Professional Documents
Culture Documents
-note de curs-
Reprezentarea cunotinelor
reprezentri de tip procedural (exemplu: pizza din cartea de bucate)
reprezentri de tip declarativ (exemplu: descrie o veveri)
Reprezentrile iau forma unor propoziii. O propoziie este un enun cu
valoare de adevr. Propoziia poate exista ntr-un sistem cognitiv sau n afara lui.
Orice propoziie care exist ntr-un sistem cognitiv se numete credin
(believe).
O propoziie i argumentele care o susin formeaz o ipotez. Tot ceea ce
numim cunoatere ntr-un sistem cognitiv este format din ansamblu ipotezelor
adevrate ale sistemului.
Baza cunoaterii este un model intern al lumii reale stocat n memoria
sistemului. Este utilizat de sistemul pentru determinarea comportamentului.
Baza cunoaterii este schimbat i dezvoltat de sistem, este reprezentat sub
forma unui limbaj.
7
10
cognitiv uman prin valori i patternuri de activare ale unor uniti simple
(neuromimi).
O reea neuromimetic este format din urmtoarele componente:
Unitile se mai numesc uniti cognitive, neuromimi sau noduri.
Aceste uniti preiau dou proprieti ale neuronilor reali: valoarea de activare i
ideea gruprii neuronilor ntr-o reea de conexiuni.
Funciile unitii: recepteaz inputul i l convertete ntr-o valoare de
activare (uniti input) i transmit outputul n mediul reelei (uniti output).
Ambele tipuri de uniti pot fi accesate direct din mediul reelei uniti
vizibile. Dac ntre unitile input i unitile output se interpun alte uniti, ele
nu pot fi accesate direct din mediul reelei (ci doar prin intermediul unitilor
vizibile, acestea se numesc uniti ascunse = hidden units). Funcia acestor
uniti ascunse: moduleaz valorilor de activare ce se propag ntre unitile
vizibile.
Reelele conexioniste care conin doar uniti vizibile se numesc reele
binivelare. Reele conexioniste care conin i uniti ascunse se numesc reele
multinivelare.
OBS: unitile nu sunt interpretabile semantic, adic nu simbolizeaz stri
de lucruri cunoscute. Reele conexioniste sunt semantic opace. Unitilor
neuromimetic li se poate atribui o interpretare, dar aceast interpretare este
exterioar, nu interioar reelei.
Exist dou categorii de reele:
Reele localizaioniste n care fiecare unitate reprezint un
concept.
Reele distribuite n care informaia nu este localizat la nivelul
unitilor, ci este distribuit pe interaciunile dintre uniti.
Starea de activare. Orice unitate are o valoare (stare de activare) la un
moment dat care ridic nivelul su de activare. Intervalul de variaie este [-1;+1].
11
Unitile sunt practic nite valori de activare, iar o reea conexionist apare
ca o matrice de valori de activare. Orice unitate cognitiv are i un rest de
activare rezultat al stimulrilor trecute. Valoarea de activare se deterioreaz
odat cu trecerea timpului sau cu modificarea conexiunilor. Rata descreterii
strii de activare se numete rata degradrii.
Regula de activare. Este o funcie ce stabilete modul n care se
modific valoarea de activare a unitilor dintr-o reea. Modificarea strii de
activare se stabilete pe baza netinputului (care este suma inputurilor
recepionate de o unitate).
Funcia output. Stabilete relaia dintre valoarea de activare a unei
uniti i outputul pe care l transmite spre alte uniti din reea.
Exist o situaie-prag (o valoare prag), adic dac valoarea de activare are
un anumit nivel, atunci unitatea transmite informaii.
Exist o valoare peste prag funcia output +1 i sub prag funcia output 0
(cea mai mic fiind output -1).
Conexiunile. Nodurile reelei sunt legate prin conexiuni. Cea mai
important caracteristic a conexiunilor este ponderea conexiunii (tria ei,
importana).
Dac conexiunile sunt orientate ntr-o singur direcie, dac activarea se
propag de la unitile input spre cele output se numesc reele unidimensionale,
care funcioneaz pe principiul feed forward.
output
hidden
12
input
6. Problemele percepiei
6.1. Aspecte generale
n mod empiric se consider c percepia nu este o problem pentru c
informaiile despre lume sunt recepionate n mod automat i prelucrate foarte
rapid. Percepia s-a considerat a fi chiar o problem provocat de psihologie.
De exemplu: modul cum un stimul care se proiecteaz bidimensional pe
retin genereaz o imagine tridimensional. Acest element se realizeaz
automat, deci cunoaterea lor este destul de dificil.
OBS: Orice stimul, orict de complet ar fi nu are cum s surprind starea de
fapt a lumii reale, este o reflectare parial a realitii.
Pentru ca aceast reflectare parial s nu denatureze realitatea nsi este
nevoie de un ansamblu de asumii (constrngeri) suplimentare cu privire la lume
pentru ca experiena perceptiv s se realizeze clar i fr ambiguiti.
13
Stimul vizual
prelucrri iniiale
Schia primar
Procesarea
distanei,
adncimii
Procesarea
micrii
Procesarea
poziiei,
formei
Schia intermediar
2D
R 3D
14
Procesarea
texturii
Procesarea
culorii
Principiile gestaltiste
Caracteristicile constante ale schiei 2D este unul din factorii care pot
explica flexibilitatea recunoaterii obiectelor. Rapiditatea recunoaterii reclam
prezena unor mecanisme de organizare a stimulilor compleci n uniti mai
simple. Exemple:
Principiul proximitii: elemente aflate n apropiere spaial sunt
grupate ntr-o singur unitate perceptiv.
Principiul similaritii: elementele similare sunt grupate n aceast
unitate perceptiv.
Principiul bunei continuri: la intersecia a dou contururi stimulul este
perceput dup continuarea cea mai simpl.
Legea lui Prgranz: stimulii vizuali sunt n aa fel grupai nct s rezulte
configuraia cea mai simpl. Una dintre tezele cele mai larg rspndite ale
gestaltismului este aceea c percepia configuraiei a gestaltului este aceea c
percepia configuraiei a gestaltului (a ntregului) se realizeaz mai rapid dect
percepia prilor componente.
Acestea nu nseamn c prelucrarea ntregului are loc naintea procesrii
prilor. Este vorba doar despre primordialitatea fenomenologic (adic aa cum
apare n experiena noastr contientizat), nu de primordialitate n sensul
funcionrii sistemului cognitiv.
Principiile gestaltiste realizeaz un fel de categorizare neintenionat a
elementelor din cmpul vizual.
18
7. Atenia vizual
7.1. Aspecte generale
Necesitatea unor procesri selective a informaiilor din mediu este
determinat de:
Mediul hipercomplex (100.000 bii/secund).
Capacitatea limitat de procesare a informaiilor (25 100
bii/secund).
Sistemul cognitiv selecioneaz doar acei stimuli care au o valoare
motivaional sau adaptativ semnificativ. Mecanismele psihofiziologice
implicate n aceste selecii poart denumirea de atenie.
Selectivitatea prelucrrii informaiei are dou sensuri:
- selecia itemurilor (stimulilor) care sunt prelucrai;
- selecia prelucrrilor (procesrilor) pentru aceeai categorie de stimuli.
Mecanismele ateniei sunt reclamate din alte dou cerine:
a) Atenia vizual este necesar pentru orientarea sacadelor oculare.
La nivelul procesrilor periferice numai zona foveal are capacitatea de a
surprinde detaliile fine ale stimulilor. Zona foveal este foarte redus ceea ce
face ca discriminarea detaliilor fine ale stimulilor vizuali trebuie suplinit prin
sacadele oculare. Aceste sacade nu sunt aleatorii, ci sunt orientate de factorii
motivaionali.
Atenia (procesarea selectiv a stimulilor vizuali) determin micrile
oculare i atenia este o cauz i nu un efect al micrilor oculare.
b) Posbilitatea procesrii informaiei parafoveale prin comutarea ateniei n
condiiile fixrii (imobilitii) privirii.
Moran i Desimore, n 1985, au descoperit posibiul substrat fiziologic al
acestui fenomen, numit detectori de trsturi (neuroni ai ateniei). Aceti
neuroni detecteaz stimulii doar dac intr n cmpul ateniei. Simpla prezen a
stimulilor ntr-o regiune retinal nu este suficient pentru detectarea lor.
19
Receptor
Formaiunea reticulat
Dac stimulul corespunztor unui model acceptor din cortex care permite
identificarea sa rapid, automat, atunci cortexul inhib cile colaterale de la
receptor la formaiunea reticulat care, la rndul ei, nu mai induce sporirea
nivelului de activare n cortex.
Dac cortexul nu dispune de un model adecvat pentru stimul, mesajele de la
receptor activeaz formaiunea reticulat care, la rndul ei, activeaaz informaia
sosit deja la cortex, ceea ce permite prelucrri mai laborioase ale stimulului.
Modelul lui Sokolov poate explica i atenia voluntar. n urma inteniei de
a prelucra n detaliu un anumit stimul, cortexul activeaz formaiunea reticulat
21
care, la rndul ei, prin sistemul reticulat activator ascendent sporete nivelul de
activare a cortexului astfel nct mesajul recepionat (fiind mai activat dect
restul mesajelor recepionate n acelai moment de cortex) face ca el s fie
prelucrat, procesat preferenial. Cu ct un mesaj este mai activat, cu att mai
mult sunt inhibate celelalte mesaje prin mecanismul inhibiiei laterale.
Concluzie: nu atenia selecteaz itemii (informaia) care urmeaz a fi
procesat mai laborios, ci procesrile ascendente (intensitatea stimulului,
frecvena, caracterul neobinuit) i procesrile descendente (valoarea
motivaional, adaptativ a informaiei).
Prin inhibiie lateral ele reduc nivelul de activare a mesajelor concurente
intrnd astfel n cmpul ateniei. Atenia nu este o cauz, ci un efect al activrii
i inhibiiei laterale a unor mesaje.
Atenia este o funcie distribuit = la realizarea ei contribuie mai multe
formaiuni nervoase.
Exemplu: detecia unei tiine este realizat cu ajutorul cortexului cingulat
anterior.
Urmrirea tiinei i comutarea ateniei este realizat de cortexul cingulat
posterior i sistemului reticulat din creierul mijlociu. Lezarea lobului frontal
drept face ca sistemul s nu-i poat focaliza atenia stimulului din partea stng
a cmpului vizual.
7.3. Modelarea ateniei (n paradigma clasic). La nivelul algoritmic i
computaional
Modelul filtrajului timpuriu Broanbendt
Segregarea procesrii informaiei se realizeaz la nivel senzorial, filtrnduse informaiile stocate n memoria senzorial.
Inputuri
senzoriale
MSD
Filtre
22
Canale de
transmisie
cu capacitate
limitat
MLD
stimulilor
la
nivelul
senzorial
(procesare
primar
8. Gndirea
8.1. Aspecte generale ale gndirii n psihologia cognitiv
n psihologia cognitiv nu vom ntlni o abordare a gndirii ca cea din
psihologia tradiional. Viziunea gndirii ca proces complex, actual, unitar
dispare lsnd locul unor domeniii precum nelegerea, categorizarea,
conceptualizarea, rezolvarea de probleme, raionamentul, inteligena.
8.2. nelegerea
Studiul nelegerii se refer la dou aspecte: nelegerea limbajului i
nelegerea imaginilor.
Exist trei aspecte: nelegerea presupune n primul rnd punerea fa n
fa a informaiilor ce vin pe cale senzorial cu informaiile anterior stocate.
nelegerea este o funcie ntre inputul senzorial i cunotinele activate;
nelegerea nu apare prin asimilarea pasiv a nelesului pentru c acesta exist
deja potenial n subiect, aadar nelegerea este un proces activ prin aceea c
subiectul construiete nelesul din input i din cunotinele anterioare; omul
nelege atunci cnd este capabil s dea un sens de ansamblu informaiei.
Concluzie: nelegerea const n elaborarea unei reprezentri integrate a
situaiei respective.
25
subiectul este motivat s o ating; aciuni sau operaii a cror realizare face
plauzibil atingerea scopului.
Diferenele existente la nivelul strii actuale, la nivelul motivaiei pentru
atingerea unei stri dezirabile, la nivelul capacitii operatorii i modului de
estimare a anselor de reuit determin diferenele interindividuale ale
repertoriului de probleme.
Rezolvarea de probleme implic o secven de procese sau operaii mintale
realizate asupra informaiilor din memoria subiectului. Este o secven de stri
interne sau modificri mintale ale informaiilor care progreseaz ncet ctre
scop.
26
Studiat cel mai mult Lindsay i Norman n 1972. Ei au fcut diferene ntre
mai multe tipuri de cunotine existente n memoria subiectului i care sunt
utilizate n rezolvarea de probleme. Aceste cunotine sunt faptele care sunt
enunuri, propoziii care sunt imediat accesibile subiectului, algoritmii sunt
seturi de reguli care genereaz automat rspunsuri, euristicile sunt reguli
conductoare sau planuri mai generale de aciune (algoritmii garanteaz
ajungerea la rspuns prin aplicarea unui set de reguli verificate la o situaie
nou).
n memoria subiectului algoritmii se stocheaz sub form de subrutine (care
sunt ir de operaii nalt automatizate). Spre deosebire de algoritmi, euristica nu
garanteaz ajungerea la soluii.
Ernst i Newell n 1969 au furnizat o versiune simplificat a modului n
care rezolvatorul de probleme se implic n rezolvarea de probleme: descrierea
problemei este pus n funciune de translator care este un mecanism
semimisterios care convertete problema (adic situaia din exterior) ntr-o
reprezentare intern are include datele iniiale sau starea iniial (datele
27
Tehnici de rezolvare a
problemelor
Reprezentarea soluiei
o Problema.
Clasificarea problemelor s-a fcut dup trei criterii: datele iniiale, datele finale
i necesarul de operaii de transformare. Au rezultat dou categorii:
Probleme bine definite n care se specific complet starea iniial, starea
final, setul de operatori i condiiile de aplicare ale acestora (exemplu:
probleme de matematic).
Probleme insuficient definite n care nu sunt complet specificate strile
problemei sau blocul de operatori sau condiiile de aplicare ale acestora
(exemplu: creaia tiinific, jocul de ah).
Spaiul problemei se refer la o reprezentare intern a strii iniiale, a strii
finale i a strilor intermediare. Toate aceste stri pot fi stri fizice, stri de
28
29
30
31
32
categoriile
de
baz
expresiile
lingvistice
33
unei
categorii
este
condiionat
de
corectitudinea
35
9. Elemente de psiholingvistic
9.1. Sisteme de comunicare i cteva proprieti generale ale limbajului
uman
O problem important este legat de modul n care este produs i neles
limbajul n contextul comunicrii cotidiene. Rspunsul la aceast ntrebare este
dat n acest context larg al comunicrii.
Comunicarea este un proces de transmitere de informaie care implic patru
componente:
ceva ce trebuie comunicat (o idee, un gnd);
intenia vorbitorului de a transmite acea idee sau gnd altcuiva;
un mesaj n form scris sau vorbit care reprezint acea idee sau
gnd;
un receptor care intenioneaz s neleag i s interpreteze acel
mesaj;
Fiecare dintre aceste componente implic procese mentale complexe, dar
nici unul dintre ele nu este pe deplin cunoscut. Pn acum cunoatem doar
cteva procese majore implicate n actele comunicrii precum i cteva idei cu
privire la proprietile generale ale limbajului uman.
gnd secven de sunete sau grafeme emisia recepia
comunicarea este eficient cnd gndul seamn cu gndul .
DEFINIIA PSIHOLINGVISTICII:
Studiul modului n care este produs i neles limbajul. Cele dou forme ale
limbajului sunt:
limbajul oral-vorbirea,
limbajul scris;
Intre aceste dou forme cea mai studiat a fost vorbirea.
36
37
Expresia verbal
adjectiv
39
verb
adverb
articol
substantiv
verb
timpul verbului
n form pur
n form pur
2). Semantica.
Cuprinde dou aspecte:
nelesul fiecrui cuvnt separat - se face o trimitere la
vocabularul fiecruia, la lexiconul personal.
nelesul propoziiei sau mesajului.
Psiholingvistica se refer la reprezentri formnd lexiconul intern.
Informaia prezentat poate fi:
de tip lingvistic (exemplu: definiiile din dicionar);
de tip nonlingvistic (stocare de imagini)
Procesul prin care achiziionm cuvintele i sensul lor n memorie se
numete acces lexical. n cadrul semanticii se studiaz legate prile de vorbire.
De exemplu: la substantiv se studiaz antonimia, sinonimia, sensul concret,
abstract, compatibiliti lingvistice etc.
Informaiile de tip lingvistic sunt reprezentate i depozitate sub form de
familii de cuvinte sau sub form de teele semantice.
2). Fonologia
Este o ramur a psiholingvisticii care se ocup de modul n care sunt
produse i utilizate sunetele n limbaj. Semnalul sonor are trei niveluri:
nivelul sonor (emisia propriu - zis);
nivelul fonetic reprezentat de foni, un fon este un sunet pur (27 litere = 27
foni n romn)
nivelul fonemic reprezentat din foneme este un ansamblu de sunete
considerat ca aparinnd aceleiai familii.
9.3. Discursul
40
10.
Memoria
MSD
Limitata:
Durata
elemente)
Limitata :
Tipul
de
codare
MLD
(7+/-2 Nelimitata
2
20 Nelimitata
secunde
al Codare de tip verbal sau Codare semantica
informatiilor
Actualizarea
imagistic
Seriala
Paralela
informatiilor
Baza neuro-fiziologica
Hippocampus
Ariile parieto-occipitale
stangi
42
contine mai multa sau mai putina informatie in functie de gradul de procesare al
carui rezultat sunt. Segmentarea informatiilor de intrare si formarea acestor
chunks este rezultatul procesarilor descendente determinate de cunostintele din
MLD. Mecanism: informatiile nu intra initial in MSD dupa care o parte este
transferata in MLD ci din MS sunt puse in corespondenta directa cu cunostintele
din MLD; astfel este posibila categorizarea stimulilor si organizarea lor in
unitati semnificative
- a doua categorie de date demonstreaza ca MSD nu numai ca nu este
independenta de MLD ci este parte activata a MLD. Investigatiile asupra MSD
au evidentiat ca volumul acesteia pentru aceeasi categorie de stimuli este extrem
de variabil. Se reprezinta subiectilor serii succesive dintr-o anumita categorie de
stimuli; in final, se cere sa se reproduca cat mai multi din stimulii prezentati.
Initial, performantele sunt foarte ridicate dupa care rata reproducerilor scade in
mod semnificativ.
Daca MSD ar fi fost un sistem autonom cu o capacitate constanta atunci
performantele ar fi trebuit sa fie constante.
S-a descoperit si efectul RESTORFF: daca subiectii sunt solicitati sa memoreze
serii de stimuli dintr-o anumita categorie in care este inserat un stimul dintr-o
alta categorie, rata reamintirii stimulului inserat este mult mai mare decat media
ratei reamintirii celorlalti stimuli.
Aceste fluctuatii ale capacitatii MSD pot fi explicate daca consideram ca MSD
este o multime de cunostinte activate din MLD
Cu cat sunt mai multe cunostinte de aceeasi categorie cu atat mai mare este
inhibitia laterala. Rezulta ca valoarea de activare a fiecarei unitati de informatie
ce trebuie reactualizata este mai redusa, deci performanta scade.
Stimulii din alta categorie nu intra sub incidenta inhibitiei laterale si astfel
performanta creste
b)Durata MSD:
44
45
- itemii de la sfarsitul seriei sunt mai bine reamintiti si se explica prin acelasi
mecanism adica (efectul recentei): ultimul item nefiind urmat de un altul are
valoarea de activare cea mai ridicata
Concluzie: durata MSD este de fapt durata de activare a unitatilor cognitive
existente la un moment dat in memorie
- activarea poate fi prelungita sau scurtata in functie de intensitatea inhibitiei
laterale sau a altor fenomene care o pot face fluctuanta (ex: repetitia
stimulilor , restul de activare preexistent, etc.)
Efectul succesiunii temporale: aprecierea diferita a intensitatii a doi stimuli
auditivi in functie de durata succesiunii temporale este o consecinta a diferentei
dintre ratele de activare ale celor doua reprezentari mentale
c) Tipul de codare a informatiilor:
Se considera ca MS are codare neurofiziologica, MSD are o reprezentare
lingvistica (verbala) a stimulilor si MLD o codare semantica. Subiectul
realizeaza verbalizarea stimulilor in limbaj intern sau extern, prelungind astfel
durata retentiei lor.
Alte studii au aratat ca aceasta reprezentare verbala nu este singura cu care
opereaza MLD. S-au facut studii pe subiecti cu deficiente auditive severe si s-a
constatat ca ei recurg la o reprezentare vizuala (imagistica) a stimulilor. Alte
studii au dovedit urmatoarele: ca in MSD apar pe langa reprezentari verbale si
imagistice si reprezentari semantice si procedurale. n MLD nu exista numai
reprezentari semantice ci oricare din reprezentarile verbale, imagistice,
procedurale.
Concluzie: diferentele dintre MSD si MLD pe baza tipului de reprezentare
utilizat sunt nerelevante. S-a dovedit ca MSD este consubstantiala cu MLD.
d) Reactualizarea informatiilor:
O serie de cercetari au aratat ca accesul la informatiile din MSD se face serial,
iar la cea din MLD se face paralel. Aceasta deosebire a fost argumentul care se
invoca pentru sustinerea independentei intre MSD si MLD.
46
fi identic sau mai scurt pentru prima litera. Daca teoria accesului parallel este
valabila, atunci recunoasterea ultimei litere este mai rapida.
S-a demonstrat astfel accesul paralel la informatiile din MSD.
Concluzii:
MSD este de fapt o stare de activare a unor unitati cognitive, iar
cunostintele si mecanismele de procesare activate in vederea rezolvarii de
probleme formeaza memoria de lucru (ML = MSD), concept introdus de A.
Baddeley.
Cand un item se afla in ML inseamna ca el se afla intr-o stare de activare
temporara si nu intr-un bloc mnezic independent. Cand se afirma ca o informatie
se afla in MLD inseamna ca ea se afla intr-o stare de subactivare temporara
neparticipand direct la rezolvarea unei sarcini momantane.
10.3. Memoria episodic si memoria semantic:
S-au efectuat cercetri pe subieci cu amnezie retrograd (nu i aminteau de
lucrurile din trecutul personal).
Memoria episodic cuprinde ansamblul evenimentelor autobiografice si contine
informatii asociate cu contexte spatio-temporale precise.
Memoria semantic (sau conceptuala) cuprinde cunostinte generale pe care le
avem despre mediul inconjurator ; nu sunt asociate cu un context spatiotemporal precis. Memoria semantica cuprinde toate cunostintele din scoala.
Din punct de vedere cognitiv, cele doua sisteme mnezice difera prin modul de
organizare a informatiilor si prin tipul de procesare.
n memoria episodic, cunostintele sunt organizate cronologic si sunt asociate cu
reactii emotionale iar in memoria semantic cunotinele sunt organizate n
scheme i reele semantice i sunt neutre din punct de vedere emoional.
Implicaii ale celor doua sisteme mnezice:
a) formarea eu-lui si a identitatii de sine depinde de memoria biografica
(memoria episodica) mai ales de amintirea evenimentelor din primii 2 5 ani
48
49
50
functie adaptativa foarte mare: mediul in care traim, desi este foarte dinamic,
devine suficient de stabil pentru a fi predictibil. ntr-un anumit context ne
intalnim la momente diferite cu aceeasi categorie de stimuli iar amorsarea in
acest caz determina sporirea vitezei de reactie si fluiditatea raspunsurilor la
stimulii familiari.
3. Reflexele conditionate:
Prin conditionare clasica se dobandeste o serie de cunostinte stocate in
memoria implicita care sunt detectabile in comportament dar nu pot fi
evidentiate prin reamintirea intentionata (Watson: exp cu copilul mic care
asociaza vederea unui iepuras cu un zgomot puternic).
Etiologia fobiei , de cele mai multe ori, este necunoscuta subiectului respectiv
pentru ca ea are la baza cunostinte implicite dobandite in urma unor
conditionari. Pacientii cu amnezie retrograda pot dobandi noi cunostinte prin
conditionare dar sunt de alta natura decat cele afectate de amnezie.
Memoria explicita (a cunostintelor teoretice; declarativa):
- contine cunostinte declarative despre fapte sau stari de lucruri
- cunostintele sunt verbalizate si fac obiectul unor reactualizari intentionate si
constiente
- este estimata prin teste clasice de recunoastere si reproducere
- reprezentarea cunostintelor este verbala, imagistica si semantica
- se deterioreaza in cazul amneziei
- are o locatie cerebrala relativ precisa in structurile limbic-diencefalice din
hipocamp
- are o flexibilitate ridicate (poate fi utilizata in foarte multe situatii)
- fiabilitatea redusa (este afectata de inferente)
- filogenetic, este mai recenta
Memoria implicita (a cunostintelor practice; procedurala):
52
53
si
contextul neuropsihic:
54
insuficient articulate
55
Memorie declarativ
Reactualizare
Stocare
Punere n coresponden
Execuie
Memorie de lucru
Performan
Codare
La baza modelului pune sistemele mnezice i modul de accesare a acestora.
Modelul presupune c sistemul preia informaia codat simbolic i o stocheaz
n MLD. Anderson spune c exist 2 tipuri de MLD - declarativ - organizat
sub form de reele semantice i cea procedural - organizat n sisteme de
producere.
ML, dup Anderson, este partea activat a MLD, conine cunotine
declarative sau sisteme procedurale i structuri simbolice noi create dup
regulile de producie.
Dac un stimul codat simbolic intr n memoria de lucru atunci sunt
activate anumite cuvinte sau producii din MLD, aadar accesul la MLD din
memoria de lucru se face pe baza regulilor de producie care direcioneaz
activarea. Dac trebuie activat o anumit regul de producie din memoria
procedural atunci cunotinele din memoria de lucru care reclam aceast
producie sunt puse n coresponden cu antecedentul regulii de producie din
memoria procedural, care activeaz operaia corespunztoare. (Exemplu:
formarea nmulirii pe baza adunrii).
56
Grupare
Punere n
Execuie
clusteri
coresponden
Memorie de lucru
Sistemele Sistemele
perceptive
motorii
Organe
Muchi
de sim
efectori
Mediul extern
Presupune existena doar a unui singur tip de MLD - cunotinele sunt
organizate n sisteme de producere. Exist doar memoria procedural, iar
memoria declarativ este asimilat cu antecedentul regulilor de producere.
Memoria de lucru exist i aici i cuprinde:
structur ierarhizat de scopuri;
57
58
Bibliografie:
1. Alan Baddeley Memoria uman, Teora, 1999
2. Jean Delacour Introducere n neurotiinele cognitive, Polirom, Iai,
2001
3. Daniel Gaonac`h i Pascal Lariganderie Memorie i funcionare
cognitiv,. Polirom, Iai, 2002
4. Mircea Miclea Psihologie cognitiv, Polirom, Iai
5. Adrian Opre Incontientul cognitiv, Cluj, ASCR, 2002
60