Academician prof. DAN MATEESCU > Dr. ing. IOAN CARABA CONSTRUCTII METALICE CALCULUL $! PROIECTAREA ELEMENTELOR DIN OTELOfeluri_ de uz general utilizate in R.S. Rominia Garacterbtiet Compozifia chimied pe proius, tn % Rezistenga de lrupere la trac- time R (6) stue 3 cic | og | 2 | § fearoa| ‘fas [sujet | roxtor| sui Ef B fompon) age [Sige Foyer] Salt ) ate clement 2/2 ve) Bie |S Pols ene | a ct | 2 | imax, | max. | max. ] max. | mas, | 4 & 6 Ta 1. 32 HE) 7 | 0.60 a nm | O18 1. 34 —— 0 paar | 000 1 ja | 035 OLa7 OL 42 OL at 0,50 Al> 0,035 Ale 0,035 OL 32 0,20 4B | ke 0150 1 | | 0.50 [0.85 | 0.40 | 0,055, ‘OL 60 1 | G40 | 0.85 | 0,40 | 0.055 OL 70 1) | 0,50 0,40 | 0,055 Or 06 oar | | = OLE 35, 039 [= == = = OLCWS 0.49 |7 =| = OLT a 0.15 [090 | O55 [0,050 = OL a5 0.25 | 0,70 | O58 | 0,050 = OT 0.40 | 0,90 | O42 [= |= = 7 | OtsaMo<0a 44 MoCit 0,45 | 0,80 | 0,37 | 0,035 | 0,035 | G'4y-cre1,30 06 * Cu acordul produestoralui se pot livra sl semicalmate (3). continutul de Si flind de ** Ofeluri care pot fi livrate la clasu respectlva de calitate in stare calmata (Kk) sau calmat \ Pentru garantarea energici de rupere KV la —30°G ia comanda se completeara simbo-la uzivarea eonstrucfiilor metallee Tabelut 1.1 mecanice (daNiaun), tehnologiee si de tenacitate (daJjom’, respectiv daJ) 1 de ent - : ‘Rezilien| [Mita de enrgere R,fo.) | Alanaitea e-| ngoirea la | "vmttbak | Bnergla do cugore L Ire A.(6),%min. | rece KCU30/2 im KV frosimea produswlud a Pentru produse cu diametrul sau grosimea @, In mam i ‘A. Profile pline su forjate 1 tn -420°6 (este [1ecacso [40cast00| BSe< | acts } Th Protite fasonate adoro to0s tir o i we) ae i ©. Table, platbande, ofel lat, benzi aceranlnen | aci6 | a>I6 4 Ste | 16.75 | Wasa | 8-0Rd j 7 b 4a 7 -}-[- ~ 16 i a i 2 | 19 18 31 -{[-|- ~ [24 23 a _ i — | i k one | an 23 Nv | ae | 8 26 36 3B 34 39 3B 37 a2 31 30. | 36 2B Bt i 3234 3638 23 26 Br 6 maximum 0,17%. suplimentar cu alumintu, vanadin, Ulan ete. tul clasei de catitate cu I, lar pentr —40°G, cu IT,ELEMENTE DE CONSTRUCT DIN OTEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD 24 Ofelari rezistente Ta coroviune atmosfericd yi ofeluri ca granulatie Capneteristies Conrpovijia chimied pe prodvs, in % [__Comoviia chimied ne pieces jo ] ; Treaty | Wipers” eae ont e rupere | -| 21S StI} sector | Sul? ane tiune | “ztosinea ~ alae ee PPT | SS] dae [en] tot BBLS home) max fen) mae, | om, \ = Sis Penton table eu ¢ |3/4 To hiecei z q asteo| ects | 1S} 2 4 & stent ai} 4 0,12 0,5.0.0,8 : ORCA 3773 #-| 0,12) 0,45 £ | >0,055) 0,040] Aisgoau 2745] 24 | 23 sh 0.85 Nr<0,018 it Blot, (O20 1.20 0,045 orca 6373 || 0,60] « 0,045 s2—etl oa} 35 AIT 0,16) 0,90 20,055 N,<0,015 ' 4 {ke I. bat V30,050 | | Ni<0,30 . } 0cs 44 apie [0.221 0,78...1,15 [e,s0) 0,045) 0.045 | Suara ft 8h 28 | 26 | Nb30,020 j Y v>0,000 Ni<0,070 | AlzOUIS os 527 0.20) 1:05...1,65 | 0,80] 0,035) 0.035 | RpSso.ua9 fase oe | a Ngo 0,0020 i | { } r VE 0,050 | OCS 55 0,22) £,05...1,70 [6,40] 0,030] 6,040 55 8 ay | az Fip0,005 | | V<0,18 to Ni< 0,80 1 t O¢s 58 0,21] 1,05. ..1,70 | 0,30] 0,040] 0,040 be—m) 7 | se) i 1 © Ofeluri care se IIvreazA in mod ebisnult necalmate (n). Cn acordul producstorulul pot ** Gfeiuriie pot fi livrate, Ja clasa respectiv4 de calitate, In stare calmata (k) san calmate 4 Cingele de calltate Sa sl 5b se vor evita pe eft posibil. 2 La cererca benefieiarvlil, pentru aceusti mares se poate yaranta revitienta KCL 20/2MATERIALE PENTRU EXECUTARFA CONSTRUCTULOR METALICE, 25 Labeled 1.2 lor mets 1 construe meeanice (dlaN/nire), tehnologice si de tenacitate (lacl/em’, respoctiv daly Tadgire to rece | Rezitionsa | Ja 180" pe dom eu minima jergin de rurere minin. peairu dinmetrat GU 50,2 la a temperatura de Lan 8,65 5) 420°C pente groimea a, nua Vow =40% | 5G Ae | scneas | gate a 25 - — ~ 2 ai on 29 = = - ay a fd=2a fda250] 6 i | | dasa | 6 i I | | | ae 1 d-sa nba] 7 | | | | "1 19 7 | | 1 livrate s! semivalenate (s) cind continutul de sfliclu nu va depiisi 0.17% sav ealmate (ki suplimeatar pe bazi de alurnini, vanadiu, titan ete, inima de 3,530 ELEMENTE DE CONSTRUCTH DIN OTFL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD 3 eo |e doa fa 5 snnotoe | ele tale 3 owionere sputobrmia | JFSISIEPA[ZIVIVS FS/e/elerere/ore 3 ale|z|elelelele| 4 |<) 4[2\<]2| 4144 ouorestige axermames elele| le] lel lole 3 yeuED ° ° | ey ee 3 Teuipaaqog ley leer) fey fe 5§ Toawoonf fe]*]e le [© ° 3 (ep & ta) | =| 3 + a| 2 (es) | | i a iE apie i 2 |2) 3 ¥ (0h) el yey) fe . $ 2 ee) * felele . : e||° ‘ Tie sTepepsyel fele 2 T elelelele| jejejelele ° 2 3 5 2 ngnyajo woreyy f= JS js [ts eiefdtejelels|elals|s 3 mnple MNS RIB RIE BIR Rig |R)STRIR/ SS 15 Slalagaialabe eis |2/alelela z FEMS deeded Keli ed eed Kel Red Red Red ed edd = + anyones ov vomant | l2.|on la jun failure in| fp] ||| 2 [| « r 2 evemmoanror| |) |i] [4/4 /4]4| 4 | 4] 2) 4] aie = elelelele lel aie) ee Ble ali roy ale al. woman TUT ele) | al aleje| fala 3| = arvaride als 3) og faoonpocatioma | |TEYTelete | |alefefey fe] 3) 4 z ; zle : & ames] ielelfelEE 1) fat ty atl nypout sons muany ap INWUySOYT 10 nasi ayiwoy 18 ness 2 = sie E68 gest be8 22295 apediouse a BES SS 5 EES yp winooxo 97 eplansystog areuprey asnporg,3t qepuewores [nZ2D @ (a7) woipx0 no Jomreatios ~ ¢ trswasseg sozT eauos ~ g funMeNEsuTg — I CTCL TTT od BL fapZjaatd 5 “S90 [Aho op S1so.yUI ny BsoFOs vs PZDYTEILK Tp oYEIIL BP d[ese1D + “ewepns Wonnstios — g tumqamé no oyeurquiz nes ayytu WjonaysuoD — AIS (Qaoe ans) vinzgos aamwoy — guar Sees — gy, {yreULIOM PINyBIEdUIS| — NT, “Hear opieoy — “weg tour — Yj teppaniou — u fron — wi tower arog — wry | “GL-TTGI SV.LS ‘82/0/B010T SV.LS '92-008 SWLS "Ay MATERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTILOR METALICE e710 aaeltoy agama, @0S 10 aqeumny oyuamarsy onye le . w10| S/sat) WK) |W) mpom one le ° wso| Sisrr/ wi wl mw ortsay | on}. je ° s500| S| SL) Wa | ita) Wa one le . 32°10 sit nl «|W one |e ole 10 sl; NW; wl on = on}e le ele zo} S| sl) wl wf ow z one fe ° ~ ws0| S| Sl) Wal iva zg 5 one fe ole wio| S| sil wl ow ° 5 onle |e ary zeio| S| sif wl nN] ow = 2 one fe ole zeTo | S| wa] wal wal iva = ow ° ole we0| N|NXL| Wal na! iva 2 e one |e ejele wo] SP NL] wa Wad g On ° ole WO) N| Ni] Waj| Wa) wa a on | ele . wsoo] S| si] wl] wl OW ° ele 70 we | wa [ive92. ELEMENTE DE CONSTRUCT DIN OTEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD 4.2.1. Materiale pentru elemente de constructii din ote! In tabelul 1.5 se prezint& indicatii generale privind stabilirea marcii, a clasei de calitate, a gradului de dezoxidare si a conditiilor pe care trebuie sa le salistaci otelul pentru diferite elemente de constructii proiectale In solulie nituit sudald. Stabilirea marci si a calitRfii ofelului se recoianda s& se [acd separat pentra diicritele elemente ale unci constructii din olel, fintnd scama de rolul si importanla elementulai in structurd, de conceptia constructiva si de natura si nivelul solieiLZrilor. ti In gen din ofe- 1.2.1.1. Constractii metatice imbinate eu nituri sau eu saruh ral, constructiile inetalice nitaile sau Imbinate cu suraburi se execul luri din elasele de calitate | sau 2 neealral. Hlkemeutele neportante, a clror sectiune nu rezulta dinty-un ealeul de rezi teal’, se pol aledtui din profile laminate din ofe! snarca OL 00. Otelul de convertizor Bessemer va fi utilizat Ja elemente secundare sau ia clemente principale supuse numai Ia solicitiri statice, Ofelal de convertizor Thomas, neeahnat, se recomandi sa fie folosit la elemeate de constructii de i anti si care si nu fie exploatate fu coudifii de Lemperalura sub 1 elementele puternice solicitate ale constractiilor importaate, care si la temperalusi de pind la — 25°C, se recowmaad’ Tolosirea ofelusitor fasn 2 de calitate, semicalmate sau calmate. Elementele loarle puternie solicilate si care luereazd in condilil grele si ivacte gree, la temperaturi sub ~ 25°C, se vor reuliza din oteluri din elas calitale 2, calmate. ie (2. Construefii motalice sudate, Realizarea unor conslructii metistic sudate durabile, cu 0 bund comportare in exploatare, este determina’ de conservarea tenacititii Jmbinizilor si cusiiturilur sudate. Tenaeilatea tmbinar jor sudate reprezinta un factor slrins legal de noliunea de sudabilifate. Suda- bilitatea ofelurilor depiade de foarte mulli fuctori gi ea reprezintit o caracteris- lick complexti care determing, in condilii de sudare date, aptitudinea tehnied 2 ojeluniior pentra realizares anumitor imbinie. Principalii factori care iafluenteazt sudabilitalea otclicilor sint ; propri Latile fizico-mecantice ale otelului (determinate de covposilia chimicd 51 proce deul de claborare), conditiile tchnologice si procedeul de sudare folosit, concep- fi constructiva adoptata, tendinta de fisurare Ia cald sau ta rece a otelului, condijiile de lucru ale elementelor sudate, utura 5i nivelul solicitarilor, Llempe- ratura de servieiu ete. Sudabilitatea otelurilor poate fi caraeterizala, in general, prin dow’ as- pecte : comportarea ofelurilor la sudare si siguranta in exploatare a inbin sudate. Couportarea bund la sudare a otelwilor se caracterizeazi prin postbili- tatea ea in urma aplicdri unci anumite tehnotogii, in concordanta cu metoda de sudare adoptata, si se obfini o imbiaare sudalé de bunii calitate, tenace, lard defecte,MAVERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTIOLOR METALICE 33 guranta in exploatare a imbindrii sudate este definiti de tnsusirea imbinirii sudate realizate intr-o structur’ de ofel, al crei material a suferit infhienta unei amumite telmologii de sudare gi care este supusi la anumite soli- cita:i, de a nu i se allera in iiisura inacceptabili calitafile tehnice si de a nu prezenta tendinta spre ruperea fragili la temperatura de exploatare. Datorita complexitatii factorilor care influenteaz’ comportarea si siguranta constrctiilor din otel sudate, stabilires merci sia calitatii ofelurilor trebuie féeuld cu multA grid si compclenti Stabilirea clasei de calilate a otelurilor pentru constructiile metalice sudate se tace ct ajatorul metodei coclicientului de periculozitate, metoda oficiali- & prin STAS R 8542-70. Aceasli nietod’ permite stabilirea clasei de calilate a unui olel, in functie de natura si severitatea solicitarilor, grosimea produsu- fai si tompe de exploatare = constructiei, in baza datelor din tabelul 1.6 si ev ajulorul diogeamei din fig. 1.1. zal Tabelul 1.6 Valorie facto lor K, S, B 7 Pennies | sinybotul pal constructiei san olemen tule Tretaratas | Sobel opal eonstrac| clementubut 1 3 4 - Gonstiietii sudate simple cusiiturt cap ta cap, longitudinale contnne. Elemente cu sectiuni casetate avind eussturt de call fri rigidizdri longitudinale si far cusitturt cap Ja cap Tongitudinale soit transversale. 10 = Imbindri esp Ix cap la protite laminate. -- Blemente de constructif sapuse Ia detensionare prealabils, — Kemente de constructi soli tate Ja forfecare. — Goustruclit sudale avind custuri cap la cap) continue pe infreaga fungine a eementulai eusiLurit in K. ~ Blemente avind sec Bare avind vigidi junca in formi de f sudata ici longitudinale st eussleri 1 cap la cap longiludinale si teansyersale. — Elemente cu cusituri Lransversale 5) Jongitud nale Ia toate celehalte elemente sf in zouele ude = apar varia{ii inari de sectiame. mst rictiv ' etn i |_. Constene|ii slate supose: ka suliett ari is Maxiale, sub inflacnta surcinilor exter | = Vlemente de constrne|i avind cusateri In i sale, in cazal cind ambele cessiLurl produc impor- tante solieitici reziduste Ioagitudinale si trans 20 versal. — Flemente de construetic compiteate, ayind un mare uuavir de cordoane de suduri situate ta distanle mivi unele de allele. 3 — Construct metaliee35 MATERIAL PENTRU #XECUTAREA CONSTRUCTULOR MEYALICE ' } j eS | 5082 ~ 99S BS | Ss j 53 252 - 880 | anonvayag 8 & | es 2682 — ons | geovapau |S & 1958 94890) asowsseyag | * 3 | on Binisaudaas O 38/10/08 & : $0) 60 | oF 3 | Le] 1 | yer) | © fe t S 3 a a f cos 2 . gelsz| 8 | & fs ee e}at" Z| s : i 3) | | 4 Bi0R909 89 98019 gs |e] 04 e ee Shs " 8 e120) | 3948 afpa05 | FL¥ONS ([oDeLSNOD FidihId soUsMUO Ty SAMTND IO SETISWTS VIENIMATLIO NGINTd YHASY|| oo‘TI DE CONSTRUCTI DIN OTEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD aLeuilic, preci “H10°C, daci grosimea elementului este de peste 20 mm, rezulti ed este nece- Aeourece in anumnite condifii se poate ajunge la uncle exagerici sau inacceptabile. Astfel, la coustruetii exploatate la temperatura de sar un material din elasa 4 de calitate, Aceast’ situatie se poate datora faptu- Ini ca factorii K si S contin elemente de apreciere care depind de interpretarea care se di unel anumite rezolvari si care este influentati de priceperea si expe- rienta proiectantulai. Un alt aspect Ia care se poate ajunge din diagram’ it constititic faptul cf indicarea clasei de calitate 4, fri o alli specificare, fm anu- mite condilii nu este suficienti, deoarece la temperaturi sub —20°C se poate s& se iimpunk oteluri din clasa de calilate 41, cu energia de rupere (XV) garantata la 30°C sau olelurile din clasa de calitate 411, en energia de rupere (KV) garantata la temperatura de —40°C, in ce priveste slabilirea gradutni de dezoxidare a ofelului se va fine seama de urndtoarele, — In cazul elementelor comprimate, de grosime (, dack : {< 25 mm, se reeomanda ofeluri necalmate (a); t= 25 mm, se recomandii oteluri calmale (k). — fn cazul elementelor solicitate la intindere, in functie de elasa de ealt- tale, se recomanda : —Clasa de ealitate 2: oteluri semicalmale (s) sau calmate (k) + — Clasa de calita san 4: ofeluri calmate (I). La stabilirea mircii, a claselor de ealitale sia gradului de dezoxidare a ofelului, cste indical si se (ini seama de urmiloarele reeomandari supti- mentare : 1) iniocuirea otelului normal (OL 37) eu ofeluri slab aliate (OL 41, OL 52, OCS 52 ote.) se va face numai dupA o analizk alent a eficientei tenuice si eco nomice 4 aeestor ofeluri, luind in eonsiderare faptul ci: —La flambajul barelor ia domeniul elastic (> 10° fice ale celor doud ofeluri sint identice ; In cazul incdredrilor repelate, eu cicluri allernaute, rezistentele de cal- cul Ja abiseati a celor doua categorii de ofehiri nu diferd prea mulls -~ educerea sensibili a consumului de ofel, implicit a greulAlii propria ele- menteios de constructic, prin folosirea otelurilor superioare (OL 52, OCS 52 ete) se redlizeazd cel mai bine in eazul solicitirilor statice mari sew a celor variabile cu cichy de asimetrie oscilant, la care influen{a ineiredrilor utile, fata de cele permanente, esle mick, Acesta este cazul constructiilor mari industiale, al construcliilor melalice ca dimensiuni mari, al podurilor de sosea si cale fe- rata cu deschideri mayi si foarte mari. In cazul acestor constructii reducerea consumuiui de otel, prin folosirea unoe mirei superioare, poale ajunge pind la 20% 5 Prelucrarea mecanicd si sudarea olelurilor superioare este, in general, mai dificil’ ; — Costul otelurilor superioare este mai ridical decit al ofelurilor uormale. 2) In cazul coustructiilor sudate de mare importan{i este necesar si se find seama si de conditiile tehnologice in caro-se sudeazi ofelul, de sudabi tatea sa. valorile rezistente- JorMATERIALS PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTULOR METALICE, 37 Din punct de vedere al sudabilitatii, dup STAS 7194-65, otelurile pot avea sudabilitatea : Ja — bund, neconditionatd, find garautats Pri conditif speciale Tb — buna, condilionala, fiind garantati cu condifia respectirii unor misuri prealabile I — posibili, mu este garantat imbipizi de calitate corespunzatoare ; TET — necorespunzatoare, nu este garantatA si uu se recomanda pentru constructii metalice sudate. fu general, in functie de natura si mirimea solicit&rilor, se pot indica urmatoarele conditii de sudahilitate : Ia —la constructii sudate solicitate dinamic sau cu inearetiri slatice importante ; Ib — la construclii sudate solicilate static; IL — pentru elemente de constructii solicitate la compresiune seu supuse Ia alte solicit&ri, piesa find supusi unui tratament corespunzator. Orientativ se pot stabili miireile de otel, folosite in constructiile metalice, care satisfac diferitele calificative ale sudabilititii : Ya — OL34; OL 37; ORCA37; OCS44; O52; OCS 52; OCS55: OCS 58; OT 40. Th -- OL? 45; OL44; OT 50; OLC II — O1L.50; OLG 35; OLT 5: Ill — OL 60; OT6O; OLC 45; OL 70. Se poate ariita c& ofelurile standardizate pentru construclii metatice cu maximum 0,25%C pe produs, au in general 0 comportare bunk la sudare, Totusi o comportare si o aplitudine generald bund a acestor otcluri la diversele metode de sudare nu poate fi garantata, deoarece comportarea timpul si dup& sudare nu depinde numai de material, ci si de condi- fille de executie precum si de conceptia constructiva a imbinirilor sudate. Buna comportare a otelului Ja sudare este asigurala prin: -—compozilia chimied garantatR pe produs; —alorile minime ale rezilienlei (SCL 30/2) si energiei consumate la rue pere (KV), conform standardelor in vigoare (v. STAS 7748-74), 3) Pentru constructii sudate importante este necesar ca structura ofel 4 fie find si unifors In acest scop se vor prefera otelurile cu granulatie pentru construelii sudate (OCS-urile), calmate si calmale suplimentar (kf) care au fost supuse unui tratament termic de uormalizare sau imbundl fire. Conditiile care fixeazi starea de livrare sint stabilite de STAS 500-76 si STAS 9021-75. In cazul Ineraritor deosebit de importante, care sint exploatate la temperaturi foarte seiizute, se vor folosi oteluri care au in compozitia lor elemente care asiguri o structura [ind si uniform’ (v. tabelele 1.1 si 1.2) cum sint de exemplu ofelurile OCS 52, 7ak; OL 52. 411 B.KE ete, in anumite condifii insd, se pol obtine 1.2.2. Materiale pentru imbin&ri Imbinarile constru r din otel se pot realiza cu nituri, cu suruburi obignuite sau de inalta rezistenti strinse excesiv, cu cusituri de suduri sau prin incleiere la cald ori ta rece folosind adezivi adecvati.3. FLEMENTS DE CONSTRUCTHT DIN OTRL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD 1.2.2.1. Imbindri cu nitwi. Pentru realizarea imbinarilor si prinderilor elemcntelor de construct i din otel cu ajutorul niturilor, in mod enrent se utili- urmitoarele tipuri de nituri : —nituri cu cap semirotund (semisferic), care se pot folosi Ja imbinarea pachetelor eu grosimea maxim’ de 5d, la constvuclii civile si industriale, respec- tiv 4.54. pentru poduri si construetii metalice hidrotehnice (d tiind diametral tijei nitulni dups barele) — nituri eu cap inecat, care asigurd dup’ nituire suprafele plane: _- nituri cu cap semiinecat, cu ajutorul cHrora se pot stringe pachele ou fo grosime de pind la 7d, ia cazul constructiilor civile si industriale si de 6,5 d in cazul constructiilor metalice hidrotehnice si a podurilor ; zea — niluri en eap tronconic 5 —niluri cu cap inalt ete. 3 Pentru imbinarea elementelor de rezistenti se nlilizeazi ta mod freevent uninitozrele diametre de nituri (diametre de calcul, in milimetri): 13; (15); 17 ; (19) 21s (23); 25: (28); 315 (4); 87; aceste diametre siut egale cu dia- metral tijei nilului batut (egal cu diameteal giurii), Diametrul tijei nitului prut este cu 1 mm mai mic decit diametral gaurii. Diamelrele de nituri din parantezi se vor evita pe eit posibil. 1.2.2.2. Imbindsi eu saraburi, Imbinitile cu suruburi se folosese Ia con- structii demontabile, fa rezolvarea imbinarilor de montaj, la prinderea si fixa- rea unor clemente nemetalice de clemente de otel. Se mai intrebuinteazi suru- buti, in locul niturilor, Ja imbinari care conduc la solicitiri mari de trachiune in tije si la imbinarea pachetelor de plathenzi en grosime mare Suruburile sint aledtuite dintr-o tijA cilindvicd prevazuta la un capait cu un cap hexagonal iar la celilalt capt tija are o portiune filetati pe care se introduce 0 saiba si se ingurubeazii o piulitt hexagonal. Piletul se noteaz% cu M unmnat de o cifras care reprezinth diametral exterior al filetwlui, in milimetei. De exemplu: M20 reprezinté un surub cu filet metric, cu diametrul exterior in zona fitetata de 20 min. Surubu le lor, folosite la rezolvarea Imbinazilor elementelor 1 si desti- le accesur diferit, in fuactie de calijate, mod de Inet metilice, se realizes: natie. Calilatea suruburifor este evidentiata de un simbol al grupei caracteristici- lor mecanice (STAS 2700/3-69) format dia doad numere ; primul numiie repre- zinth 1/10 din vezistenta minima de cupere la tractiune, exprimala in daN/mm*, jar cet de al doilea numér reprezinti, In procente, £/10 din raportul dintre limita de curgere (conventional sau aparenta) si rezistenfa minimi de rupere Ja lractiune. Prin inmuttirea celor doud anmere se obtine limita de curgere, in daN/inm?, a ofelului folosit la confectionarea saruburilor. Fiecare grapi de ecuti fn categoriile de exccutic indicate in tabelul zinti grupa caracteristicilor mesanice si categoriile earucleristici mecanice se ¢ 1.7. in acelasi label se pr de exceutie pentru piulite.MATERIALE PENTUU EXECUTAREA CONSTRUCTIOLOR METALICE 39 Tabelul 1.7 Suruburk, Piulite. Grape de earacteristiei mecanice apa de caadiecge | Canform te ines stas | 46 | 48/50/58 [66 |o8 {69 las] ao |100]129| 149 nice 2700)3-68 Precise Surubari Categoria de execntic Semiprecise | iosolane Conform STAS 2700)4-69, Precise x x th x] x | x Saf IF camteteris. fied raven nice’ Grams te | t Categoria |-— |_| | de Semipr x x} xpofepa eseontie | _ Grosolane x - ~ —f-]o}-]- Grupe de caractetistici meeanice care se excetta. Proieetantul, in eadrul activittii de proiectare a tmbinirilor cu suruburi, are sbligatia de a preeiza doar simbolul grupei de caracteristici meeanice jn functie de rezisteula minima de rupere pe care trebuie si o asigure surubul, urmiad ca producdlornl, pe baza simbolului, sé aleagi materialul din care comfectioneaz& surubul si piulita, preeum si teatamentul termic adeevat. Un surub Ta care nu se precizeazi simbolul caracteristicilor mecanice, se consider’ din grupa 6, iar piulita din grupa 4. Din punet de vedere al modului de lucru al inbindrii, se vor folosi : 1) Suruburi obisnuite, care asigur’i transmiterea eforturilor de la 0 piesd alta a imbinarii, prin intinderea tijei sau prin contactui dintre tija surubu- lui si peretele giurii, Din_punet de vedere al exceutiei imbinirii sau prinderii, suruburile se realizeazi, conform tabelului 18, sub formé de: a) Sucaburi nepiisuite, Ja care diferenta dintre diametral giurii si diame- trul tei este de 0,5 — 2,0 min. Aceste suruburi se vor folosi doar pentru imbi- nari Ia care Lija este solicitatd la —inlindere ; se pot folost suraburi ge 4.8) la care filetul este Jung si pitrunde si fa zona materialului care urmeazi afi imbinal (v. tabelul 1.35). Se folosese saibe standardizale (y. tabelul 1.40) ; —valori miei ale tensiunilor de forfecare sau intindere si forfecare. Se folosese suruburi grosolane (1.6) sau semiprecise (4.6; 4.8; 5.6; 5.8), la care filetul este executat cu o lungitne mai mic decit cea previzuta in slandarde, solane (4.6) saw seiniprecise (4.6 ;ELEMENTE DE CONSTRUCT DIN OPEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD 40 Tahetal 1.8 Recomandari privind nlegerea mnaterfalelor de imbinare z Cmitates recomuandats pert g materiate de hnbinare a clemen- 2 se eget Helos se eonatruet i exe: a Plementefefimbinare igre z si pecserip- 7 5 ‘itor 3 BS z AS & I Samnirotind WIT S| onit cue Ineeat “ L OL a7. | OF 413 z uD Semiinecat 802: OL 344 78 “Tronconie S017 Surub Too Tor a8 ~ (pm mae [a | | zg | OL adi [OL 341 = 3 OL S77 | Or a2 2 € & | saa [ARC 6A | ARG 63, 2,7 OL 374 | OF. 37.4 £1 Sonu = 3a Ss 2 | Pint 3S Ty) 2 = Ot at oe | 3 — bere | saina ee B Farover ARG GA) ANC ON = profil LU = [Ob 371 | OG A 3 - Te Tahal ae] aS : es]. |¢8 00 a | @) 2/28! 3 ‘proasit OL 2 |sE! 2 |e er asec oo | ALCOR 2 [TS | E | sawn [arower [08-05 ARE ai profil it} 224 O74 gi 2 Tabelul 1.39 Lipo gee “Tabetul 1.39 = pe elas 9510 Sao es 2 1p ‘abelul 1.40 [H1MoG 11 [AIMeG 11 [AtMoG 11 aS) abi | peiTupin aa | Poo ta 22) ag] z | * Pe ITU DIN OTT onc 48 | OLG 49 | OLG 15 y |_simnaaa ection Invelit? Wotahaele V0; 111 2 Sirma de sudave V. pet. 12.25 & | Avtomata Flux si STAS 1126-76 4 Simbolul caracteristicilor mecanice STAS 2700-69 (y. tabelul 1.8). * Nestandardizat (veri tabelete eu suruburl) folosit% In cazul surubyrijor soMeitate ta forfecare. 4g — dlametrol géurii; d, — dlametrul ujel.MATERIALE PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTULOR METALICE 4t pentru ea zona filetati sii se giscase’i in afara seetiunii Imbinate. In acest se Vor fulosi saibe groase, avind in vedere ci cle trebuie si acopere iesirea file tului din seclinnea imbinata. In projectare, in cazul folosirii suruburilor cu filet scurt gi a saibelor groase, este indicat si se dea detalii de imbinare si detalii de executie a suruburilor, din care s rezulle Iungimea zonei filetate sia saibelor groase ; b) suruburi pisuite, ta care diferenta dintre diametrul giurii si diametrut tijei este foarte mic&, de 0—0,4 mm, din care cauzi giurile si Lijele se execut cu tolerante strinse. Suruburile pasuite se folosese numai in caznl solicitarilor mari de forfecare. Din cauzi ei imbindrile cu guruburi pasuile sint solicitate indeosebi la forfecare, va tvebui ca zona filelati si fie in afara pachetului de imbinat si se vor dispune sub pivlite saibe groase. Deoarece suruburile pisuite si saibele groase nu a suruburilor, a saibelor 5 i 1.405; ¢) suruburi de ancorare, care sint folosite pentru prinderea (lis selor metalice de grinzi sau fundalii din beton sau beton armat. In functie de dimensiunile dispozitivelor de rezemare, suruburile de anco- rare se exccuti ¢a + —sumburi de fundalii (STAS 2350-70), calitatea 4 fermelor, a grinzilor si a stilpilor foarte mici ; uruburi de ancorare direct’ (v. Labelul 8.6) sau mecanici (v. tabelu! 8.7), eu simbolul earacteristicilor mecanice 4.6 (din ofel marca OL 37) sau 5.8 (din ofel marea OL. 50), in cazul stilpilor incastrati. 2) Sumburi de inalth rezistenta cu pretensionare (IP), care spre deosebire de suruburile obisnuite, asignré transmiterea eforturilor de la 0 pies la alta a imbinarii prin frecarea care apare intre piese, datoril’ stringerii exeesive a piulilei, eventual si prin contactul dintre tije si peretele giurii. Intre diametrul ghurii si ciametral tijei surubului de inaltA rezislent’ poate exista o diferent de 1,0 = 1.6mm, Suruburile de inalti rezisten{ eu pretensionare (IP) se exe- cul din ofcluri aliate, cu limit de curgere foarte ridicat’ (¥, tabelele 1.8 3 1), pe baza indicatiilor date in tabelul 1.39, a prevederilor instruetiunilor tehnice si a standardelor pe produs (pr, STAS 8796-76). 1.2.2.3, Imbindri scdzte. Ca urmare a progresclor realizale in tebai sudarif, Ia ora actual In conslructiile din ofel, imbinrile sudate au inlocuit aprorje complet imbinatile cu nituri; construetiile realizate prin sudare stat mult 1.ai simple, cu un consum mai mie de otel decit cele eu imbinari nituite si pern it realizarea unor forme variate care rispund mai bine cerintelor de reii- enta. Pentru iealizarea imbinirilor sudate, in constructiile de ofel, se utilizeaza indeosehi piocedeul de sudare prin topire si adaos de material topit cu meto- dele de sudare: -- sudarea oxigaz 5 —sudarea ct are electric manual, semiautomati si aulomala. La sudarea cu are electric manual se folosese eleclrozi metalici inveliti, cu diametrul de 2,0 ; 2,5 ; 3,255 4,0 : 5,0 si 6,0 mm si lungimea de 300 i 450 mm. Stabilirea tipului electrodului, a dimensiunilor si a condifiilor de executie ale imbinirit sudate, se face tinind seama de caracteristicile mecanice si de int standardizate, in proiecte se vor da detalii de executie a imbinirilor pe baza indicafiilor din tabelele 1.38 rea) pie in cazul ancerasy DIN PRODUSE LAMINATE LA CALD 4g. LIEMENTE DE CONSTROCTI DIN OTR REALY Tabelul 1.9 ellie Conditii si ofelucd indicate pentru exeemtaren 5 Te satinracn guar * ri care satisfac sad fiide Impuse le TAS 2700/1-09 2700/5-69 * surah [Piali Semiprce: MOG Ly 5 MoG 10) AB CN 35, Pre Ita rer'stenta pretensionot | + Copform SPAS 2700/1-69 ; 2790/3-69 j 2700/1209. 2 Rieserea materiainiul sia tratamentulal tersnte cel mal indie’ este Ta Tatitudinea pro- uostoruiat, cu obligafia acestuia de a garanta saracteristiciie sect re Proiectantat va Indica sete gimbolal eacacterislicitor mecaniee pe care trebus 5 le salistaci surabel sf piulila, ia ume ntcar surrubucile se vor exeenta conform grape: 4.1. 3 Grosolane — numai penten suraburt nepasuile, deformabilitate, de tenacilale si tendinta spre ruperea fragill pe care trebuie sey satistact metalul depus prin sudare precum si in Tunefie de caracteral si grosimea invelisului, pozitia de sudare ete. Peatra simplificarea indicatiilor pe care trebuie si le dea, proiectantul se foloseste de sistemal de, simbotizare indicat in STAS 7240-69. Dups prevederile STAS 7210-69, simbolizarea clectrozilor metalic’ inye- Titi se face cu Titera $5 urinat de uumere, litere gi eifre care indica in ordine nirmatoarele caracteristici = Caracteristicite mecanice ale metatului depus prin sudare eeetistenta minima’ de rupere 1a Lractinne, Im daN fron’; T inngirea minimé la rupere, pe epraveta sour do, in procente 5 T eriltenta minim& CXCU 30/2) la temperatura de 120°C, in daJjem’.AAVEKIALE PENTRU ENECUYAREA CONSTRUCTULOR METALICE, 43 Tn functie de caracteristicile mecanice pe care le satisfac, dupa STAS 7240- (9, electrozii metalici inveliti, vor fi de wrmitoorele tiputi : ¥. 38.18 : F. 42.99.7; FE 42.26.13; B44.22.7 ; E44.22.9; E48.21.9; 48.24.13; E50.22.7; 650,22.7 1 50.28.13 ; 52.22.13: 35.20.11. Caracteral invelisulai cleetcodului este simbolizat’ cu litere, si anume : — Inveligul hazie (B) care contine un amestec de carbonal de caleiu si magnezin, cu adaosuri de produse dezoxidante si denitrurante, sub forma de Lervaligje, De reguli invelisul este gros, zgura rezultati este compacta sis inde usor. Deoarece asigura un ace cu pilrundere medie, clectrozii eu inve- se folosese pentra sudare in toate pozitiile, de regula Ja curent continun. Pentru a evita porozitatea cusatucii, din eauzi ci invelisul este higroscopic, inainte de utilizare, eleclrozii se vor pasta timp de 2 ore in etuve la tempera: {ura de 200...300°C pentrm a-si pierde umiditatea. Se recomanda pentru sudarea sectinnilor groase, a clementelor si constructiilor foarte rigide sau a clementelor importante supuse la solicitiri dinamiee si vibratorii, aledtuite din ofel normal, otel slab aliat sau ofel cu gramulatie fina. Gu electyozi cu inve- lis bazic se obtin suduri eu earacteristici mecanice si cu reziliente foarte bune chiar la temperaturi sub 0°C ; metatu depus prezinti o rezistenta bun’ la fisu- rare Ta eald sau Ia rece. — fnvelisul aeid (A), cave este de regula de grosime medie sau groasi si cunduce ti formarea unci zguci eare se desprinde usor. Cn eleelrozi cu favelis acid se asiguel viteze mari de sudare la curent continu sau alleraativ si o buna pilrundere, Se sudeaza de regala in pozitie orizontali, putind fi folositi si pentru alte pozitii, Avind in vedere tendinta de fisurare Ia eald, mai ales Ja sadarea in pozilie tnelinald sau vertical, clectruzii eu invelis acid se vor folesi ta sudarea oteluritor eno bund sudabilitate, 1a eare uu se depisesle conti- natal de 0,20" carbon si 0,02% sull, in cazul ofelarilor neealnate, si 0.25% cacbon, respectiv 0,06% sulf, la otelurile calmate. Metalul depus in’ conditii lehnulogice adeevale prezinti rezistente meenice bune. = Invelisul_rutilie (2), care contine bioxid de ratil, precum si silieati natu- vali sau feroaliaje, ca clemente de afinare. Eleetrozii cu invelig rutilie se fabried cnt invelis de grosime medie sau groasi. Acesli electrozi dau suduri cu un aspect vegnlat si caracteristici mecanice bune. Permit sudarea in curent continuu sag aiternativ si prezinla o mare stabilitate a arcului. Prezinti o usoar’i tendiata de fisurare la cald, mai ales la sudurile verticale. In timpul sudarii, acesti elec- trozi produc improseiluri de metal Lopit. Cu restrictiile preeizate la electrozii cu invelis acid, se recomand’ pentru sudarea ofelucilor de constructii cu an continul de ptnk 1a 0,25% carbon, preeum si la otelurile stab aliate eu un conli- nat mai redus de maagan (fel marca OL. 44). —Invelisul titanic (1), de grosime medie, contine bioxid de titan si fero- aliaje. Elecivozii eu invelis titanic se folosese cu unele misuri tehnologice supli- mentare, pentru sudare in toate pozitiile, Cusitura de sudur are aceeagi ten- dinta de fisurare fa cald ea si in cazul electrozilor eu invelis rutilic, Sudarea se exceuti in enreut coniimm sau ailernativ sicu tensiunea de mers in gol. — Inwelisul celulozie (C) de grosite medie, contine In mare masuri sub stante organice, care prin ardere produe un volum mare de gaz protector § determina o vitezA de topire toarte mare eu o pitrundere adinca. [n timpul44. ELEMENTE DE CONSTRUCT PIN OTEL REALIZATE DIN PRODUSE LAMINATE LA CAT. depunerii materialului top lor este grosolan, neregulat. Electrozii sudare in toate poz improseirile find import cu invelis celulo: le, atit in curent conlinun cit si allernativ. Caracter nite, aspeetul cusitari- ic se pot folosi pentru cile mecanice ale imetalului depus sint suficient. de bune. tia baii metalice contra clementelor oxidant asiguri pitrundere medic : eusdluri subtiri, netede, cu aspect Incios. Invelignl oxidant (O), gros, asigur’a wn are stabil, dar nut asigur’ protec- ditundtoare din acy baia metalici find fluida, Electrozii cu invelis se realizeaz’ ‘Acesti electrozi se folosese pe sudare in pozitie orizontala in curent continuu sau alternativ, cind nu sint necesare caracteristici mecanice ridica! , ci primeazit aspectul sudurii. Grosimea fnvelisniai este caracterizala de raportul dintre diametrul electrc~ dului invelit D si diametrul grosimea invelisului electrodulai, sint : wee edeotrozi on invelig subtire, la care Did < 145 structiile de mica importantd, fiind evita’ lor solicitate dinamic ; m —clectrozi ca invelis_medin, c&rora se obtin suduri de ealitat importante, la sudurile de pozities g —vlectroxi ou invelis gtos, Ie care D{d=1,55 . de inalti calitale ; tron eu invelig Zoarte gros, cu raportul Djd> 1,76, ‘ale la suduri foarte importante. Poziliile de sudare se simbolizeaza pein eifre, veara Ja executarea sudurilor ig — cl caruri spe 1 —sudare in toate pozitiile + Frere in toate poviliile en exceptia pozifiel verticale calé in plan vertical) de sus in joss 3H in plan vertical) si usor inelinaté 5 ta care Did », fiind de multe ori util vergelei de ofel d. Simbolurile care cvidentiara se ulilizeaz’ la con- i la realizarea imbinarilor elemente- 14... 1,55, cx ajutoral lizati 1a constructii ©. 1,70 si care se utiti- folositi in astfel : (snduri verti sudare In pozific orizontalé, orizontala in jgheab (sudura orizont ala 4 —sudare in pozilie orizontali in jgheab. Caracterul carentutai elect cifre, astiel = 1 —sudare cu eurent conlinwy si 2 —sudare cu curent continuu, Caracteristicile lehnice speciale ale dupa cum urmeazi : de sudare utilizal se electrozilor se simbolizeaza prin liter simbolizeazi tot prin alternativ ; TL —_clectrori cu continut redus de hidrogen : Pp —electrozi cu patrundere adinca ; Fe -— clectrozi eu invelis care contin de mare randament simbolizati 4% — electro. randamentului, in procente. Exemplu de notare a unui pulbere de Fier de minimum 15% + prin valoarea medie a electrod invelit 5 E_ 50.24.9/Rm 21 (STAS 7240-69) reprezintA wn electrod cu invelig rutilic, de_grosime GaN/mm®, alungirea pe epruveta sp dadfets? la temperatura de -+20°C, care sudenzi, medie, care asiguri metalulni depus Scurti Sp > 24% si Tezilienta KCU 30/2> rezistenta la rupere o,>50 in toate pozifiile cu ex- ceptia pozitiei verticale de sus tn jos, la curent continun si curent alternativ.