ahh \ J Oiologie Manual pentru clasa a Xl-a®MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII iologie Manual pentru clasa a XI-a Dan Cristescu Carmen Salavastru Bogdan Voiculescu Cezar Th. Niculescu Radu Carmaciu CorinrCUPRINS |. ALCATUIREA CORPULUI UMAN. Topagrafia organelor i sistemelor de organe Niveluri de organizare.......,..... Celule, tesuturi, organe, sistame de organa, organism sa CRUG wines cae eee ‘ FORUM 9:38 5 GaSe leU swine MN, FUNCTILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN A. Functiile de relatie 1, Sistemul nenvos. oo... Maduva spinarii. . Encefalul, ... . deai\ea we ay Sisternul nervos vagetativ ......... 2. Analizetarit , : Analizatcrul cutanat. 6... . . . Analizatorul Kinestezicn. o.oo... Analizatorul olfactiv : Analizatorul gustativ... 2... Analizatorul vizual. , , é Analizatorul ecustice-vestibulan 8, Gancele endocrine... oe... Hipofiza és Gincele suprarenale Tiroida . St) se heehee + Paratiroidele Pancreasul endocrin, Epifize (gland pingele) , Timusul 4. Miscarea Sigetree * Sistermnul oss vale Articulatilla Sistemul muscular , eget 4 ata 248 43 18 26 82 38 38 43 44 4g 54 54 56 58 58 59 . 60 .60 63 63 87 68 B. Functille de nutritie. o.oo 14 1, Digestia $1 absorbtia. o.oo. eee 74 Digestia vst Aree pt ies teil Absorbtia intestinala (la nivelul intestinului subtire) eaten ed Digestia, absorbtia si secret la nivalul intestinului gros, , 81 2. Ciroulatia 2\o9% Sp releiw 84 Grupele sangvine —transfuzia...., 85 Hemostaza gi coagularea séngelul . a6 Marea si mica circulatie 87 Circulafia limfatioa . fe poate Activitatea cardisca........., ey!80 3. Respiratia.........., 97 Plamanii..... , * steep eek GF 4. Excretia “e 103 Formarea $i eliminarea urinei 103 Compozitia chimica @ urinei.. . +105 5. Metabolismu, . ee 108 Metabolismul intermediar 108 Metebolismul energetic. 0 Rolul si valoarea energatica = nutrimentalor .. 113 NIRIRBET oo ges sue ates 414 C. Functia de reproducere 116 Sistemul reproducetar .. , 116 Aparatul genital faminin 116 Aparetul genital masculin . , 117 Faiologia arganelor de reproducere 19 Sanatatea repraducerit 122 Panning famiial. eee tee Conceptie $i conteaceptie.... 2... .,, 122 Sarcina si nasterea , 122 D. Organismul — un tot unitar be 124 Homeostazia mediului intern... 0.00. 0. 124‘Alcatuiea ceri ran |. ALCATUIREA CORPULUI UMAN Topografia organelor SSSI italia cme merely In corpul omenesc, celulele si tesuturile alcatuiese organe si sisteme de organe. ‘Organele sunt formate din’ grupari de celule si fesuturi care sau diferentiat in vederea indepliniti anumitor functii in organism. Organele nu functones 4 izolat In organism, ci in strénsa corelatie unele cu altele, Pentru organele inteme, se foloseste curent ter- menul de viscere. Sistemele de organe sunt unitati morfologice care indeplinesc principalele functii ale organismulu: de relatic, de nutritie si de reproducere. Segmentele corpulul uman Corpul umn este alcatuit din: cap, gét, trunchi si membre. Capul, Impreuna cu gatul, formeaza extremi- tatea cefalica a corpului. Capul este alcatuit din partea craniana, care core- spunde neurocraniului (cua craniana), si partea facia- 1a, care corespunde viscerocraniului (fata). Gatul este segmentul care leaga capul de tunchi stprezinta elemente somatice (muschi, oase, articula- ti) si viscere (laringe, trahee, esoiag, tiroida, parati- toide etc). Trunchiutl (fia, 1, 2) este format din torace, abdo- men si pelvis. In interiorul lor se gasesc cavitatie: toracica, abdominals si pelviana, care adapostesc vis- cerele, Cavitatea toracica este separats de cavitatea abdominala printr-un mugchi numit diafragma. Cavitatea abdominala se continua cu cea pelviana, care este limitata inferior de diafragma perineala. ‘Membrele, Cele superioare se leaga de trunchi prin centura scapulara; portiunea lor libera are trei segmente: bral, antebrat si mana; cele inferioare se leaga de trunchi prin centura pelviana, si portiunea lor libera prezinta, de asemenea, trei seamente: coapsa, gamba si picior. Planuri si reporturi anatomice Pentru precizarea pozitiei segmentelor care alca- tuiesc corpul omenesc se folosesc, ca elemente de onentare, axe si planuri (fig. 3). Corpul omenesc este aleatuit dupa principiul sime- ‘ei bilaterale,fiind un corp tridimensional, cu trei axe si trel planuri Axele corespund dimensiunilor spetiului si se in- tretaie In unghi drept. Fig 1 Vetere antericara a cavitaibe trunchiulué cavitaies toracics (Lrmediastix 2 cavitste pleurala: 3. cavitate pericardial cavitaten abdominals (AE cavitates pelvians (5) ‘Axul longitudinal axul lungmil corpulu, tical la om si are doi pol superior (cranial) si inferior (caudal). El pleacé din crestetul capului si merge pana 1a nivelul spatiului delinltat de suprafata talpilor. ‘Axul sagital seu anteroposterior este axul gros mil corpuli. Are un pol anterior si altul posterior. Axul transversal Eitimil_corpul Este orizontal si are un pol sting si altul drept Planurile. Prin c&te dous dni axele amintite trece te un plan al corpului Planul sagital trece prin axul longitudinal si sag- tal, Planul care trece prin miglocul corpulli (median), impartindul In dous jumatati simetrice. se numeste 2. Subdiviniunile cavtatil abdominale 1. eoigasins: 2 hipacondra Fig Stang. 3, abdomen laters! slang 4. peromblical 5. inghinal stang, 6, Npogesr 7. nina cep: Bebdomen era rept 9: Hpocon peplan medio-sagital Planul medio-sagital este plenul simetriei bilaterale. Planul frontal merge paralel cu fruntea si trece prin axul longitudinal si cel transversal. El imparte cotpul intro parte anterioaré (ventrala) si alta poste- rioara (dorsala) Planul transversal sau orizontal trece prin axul sa- ital si transversal. El imparte corpul intr-o parte supe- ‘ioara (craniala) si alta inferioara (caudelé). Planul trens- versal este numit plenul metameriei corpulul. Aceste ‘Ax longitudinal Plan sogital Ax trensversal Fig. 3 Planuri 41 axe ale corpului Niveluri de organizare Celule, tesuturi, organe, sisteme de organe, organism Exista diferite niveluri de organizare a corpului si un potential membraner constant, In absenta unui stimu + Potenfialul de actiune este modificarea temporara a potentialului de membrana (Fig. 9). Celulele stimulate electric genereaza potentiale de actiune prin modifica- rea potentialukii de membrana. Mecanismele de pro- ducere, aspectul si durata potentialului de actiune sunt diferite in functie de tipul de celula, dar principiul de baza este acelasi: modificarea potentialului de mem- brana se datoreaza unor curenti electric care apar la trecerea icnilor prin canalele membranare spectice, ce se inchid sau se deschid in functie de valoarea poten- tidlului de membrana, Pentru a enumera fazele poten- tielului de actiune, se poate lua ca exemplu neuronul, —Pragul: celulele excitabile se depolarizeaza ra- pid, deca voloarea potentialului de membrena este re- dusa la un nivel critic, numit potential prag. Odata acest prag atins, depolarizarea este spontana.tires carpal uman ba Perioada refractara reprezinta intervalul de timp pe etme parcursul céruia este dificil de obtinut un potential de actiune, Exista doua perioade refractare: * perioada refractara absoluta, pe parcursul careia, indiferent de intensitatea stimulului, nu se poate obti ne un nou potential de actiune, Cuprinde panta ascen- denta a potentialului de actiune si o portiune din cea descendenta si se datoreaza inactivarii canalelor pen- tru Na’; « perioada refractara relativa, pe percursul céreia se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul este suficient de putemic. Potentialul de acti- une obtinut astfel are o viteza de aparitie a pantei as- cendente mal mica si o amplitudine mai redusa decét in mod normal Potentialul de actiune, odata generat in orice punct al unei membrane excitabile, va stimula, la randul lu, zonele adiacente ale acesteia, propagandu-se In embele sensur, pana la completa depolarizare a membrane. Transmiterea depolarizari In lungul unei fibre nervoa- eee se sau musculare poarta denumirea de impuls (ner- ‘vos sau muscular). 6 x0 a Proprietatile speciale ale celulelor sunt contractli- Temp (ms) See ai oe ane tatea (proprietatea celulelor musculare de a transfor ma energia chimicé a unor compusi in energie meca- ot nica) si activitatea secretorie. Fiecare celula sinteti- zeaza substantele proteice si lipidice proprii, necesare. pentru refecerea structurilor, pentru crestere si inmu- fire, Unele celule sau specializat in producerea de substante pe care le .exporta" In mediul intem (secre- tie endocrina) sau extern (secrefie exocrina). 80 nv a 0 Timp (ms) > Depolarizarea creste — Potentialul de actiune este un raspuns de tip -tot | Cynalele volta; dependente MaiGes sau nimic’ stimuli cu 0 intensitate inferioara pracu- ig : lui, subliminari, nu provoaca depolarizarea si Geclen. _ Ponttu Na¥ se deschid ineelule satea unui impuls, ar stim supraiminarinu deter 7) poten de membrana mind 0 reactie mai ampla decét stimulul prag. ana defn mW fs -40 mV Panta ascendenta&: depolarizarea apare dupé {~Sumul depolarizant atingerea potentilului prag si se datoreaza cresteri potent de mrbrand permeabilitatii membrenei pentru Na’; acesta va intra [2] revine a-65 mV Tn celula prin canele speciale pentru acest ion, care sunt volta}dependente si care se deschid atunci cand Depolarizarea scade potentialul de membrana atinge valoarea prag. —— —Panta descendenta (repolarizarea): potentialul revine catre veloarea de repaus. Acest fapt se date- Candlele voltsjdependente > K* difuzeaza reaza iesirii K* din celula prin canale speciale pentru pentru K* se deschid in afera celulei acest ion, care se deschid, de asemenea, in prezenta stimulului (fig. 10). Fig 10. Difuiunen ioniler de sodiu si de potasCUVINTE. CHEIE === difuziune, osmoza, transport activ, transport pasiv, } potential de membrana, perioade refraciare, con } tactilitate, activitate secretorie TEME $1 APLICATI © Aflati raspunsul corect. ‘Mecanismnul care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare este: a. osmoza; b. per meabilitatea neselectiva; c. difuziunea, d. difuziunea facilitata, @ Gasitl raspunsul gresit. Potentialul de membrana poate fi a. constant; b tniversat; c. de actiune; d de repaus. © Enumerati principalele proprietéti generale si spe“ ‘Sale ale celulelor. Luctare practica Observarea epiteliului de acoperire ‘Material necesar: periuta pentru dit logic, eprubete, pipet, solutie Ie albastru de meti- Jen, centrifuga, microscop, lame, lemele, ac spatula; celule descuamate de pe mucoasa bucala. Mod de lucru. Se clateste gura cu apa, se efec- tueaza un periaj cu o periuta umezita in ser fizio logic. Se clateste periute intro eprubeta cu ser fiziologic, se adauga o picatura din solutia 1%» albas- tru de metilen Se centrifugheaza sau se decanteaza (GO min), se ia din depozitul de pe fundul eprubetel si-cu un ac spatulat, se face un preparat micro- scopic intre lama si femela. Recoltarea celulelor se poate face si prin rézui- rea tugoaré a fetei superioare a limbii cu partea neas- cutita a unei lame de briceag si metilerea razaturi Tesuturile Tesuturile sunt sisteme organizate de materie vie formate din celule similare, care indepiinesc In orge- nisme aceeasi functie sau acelasi grup de func; Celulele sunt unite Intre ele printro substanta inter célulara, care, atunci cand este in’cantitate mica, se numeste .substanta de cirfiént’, iar, in cantitate mare, substanta fundarpent = Clasificarea fesuturilor LEPITELIAL 1 De acoperire ‘simply —pavimentos: tunica interné 9 Vaselor (unistral- —Sangvine si lifatice fiat). cubic; mucoasa bronhiolelor ~cllindric ciiat si necliat: mucoesa tubulel digestiy @pseido- = cilindric ciliat si necilia! epitetil traheat stratificat ‘plurstre -| kerathizat @plderme) ne pune (epiderme) si ‘Reratinizat: epiteliul mucoasel bucale cubic si cllincric: canalele qlandelor exocrine = de traraitie: uroteliu! 2 Glenda (seeretor) ‘stip endocrin’ — |tipil in cordoane cetulare (adenc- | __hpofiza, dandele paratiroide) ~tipulfolicular({roiée) =simplu (tubular, acinos) compas (tubulc-acinos) pancreas =testicul ~ovar 3, Senibtial ~ intra In structure organelor'de sit IL CONJUNCTV 1 Moale i: Insoteste alte tesutur: lea unele organe ticulat: i limfatici, op 1a , ‘adipos: in ‘unOr OF¢ (rinichi, ochi) $i subcuta- -adipos nue jot organe (rinichi, si ‘fibrosstendoane, 8, aponeyraze ‘elastic; tunica me a arterelor si venelor 2) Seinidur ‘*cartlaginos | — hai cartibje costal, laringil, trheale = elastic pavilonul urechi, ep ~fibros: discurile inte ‘gi menis- ‘cule aticuare tip exocin (pluricetalar) tip mixt 3. Dur #0508 ~haversian (compact diatizele caselor hing spongies (trabecular: epifizele oaselor lungi siin interionul celor scurte slate 4. Flud — sangele MLMUSCULAR ‘¢Striat muschil scheletic (somatici) ‘eneted: visceral si multunitar (In iris) ‘strat de tip cardiac: miocardul 1V.NERVOS #neuronull — eelule nervoasa ‘enevtoglia — celle glial‘Aleaeire corpulal uman Lucrare practic& Observati, pe preparatele microscopice din Puteti face si observatii macroscopice pentru colectia laboratorului de biologie, diferite tipuri tesuturile cartilaginoase si musculare, dupa o disec- de celule si fesuturi, incercand sé identificati com- tie efectuata pe o broasca sau un iepure. ponentele, Precizafi principalele functii ale organismului si structurile care le realizeaza folosind si cunostintele doban- dite anterior. Denumiti componentele celulei din figura alaturata. ‘Asociati organitele celulare din prima coloané cu caracteristicile corespunzatoare din a doue colcana. | 1. ribozomi a. sistem membranar de | 2mitocondii _-‘Mleto- si macrovezicule, situat In apropieres 3. lizozomi oclenbal 4, aparat Golgi, echivalenti al 5. corpi Niss] -_ergastoplasmei pentru neuron ‘c.contin enzime oxido- reducatoare d formatiuni sfetice atasate reticulului endoplasmatic vezicule cu enzime hicrolitice ‘Aflati réspunsul corect. Celula polinucleata este: a. hematia adulta; b. hepatocitul; ¢ fibra muscularé neteds d. fibra musculara striata, ‘Stabiliti deca enunturile legate prin conjunctia ,,deoarece” sunt adevarate sau false; In cazul in care le considerati adevarate, determinafi daca intre ele existé sau nu o relatie de cauzalitate. Citoplasme este un sistem coloidal, deoarece mediul de dispersie este ansamblul micelilor coloidele, iar faza dispersata este apa. Neuronul nu se divide, deoarece nu are In componenta sa centrozomul, organit ¢elular cu rol In inmultirea celulara,Steriul nevois i. FUNCTIHLE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN A. Functiile de relat 1, Sistemul nervos Sistemul nervos, impreuna cu sistemul endocrin, regleaza majoritatea functillor organismului, Sisternul nervos (SN) are rol in special in regiarea activitatii musculaturii si a glandelor secretorii (atat exocrine, cat si endocrine), In timp ce sistemul endocrin re- gleaza Tn principal functille metabolice. Reglarea acti- vitatii musculaturii scheletice este realizata de SN somatic, iar reglarea activitatii musculaturii viscerale sia glandelor (exo- si endocrine) este realizata de SN ‘vegetativ. intre SN si sisternul endocrin exista o stran- sa Interdependenta. ‘Compartimentele functionale ale sistemului nervos Reglarea nervoasa a functiilor corpului se bazeazé pe activitatea centrilor nervosi care prelucreazé infor- matiile primite si apoi eleboreaza comenzi ce sunt transmise efectorilor. Din acest punct de vedere, fie- ‘care centru nervos poate fi separat In doua compar- timente functionale: * compartimentul senzitiv, unde sosesc infarmati- ile culese la nivelul receptorilor '* cormpartimentul rotor, care transmite comenzile la efectori, ‘Asadar, fiecare orgen nervos are doud functii fun- dameniale: functia senzitiva si functia motorie. La nivelul emisferelor cerebrale mai apare si func- fia psihica. Separarea functillor sistemului nervos in functii senzitive, motorii si psihice este artificiala si ‘schematica, In realitate, nu exista activitate senzitivé fara ma- nifestari motori, si viceversa, iar starile psihice rezulta din integrarea primelor doua. Toata activitatea siste- mulul nervos se desfasoara intr-o unitate, in diversi- tatea ei extraordinara, *Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos. Din punetul de vedere al form * Numai la specializarle cu doua ore / sapteména sila profilul artistic, specielizarea coregrafle ‘Sistemmul nervos central (SNC) Encefal Maduva spi Sistem nervos periferie (SNP) nervi cranieni nervi spina | | ==) fibre senzitive fibre motori Sistem nervos | Sistem nervos 1 nervo somatic (catre | eee ce muschil TUS eee si scheletici) mugchiul cardiac, glande) sistem nervos parasimpatic | sistem nervos simpatic al dimensiunilor, neuronii sunt foarte diferiti. Forma neuronilor este variabila: stelata (coarnele anterioare ale maduvel), sferica sau ovalara (in ganglionii spinali), piramidala (zonele motorii ale scoartei cerebrale) si fusiforma (in stratul profund al sccartei cerebrale). In functie de numarul prelungiriior, neuronii pot fi * unipolar (celulele cu conuri si bastonase din re- tina); au aspect globulos, cu o singura prelungire; * pseudounipolari; se afla In ganglionul spinal si au o prelungire care se divide in .1’; dendrita se dis- tribuie la periferie, iar axonul patrunde tn sistemul nervos central (SNC); + bipolari, de forma rotund, ovala sau fusiform, cele doua prelungiri pomind de la polii opusi al celulei (neuronii din ganglionii spiral Corti vestibular Scarpa, din retina si din mucoasa olfactiva); + multipolari; au o forma stelata, piramidal seu piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice