ge de Alberto Bolocan si Paul Grigoriu di salut din nou pe cei ce sunt insetagi safle Iucruri noi din sferele muzicii universale. De data aceasta voi aborda un subiect foarte interesant si vital in limbajul oricdrui musician profesionist sau fie el chiar $i un simplu “céntaret de duminica”. Teoria ne va deschide noi porti spre compozitie si insasi Fig. injelegerea structurii muzicale. ‘Voi incepe prin a explica cum se construiesc acondurile pe treptele unei tonalitigi_ major (varianta naturala). Pentru inceput ne vor gindi la notele tonalitiyii, in cazul nostra C major (Big.1). $tim c& sablonul intervalelor unei tonalitati majore este cel din Fig.2 Fig.2 (von-ton-semiton-ton-ton-ton). ; Deci am stabilit cele sapte note c D E F GA BiC ale tonalitiii majore, pe care de WV SF WM YH SM NS acum incolo le vom numi “trepte”. 1 1 % 1 1 1 e Aceste trepte le vom nota eu cifte romane, iar numele gi functiile lor le putegi vedea in Fig.1. Cele mai importantetreptedintr-o tonalitate sunt: tonica (T), subdominanta (SD) si dominanta (D), numite trepte principale si notate I, IV si V. Aceste nume si func atribuite numai notelor respective, ci si acordurilor care se formeazi Centrare armonica ju suntpe aceste trepte (Fig.4). In muzica rock nu se foloseste numaiarmonia tonala clasicd, ci ea se imbina cu el- emente din alte limbaje muzicale. Ascfel apar numeroase except, cxemplul cel mai simplu find riffesile (power chords), acorduri succesive de cvinti gi octavi, strict interzise in tonalismal clasic. Cu toate acestea, foarte multe piese rock au la bazi limbajul tonal. Revenind la acesta vom spune c& tonica respectiv acordul de tonicd se constituie in centru gravitayional al tonalitigii, subdominanta este © funcgic cu caracter depresiv, in timp ce dominanta este expansiva. Pentru a ingelege mai bine lucru- tile, trebuie spus ci acordul de dominanta creeaza o tensiune care se cere neapirat rezolvati - ime- diat sau invirziat - prin aducerea tonicii, De aceea o succesiune de tipul LVI este suficienta pentru a defini tonalitatea, insi pentru “Prin tonalitate - in sens larg - se infelege fonomenul gravitatiunii si convergentei sunetelor unei compozitii musicale spre un centru sonor denumit tonicd.” tun spectru complet se foloseste cadenyacompusi_'T-SD-D-T (LIV-VL sau inlocuitoarele lor). Jn jurul cadengelor de acest tip este construiti intreaga muzicd tonal’, cici celelalte — trepte, numite si trepre secundare, nu sunt decit inlocuitoare pentru cele principale. In sfarsit, trebuie subliniat cd, pentru a spori tensiu- rca, treapta a V-a se foloseste de obicei cu septima (mici), acordul astfel rezultac fiind cunoscuc sub numele de septima de dominanti. De asemenea, trebuie notat ci in tonalism relagia D-SD (V-IV sau inlocuitoarele) este strict interzisi. Figd Trisonuri formate pe treptele tonalitatii majore Fig. Acorduri de septima formate pe treptele tonalitafii majoreoo cs Jean-Philippe Rameau ‘este unl dintre primi oameni care au pus basele teoriei musicales prin tratatul sau de ‘armonie din anul 1722. Puteqi citi yi studia mai mult din manualele de armonie ale tui Alexan- dru Pascanuy sau tra tatul de teorie a muzicli al lui Vietor Giulearew. Fig6 Acord micsorat sau diminuat: In Fig.5 se pot observa aceleasi trisonuri despre care am vorbit mai sus, cirora le-am addugat/ suprapus inca o tery’, in felul acesta formindu-se acordul de septima. Definigia sau noyiunea clasicA a acordului sun& cam aga: “tn conceptul dedus din t0- nnalitate, acordul este 0 organizare sonorit pe plan vertical (armonic), constind din suprapunerea a cel pigin trei sunete diferive dispuse la intervale de terfe mari sau miei.” Acum dupa ce am_ construit acordurile pe fiecare ueapti a tonalitigii, observam ci ele sunt de mai multe tipuri. Acorduri majore pe treptele I, IV i V5 minore pe treprele IL, IIL, VI micgoner sau di- cae) Acord major de septima mare: CT+ M7 Cf ‘Acord major de sepsima mick: Acord minor de septima mica: Cam? minuat pe treapta VIL. Acordurile din Fig.5 congin in plus septime mari (7+) pe treptele I si IV, iar pe treptele celelalre septime mici (7). Fig.6 ne arati simbolusile si felul in care putem nota un acord intr-un mod cat mai ugor de citi {In una din urmatoarele “lectii voi dezbate subiectul acordurilor “risturnate”. Sper ca nu am avut asta o formulare prea pirindu-va ci am folosit un “limbaj de lemn” fa limita timpului liber ag fi dispus SG Mimutese cdteva din intrebarile care vi_macini, prin interme- diul forum-ului de pe — site-ul formariei RISING SHADOW. Pang acunci...scudiu placut!! Alberto Bolocan $i Paul “Slayer” Grigoriu (RISING SHADOW ) Live la “EAST WEST FEST 2006"