limitele normale. . ex globale ex 6 x 10 ex 7 x 10 ex 9 x 10 C2 Tonifierea rotatorilor int.: c. ex active ex 11 x 10 ex 12 x 10 B3 Refacerea rotatiei int. TESTING MUSCULAR MUSCHII V. 3 5 2 ROT. ex 14 x 10 ex 15 x 10 E. int. ex.C1 Tonifierea extensorilor : a. EXT. ex active ex 17 x 10 ex 19 x 10 C.I.abductia a evoluat 10 grade prezentand in continuare un deficit de 5 grade . 3 5 2 ABD. prin aplicarea tratamentului s-a obtinut o buna ameliorare a mobilitatii articulare. Posturare a) Pt. 5 5 5 V. durerea este absenta iar mersul se produce fara baston. V.Extins Gen.N. V. Flectat ROT. evitarea flexumului b) Pt. sex feminin. Parametrul “ durere” a evoluat de la 4 puncte la 6 aceasi evolutie o are si parametrul “ mers” incadrandu-se intre limitele normale .Refacerea fortei musculare . evolutia pe ansamblu este foarte buna. . ex pasive ex 10 x 10 c. 2.N. evitarea rotatiei externe B. Testing-ul articular – extensia a castigat 6 grade avand in continuare 1 grad deficit . Testing-ul muscular prezinta initial nota 3 pentru toate grupurile musculare luate in studiu iar la terminarea studiului au ajuns la 5 Concluzii : Pacient in varsta de 60 ani . Kinetoterapia – 1/zi A.F. Yumeiho – O sedinta pe zi insistand pe soldul drept unde exista o tensiune la nivelul tensorului fasciei lata si o usoara durere pe fesa dreapta.I.F. 3 5 2 36 9 V. . 27 4.int.-V. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 3 x 20 min Rezultatele obtinute sunt : .

6 Nume : Petrescu Mihaela . Varsta : 71 ani . TESTAREA DURERII V.C.I.F. Sex : F Diagnostic clinic : Coxartroza bilaterala . V.-V.V.I. V. V.V. 2 4 2 6 V. 1.F.F.F. V.F.N. V. 1 3 2 6 V.N. V.-V. V.F.F.I. V. Interventie chirurgicala : P.I.I.-V. V. TESTAREA ARTICULARA Drept MISCARI V. V.N.I. dr.N.. . 3 3..F.F.N. TESTAREA MERSULUI V. 2 2.T.Lotul 1 (experimental) Fisa nr.-V.N.

ROT. 9 32 22 4 8 6 4.ex active ex 11 x 10 B3 Refacerea rotatiei int. ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x 10 c. pasive ex 1 x 10 ... – mob. Gen. pasive ex 8 x 10 ex 9 x 10 . Gen.N. 1 3 2 ABD. ex globale ex 6 x 10 b. Ext. ex selective pentrul tensorul fasciei lata ex 12 x 10 . 6 13 23 Tratament : 1.I.-V. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob.-V. 15-20 45 35-45 V.F.F.Refacerea fortei musculare: C1 Tonifierea extensorilor : b.Gen.N.I. 5 24 16 9 32 22 4 8 6 15-20 45 35-45 6 13 23 Stang Gen.F. pasive ex 15 x 10 .int. ABD. 4 4 4 5 24 16 V. prelucrand si musculatura spatelui unde prezinta o contractura paravertebrala de partea dreapta avand si o scolioza cu concavitate de partea dreapta. 2 3 1 V. int.F.F. V.F.N. Flectat I EXT.F. EXT. 2 2 2 Stang MUSCHII EXT.N. int. V.N. Ext.ex active ex 18 x 10 C. ROT.-V. 1 1 1 V. ABD. Chirurgical P.I. Yumeiho – zilnic.F. 5 5 5 V. Gen. V. ROT.-V.V.ex active ex 2 x 10 ex 5 x 10 B2 Refacerea abductiei – posturare ex 6 x 10 min .I. Gen. Ext. 2 3 1 ROT. V.C. Am insistat si pe soldul drept unde este inregistrat un mare deficit de mobilitate. ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10 c.int. Ext. 1 1 1 V.mob.T. V. 3 3 3 V.N.I. forta musculara este foarte scazuta iar durerea este de intensitate mare. TESTING MUSCULAR Drept MUSCHII V. Flectat MISCARI I EXT.V.F.I. dreapta 2. V. ex selective pentru ischiogambieri ex 5 x 10 C2 Tonifierea abductorilor : a. 5 5 5 V. 3. ABD. Kinetoterapie – 1 / zi B.

. Testing-ul muscular – Sold dr. Testing-ul articular : Sold dr.C3 Tonifierea rotatorilor interni : a.N. 1 . V. extensia 4 grade.F. Concluzii : Pacient in varsta de 71 ani . V. V.F. – V. Varsta : 66 ani .N. rotatia interna 6 grade. TESTAREA DURERII V.I. abductia 5 grade iar rotatia interna 6 grade Sold stg.F. – V. abductia 8 grade. .N. V. 7 Nume : Sevoiu Mihai . TESTAREA MERSULUI V. 3 5 2 6 V. – V. V. .I. evolutia pe ansamblu este buna. Sex : M Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga 1. Durerea are o valoare initiala de 2 puncte iar la final ajunge la 4 puncte. V. Mersul evolueaza de la 1 punct la 3 puncte. atinge la finalul tratamentului cota 3 iar soldul stang cota 4. 2 4 2 6 V.F. extensia 4 grade. ex globale ex 14 x 10 ex 15 x 10 Rezultatele obtinute sunt : .I. – V.N.I.F. Lotul 1 (experimental) Fisa nr.F. sex feminin prezinta o reactie foarte buna fata de tratamentul aplicat. 2 2. aceste miscari prezantand in continuare deficit.

Posturare : a) pentru evitarea flexumului. EXT. 1 1 1 Tratament : 1 Yumeiho – o sedinta pe zi cu caracter general prelucrand si terenul superior si insistand pe soldul stang unde exista la palpare o contractura in regiunea tensorului fasciei lata si regiunea fesiera fiind prezenta si durerea care face imposibila activitatea profesionala.-V. 15-20 V. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob pasive ex 1 x 10 . Durerea inregistreaza initial 2 puncte in urma tratamentului ajunge la 4 puncte ceea ce inseamna ca apare dupa 30 min de mers si dispare in repaus. TESTING ARTICULAR MISCARI V. rotatia interna castiga 7 grade. TESTING MUSCULAR MUSCHII V. ROT. 27 Flectat 4. 6 V.F. . int.int 3 4 1 V. V. 3 4 1 ROT. pasive ex 8 x 10 ex 10 x 10 .ex active ex 3 x 10 ex 5 x 10 B2 Refacerea abductiei – mob. pasive ex 16 x 10 .I. 2.I. 5 5 5 V. 30 Extins Gen. .F. ABD. B.N. 5 Extins Gen.-V. Kinetoterapia – 1 / zi A.3.N. . 11 V.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 1 x 5 ex 3 x 20 min b) ex 4 x 10 c) ex 8 x 10 Rezultatele obtinute sunt : .N.I. Mersul castiga 2 puncte ajungand la 5 puncte . el fiind posibil si fara baston dar cu schiopatare.ex active ex 18 x 10 C. 3 4 1 ABD. EXT. – V. 4 37 7 45 8 34 7 35-45 1 V.Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea extensorilor : ex globale ex 1 x 10 ex 2 x 10 C2 Tonifierea abductorilor : ex globale ex 7 x 10 ex 8 x 10 C3 Tonifierea rotatorilor interni : ex selective pentru fesierul mijlociu ex 7 x 10 ex selective pentru tensorul fasciei lata ex 17x10 E. abductia a castigat 7 grade prezentand in continuare 8 grade . Testing-ul articular extensia castiga 6 grade si are in continuare un deficit de 4 grade.ex active ex 11 x 10 ex 13 x 10 B3 Refacerea rotatiei interne – mob.I. Gen.F.F. b) pentru evitarea rotatiei externe.N.-V.F. V.F.

Varsta : 68 ani . V. TESTAREA MERSULUI V. V. Concluzii : Pacient in varsta de 66 ani .TESTAREA DURERII V.I. 2 3 1 V. Sex : M Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta 1.N.I. 6 2. Lotul 2 ( de control) Fisa nr 1 Nume : Stamate Ion . – V. – V. 3 .F.N.F.. sex masculin prezinta o foarte buna evolutie a tuturor parametrilor. Testing-ul muscular prezinta initial nota 3 pentru toate grupurile musculare iar la evaluare finala obtin nota 4 prezentand in continuare un deficit de 1 punct.F.

int.N.I. MISCAR V. 1 V. 4 V.I. pasive ex 1 x 10 .int 3 4 1 V. Durerea a castigat 1 punct ajungand la 3 puncte dar prezinta in continuare un deficit de 3 puncte .I. V.N. 3 V.F. pasive ex 15 x 10 . – V.ex selective pentru ischiogambiere ex 5 x 10 C2 Tonifierea abductorilor – ex globale ex 6 x 10 . 2 3. 3 4 1 ABD.F. . ABD. V.I.ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x 10 . Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob.N. B. Posturare : a) pentru corectarea flexumului. Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea extensorilor – ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10 ex 4 x 10 . 9 4 15-20 6 27 5 45 18 28 4 35-45 17 V. – V. 1 1 1 Tratament : 1. 24 Flectat 4. 3 4 1 ROT.I.-V. V. EXT. V. EXT.ex active ex 11 x 10 ex 12 x 10 B3 Refacerea rotatiei interne – mob.F. ROT.ex selective pentru tensorul fasciei late ex 12 x 10 C3 Tonifierea rotatorului int. genunchi E Gen.F. – V. b) pentru corectarea rotatiei externe. TESTING ARTICULAR Poz.N.F.F. Mersul a ajuns la 4 puncte castiga doar 1 punct si prezinta in continuare 2 puncte deficit. 5 5 5 V.F.I.ex active ex 18 x 10 ex 19 x 10 C.N.N. 6 V.ex active ex 2 x 10 B2 Refacerea abductiei – mob pasive ex 8 x 10 .F. 5 Extins Gen.F. 22 Extins Gen. – V.-V. V. – ex globale ex 14 x 10 ex 15 x 10 E.V. TESTING MUSCULAR MUSCHII V.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 1 x 5 ex 2 x 5 b) ex 4 x 5 ex 5 x 5 c) ex 8 x 5 ex 9 x 5 Rezultatele obtinute sunt : . Kinetoterapie : A.

V. V. Concluzii : Pacient in varsta de 68 ani . Varsta : 63 ani . Lotul 2 ( de control ) Fisa nr. V. abductia 5 grade si rotatia 4 grade prezentand in continuare un deficit mai mare de 6 grade. V. – V. TESTAREA DURERII V. .F. Sex : F Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga 1.2 Nume : Popescu Mirela . forta musculara dar prezinta in continuare durere la intensitate mare care apare dupa foarte putin timp de mers. sex masculin prezinta o evolutie multumitoare a parametilor mobilitate .. Testing-ul articular : extensia a castigat 4 grade.F.I.N. Testing-ul muscular castiga 1 punct pentru fiecare grup muscular ajungand la 4 puncte.N. – V. .I.F.

I.F.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 1 x 5 ex 3x 20 min b) ex 4 x 10 c) ex 8 x 10 Rezultatele obtinute sunt : .ex active ex 11 x 10 ex 13 x 10 B3 Refacerea rotatiei interne – mob pasive ex 16 x 10 . 9 4 15-20 6 33 5 45 12 31 5 35–45 4 V.N. V. 4 5 1 V.F.F.N. int.. V. V. TESTAREA MERSULUI V. – V.I. V. 4 5 1 ABD.I. V. ABD. EXT.F.int 26 Flectat 4. TESTAREA ARTICULARA MISCAR V.F. 0 0 0 Tratament : 1.Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea extensorilor : ex globale ex 1 x 10 ex 2 x 10 C2 Tonifierea abductorilor : ex globale ex 7 x 10 ex 9 x 10 C3 Tonifierea rotatorilor interni : . TESTING MUSCULAR MUSCHII V.I.F. V.N. – V.F. 3 4 1 6 3 V.F.N.Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob pasive ex 1 x 10 . EXT. .ex selective pentru tensorul fasciei lata 17 x 10 E.F. Testarea dureri inregistreaza o evolutie de 1 punct ajungand la trei puncte avand in continuare un deficit de 3 puncte .N. Kinetoterapia : 1 / zi A. 2 3. ROT.V. 5 Extins Gen. 4 5 1 ROT. V.2 3 1 6 2. 5 5 5 V.N.V.I. – V. 28 Extins Gen.Posturare : a) pentru evitare flexumului b) pentru evitarea rotatiei externe B.ex active ex 18 x 10 C.ex active ex 3 x 10 ex 5 x 10 B2 Refacerea abductiei – mob pasive ex 8 x 10 ex 10 x 10 .. V.I. E Gen. – V.ex selective pentru fesierul mijlociu ex 16 x 10 .

. rotatia interna castiga 5 grade. . Sex : F . Prezinta o evolutie multumitoare pe ansamblu. sex feminin . Concluzii : Pacient in varsta de 63 ani . Varsta : 57 ani .3 Nume : Mihnea Elena . La sfarsitul tratamentului mersul este posibil si fara baston . dar limitat si cu shiopatare. Testing-ul muscular – initial prezinta un usor deficit inregistrand o forta egala cu 4 in timp ce la evaluarea finala aveau o forta egala cu 5 incadrandu-se intre limitele normale de forta. Testing-ul articular extensia castiga 4 grade avand in continuare un deficit de 6 grade. Testarea mersului initial inregistreaza 3 puncte iar la evaluarea finala inregistreaza 4 puncte avand in continuare un deficit de 2 puncte.. cu coxartroza primitiva stanga veche prezinta o buna evolutie a fortei musculare . Lotul 2 ( de control ) Fisa nr. abductia castiga 5 grade dar are in continuare un deficit de 12 grade .

1. EXT.int 28 Flectat 4.ex pentru fesierul mare ex 3 x 10 .Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga. Mersul este posibil la inceputul tratamentului cu baston iar la sfarsitul tratamentului este posibil fara baston dar cu schiopatare. – V. V. 1 2. – V. 13 V. Refacerea mobilitatii – B1 Refacerea extensiei – ex active ex 2 x 10 ex 3 x 10 ex 4 x 10 B2 Refacerea abductiei – ex active ex 11 x 10 ex 12 x 10 ex 13 x 10 B3 Refacerea rotatiei interne – ex 17 x 10 ex 18 x 10 C.F.I. V. TESTING ARTICULAR MISCARI V.ex pentru ischiogambieri ex 5 x 10 C2 Tonifierea abductorilor ex globale ex 7 x 10 ex 9 x 10 . –V. 5 V.ex 15 x 10 E.N. .N. – V.F. V.I. – V. ROT. TESTING MUSCULAR MUSCHII V. 0 0 1 Tratament : 1 Kinetoterapie : .. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex a 3 x 20 min Rezultatele obtinute sunt : .I. 8 Extins Gen.F. ABD. .N. V.ex pentru tensor fasciei late ex 13 x 10 C3 Tonifierea rotatorilor – ex globale ex 14 x 10 .I. B. 4 5 1 ABD.N.N.I.F. Durerea inregistreaza initial 1 punct egal cu 4 iar la evaluarea finala inregistreza 5 puncte prezentand in continuare un mic deficit.N. 5 5 5 V.I. TESTAREA DURERII V.F.F. V.-V. V. 38 Extins Gen. 2 45 7 45 0 33 5 35-45 2 V. TESTAREA MERSULUI V.N. 4 5 1 ROT. int. 4 4+ 0 V.F. 15-20 V. 1 3. Posturare – pentru evitarea rotatiei externe si a flexumului. Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea extensorilor ex globale ex 2 x 10 .F.F.F.N. EXT. V.V. Gen. V. – V.F.zilnic A.F.I. 4 5 1 6 V.I. 4 5 1 6 V.

abductia 7 grade . Testing-ul muscular – extensorii si abductarii castiga 1 punct incadrandu-se intre limitele normale in timp ce rotatorii interni prezinta o usoara evolutie de la 4 – la 4 + Concluzii : Pacient in varsta de 57 ani .. sex feminin prezinta o evolutie buna pe ansamblu . cu o usoara schiopatare. Testing-ul articular : extensia castiga 5 grade. Lotul 2 ( de control ) . rotatia interna 5 grade . durerea apare dupa o perioada buna de mers in timp ce mersul se face .

N. . ABD. TESTAREA MERSULUI V.N. avand in continuare un deficit de 1 punct.F. 1.I.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex a 3 x 30 min Rezultatele obtinute sunt : . 5 5 0 ROT. – V. 15-20 V.o sedinta pe zi . Posturare – pentru evitarea rotatiei externe D.ex globale a 14 x 10 a 15 x 10 E.4 Nume : Vasile Claudiu . TESTAREA MUSCULARA MUSCHII V. Kinetoterapia : . 11 Extins Gen. 0 3. V. Durerea este constanta . – V. 0 43 7 45 2 33 6 35-45 2 V. Varsta : 54 ani . V. 5 5 0 6 V. 36 Extins Gen.F.F.-V. Refacerea mobilitatii in articulatia coxofemurala stg.N. prin : B1 Refacerea extensiei – exercitii active b2 x 10 b3 x 10 b4 x 10 B2 Refacerea abductiei – exercitii active c 12 x 10 c 13 x 10 B3 Refacerea rotatiei interne – exercitii active c 18 x 10 c 19 x 10 E. – V.Fisa nr.F.I.F.I. Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea musculaturii extensoare – ex globale a 1 x 10 a 2 x 10 C2 Tonifierea musculaturii abductoare – ex globale a 7 x 10 a 9 x 10 C3 Tonifierea rotatorilor interni .N. EXT. 5 6 1 6 V. TESTAREA DURERII V.F. 4 V. V. – V. int 4 5 1 V. – V. A. se mentine la acelasi nivel si dupa aplicare tratamentului. – V.. 15 V. int 27 Flectat 4. – V. V. V. Gen.F. V.I.N.N.N. 5 5 5 V. 1 2. . TESTAREA ARTICULARA MISCARI V.N. ROT.F.I. Sex : M Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta. Mersul castiga 1 punct incadrandu-se intre limitele normale. V.I.F. 0 0 0 Tratament : 1. V.F.I.F.F.I. 5 5 0 ABD. EXT.

Concluzii : Pacient in varsta de 54 ani . extensia se incadreaza intre limitele normale in timp ce abductia interna prezinta in continuare un deficit de 2 grade. abductia 7 grade .. toate grupurile musculare incadrandu-se intre limitele normale de forta. pacientul prezinta o stare buna pe ansamblu. Testing-ul muscular – rotatori interni prezentare un usor deficit care devine absent la sfarsitul studiului . coxartroza primitiva dreapta incipienta prezinta de la inceputul tratamentului o forta musculara buna aplecandu-se tratament de mentinere . rotatia interna castiga 6 grade . . . sex masculin . Testing-ul articular – extensia evolueaza 4 grade .

I. 3 3 2 V. stg. 2 Kinetoterapie : 1 / zi B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob. V.N. V.I. 15-20 V. – V.-V. 24 28 4 45 17 ROT.F. Sex : F Diagnostic clinic : Coxartroza bilaterala . Poz. ROT. V. 1 V. 1. int 3 3 1 Stanga MUSCHII EXT. 1 2 1 6 V.F.F. TESTAREA MERSULUI V. TESTING ARTICULAR Sold dr. 1 0 1 V. 5 Nume : Ionescu Valentina .I.I.C.I. 3 4 1 ROT.N-V. 5 Extins Gen. EXT. 29 Extins Gen. – V.-V.N.F. Varsta : 74 ani . ROT. 4 3. int. 20 Flectat Sold stg. 3 V.N.F.N.I.-V.N. TESTAREA DURERII V. EXT. TESTING MUSCULAR Dreapta MUSCHII V. Gen.F.-V.F. 3 4 1 ABD.F.N. gen. 4 2. Flectat MISCARI EXT.N.I. 7 34 5 45 11 23 3 35-45 12 V. 5 5 5 Tratament : 1 Chirurgical : P. 4 ABD. Extins Gen.I.I. 15-20 V. gen.F.F. 1 1 2 V.-V. 15 18 3 35-45 27 4. 2 3 1 V. V.F.-V.F. 2 2 3 . Extins Gen. Poz. V. ABD.C. MISCARI V.Lotul 2 ( de control ) Fisa nr.N. V. Gen. stg. V.I.I. 5 5 5 V. 1 2 1 6 V.T. ABD.F. 11 V. – V. int. V.F.I. V.N.N. – V.-V.F. int.F. pasive V.N.F. V. Interventie chirurgicala : P.F. 3 8 V. V.T.

. abductia 5 grade iar rotatia interna 3 grade .pentru soldul drept : extensia castiga 3 grade . Testing-ul articular . pasive .soldul stang .extensorii si rotatorii castiga 1 punct in timp ce abductorii se mentin la 3. Durerea este obtinuta de intensitate mare .. Concluzii : Pacient in varsta de 74 ani . abductia 4 grade si rotatia interna 3 grade . . ex 8 x 10 Rezultatele obtinute sunt : . . in urma tratamentului aplicat castiga 1 punct dar impiedica in continuare desfasurarea activitatilor profesionale sau cotidiane.T. cu o coxartroza bilaterala care a suferit o interventie chirurgicala P. la sfarsitul tratamentului pacientul se poate deplasa utilizand doua bastoane. . ex selective pentru ischiogambieri ex 5 x 10 C2 Tonifierea abductorilor a.ex active ex 11 x 10 B3 Refacerea rotatiei int. ex 4 x 10 c. ex 1 x 10 b. Testing-ul muscular – soldul drept .pentru soldul stang : extensia castiga 3 grade . ex globale ex 6 x 10 b) ex selective pentrul fesierul mijlociu ex 10 x 10 c. Refacerea contului muscular dinamic pentru mers a. nocturna si impiedica somnul . pe soldul stang este pregatit pentru a proteja si soldul drept.extensia si abductorii ajung sa aiba forta de nota 4 in timp ce rotatorii ajung la 3.mob. selective pentru fesierul mare ex 3 x 10 ex 4 x 10 c. ex selective pentru tensorul fasciei lata ex 12 x 10 C3 Tonifierea rotatorilor interni a ex globale ex 14 x 10 ex 15 x 10 E. Mersul prezinta aceiasi evolutie .ex active ex 2 x 10 ex 5 x 10 B2 Refacerea abductiei – posturare ex 6 x 10 min . pasive ex 8 x 10 ex 9 x 10 . – mob. sex feminin .C.ex active ex 18 x 10 C.Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea extensorilor b. ex.

F.F. V.N.F.zilnic A. int.-V.-V.N. Flect ROT. 4 5 1 ROT. active ex11 x 10 ex12 x 10 ex13 x 10 B3 Refacerea rotatiei interne ex17 x 10 ex18 x 10 C. V.F. V.N. V. Posturare – pentru evitarea rotatiei externe si a flexumului. Ext. Gen. 1 2. – V.I.N.I.-V.F. 3 3 0 . Sex : F Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga. 1. int.I.Lotul 2 ( de control ) Fisa nr. EXT. 5 5 0 6 V.N.N.F. ABD. 0 0 1 Tratament : 1 Kinetoterapie : .F. Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea extensorilor ex globale ex2 x 10 . 12 42 36 V. 4 7 5 V. 8 Gen.ex pentru tensor fasciei lata ex13 x 10 V. – V.F. V. – V. 5 5 5 V.ex pentru fesierul mare ex3 x 10 . Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – ex active ex2 x1 0 ex3 x 10 ex4 x 10 B2 Refacerea abductiei – ex. TESTING MUSCULAR MUSCHII V. 31 4. 35 Gen.F.I.N.-V.I. 4 4 0 V. Ext. TESTAREA DURERII V.F. 1 3.I.I.I. 4 5 1 ABD.F.N. Varsta : 53 ani . V. B. 15-20 45 35-45 V. 4 5 1 6 V. – V. EXT. V. TESTAREA MERSULUI V. TESTING ARTICULAR MISCARI V.6 Nume : Sinescu Andeea .ex pentru ischiogambieri ex5 x 10 C2 Tonifierea abductorilor ex globale ex7 x 10 ex9 x 10 . V.F.

avand in continuare un deficit de 1 punct. forta musculara cat si durere prezetand in continuare un usor deficit pe musculatura rotatoare cat si un deficit de 1 punct pentru durere si mers . Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex. Concluzii : Pacient in varsta de 53 ani . Testing-ul articular : extensia castiga 4 grade . .C3 Tonifierea rotatorilor ex globale ex14 x 10 ex15 x 10 E. Rezultatele obtinute sunt : . prezinta o stare buna pe ansamblu. abductia 7 grade. . . . extensia este singura miscare care prezinta in continuare un deficit de 3 grade. Testing-ul muscular : la sfarsitul tratamenrului se incadreaza intre limitele normale pentru extensie si abductie . rotatia interna 5 grade . sex feminin prezinta o buna evolutie a paramatrilor mobilitate . Durerea prezinta o evolutie de 1 punct ajungand la 5 puncte dar prezinta in continuare un deficit de 1 punct. a 3 x 20 min. Mersul se mentine la 5 puncte prezentand in continuare un deficit de 1 punct.

ABD.-V. TESTAREA MERSULUI V..-V. 3 6 3 V.C.ex active ex2 x 10 ex5 x 10 . Ext EXT.F. 12 22 20 Stanga Gen. 2 18 10 V.I..-V.F.N. V. 1. Flect ROT. 3 23 15 4. ABD.N.V.F.F. TESTING ARTICULAR Dreapta MISCARI V.I. 3 1 2 V. ROT. 2 3 1 ROT.I. int. V. Interventie chirurgicala : P.Lotul 2 ( de control ) Fisa nr. int.F. Ext ABD. 1 2 1 6 V.F.N.N. 5 5 5 V. 2 4 3 V.N. Flect MISCARI EXT.N. Varsta : 77 ani .T. V.F. Ext Gen.F.-V. dreapta 2 Kinetoterapie : B.F. 1 2 1 6 V. TESTAREA DURERII V. 7 V.N.N. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensie – mob. ROT. 15 Gen. Gen. 4 2.-V. V.T. 2 3 1 V. V.-V.F.-V. 5 5 5 V.F.I. 7 Nume : Mihai Ioana . pasive ex1 x 10 . 1 3 2 V.I. Sex: F Diagnostic clinic: Coxartroza bilaterala .I.F.V.N.-V. int.N. V.I. 15-20 45 35-45 V.N.I.I. 2 3 3 V. 13 27 25 V.-V. int.F.F.I.F.I. V. dr. 3 2 2 MUSCHII EXT. TESTING MUSCULAR MUSCHII V. EXT.N.C.-V. 0 17 12 V. 4 3. 0 Gen. 15-20 45 35-45 V. Ext Gen. V.F. 1 1 1 Tratament : 1 Chirurgical : P. V.I.F.F. 1 2 1 ABD. V.

sold stang : . ex selective pentru ischiogambieri ex5 x 10 C2 Tonifierea abductorilor a. ex selective pentrul tensorul fasciei lata ex12 x 10 C3 Tonifierea rotatorilor interni a. Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea extensorilor b.toate grupurile musculare evolueaza cate 1 punct. . abductia 6 grade iar rotatia 3 grade .extensia castiga 2 grade .sold drept : . . ex selective pentrul fesierul mijlociu ex10 x 10 c. abductorii la 4 puncte iar rotatorii la 3 puncte.soldul stang aceiasi evolutie de 1 punct pentru fiecare grup muscular extensorii ajung la 2 puncte.mob pasive ex 8 x 10 ex 9 x 10 -ex active ex 11 x 10 B3 Refacerea rotatiei interne – mob. Testing-ul muscular : . Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers a.extensia castiga 3 grade. . ex selective pentrul fesierul mare ex3 x 10 ex4 x 10 c. deficitul fiind in continuare foarte mare. ex globale ex6 x 10 b.B2 Refacerea abductiei – posturare – ex6 x 10 min . ex8 x 10 Rezultatele obtinute sunt : . . extensorii ajung la 2 puncte iar abductorii si rotatorii la 3 puncte. Refacerea stabilitatii controlaterale ex1 x 5 ex2 x 10 ex3 x 10 E. Testing-ul articular : . Concluzii : Pacient in varsta de 77 ani prezinta o evolutie multumitoare pe ansamblu. ex globale ex14 x 10 ex15 x 10 D. abductia 3 grade iar rotatia interna castiga 3 grade. ex1 x 10 b. ex4 x 10 c.ex active – ex 18 x 10 C.soldul drept : .Durerea cat si mersul evolueaza 1 punct ajungand la 2 puncte . pasive – ex 15 x 10 .

Primul parametru cercetat a fost durerea localizata la nivelul soldului – peritrohanterian. un punctaj mie insemnand o intensitate mai mare a durerii. respectiv in coxartroza primitiva. am urmarit evidentierea eficientei reale a programului complex recuperator in patologia studiata. se constata un castig de 13 puncte pentru lotul experimental si doar 6 puncte pentru lotul de control. fesier. si anume. Discutarea rezultatelor Realizand pe baza parametrilor descrisi in capitolul precedent o evaluare clinica comparativa a pacientilor inainte si dupa aplicarea tratamentului. mai mare sau egal cu 30 si nu intruneste conditiile necesare pentru ca pe baza rezultatelor obtinute sa putem face o comparatie statistica cu noile date din literatura de specialitate si sa tragem astfel o serie de concluzii ferme. Astfel se constata ca la inceputul tratamentului scorul obtinut de lotul experimental este egal cu 19. Normalul este reprezentat de maximum de puncte iar in acest caz avand in fiecare lot cate 7 subiecti. normalul pentru fiecare lot reprezentand 42 puncte. lotul de bolnavi studiat nu detine un numar suficient. Totusi studiul atent al unui numar mic de cazuri este util in cred ca in surprinderea unor aspecte particulare si evidentierea tendintei generale de evolutie a coxoticilor. acelasi scor este obtinut si la testarea initiala a lotului de control in urma tratamentului aplicat.2. triunghiul Scarpa. Din pacate. Kinetoterapie + Yumeiho pentru lotul experimental si doar Kinetoterapia pentru lotul de control.4. care in mod normal pot obtine maximum 6 puncte . . astfel la sfarsitul tratamentului 3 pacienti se incadreaza intre limitele normale.

care se face dupa aceiasi cotatie alcatuita de Merle d Audigne. In consecinta se observa o buna evolutie a acestui parametru ca si cel reprezentat de durere. 3 dintre acesti pacienti incadrandu-se intre limitele normale acumuland maximum de puncte (6) si alti 5 pacienti prezentand o usoara schiopatare. mai ales in cazul pacientilor care nu se afla in stadiul final. la sfarsitul tratamentului lotul experimental a castigat 12 puncte in timp ce lotul de control a castigat 6 puncte.EVOLUTIA SCORULUI PENTRU PARAMETRUL “DURERE” 45 40 35 Valoarea initiala 30 25 20 15 10 5 0 Valoarea finala Valoarea normala Lot 1 Lot 2 DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU DURERE 14 12 10 8 6 4 Castigul lotului experim e ntal Castigul lotului de control 2 0 Cel de-al-II – lea parametru luat in cercetare este reprezentat de mers. mersul fiind insa posibil fara baston. . Acest parametru a avut o evolutie ascendenta. astfel la inceputul tratamentului lotul experimental a obtinut un scor egal cu 21 puncte iar lotul de control a obtinut 22 puncte rezultand ca cele 2 loturi sunt echivalente la inceputul tratamentului.

EVOLUTIA SCORULUI PENTRU PARAMETRUL “MERS” 45 40 35 Valoarea initiala 30 25 Valoarea finala 20 15 Valoarea normala 10 5 0 Lot 1 Lot 2 DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU MERS 14 12 10 8 6 4 Castigul lotului experimental Castigul lotului de control 2 0 Urmatorul parametru luat in cecetare fiind si un parametru obiectiv este reprezentat de mobilitatea articulara. In celelalte doua stadii. Desi refacerea stabilitatii soldului prin tonifiere musculara este obiectivul principal in coxartroza. In studiul initial. scopul de a castiga cat mai multa grade de miscare. scopul este de a limita sau intarzia aparitia redorii articulare. . ameliorarea mobilitatii coxofemurale este dorita ca prima conditie a refacerii functiei soldului de catre pacient.

coxartroza intereseaza mai ales miscarea de flexie – extensie.8 grade si prezentand in continuare un deficit in medie de 5. Prima miscare luata in cercetare este extensia care la determinarea cu genunchiul extins . De aceea in acest studiu am introdus doar miscarile de extensie. abductia rotatia interna pentru a evidentia eficienta acestui tratament la nivelul miscarilor cu cea mai mare disfunctie. o valoare foarte apropiata de cea a lotului experimental.2 grade prezentand un progres de 6 grade avand in continuare un deficit in medie de 2. pentru lotul experimental prezenta o medie de 6. La determinarea finala media extensiei pentru lotul experimental ajunge la 12. aceasta fiind de 6 grade.2 grade. inregistrand un progres de 3. apoi abductia si rotatia interna.8 grade. Tot la determinarea finala dar pentru lotul de control media extensiei atinge 9.In ordine.2 grade iar pentru lotul de control.8 grade. Evolutia parametrului limitarea extensiei cat si existenta la sfarsitul studiului intre cele doua loturi sunt prezentate in graficele urmatoare : EVOLUTIA PARAMETRULUI “LIMITAREA EXTENSIEI” CU GENUNCHIUL EXTINS 16 14 12 Valoarea initiala 10 8 Valoarea finala 6 Valoarea normala 4 2 0 Lot 1 Lot 2 DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU EXTENSIE 6 5 4 3 2 1 0 Castigul lotului experim ental Castigul lotului de control .

1 grade. evolutia acestei miscari fiind semnificativa: la sfarsitul tratamentului 6 pacienti incadrandu-se intre limitele normale lotul experimental castiga 9.2 grade si a inregistrat un progres de 6 grade ajungand la 35. EVOLUTIA PARAMETRULUI “LIMITAREA ABDUCTIEI “ CU GENUNCHIUL EXTINS 45 40 35 Valoarea initiala 30 25 Valoarea finala 20 15 Valoarea normala 10 5 0 Lot 1 Lot 2 DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU ABDUCTIE 10 8 6 4 2 0 Castigul lotului experim ental Castigul lotului de control .4 ajungand la masuratoarea finala sa aibe o medie de 38.Cea de a-II-a miscare luata in studiu este reprezentata de abductie executata cu genunchiul extins. Lotul experimental prezinta in continuare un deficit de aproximativ 7 grade in timp ce lotul de control are un deficit de aproximativ 10 grade.5 grade in timp ce lotul de control avea initial o medie de 29.2. el avand la inceputul tratamentului o medie de 29.

mai precis a studiului.4 grade avand in continuare un deficit de cel putin 6. EVOLUTIA PARAMETRULUI “LIMITAREA ROTATIEI INTERNE” CU GENUNCHIUL FLECTAT 35 30 25 Valoarea initiala 20 Valoarea finala 15 Valoarea normala 10 5 0 Lot 1 Lot 2 DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU ROTATIA INTERNA 7 6 5 4 3 2 1 0 Castigul lotului experim ental Castigul lotului de control . la sfarsitul tratamentului. in urma tratamentului aplicat.5 grade iar la masuratoarea finala prezinta o medie de 31.5 grade.Ultima miscare luata in studiu este reprezentata de rotatia interna care evolueaza astfel.6 grade. Lotul de control prezenta la inceputul tratamentului o medie de 24 grade.5 avand in continuare un deficit in medie de 3. prezenta o medie de 28. in timp ce. Aceste rezultate cat si diferenta dintre cele doua loturi sunt prezente grafic mai jos. Lotul experimental prezinta la masuratoarea initiala o medie de 24.

permit recuperarea mobilitatii la unghiuri utile.Rezultatele prezentate mai sus dovedesc ca programul de kinetoterapie sustinut de mijloace din terapia Yumeiho adaptate patologiei studiate. Lotul de control castiga 6 puncte ajungand la un scor de 28 puncte. In ceea ce priveste musculatura extensoare. Acest parametru prezinta o evolutie foarte buna. Ultimul parametru urmarit este reprezentat de testing-ul muscular efectuat pe extensoare. in general in plan sagital si mai putin in plan frontal si sau transversal. ea castiga 12 puncte pentru lotul experimental care la evaluarea initiala aduna 19 puncte ajungand astfel la sfarsitul tratamentului la un scor de 31 puncte. Acest rezultat nu trebuie sa impiedice insa instituirea cat mai precoce a programului de asuplizare. abductori si rotatori interni. care alaturi de cel de tonifiere urmareste sa conserve o functionalitate la parametrii cat mai inalti a soldului coxotic incercand sa evite limitarea drastica a mobilitatii care in timp antreneaza infirmitatea. la sfarsitul tratamentului toti pacientii avand o forta musculara mai mare sau egala cu 4. EVOLUTIA PARAMETRULUI “FORTA MUSCULARA “ PE EXTENSORI 35 30 25 Valoarea initiala 20 Valoarea finala 15 Valoarea normala 10 5 0 Lot 1 Lot 2 DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU FORTA MUSCULARA PE EXTENSORI .

EVOLUTIA PARAMETRULUI “FORTA MUSCULARA” PE ABDUCTORI 35 30 25 Valoarea initiala 20 Valoarea finala 15 Valoarea normala 10 5 0 Lot 1 Lot 2 DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU FORTA MUSCULARA PE ABDUCTORI 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 Castigul lotului experimental Castigul lotului de control . Acest parametru prezinta o evolutie multumitoare si pentru lotul de control care initial a acumulat 26 puncte iar in urma tratamentului aplicat castiga 6 puncte.12 10 Castigul lotului experim ental 8 6 Castigul lotului de control 4 2 0 Pentru abductori lotul experimental castiga 10 puncte el acumuland 22 puncte la evaluarea initiala in timp ce la evaluarea finala scorul ajunge la 32 puncte.

doi cu nota 3 si restul cu nota 4.Ultimul grup muscular este cel al rotatorilor interni care obtin in cadrul evaluarii initiale un scor de 21 puncte pentru lotul experimental si 23 puncte pentru lotul de control. EVOLUTIA PARAMETRULUI “FORTA MUSCULARA” PE ROTATORI INTERNI 35 30 25 Valoarea initiala 20 Valoarea finala 15 Valoarea normala 10 5 0 Lot 1 Lot 2 DIFERENTA DINTRE LOTURI PENTRU “FORTA MUSCULARA” PE ROTATORI INTERNI . restul obtinand nota 4. Lotul de control prezinta doi pacienti cu nota 5. La evaluarea finala a lotului experimental doar doi pacienti primesc nota 5 incadrandu-se intre limitele normale de forta. In urma tratamentului aplicat lotul experimental castiga 9 puncte in timp ce lotul de control castiga 5 puncte.

prin cresterea mediei de varsta. Patologia soldului reprezinta in general un capitol divers. 2. Coxartroza primitiva este o afectiune invalidanta. cu incidenta mare la populatia de varsta a-II-a si numai.Concluzii generale: 1. 3. articulatie portanta. Recuperarea medicala reprezinta un complex terapeutic deosebit de util pentru compensarea alterarilor functionale aparute in cursul evolutiei acestei suferinte si de asemeni reprezinta singura modalitate care asigura exploaterea maxima a restantului functional. care cuprinde afectiuni variate al caror numitor comun il reprezinta limitarea functionalitatii articulatiei coxo-femurale.9 8 7 Castigul lotului experimental 6 5 4 Castigul lotului de control 3 2 1 0 Capitolul V Concluzii si Propuneri 5. care a devenit din ce in ce mai frecventa.1. . deosebit de important in statica si locomatie.

combat eficient durerea si inflamatia articulara si contribuie la inbunatatirea parametrilor de functionalitate musculo – ligamentara. mobilitatea utila si functionalitatea globala necesara pastrarii articulatiei in conditii de activitate suficiente pentru impiedicarea invaliditati. programul kinetic reprezinta o modalitate de intretinere a functionalitatii articulare cat si de mentinerea autonomiei lor de viata. electroterapie. masoterapie etc. In coxartrozele neoperate sau operate. existand o diferenta de 7 puncte in favoarea lotului experimental care prezinta in continuare un deficit de 10 puncte in timp ce lotul de control prezinta un deficit de 17 puncte. 2. privind optimizarea tratamentului kinetic prin asocierea cu terapie Yumeiho in coxartroza primitiva. Mijloacele fizicale auxiliare hidroterapie. Coxartroza primitiva prezinta o frecventa mai mare pentrul sexul feminin. refacerea fortei musculare a stabilitatilor soldului ramane un obiectiv important si necesita un prigram kinetic eficient. 5. . Programele de recuperare se concentreaza pe kinetoterapie. cu atat rezultatele obtinute sunt mai bune. sustin corespunzator progresul kinetic. 10 sunt de sex feminin si doar 4 de sex masculin. 5.2. 3. este evidenta. din cei 14 pacienti luati in studiu. termoterapie. inainte si dupa interventia chirurgicala. 7.4. urmarind sa intretina stabilitatea dinamica si statica. Diferenta dintre lotul experimental si lotul de control in ceea ce priveste evolutia parametrului durere. 4. 6. Prin asocierea tratamentului kinetic cu terapia Yumeiho creste remarcabil eficienta tratamentului. In recuperarea soldului care este o articulatie portanta deci pentru care e cu mult mai importanta stabilitatea. Cu cat aplicarea tratamentului se face mai precoce. . am ajuns la urmatoarele concluzii: 1. Concluzii experimentale : Prin analizarea datelor obtinute in cadrul studiului de forta.

7. 4. 5. 8. .3. Propuneri : In urma studiului efectuat propun urmatoarele : 1. Respectarea pe parcursul vietii a “igienei” articulare a soldului 9. Evitarea supraponderalitatii. Propun asocierea tratamentului kinetic cu terapia Yumeiho pentru cresterea randamentului recuperari in coxartroza primitiva 2. Continuarea programului de recuperare la domiciliu. Programul de recuperare sa inceapa cat mai precoce. asocierea tratamentului kinetic cu terapia Yumeiho crescand evident eficienta recuperarii. Tratamentul sa se aplice atat preoperator. 6. Evitarea ortostatismului si mersului prelungit. Evitarea incercarii excesive a articulatiei soldului afectat. La mers se evidentiaza aceiasi diferenta intre cele doua loturi. Deasemenea propun aplicarea terapiei Yumeiho pentru o cat mai buna profilaxie secundara. lotul experimental prezentand un castig mai mare. cat si postoperator.5. 6. avand in continare un deficit de 9 puncte in timp ce lotul de control are in continuare un deficit de 14 puncte. 5. lotul experimental prezinta un castig cu 6 puncte mai mult decat lotul de control. Aceiasi diferenta se observa si in ceea ce priveste refacerea mobilitatii cat si refacerea fortei musculare pentru stabilizatorii soldului. 3.