Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Om Suduri

    Uploaded by

    Iulia-Elena Lupu
    4 views13 pages
    suduri

    Original Title

    om-suduri (1)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    suduri

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views13 pages

    Om Suduri

    Uploaded by

    Iulia-Elena Lupu
    suduri

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 13
    Subiecte examen 2012 ORGANE DE MASINI NAVALE Partea I Curs 1 SI. Nofiuni introductive (Masina. Mecanism. Agregat. Aparat, Organ de masin) $2 Transmisii cu roti dinjate $3. Clasificarea rojilor dinate (Tipuri de angrenaje) Curs 2 S4. Elemente geometrice a rofii cilindrice cu dinti drepti $5 Legea fundamentala a angrenarii $6 Curbe folosite pentru profilul rotilor dinfate S7 Ecuatiile evolventei si proprietatile ei Curs 3 S8 Elemente cinematice ale angrenajului evolventic $9 Determinarea razelor cercurilor de rostogolire $10 Cremaliera de refering Curs 4 S11 Angrenaje cu deplasare de profil $12 Angrenarea rotilor deplasate S13 Determinarea unghiului de angrenare a, in functie de deplasirile specifice ale rofilor (Determinarea arcului dintelui pe un cere de raz oarecare) drepy S14 Continuitatea angren: i. Gradul de acoperire Curs 5 S15 Notiuni de prelucrare a rotilor dinate $16 Fenomenul de interferenta. Numarul minim de dinti Curs 6 S17 Forme de distrugere a dintilor roilor dinate S18 Materiale folosite in constructia rojilor dinate Curs 7 $19 Calculul de rezistenta la incovoiere a dintilor rotilor dinjate cilindrice cu dinti $20 Calculul de rezistenta la presiunea de contact a rofilor dinfate cilindrice cu dingi drepti Partea a II-a Curs 8 S21 Angrenaje cilindrice cu dinji inclinai, Particularitafi geometrice si cinematice S22 Aspecte ale angrenari rotilor cilindrice cu dinti inclinati Curs 9 $23 Forfe in angrenajele cilindrice cu dinji inclinaji $24 Angrenaje conice. Elemente geometrice S25 Forfe in angrenajele conice Curs 10 S26 Angrenaje melcate. Elemente geometrice i cinematice $27 Forte in angrenajul meleat $28 Clasificarea transmisiilor prin curele. Elemente geometrice la transmisiile prin curele Curs 11 S29 Forte in ramurile transmisiei prin curele $30 Asamblati filetate (Clasificare) Curs 12 $31 Asambliri sudate. Generalitati $32 Clasificarea sudurilor $33 Calculul sudurilor: Suduri cap la cap $34 Calculul sudurilor: Calculul sudurii de colt frontale $35 Calculul sudurilor: Calculul sudurii de colt laterale (longitudinale) $36 Calculul sudurilor: Calcul imbinarilor in T, cu cusituri de colt (monolaterala si bilaterala) $37 Calculul sudurilor: Calcul sudurilor in T solicitate la ineovoiere CURS 12 ASAMBLRI SUDATE 12.1, Generalitati Asamblarile sudate sunt executate prin operatia tehnologicd numita sudare, care consti in impreunarea direct a doud piese metalice sau nemetalice (materiale plastice), din materiale identice sau similare, fara folosirea altor elemente intermediare, in conditiile: - cu aducerea la plasticizare a suprafefelor aldturate (cu sau f’rd surs& de caldura); - cu sau fra adaos de material cu compozitie corespunzatoare; - cu sau fara existenta unei forte exterioare. in general in cadrul unei suduri realizate printr-o tehnologie de sudare apare o noua notiune a materialelor (sau proprietate) numita sudabilitate. Sudabilitatea ojelurilor este 0 caracteristica complex care determina in conditii de sudare date — aptitudinea lor tehnicd pentru a realiza anumite imbinari sau capacitatea unui metal de a fi sudat in conditii de fabricatie impuse, intr-o constructie conceputi corespunzitor si de a se comporta satisficitor in exploatarea pentru care a fost destinati. Sudabilitatea conceput astfel depinde atat de proprietitile ofelului cat si de alti factor indiferent de materialul de baz: - comportarea la sudare — posibilitatea de a realiza imbinari sudabile far defecte prin folosirea unei anumite tehnologi. - siguranta la sudare — insusirea imbinirilor sudate a carui material a suferit influenja unei anumite tehnologii de sudare, supusa solicitarilor de a nu-si altera inacceptabil caracteristicile tehnice. in general la sudarea a doua materiale identice apar urmatoarele zone caracteristice: fs sMuctuee pare ee SY CME if f (dona le una oe a cb apeat ae nctobubl Figura | Domenii de aplicare: in industria constructiilor de masini si a constructiilor. Avantajele asamblarilor sudate sunt legate de aspecte economice (manopera si material), tehnologice si de exploatare. Din punct de vedere al materialului: Constructiile sudate prezinté fata de cele nituite, tunate si forjate, o serie de avantaje care conduc la economii de material si de manopera. Economia de metal la constructiile sudate este de 15-20% fata de constructiile nituite si de pana la 40% fata de cele turnate (prin folosirea integral a sectiunii (care nu este slabiti) — lipsesc elementele intermediare care duc la cresterea greutiitii (suruburi, nituri)). Posibilitatea aplicarii locale ale unor tratamente pentru materiale rezistente la uzura. Din punct de vedere al manoperei — economie de timp la executare, operatii pregititoare mai putin costisitoare, eliminarea aproape complet a rebuturilor (frecvente la turnare). Tehnologic: utilaje ieftine, eliminarea modelelor la turnare, reducerea zgomotului, posibilitatea realizarii pieselor care prin alte metode mu se pot realiza. Conditii de exploatare: preiau convenabil solicitarile datorate fluxului continuu a liniilor de fora, posibilitate de rigidizare ugoara, etanseitate, siguranta in exploatare. Dezavantaje: calitatea sudarii depinde de calificarea si atentia personalului ce executd sudura, de pozitia si mediul in care se lucreaza, de calitatea aparaturii. in sudura pot apare tensiuni remanente care duc la deformatie, controlul sudurii implicnd personal specializat. Preincdlzirea pieselor ce se sudeazi acjioneazi favorabil, reducdnd pericolul aparitiei fisurilor. Se recomanda ca temperatura de preincalzire si fie stabilita in functie de continutul de carbon echivalent calculat cu relatia: Mn Mi Mo C. | Cy ee tee eee [%] si anume, daci C,<0,45% nu este necesari preincalzirea; dac& C. = 0,45 ...0.60.% temperatura de preincalzire 6, = 100...200°C; dacd Cp > 0.60% temperatura de preincalzire 6, = 200 ...250°C. 12.2. Clasificarea sudurilor Clasificare sudurilor se face dupa urmatoarele criterii a. in functie de energia utilizata la sudare distingem: 1. energie termochimica (cu gaze, cu electrod fuzibil, aluminotermi 2. energie electrotermica (cu are, prin presiune, prin inductie, etc.); 3. energie mecanicai (sudare la rece, prin explozie, prin ultrasunete); 4, energie termici nespecificd (forjare, sudare prin aer cald sau prin elemente incalzite); 5. energie radiant (sudarea prin radiafii - Maser-Laser). b. Din punct de vedere constructiv imbindrile sudate pot fi: - cap la cap (cu margini in V, in Y sau U, in K sau X) - in colt - in T (pe o parte, bilaterala, in addncime (in K)) - prin suprapunere (frontala, lateral, combinata) - cu eclise in cruce - in gaurd c. Dupa pozitia cordonului de sudura se disting: - suduri orizontale pe table orizontale (rezistenté 100%).; - suduri verticale pe table orizontale (rezistenta 90%); - suduri orizontale pe table verticale (rezistenta 85%); - suduri peste cap — pe plafon, pe tavan (rezistenta 80%). 12.3. Principii de calcul a imbinarilor sudate In calculul sudurilor se aplicd principiile generale de rezistenta materialelor. Deoarece caracteristicile mecanice ale cusaturii sudate, precum si ale materialului din zona influenjata termic sun definite de cele ale materialului inainte de sudare, rezistentele admisibile la solicitari statice se aleg in functie de rezistenta admisibilA a materialului de baz. Gas = YP Oq Tas = 9*Ta sau as = ky ky + dq - tensiunea admisibila normala pentru materialul de baza; ko - coeficient de calitate care tine cont de conditiile in care s-a efectuat sudare si de rigurozitatea controlului; ko = 1 pentru sudura de rezistenf& buna, calitate si un control riguros; astfel ky = 0,75 ...1. ky - coeficient care tine seama de modul de comportare a cusaturii in exploatare, legat de forma sectiunii si felul solicitarii; Exemple: pentru cusaturi cap la cap solicitate la tractiune k, = 0,75, la compresiune ky = 0,85 ...0,9; la incovoiere k, = 0,1; la forfecare k, = 0,65. Pentru cusaturi de colt si toate tipurile de solicitare k, = 0,65 Tabel 1 Clasificarea sudurilor (constructiv) imbinari cap la cap pe o parte bilaterala jin adancime (in inT K) frontali laterala . prin suprapunere combinata cu eclise ‘in cruce el + le alta) > BHR in gaurd imbinari in colt 12.4. Fortele si momentele de calcul Forfele si momentele care actioneazi asupra sudurilor se majoreazi cu o serie de coeficienti, astfel: (Un calcul ajutitor trebuie si ia in considerare, masura in care sarcinile sunt cunoscute in adevarata lor marime, socurile, ) F. = Br Ba BaF Mc = By * B2*B3*M F., M; - fortele si momentele de calcul pentru suduri; F, M - fortele si momentele nominale; B, - coeficient legat de precizia cunoasterii marimii forfelor, By = 1 ...1,3. Bz ~coeficient ce fine seama de influenta socurilor, By = 1...3. By - coeficient de importanti a sudurii, 1,2...1,3 este valoarea maxima in care ruperea piesei prezinta pericol pentru viata omului. 12.5. Calculul sudurilor Rezistenta imbinarilor sudate este influentaté de o serie de factori ca: felul materialului de baz sau de adaos, forma si dimensiunile imbinarii, procedeul de imbinare, clasa de executie etc. in general, existenta unui cordon de suduri conduce la o distributie uniforma a eforturilor unitare, respectiv la o concentrare de eforturi unitare in cusatura de sudura si in zona adiacenté ei, reducdndu-se astfel rezistenta imbinarii, in general in cazul solicitarilor variabile. 1. Suduri cap la cap a. Calcul sudurii supuse la solicitarea de tractiune (figura 2) Aria de calcul a sudurii: 1, - lungimea utild (portant) a sudu a- grosimea sudurii. L- lungimea pe care se sudeaz materialele de baz. Pentru calcule curente a = (0 mirire a lui a nu contribuie la marirea efortului unitar al cusaturi). Pentru o suduri cap la cap dreaptd, solicitatd la tractiune efortul unitar efectiv va fi: F Sts = 7S Fas As b. Calcul sudurii supuse la moment incovoietor este efectuat dupa relatiile din rezisten{a materialelor (figura 3). Gis = A Ww, 5% Figura3 in cazul solicit&rii simultane a imbinarii la tractiune si incovoiere se face insumarea eforturilor unitare. Astfel: + a + eam Os = Oe5 + Fis = + —; SG, IGE CE rere iret Co c. Calculul sudurii cap la cap inclinata fata de forta (figura 4) Fsin a Fcosa Figura 4 in cordonul de sudura apar solicitarile 05 $i T;: Os = =" (pentru intindere) 1, = Hoese cosa FE (pentru forfecare) unde: 1,=1-2a l v=— sing insumand, dupa ipoteza a IV-a de rupere, eforturile unitare axiale si cele tangentiale, rezulta: es = .|O%, + 312 < Os Ges ~ efortul unitar in sudurd. Il. Suduri de colt a. Calculul sudurii de colt frontale COO) a Figura 5 La aceste imbinari, marginile pieselor de sudat se suprapun. Sudura se poate aplica a un capat — monofrontal (pe o parte) ~ sau la ambele capete — bifrontal (fig. 5 a si b). Suprafata exterioara a cusiturii poate fi: dreapta, concava sau convexa (figura 6). Figura 6 Grosimea cusaturii sudate a se masoara pe planul bisector al cusaturi; de forma si méarimea ei depinde capacitatea de rezistenta a imbinarii care va fi: - la cusaturi cu suprafata plana a = t - cos 45° = 0,7-t; - la cusaturi cu suprafata concava a ~ 0,5¢; - la cusaturi cu suprafata convex a ~ s. Forma suprafetei exterioare conditioneazi comportarea imbinirii in exploatare. Astfel, sudurile cu suprafata exterioara plana sunt mai economice si mai elastice decat cele convexe, iar cele concave sunt superioare celor plane din punet de vedere economic sau elastic dar au o sectiune activa mai redusa. Cu toate acestea sudurile cu suprafefe exterioare concave sunt preferabile in cazul cand imbinarea este supusa la solicit variabile. Efortul unitar in sudura la solicitari simple, ca in figura 5, se determina cu relatiile: F F 7, Pentru sudura monofrontala; = pentru sudura bifrontala; 2als 14tls Pentru o sudura frontala solicitata simultan la intindere si incovoiere, ca in figura 7, relatiile de calcul sunt: 's © Os Ts at wet pentru sudura monofrontala; cae Ty = ag + Sty pentru sudura monofrontal - ed - 1s = mq 1 Me Figura 7 b. Calculul sudurii de colt laterale (longitudinale) in general cusdtura sudati se realizeazi pe intreaga lungime de suprapunere a pieselor. Efortul unitar de forfecare la o imbinare ca in figura 8, va fi: F F = < Ts = Fa, — Teel, = Tas OD Diagrama solicitarilor din figura 8 arati cA eforturile unitare nu sunt repartizate uniform de-a lungul cusaturii, cum s-a considerat in calcul si c& valorile eforturilor unitare obfinute cu relafia (x) sunt valori medii. intrucdt raportul dintre valorile unitare maxime gi cele minime creste cu lungimea fesaturii, acest raport se limiteazi la Imax < 50° t. in 8 cazul in care | rezultat din calcul este mai mare decdt lungimea pe care se pot suprapune piesele, se recurge la completarea cusaturii prin sudare frontal sau in gauri (circulare, ovale etc.) ca in figurile 10 sau 11. Sudarea se poate face fie prin umplerea gaurilor cu material de adaos, fie prin realizarea unei cusaturi pe perimetrul gaurii. Figura 10 Figura 11 in ipoteza c& cele doua cusaturi sunt solicitate de un moment incovoietor (ca in figura 12), calculul simplificat, pentru cusituri la care | < 40 t, se face cu relatiile: M,

    You might also like