STADIU ACTUAL IN FRIGUL NAVAL Consideratii generale La bordul navelor, instalatiile frigorifice sunt utilizate in cadrul instalatiilor de conditionare a aerului din incaperile de locuit, pentru mentinerea temperaturilor scdzute in magaziile frigorifice sau pentru transportul gazelor lichefiate. “‘Realizarca instalatiilor frigorifice navale impune atat respectarea conditiilor generale cerute oricarei instalatii frigorifice.terestre, cat si a conditiilor speciale impuse de instalarea lor la bordul navelor, si anume: - Respectarea regulilor specifice constructiilor navale stabilite de Registrul Naval Roman, sau, pentru navele construite in Santierele navale din alte fari, de catre institutii similare, recunoscute si acceptate de R.N.R. Aceste reguli impun conditii asupra materialelor folosite, asupra functionarii in exploatare, asupra probelor, reviziilor si reparatiilor etc. ~ Conditii de functionare specifice referitoare la mediu si la stabilitate, cum ar fi: temperaturi de condensare, implicit presiuni de condensare, mai mari decat pentru instalatiile terestre. Totodata, instalatiile trebuie si functioneze in condit si tangaj. Exist valori limita, stabilite, la care aceste instalatii functioneaz specifice de ruliu normal.— Dispunerea instalatiilor in spafii reduse, oferite de condifiile de la bordul navelor. — Asigurarea unei fiabilitafi deosebite si a unei sigurante in exploatare mai mare decat in cazul instalatiilor terestre, in conditiile limitarii numarului, sau, in cele mai multe cazuri, inexistentei compresoarelor de rezerva. Toate aceste“conditii cumulate conduc la realizarea unor scheme specifice instalatiilor navale, complexe, cu un grad mare de interconectare.a partilor componente. Clasificarea instalatiilor frigorifice navale 7 A. Dupé destinatie : A.1, ~.instalatii comune tuturor navelor; A.La instalatii de cambuza (provi A.L.b ~ instalatii de climatizare; A.2. ~ instalatii specifice navelor de-transport frigorifice; A.2.a— instalatii de racire a magaziilor; A.3. ~ instalatii specifice navelor de pescuit oceanic (tehnologice); A3.a~ instalatii pentru congelarea pestelui; A.3.b — instalatii de preracire a pestelui; A3.c ~ instala de producere a ghetii solzi din apa de mare; B. Dupé temperaturile realizate B.1. - instalatii de climatizare; B.2,—instalatii-de refrigerar B.3. — instalafii de refrigerare si congelare (mixte); B.4. — instaltii de congelare. Alte clasificari se mai pot face in functie de-tipul de agent frigorific folosit (R12, R22,.NH5, R134a etc.), dup compresoarele folosite, dupa tipul detentei,< Tipuri de instalatii frigorifice navale Acestea sunt toate de tipul cu compresie mecanica de vapori. fn marea majoritate a instalatiilor frigorifice navale, comprimarea se realizeaza cu ajutorul compresoarelor cu piston. Totusi, la cele mai noi tipuri de nave de pescuit oceanic gi la transportoarele frigorifice,. instalatiile tehnologice principale (de congelarea pestelui, de refrigerare si de racirea magaziilor) sunt echipate cu compresoare elicoidale. Din punct de vedere al temperaturilor de vaporizare, instalatiile sunt realizate dupa doua tipuri de scheme: — instalatii frigorifice. cu o. treapta de comprimare; acest tip de instalatie este folosit pentru instalatiile de cambuz, de climatizare, de preracire $i de ricire a magaziilor de find de peste: ~ instalatii frigorifice cu doua trepte de comprimaré; tip de instalatie folosit in scopul obtinerii de temperaturi de vaporizare de. 40°C si.este realizat pentru instalatiile de congelare si de depozitare a pestelui congelat, pentru transportoarele frigorifice de tip Polar IH] si Polar VII. Supertraulerele de tip Superatlantic ‘sunt echipate cu compresoare elicoidale care functioneaz cu o singura treapta de comprimare. + Necesitatea utilizarii frigului la bordul navei Prin natura activitatii unei nave; hrana echipajelor a’constituit din cele mai vechi timpuri o problema care nu a fost rezolvaté decat la aparitia si dezvoltarea conservarii alimentelor cu ajutorul frigului artificial. Astfel, marina se numar& printre primii, beneficiari, adopténd.-noul. sistem de. conservare -a alimentelor, produsele alimentare pastrandu-si calitatile organoleptice (gust, culoare, miros etc.). Dupa 1965 ia amploare si in Romania pescuitul oceanic, impunandu-se astfel promovarea unui nou tip de nava, si anume nava de pescuit oceanic si nava colectoare. Acestea asiguri pe Mnga pescuitul propriu-zis si prelucrarea, congelarea, depozitarea si transportul in conditii de congelire a-pestelui pescuit. fn jurul anului-1960 a inceput transportul masiv, la distanfe mari, a | @. In aceste rezervoare pentru gaze gazelor naturale in tancuri speciale maritilichefiate, fluidu! se afl& in: stare lichida, la temperatura de fierbere ( in medie 111°K pentru metan) si la presiunea ambianta. ‘in prezent, toate navele maritime si cele fluviale dispun de instalatii ; frigorifice de cambuzi, fapt care contribuie substantial la asigurarea unei autoriomii mari-de navigatie, conditie-esentiala pentru exploatarea eficienta a navelor in actuala conjunctura economic’ mondiala si de dezvoltare a transportului pe apa. . Necesitatea cond acrului la bordul navei - Instalatiile de climatizare de la bordul navei sunt menite sa asigure ‘confortul termic in anumite spatii-cum ar fi cabine, P.C.C., timonerie, spatiul destinat servirii mesei (careu), infirmerie, saloane. ‘Acest tip de instalatii s-au dovedit a fi necesare datorité schimbarii , destul de rapide a conditiilor climaterice in situatia strabaterii distantelor mari ‘fritr-uni ‘timp relativ scurt. in decurs de zece zile nava poate trece de la conditiile verii toride (Ecuator), la condifiile unei ierni aspre (Cercul Polar). Din acest motiv, nu este suficient& numai ventilarea sau incdlzirea inc&perilor, ci se impune tratarea complexa a aerului, adic& climatizarea, rolul instalatiei fiind tocmai acela de a asigura echilibrul termic si biologic al organismului uman in urma stabil | ac&ldurii-si noxelor produse prin metabolism. Se va urmari adaptarea, parametrilor aerului climatizat in functie de rii parametrilor mediului ambiant, la valori ce asigura preluarea integral parametrii aerului exterior. Pentru instalatiile de climatizare naval, parametrii de calcul se definesc in STAS 10693/76. Conform acestuia, parametrii de calcul si exploatare a I.C.N. (instalatia de climatizate navala) sunt: temperatura conventional a aerului interior si exterior; © umiditatea relativa a aerului interior gi exterior; temperatura conventionala a apei de mare; numigul de schimburi pe ord.AGENTI FRIGORIFICI _ Prezentare generala Functionarea masinii frigorifice presupune existenta si interactiunea a tei corpur ~ cel cald (spre exemplu mediul ambiant); — cel rece (obiectul'a carui temperatura trebuie sc&zuté sau mentinut sub cea a mediului ambiant); — cel care circula in instalatia sau magina frigorificd, transportind caldura in sens invers tendintei sale normale (si anume de la “rece” spre “cald”). Acesta din urma se numeste agent frigorific, care trece printr-o serie de stari fizice revenind periodic la starea initiala in care scop masina frigorific’ consum’ energie termica, mecanicd sau electricd. Astfel se poate concluziona, in limbajul specialistilor din domeniul frigului si aerului conditionat, c4 rolul agentului frigo fic este de a prelua céldura de la mediul ce trebuie racit (exemplu in vaporizator) si ao ceda la o temperatura ridicat& mediului ambiant (exemplu prin intermediul con- densatorului). Instalatiile frigorifice pot fi: ~ cu vaporizare directa (cand vaporizatorul este plasat chiar la consumatorul de frig — de exemplu racirea aerului dintr-o inc&pere prin vaporizarea unui agent frigorific in vaporizatorul plasat in acesta); ~ cu vaporizare indirecd (cand intre vaporizator $i consumatorul de frig este recirculat un agent intermediar — exemplu racirea spatiilor tehnologice dintr-un laborator). in cele ce urmeaza se prezinta principalele prevederi la nivel, national’ si international referitoare la agentii frigorifici din standardele SR ISO 5149/98, SR EN 378-1/2002 si din ASHRAE Standard [18], [19]. Agentii frigorifici sunt clasificati din punct de vedere al caracteristicilor in trei grupe prezentate in continuare. Grupa 1: Agenti frigorifici neinflamabili care nu sunt in mod substantial nocivi pentru sénatatea persoanelor. Conform standardelor mentionate anterior aceasté grup’ cuprinde agent frigorifici care sunt neinflamabili si pot fi utilizati in sistemele unde incdrcatura totala, in cantitate suficienta ricirii spatiilor respective, poate fi degajata in atmo-sfera apropiata de spatiile ‘ocupate. tabelul 1.1. ; eae 2 Utilizarea sistemului cu racire direct’ intl gupat de persoane Con” stituie o problema de securitate importana. Sistemeli jimnitate. conform E la caititati-specifice de agent frigorific, prevederilor stabilite in SR ISO 5149/9! din considerente de toxicitate sau rise de asfixiers: é in urma contactuhii acestor -agenti ‘cu flacdri: saussuprafete fierbinti pot rezulta produsi toxici de descompunere in anumite conditii. Principalii produsi de descompunere ai agentilor frigorifici din Grupa 1 cu exceptia dioxidului de carbon, seat acidil elorhidric si acidul fluorhidrie, Desi toxici, prezenta lor este usor detec tabila datorita mirosului excesiv de iritant, chiar gi la concentratii mici. incarcatura maxima se determin’ cu ajutorul tabelului 1.1, care se referd la spatiul cel mai mic ocupat de persoane, utilizind ca si criteriu volumul total al enuror ineiperilor rdcite cu aerul provenit dintr-un sistem de circulatie a aerului, cu conditia ca alimentarea cu aer in fiecare incapere s@ nu fie redusa la mai putin de 35% din alimentarea totald cu aer a acelei incéperi. Actasts limiteaza concentratia care s-ar putea forma daca ar fi scurgeri de agent frigorific. Un sistem continand 0 cantitate mai mare de agent frigorific din Grupa 1 decdt cea admisd in tabelul 1.1, webuie sa fie de tip indirect $i toate partile care contin agent frigorifie, cu exceptia tbulaturi trebuie s& fie instalate intr-o sald a masinilor sau in exteriorul cladirii, "Trebuie 8 se aiba in vedere evitarea formarti pungilor stagnate de agent frigo- rific mai grele decdt aerul ta nivel scazut si se recomanda de fiecare dat, s4 se ia ma- suri pentru a reduce la minimum descarcarile de agent frigorific in atmosfera° Grupa 2: Agenti frigorifici toxici sau corozivi a.caror limita inferioara de explozie este egala sau mai mare de 3,5% din volum atunci cand formeazd un amestec CU aerul. ‘Aceasti grupd cuprinde agenfi frigorifici céror caracteristica dominanta este toxicitatea, O parte a agentilor frigorifici din aceasta ‘grupa sunt inflamabili, dar cu limita inferioara de explozie egalé sau mat mare de 3,5% in volum, cea ce impune restric{ii suplimentare corespunzatoare “Amoniacul este singurul agent frigorific al acestei arupe utilizat pe scara larga. El are avantajul de fi usor detectabil in cazul unor scureet. datorité mirosului carac- teristic chiar si a concentratii mult inferioare concentratiilor periculoase. Amonia- cal este inflamabil numai pentru un domeniu foarte restrans de concentratie marita Jao temperatura de inflamabilitate ridicatd. Tot ceilalti agenti frigorifici din aceasté grupa sunt utilizati rar si nu prezinta decat un interes teoretic. Grupa 3: Agenti frigorifici a caror limita inferioard de explozie este mai micé de 3,5% din volum atunci cand formeaza un amesics oN aerul. ‘Aceast’ grupa cuprinde agenti frigorifict ale. c2ror caracteristici dominante sunt puterea de explozie si inflamabilitatea, cu © limita inferioara de.explozie !a concentratii sub 3,5% in volum. Acesti agent sunt in general de-slaba:toxicitate. “Trebuie mentionat c& pentru sistemele Frigorificevinscare-se folosese agenti frigorifici din grupe diferite, se aplicd regulile’specificeieearéizgrupe:In. parte, cuprins in standardele prezentate anterior°°% alos be ‘phate atTabelul 1.1. Limite uzuale ale concentrai lor agentilor frigorifici din Grupa 1 [18] elt | Limitele ‘teenie Denumire chimicd Formula chimica uzuale R tkg/m’} 11 [Triclorofluorometan ccF 03 12 Piclorodifluorometan ChF2 05 , 12B1 Bromoclorodifluorometan —-(CBrC IF 0.2 13 Jorotrifluorometan CIF; 0,5 13B1 . Bromotrifludrometan \cBr F; 06 2 lorodifluorometan CHC! F: 03 2B rifluorometan CHF; 03 113. [friclorotrifluoroetan |CChFCCI F; 0,4 114 Diclorotetrafluoroetan (CCIFSCCIF 07 300 R12(73,8%) + R1S2a(26,2%) _ |CChF:/CHsCHF; 0,4 302 §R22(48,8%) + R115(51,2%) - |CHCI FYCCIF,C 0,4 503. |R23(40,1%) + R113 (59,9%) _[R23(40,1%) + R13( 59,9%) 04 744 Dioxid de carbon (C02 0.1 in tabelul 1.2. se prezinta principalele caracteristici fizice ale acestor agenti frigorifici conform SR ISO 5149/98. Prevederile standardului european EN 378-1:2000 : agentilor frigorifici dupa.cum este prezentat in continuare 1. Agentii frigorifici sunt clasificati din punct de vedere al gradului de infla- mabilitate: Grupa 1: Agenti frigorifici neinflamabili in orice concentratie in aer. Grupa 2: Agenti frigorifici a caror limita inferioara de inflamabilitate este egala sau mai mare de 3,5% din volum atunci cénd’formeazA un amestec cu aerul. Grupa 3: Agenti frigorifici a caror limita inferioard de infamabilitate este mai micd de 3,5% din volum atunci cand formeaza un amestec cu aerul 2. Clasificare din punct de vedere al toxicitafii: Grupa A: Agenti frigorifici care nu sunt in mod substantial nocivi pentru sana- tatea personalului muncitor ce este expus 8 ore pe zi respectiv timp de 40 de ore pe saptamana, la valoarea concentratiei egala sau mai mare de 400 ml/m* (400 ppm (Wy); ; Grupa B: Agenti frigorifici care nu sunt in mod substantial nocivi pentru sind- tatea personalului muncitor ce este expus 8 ore pe zi respectiv timp de 40 de ore pe saptimand la o valoare mai mic& de 400 ml/m? (400 ppm(V/V)) simplificd gruparea7 | i sr | 905 $s oor | “ee ot soe | se 5s aur | se es sis | en aS ees a s axe | tt se | ae | oe mm se). ons | aes HI rh | so | soe Tor Tt vr rer Ele ae Tee csr | 96 | - on vee | to |. Sor one forse [Tw zi Pen} ase | see | ro 1 eo [er] ie _[ nse | on tt WANES De anq De Qe De Ir “ puso ape Saetns | PALIN | pases ease 2° 0 | sasyay ferme sow | san pum ap und {g1) ssyuodiy so8e je 90174) eae Z) PPYLTinand cont de gradul de inflamabilitate si de toxicitate s-a realizat urmatoa- ea grupare prezentatf in tabelul 1.3. Tabelul 1.3. Grupe de siguranta Puternic inflamabili A3 B3 Slab inflamabili A2 B2 Neinflamabili Al Bl Toxicitate redusa Toxicicitate crescuta Prevederile standardului european EN 378-1:2000 indica gruparea agentilor frigorifici in trei grupe notate cu: LI=Al; | L2= A2,B1,B2; L3=A3, B3. Ca 6 observatie grupei L1 ii corespund cei mai putin nocivi agenti frigorifici (neinflamabili si de toxicitate redusa) iar grupei L3 fi corespund cei mai nocivi din aceleasi puncte de vedere, Alegerea agentului frigorific se face... in conditiile unor proprietiti termo- dinamice, termofizice, tehnologice, economice, ecologice si de securitate. Dintre cele mai importante cerinfe termodinamice se amintesc: ~ temperatura normal de vaporizare cat mai scizuta; ~ asigurarea unei functionari la o presiune mai mare decat cea atmosferic&; ~ presiunea de Saturatie corespunzatoare presiunii de condensare s& fie in domeniul uzual tehnic; ~ cAldura latent de vaporizare cat mai mare; = volumul specific al vaporilor aspirati de compresor sd fie cét mai mic; ~ temperatura de supraincalzire a vaporilor refulati de compresor, trebuie sé fie cat mai mica; —raportul de comprimare-cét mai coborat pentru a asigura eficienta insta- latieis ~ asigurarea unei utilizari pe un domeniu de temperaturi cat mai extins. Principalele proprietafi termofizice si tehnologice pe care trebuie si le inde- plineasc& agentii frigorifici sunt: ~ coeficientii de transfer de caldura prin conductie si convectie mari; — vascozitatea dinamic& mica pentru asigurarea unor pierderi de sarcina cat mai mici si deci consumuri energetice mici; ~.comportamentul corespunzator fizico — chimic al agentului frigorific in contact cu. diverse materiale din care pot fi’ confectionate echipamentele din con- structia instalatiei frigorifice. in ceea ce priveste cerintele ecologice si de securitate, agentii frigorifici tebuie sa-si aduc& un aport cat mai mic la distrugerea stratului de ozon stratosferic i la incalzirea global (prin efectul de sera). Principalele criterii de apreciere a agentilor frigorificii din punet de vedere al impactului pe care fl au asupra mediului sunt: :j: — ODP [Ozone Depletion Potential] — potential distructiv asupra stratului de ozon care poate fi definit ca: ,potentialul de diminuare a ozonului, calculat in regimstabil pentru 1 kg-de gaz emis anual in atmosfera, comparativ.cu efectul realizat de I kg de RII”. a ~ GWP [Giobal: Wartaing Potential] - efectul direct asupra incalzirii-pla- netei, definit astfel: ,,contribujia pe care o are agentul frigorific respectiv, la efectul de sera, insumata pentru un timp dat a unui kg de gaz, relativ la cea a unui kg de co;”. “Valorile ODP si GWP pentru principalii agenti frigorifici sunt date in detaliu in tabelul 1.4 conform SR EN 378-1/2002, — TEWI [Total Equivalent Warming Impact] - masura asupra efectului dé incalzire cauzat atat prin efectul de seri produs dé scaparile de agent (efect direct) dar si prin dioxidul de carbon rezultat in instalatiile de producere a energiei elec- trice necesare acfionarii instalafiei frigorifice (efect indirect). Explicarea fenomenului fizic’ de-distrugere a stratului de ozon, incalzirea globala si modificarile climatice precum si prevederile legislative referitoare la aceste fenomene sunt prezentate in capitolul urmator. Relatia de calcul ‘pentru TEW! este prezentata in defaliu in SR EN 378- 1/2002'si tine cont de cantitatea de agent frigorific din instalatie, cantitatea de agent gonflabil din instalatie, de.cantitatea de CO, esapat in atmosfera la producerea uni- tatii de energie de antrenaré a. instalatiei frigorifice, enérgia consumata- pentru actionarea instalatiei frigorifice pe durata ei de functionare, eficienja cat si etan- seitatea instalatiei frigorifice, modul de producere al energiei electrice de antrenare a instalayiei frigorifice, de durata de-viata a agentului frigotific. In concluzie din punct'de Vedere ecologic agentul frigorific trebuie’ ales astfel incat conform reglementarilor legislatiei actuale, si aiba OpP ni GWP si TEWI cat maimici. ; : Referitor la-cerinteéle de siguranta pe care trebuie-sa le it plines agentii frigorifici acestea sunt prevazute prin standarde atat Ia nivel national cat si interna: tional si se refera la: inflamabilitate, pericolul de explozie, toxicitate, pericol de contaminare biologica cat si la efectele pe care le pot avea-asupra produselor. care trebuie Bisa De asemenea trebuie. qinut cont de locul-de amplasare al instalatiei frigorifc continutd in instalatie. 4 Cu privire la cetintele economice trebuie tinut rifie, asigurarea unor cheltyieli in exploatare cat ducer Agent Gn frigorific siguanya 1 - 5 qe Rip T Als R12 i Al RI2B) T Al |Tabelul 1.4 (continuare) ‘Agent Grupa | Grupa‘aé~ Sea frigorific L siguranta ovr or Ris 1 Al 11700) 7 R-13Bi 1 Al 3600 10 R22 1 Al 1700 0,055 R23 1 Al 12100 0 R-II3 1 Al 5000 08 Raid i Al 3500 1 RAIS 1 AL 9300 06 Rida 1 Al 480 0,022 R125 i Al 3200 0 Ro134a 1 Al 1300 0 R218 1 Al 7006 0 R-C38 1 Al 3100 0 R-500 1 Al 6300 0.74 R-501 1 Al 3400 0,29 R-502 i Al 3600 0.33 R-503 1 Al 11900 06 R507 i Al 3800 o R-SO8A 1 Al 12300 0 R-509 1 Al 4700 0,024 {R78 i ‘Al 0 Q Ro744 1 Al i @ RAOTA 7 AVAL 1100 0,037 R-401B 1 ‘AVAL 1200 0,040 | R0IC. T AVAL 830 0,030 R-AQDA 7 AWAT 2600 0,021 R-402B 1 "AWAL 2200 0,033 R-A03A 1 AMAT 2700 0,041 R-403B 1 AVAL 3700 0,031 R048 i AVAL 3800 0 R-405A 1 "AVAL 4800 0028 R:407A i AVAT 1900 0 R078 i ‘AVAL 2600 0 R-a07C 1 AVAL 1600 0 R-AOBA 1 AVAL 3100 0,026 R-409A i AVAL 1400, 0,048) R-409B 1 EXIZN 1400, 0,048 R-410A i AVAL 1900 0 R-410B H AVAL 2000 0 R-508B 1 ‘AWAT 12300 oO R-406A 2 AM/A2 1800 0,057) Real1A 2 ‘AWAD 1500 0,048 “R-ANIB 2 AVA2 1600 0,052 R-412A 2 AVA 2000 0,055 R32 2 AD 380 0 R50 2 AQ 24,5 0 Rei41b 2 A2 630) OnTabelul 1.4 (continuare) aeenttlareanaii| 7 auie| Cam | Semmes [owe | one R126 2 | Az 2000 0,065 R-134a 2 AD 4400) 0 Re152a 2 a2 | 140 0 R160 2 AD : 0 R123 2 BI 3B 0,02 R764 2 BI * 0 R30 2 B2 15 0 R40 2 BR 7 [0 [Ren | 2 B2 f | 0 R77 | 2 B2 0 1} 9 Re1130 2 B2 = 0 R-170 3 AB 3 0 R290. 3 AS 3 0 R-600 3 AB 3 0 R-6002 3 3 3 0 R115 3 Aa 7 0 R-1270 3 AS * 0 DME” 3 Ad * 0) Nota: (4) ~ salon necunoseute " Tabelul nv ae lista compet a substantelor care se foloses ca agent High, rics opomercle sum in conformilate eu 1SO 817; ” Valorite GWP-ulu sunt preluae din. Intergovernmentl Panel om Climate Change" 1984. The IPCC Seiemific Assessment”: ” Valorile ODP wiul sunt eete state 1m eal Journal ofthe European Communities | 333, volume 37, 22 December 1994": “OME: Dimetieter Principalii agenti frigorifici Se prezimia in cele de mai jos principalii agentii frigorifici utilizati ta ova actuala pe plan mondial iar in capitolul urmater sunt oferite date referitoare Is agenti frigorifici noi si de perspectiva, Amoniacul (NH3-R717) in instalatiile industriale, cel mai utilizat agent frigorific.atat pe plan mondial cit si national este gi se pare cA va ramdne amoniacul, Acesta este un. gaz incolor cu un miros caracteristic. Principalele avantaje ale acestui agent frigorific din punct de vedere al asi- aurarii celor patru cetinte prezentate mai sus sunt: gre bune proprietiti termodinamice si de transfer de caldura, Temperatura normals de vaporizare fox = ~33,4°C, presiunea de condensare nu depageste 14 16 bar pentru conditii climaterice temperate, c&ldura latent’ de vaporizare mare in jurul a 1.200 ki/kg (300 Keal/kg), volum masic al vaporilor v" (PC) = = 289 kg, conductivitate termic’ 2 si coeficient de convectie a, mari:~usurinfa detectarii scaparilor de agent frigorific datorita mirosului putemic intepator la aproximativ 5 ppm; —este un agent frigorific ecologic. Astfel.are ODP nul (necéfitinand cior sau brom nu ataca ozonul stratosferic); are GWP zero (nu este gaz cu efect de sera deoarece nu absoarbe radiatiile’infrarosii); ~ scaparile de agent frigorific in stare lichida se evapora instantaneu neconta- minand solul sau panza de apa freaticd. Find de aproximativ doua ori mai usori ca aerul vaporii de amoniac sc&pati din instalatii se ridica in atmosfera avand o durata de viata scurta, de cateva zile, se descompun; — este un agent frigorific ieftin produs in tara noastra gi cu mare traditie; + — este inert fata de ofel, materiale plastice si nemiscibil cu uleiul prezenténd © sensibilitate redusa in contact cu aerul umed sau apa din instalati = comparativ cu freonii necesita pentru aceeasi putere frigorifica energie pri- mara mai mica. Dintre dezavantaje se mentioneaza: ~ este toxic, explozibil gi inflamabil la concentratii volumice in aer de 15... --.28% sau la concentratii si mai mici daca in amestec se afla vapori de ulei; — provocd leziuni mortale sau foarte grave, in cdteva minute, la concentratia de 0,5...1,0 % (doza mortala éste de 30.000. ppm, efectul sufocant asupra omului aparand la 25-ppm); ~ in contact cu ochii, gura, caile respiratorii produce iritatii; in prezenta apei atac& zincul, cuprul si aliajele acestora (alama, bronz, etc), de aceea pentru instalatiile cu amoniac industriale se utilizeazi conducte si echi- pamente din ofel; “are exponent adiabatic mare, fapt ‘care duce Ja temperaturi ridicate de su- praincdlzire a vaporilor comprimati si la o putere de comprimare mare. . Freonii (Rxyz) Sunt agenti frigorifici utilizati pe scara larga in tehnica frigului datorita avantajelor prezentate in cele ce urmeaza: = din punct de vedere termodinamic: au temperaturi si presiuni convenabile — 40,8°C, pe (435°C) = 13,54 bar pentru R22); —au volume masice mai reduse ca ale amoniacului fapt care duce la dimen- sitni mai mici ale conductelor (ex. pentru R22 v".(t°C) = 47,15 1/ ke); — au exponent adiabatic mic, care determing 0 temperatura redusa de supra- inedlzire a vaporilor comprimati; —sunt inodori, cei far clor (HFC), nu sunt toxici, iar’ cei fara hidrogen (CFC) nu sunt inflamabili sau explozivi; sunt neutri chimic fata de otel, cupru si-alte materiale plastice; Principalele dezavantaje ale freonilor sunt: —caldura latenta de vaporizare redusa in comparatie cu amoniacul in jurul a 200 kJ/kg (ex. pentru R22 fy = 205 kJ/kg iar pentru R134, /y (t°C) = 198, 4 kJ/kg); — majoritatea (cu exceptia lui R22) sunt miscibili cu uleiul de ungere; (ex. for~ nu sunt agenti frigorifici ecologici; astfel toti au efect de sera si marea majoritate ataca stratul de ozon. in tabelul 4 precum in capitolul urmator sunt ~prezentate valorile ODP-lor, GWP-lor, precum-si strategia de utilizare a acestora pentru urmatorii ani; pornind de la aceste dezavantaje mari, prevederile legislative (Protocolul de la Montreal si Protocolul de la Kyoto cu amendamentele aferente) ale ultimilor ani au condus la limitarea si chiar interzicerea utilizarii unor freoni. Astfel la inceput au fost restrictionati CFC-apoi HCFC ca acum sa se limiteze gi utilizarea freonilor de tip HFC. De asemenea tot in capitolul urmitor este prezen- tal o analiza a agentilor frigorifici de perspectiva, care se recomanda a fi pe cat posibil fluide naturale; = au un comportament necorespunzator in contact cu apa: freonii fara hidro- gen (CFC) nu permit dizolvarea apei in ei astfel incat aceasta poate ingheta in instalatie producand blocari si chiar fisurari ale conductelor; — freonii cu hidrogen HCFC si HFC se descompun chimie in contact cu apa la peste 25 mg / kg, conducdnd la formarea unor acizi foarte corozivi (HCI si HF); — au o vascozitate mai mare decat a amoniacului; ~ nu se produc in tara noastra gi sunt scumpi (mai ales cei ecologici). Tinand cont de importanta acordata acestor agenti frigorifici, mai ales in ulti- mii 10 — 20 de ani, se prezinta in cele ce urmeaza principalele caracteristici fizico- chimice si alte date importante. Astfel freonii sunt derivati halogenati ai hidrocar- burilor saturate obtinufi prin inlocuirea agentilor de hidrogen cu atomi de clor, brom sau flour. Formula chimicé generala a hidrécarburilor este: CpH2p+2, obtinandu-se pentru p = 1 metanul (CH4) , p = 2 etanul (C2H6), p = 3 propanul ( C3H8 ), p= 4 butanul (C4H10) ete. Simbolizarea freonilor se va face cu litera R (de la prescurtarea cuvantului Refrigerant” ce este desemnat in standarde stabilite de catre ASHRAE in SUA ~ vezi tabelul 1.4) urmata de un grup de doua sau trei cifre astfel Rxyz, unde: x = p— I:v= 1 + numérul de atomi de hidrogen; z = numarul de atomi (F) de flour din formula freonului respectiv Numirul atomilor de brom este evidentiat in mod special gi izomerii sunt diferentiati printr-o litera a, b (R134a, R142b). Se dau céteva exemple: RII (C C13 F); R12 (C Cl2 F2); R22 (CH Cl F2). Sistemul de notare a refrigerantilor a fost dezvoltat de Dupont in anul (1956) Se exemplificd sugestiv in figura 1, sistemul de notare pentru R134a: Prima cifra din dreapta reprezint4 numarul atomilor de fluor (fig. 1.1) {44}; a doua cifri din dreapta reprezint& numérul atomilor de hidrogen (fig. 1.1) PLUS UNU:; a treia cifra din dreapta reprezinté numarul atomilor de-carbon (figura 1.1) MINUS UNU. Prin amestecarea freonilor puri se obtin agenti frigorifici cu avantaje ecolo- gice. Daca aceste amestecuri au comportament corespunzator unei substanje pure (schimbarea de faza decurge izobar si izoterm) se numese amestecuri azeotrope $i sunt notate cu RS, in cazul in care amestecurile prezintd o diferen{ de temperaturaFigura 1,2, Strategia citre agentiifrigorifici naturali, s, Agentul ieee co, Este utilizat din ce in ce mai mult datorita principalelor avantaje (43): = ecologic (GWP, ODP); sae —nu contribuie'la poluarea mediului; nu este agresiv in cazul pierderilor, fara culoare si miros; — cantitate redusa — eficient; — economic; ~ transfer de caldura foarte bun in vaporizatoare; ~ temperatura de vaporizare cu 2-3 K mai mare pentru aceiasi seropeanurd a aeruluide iesire din vaporizator; ~eficienta marta 6 compresorufui eu cca. 15% (timp de funetionare'mat mi COP mai'bun); =racire mai eficienta a produselor; + putere electric a pompelor extrem de scazuta; — consum electric mai mic comparabil cu alte sisteme'cu agent intetitieg —Pret mult mai scdzut (aprox 0,75$ / kg), comparativ cu R404a, (153:/ ies sau alti agenti intermediari (2S /kg); ~calitatea produselor; : = temperatura mai sc4zuta a aerului de la vaporizator la aceiasi temperatura de vaporizare inseamna produs cu o temperatura mai scdzuta, deci calitate mai buna; — dupa degivrare se atinge rapid temperatura de regim fara-pericolul deterio-. rarii produsului; ~ fir pericol asupra produsélor (nu este'toxic, fara miros, fara culoare); — pret competitiv; — pret scAzut pentru CO2; dai it iain ain timpul schimbarii de fazi se numesc zeotrope si sunt notate cu R4. Dupa cum se vede in tabelul 1.4 aceste substante au ODP nul si GWP foarte redus. ‘Q ae Fig. 1.1, Sistemul de notare pentru R134a in functié de influenta pe care o are asupra ozonului stratosferic freonii se clasifica in trei tipuri: 1) CFC - urile: Clorofluorocarburi ~ ce au efectul cel mai distructiv asupra ozonului datorita prezentei clorului si fluorului gi-au fost practic interzisi la nivel intemational. Spre exemplu: R-11 / CFC11; R-12 / CFC12; R-115 / CFC115 (Nu este folosit ca substanta pura ci ca un amestec, cunoscut si ca R502); R-502 / CFC502. Sunt mai multi agenti frigorifici folositi pentru aplicatii speciale” in indus- tria frigului. Acestia sunt, in general, CFC — uri sau amestecuri.de CFC cum ar fi R-T14 / CFC114; R-500 / CFC500; R-13 / CFC13; R-13B1 /-CFC13B1; R-503 / CFCS03 Odata cu reducerea si apoi interzicerea CFC-urilor au fost gisite alternative de tranzitie (HCFC-uri) precum si de medie si lung’ durat’i (HFC-uri) prezentati in continuare. 2) HCFC ~ urile: Hidroclorofluorocarburi — care au o actiune mai redus& distructiva datorita prezentei hidrogenului in molecule, considerati agenti frigorifici de tranzitie. De exemplu: R-22./ HCFC22; R-123/ HCFC123 inlocuindu-l pe R-11. 3) HFC - urile: Hidrofluorocarburi — care sunt inofensivi fata de ozon neavand nici Cl nici Br dar care au totusi efect de ser, surit considerati agenti frigorifici de medie si lunga durata. Cei mai importan{i, precum si posibilitatea de inlocuire, sunt: R-134a/ HFC 134a ~ inlocuieste R12 R404A/HFC404A — inlocuieste R502 R407C/HFC407C — inlocuieste R22 RS07C/HFCS07C ~ inlocuieste R-502 (foarte asemanator ci HFC404A) R410A/HFC410A — inlocuieste R22 in noile echipamente Prevederile legislative asupra agentilor frigorifici, la nivel national si inter- national sunt prezentate in detaliu in capitolele urmétoare, in figura 1.2 de mai jos, este prezentata sugestiv, directia in care trebuie sa sé indrepte toti cei ce se ocupa cu proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor frigorifice si anume catre agentii frigorifici naturali,,—pret mai scdzut pentru conducte si pentru instalare datorita dimensiunilor mai reduse; pret mai’ scazut pentru elementele de control, ventiléde inchidere, electro- magnetice, etc. datorita dimensiunilor mai reduse. : Agentii intermediari Agentii intermediari, preiau caldura de la medii racite si o cedeaza agentului frigorific. Acest tip de agenti se utilizeaza in instalafiile la care contactul agentului frigorific cu. produsul ce urmeaza a fi racit poate avea efecte nedorite sau dacd anu- mite scdpari de agent pot fi toxice pentru personalul ce lucreaza in exploatare [14]. Astfel intre mediul récit si vaporizator apare un nou circuit, denumit circuit secundar sau circuit de agent intermediar. in afara de apa si aer exista doud grupe mari de agenti intermediari: solutiile de saruri minerale in apa si de alcooli in apa. Principalele saramuri (solutii de séruri cu apa) sunt: clorura de sodiu, de calciu. magneziu si potasiu. Proprietatile fizice ale saramurilor- depind de concen- tratia lor definita ca: masa de sare Ms oo OD 11 00%. masa de apatmasa de sare Ma+ Ms gs Calitatea de baz a saramurilor este faptul ca ingheat’ la terperaturi mult mai scdzute decat apa. in functie de compozitia chimicd si concentratie variaz’ insusitile fizice ale saramurilor: densitate, cAldura masica, vascozitate etc. © problema importanta este alegerea concentratiei agentilor intermediari. Astfel aceasta trebuie facut in concordant cu cerintele de functionare ale instala- fiei frigorifice. Daca pentru a se asigura intr-un spajiu rdcit temperatura f, este necesar ca saramura (agentul intermediar ce circuld prin echipament) si aibé 0 temperatura (fg.,) mai mica cu 5 — 8°C ad faae ty —(S 1» 8)°C. De asemenea si agentul frigorific trebuie sa vapotizeze la o temperatura mai scazuti: = ~(8...10)°C. Pentru a se evita inghefarea saramurii la o scdere accidentala a lui fo, con cemtratia trebuie aleasa astfel incat pentru solidificare (tayis) Sa fie cu 8...10°C mai scdzuta: t= 1, Lois =f ~ (8..-10)°C. Cu temperatura fey determinatd, se afld din tabele si diagrame, concentratia corespunzatoare a solutiei. De asemenea, saramura dintr-o instalatie frigorifica tre- buie s& prezinte o reactie usor alcalina cu pH = 8.5...9.5.Referitor la solutiile alcoolice folosite ca agenti intermediari, cele mai intal- nite sunt solufiile de etilen-glicol si propilen-glicol in apa. Acestea sunt foarte mult utilizate in instalatiile ce produc frigul din spatiile tehnologice din industria alimen- tara. Sub numele general de etilen-glicol se folosesc doua substante: mono si dietilen-glicolul, dar numai prima are aplicabilitate ca agent intermediar. Moneetilen-glicolul corodeaz otelul. Astfel se aplicd un inhibitor cum ar fi tetraboratul de natriu 2.,.3 % fata de masa solutiei. in cazul folosirii tevilor de cupru, inhibitorul recomandat este fosfatul de trietanolamina 2,4% sau acidul orto- fosforic 0,7% fata de masa solutiei. Practic toti agentii intermediari trebuie sa satisfacd urmatoarele cerinte: tem- peratura joasa de congelare, vascozitate redusa, cdldur& specificd mare, actiune coro- ziva redusa in raport cu materialele din care sunt confectionate echipamentele fri- gorifice, stabilitate chimicd, toxicitate redus4, ne inflamabilitate si lipsa pericolului de explozie.“3 tet jaa nae 7 CEO Dae Te ie 4 PARAMETRI /DE LUCRU AI INSTALATHLOR FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANICA DE : VAPORI .. Procedee de stikicord a frigului arti A produce ‘frig ‘artificial’ inseamna-a realiza scaderea si mentinerea temperaturii unui corp« Sos sistem de: cou “sub. temperatura mediului ‘inconjuraror. 96%); At = 4°C; _o=-entru,camere.umede (p= 90%); Al = 6°C elitr , produse’ refrigerente : so degume. At = 6. .8°C arne, Ai = 12°C; tru’ produse congelate Al =Valorile se adopta pentru vaporizatoare cu degivrare periodic’, la care \\ stratul de gheat® nu este lsat seasci 2 mm. Pentru simplificarea caleu- ) lelor, in general, se adopt At = 10°C) diferent de temperatura care nu duce la vaporizatoare cu supratef€-prea mari si nici la presiuni de vaporizare (si aspiratie) prea mici. Vaporii' care sint aspirati din vaporizator, se afl la aceeagi presiune si temperaturi cu lichidul intrat, au incorporat in ei, datorité schimbarii starii de agregare si cldura de vaporizare preluata din spatiul racit. Pentru a asigura funetionarea ciclick vaporii sint comprimati la o presiune suficient de mare astfel incit temperatura de condensare si fie superioara temperaturii mediului ambiant (apa sau aer) care raceste condensatorul. Prin preluarea céldurii de condensare de cdtre ageniul de racire al condensa- torului-se realizeaz& condensarea vaporilor de agent frigorific. Se obtine agent frigorifie lichid la temperatura si presiunea de condensare (ridicati) care prin laminare poate relua ciclul frigorific. Diferenta de temperaturi intre tempera- tura apei(agentul de racire al condensatorului utilizat cu precide: si temperatura de condensare a-agentului frigorific se alege tot “b. Rolul aparatelor masini frigorifice. Cele patra aparate realizeazd fiecare una din transformarile ciclului frigorifie si, ca atare, din orice. masini frigorificd cu compresie de vapori, indiferent de marime, nu poate lipsi nici unul, ‘deci stint: aparate principale, de: proces. Acestea sint: vaporizatorul, compresorul, condensatorul, ventilul de reglajs Vaporizatorul VL asigura vaporizarea agentului frigorific 1a temperatura si presiune coborita, prin preluarea caldurii de vaporizare din spatiul frigorific. " Compresorul frigorific C aspiri vaporii din V mentinind presiunea $i deci si temperatura dé vaporizare coboriti si comprim’ vaporii la o presiune suficient de mare (presiune de condensare) pentru ca agentul frigorifie si poa- tA condensa cu agentul de ricire aflat la temperatura mediului ambiant:* Condensatorul K asigur’ condensarea agentului frigorific prin‘preluarea de cdtre apa de racire a cAldurii latente de condensare. Ventilul de laminare VL asigura reducerea presiunii agentului frigorific lichid dela presiune,de condensaré la presiunea de vaporizare. Pentru. explicarea fenomenelor din instalatiile frigorifice s-au facut urmatoarele. notatii : 7 Pentru temperaturi, °C : Pentru presiuni, kgffem*: — temperatura din spafiul frigoritic — — temperatura de vaporizare — 4, ; — prestune de vaporizare — py ; — temperatura de condensare — {, ; — presiunea de condensare — Pp, ; — temperatura apei de ricire — ‘t, : — temperatura de aspitatie — f, ; — presitinea de aspitayie — p, ; — temperatura de refulare — 1,3 — presiunea de refulare — p,. Pentru caldura, keal/kg : — capacitatea frigorificl specifict, q. =.cantitatea de cilduri preluata prin vaporizarea unui kg de agent frigorific ;_ sareina specified a condensatorului, q, = can- titatea de caldura cedata prin condensarea unui kg de agent frigorifie : = “ echivalentul calorie al lucrului mecanic de Go Alo comprimare pentrn un kg de vapori de agent tific — Al. Pentru masina frigorified se aproximeaz’ ck fq Si Po = Pot be Si Pe Pa ¢, Paramelrii exteriori si indicalori de functio- % nare ai masinii frigorifice. Parametrii masinit frigo- rig, 229 Bnantui ter Tifice sint temperatura si presiunea de vaporizare Big, 220. Bilantal tei SF temperatura si presinnea de condensare. Acestia fice. Sint parametrii interiori ai masinii si sint determinali de dowd temperaturi exterioare masini frigori- fice —- parametrii exterior! si anume : temperatura din spaiul frigorific de- terminati de tebnologia de conservare a produsului depozitat In spatiu si temperatura apei de ricire a condensatorului. care este determinata de zona si anotimpul in care se naviga. Astfel, temperaturile din spatiu! frigorifie pot fi de reftigerare san con- gelare, temperaturile de vaporizare stabilindu-se eu relatia : fp = 1, —AL= t, — 10°C). “ (2.47) ‘Temperatura apei poste Varia in limite foarte largi, atingind temperaturi de pind la -+32°C in zone ecnatoriale (M. Rosie, Golful Persic ete.)- ‘Temperatura de condensare se. stabileste cu relati ty = ty + AL = ty + 10 CC) (2.48) a. Bilanjul termi al masinii frigorifice. Agentul frigorific preia din Vaporizator ealdura de vaporizare qo i din compresor echivalentul calori al lucrului mecanic de comprimare (Al) si cedeazi in condensator c&ldura latent’ de condensare gy. Deci : Ge + Alo = qe (2.49) .», Diagrame utilizate in tehnica frigului a. Diagrama T-S. Aceasta a fost folositi pind acum pentru reprezenta- rea ciclului Carnot inversat si cielului teoretic al masini frigorifice, dar pre- zinta dificultiti in calcularea rapida a cantitatilor de ealdura si lucru miecanic care sint reprezentate prin suprafete,Fig. 2.30. Diagrama ig p-i (curbe caracteristice: 1_— peconst (zolare) isconst (izentalpic) ; 3 \— ‘const (izoterme) | 4~ s=const (adiabatice : 5 const (izoentalpie) drepte verticale, keal kg; const (izoterme), °C ; const (adiabate) curbe ‘de entropie constanta ; const (izocore), m*/kg ; eee eurbe-de tity constant ;-pe cirbe A z= 1, A tind curba limits @ vaporilor, iar pe B-— = 0, Biind exrbe limita a lichidului ; 2) K — punetul critic al diagramel. Valorile din diagrama sint date pentru un kg de agent. c. Diagrama ex-i. Lipsa unui. randament termic al masini frigorifice sre ePOsibilé compararea diferitelor tipuri de instalatii Probes randamen- ulul termi e rezolvata de randamentul energetic. fttalile, din punetul de vedere al transformirilor intr-un prow reversibil in ki orma int € se pot transforma parti, 4 ca_encigie Tntr-un proces de schimb dintre un cor si 4 “ Exaigia reprezinti_acea: parte din energie (ctldur ieee ila Talia cd ea ent laa a) SPREE dg 2 + Anergia este_partea din energie care nu poate fi_transformata wie ew Bs oe. i_de energie: ~-Prin introducer 4 acestor nofiuni prineipiile termodinamicii pot fi re- rmulate : I) .An orice proces termo-dinamic¢ suma valorilor exergiei si anergiei tevconstanta, adic’ Q = Ex, + Ang; &Fig. 2.91. Diagrama ex-i (curbe caracteristice) : 1—ex—const _(izoexergetic) ex—0. (originea exersiel) + 2x PETS uaSemtaipe) +4 — cura, limita ; 8 <- t== comes, (zo is const , (aconidonst'(izobare) 37 — = const (kzentsop0)- 11) ,,Intr-un proces termodinamic ireversibil o parte din energie devine anergie sau nu se poate transforma anergia in exergie". Notind cu Ex*'— exergia la Inceputnl procesulut si Be ~ exergia 1a sfirsitul procesului, rezulta ea, intr-un proces jreverdsibil Ex* Ex~ se defineste ca randament exergetic raportul + (2.50) Diograma. ex-i:se, realizeazi pentru un anume agent frigorific si pentru o anumiti temperatura a mediului ambiant.In tara noastré s-a, adoptat temperatura mediului ambiant de 20°C (lig. 2.51). -Reprezentarea. ciclului maginii frigorifice in diagramele lg p-t si ex-a Principalele marimi caracteristice Ciclul masinii frigorifice, ou cele 4 aparate principale in care au loc 4 transformari, este reprezentat in diagrama 7-S, in diagrama Ig p-i si ex-i (fig. 2.32, a, b, ©). Din diagrama ig p-i (fig. 2.82, 8) se pot stabili cu usurinfs principalele marimi caracteristice : — capacitatea frigorificd specified pois iy a (2.51) _- sarcina specifica a condensatorului : +t gpa imines Js (2.52) aeFig. 2.32. Cictul teoretic de functio- nare a masinii frigorifice : @ — in diagrama T-s; b — in diagrama lg peti ¢ — in diagrama ext; 1-2-"coms primarea ; 2-2-3 —“rdcirea Vaporilor sus Praineaiziii $1 condensarea : if — lamic harea ; 1 — vaporizarea, —~ echivalentul caloric al lucrului mecanic : Alb =ig iyo: (2.53) ~ cficienta frigorifica : h% int Be ohna, 54 ae 3 (2.54) — debitul orar de agent frigotific ; Gah on (2.55) % in care Q, este necesarul orar de frig al instalatiei, . tuturor cantitatilor de caldura ce trebuie evacuate din spati a mentine temperatura la nivelul eerut. Sarcina orara a condensatorului este : stabilit ca sum% a ul frigorific pentru Din definitia exerg ordonata) rezulta ci (2.57) ncare:'i este entalpia la inceputul. transforma ; fs — entalpia la sfirsitul transformirii (a mediului ambiant) ; a, — anergia Z \ | (2.58)a. Examinarea ciclului in diagrama ex-i. Pentru transformarea 3—4 (1a minarea) Aetian = Os — ety = — Las (Cy = 0) (2.59) adic& etiam = (ig — ia + Tals — 50): (2.60) Intrucit transformarea este la i = const rezulta ¢ isi ini Aetian ~ Ta(Ss — Sa): (2.61) Transformarea esic formati mumai din anergie si are loc o pierdere ire- versibila de exergi In transformarens 4—1 — (vaporizarea), ig — ty — Talos — 51) (2.62) Acry.este exergia extras& din spatiul rac In transformarea 1—2 — (comprimare cu consum de lucru mecanic) Aery ale = (i: — bh) = Oh — Oh (2 = = cl); deci oxy = et + Ie (2.63) Procesul 2—2' reprezinté rdcirea pin la temperatura de condensare a vaporilor suprainedlziti, refulati de compresor. Are loc in condensator in prima parte a sa: ig — te) — Tale — $2) 5 (2.64) NeZractre = CX2 — Oka oxy Aceasté variafie de exergic Aet acre este neutralizata, pierduta (deci, reprezinta o degradare de energie). : In transformarea 2’—3 (condensarea) : Aeetcona = 05 Neteona = (iar — is) —TelSe — 5a)» deci-: TelSe — b. Bilantul exergetic. |, = Ex* ; Aerts + Aet tam + Aetracire = ERs in care Actjam -+ Aet race Sint valori nerecuperabile, rezultind prin degradarea energiei in procesul ireversibil. RezultA c& : fe ~= Att + Aetiam + Aetracire Deci: I, > Aen Randamentul exergetic este : te A < L (2.66) ig, Sie (2.65) Studiul proceselor in diagrama ex-i si stabilirea randamentului exergetic aep duc la stabilirea procesului optim pentru o anumits stare a mediului ambiant. 38Tipuri de instalatii frigorifice Instalatia frigorifica cu o treapta de comprimare La bordul navelor, instalatiile frigorifice cu o treapta de comprimare sunt folosite pentru instalatiile de cambuza , de climatizare, de preracire si de racire a magaziilor de faina de peste. Schema de principiu a unei astfel de instalatii este prezentata in fig.4.4. Fig.4.4 Schema instalatiei frigorifice de comprimare de vapori intr-o treapta Unde: C - compresor; K - condensator; RL - rezervor de lichid; FD - filtru deshidrator; SCLV - schimbator de caidura lichid / vapori; VL - ventil de laminare; V - vaporizator. in schema au fost introduse aparate auxiliare care imbunatatesc functionarea instalatiei frigorifice, acestea asigurand functionarea in conditii de exploatare specific navale. Odata cu introducerea aparatelor si realizarea instalatiei frigorifice intr-o treapta de comprimare, perfectiunea termodinamica scade fata de masina . frigorifica teoretica, dar este posibila automatizarea si functionarea in conditii | reale de exploatare.».%, Instalatia frigorificd in doua trepte de comprimare in conditiile navigatiei in zone tropicale sau ecuatoriale, temperatura apei de mare ,t,” ajunge frecvent la t, = 30 = 32°C Temperatura de condensare se stabileste cu relatia: tat, +At=t, + 10°C, (4.1) deci temperatura de condensare este t, = +40°C. in aceste conditii, pentru a depozita produse congelate la temperatura din Spafiul frigorific ,t,”, t, = -18°C, este necesara o temperatura de vaporizare stabilita cu relatia: t,=t,-At=t,- 10°C, deci temperatura de vaporizare este t, =— 28°C. (4.2) Cum freonul R,, este agentul frigorific cel mai raspandit in instalatiile frigorifice navale, obfinem p, = 9,784 kg f/cm? si P, = 1,115 kg f/em?, In aceste conditii, compresorul lucreaza cu un raport de comprimare: H-—Ps 9.77 (4.3) Po Functionarea eficienté a compresoarelor cu piston corespunde unui grad de livrare A> 0,7, care limiteaza rapoartele de comprimare la H < 6,5. In cazul particular prezentat mai sus, capacitatea frigorificd a compresorului nu mai poate asigura eliminarea intregii cantitati de caldura patrunsa in spatiu! cambuzei, temperatura crescand in cambuza. O alta situatie Intainita la bordul navelor este necesitatea congelarii rapide, cum este cazul navelor de pescuit oceanic, unde sunt necesare temperaturi de vaporizare de panda la t, = - 40°C, care, in conditiile tlt de +4040", dau pentru R,,, respectiv pentru amoniac, rapoartele de comprimare: H 15,79 14,8 si Ry = a = 14,8 si % 1,076 (4.4) 15,850, ———— = 21 ue 0,732 " Aceste valori ale lui H sunt foarte mari pentru o functionare normal, capacitatea frigorifica a compresorului reducandu-se substantial. Singura posibilitate era fractionarea comprimarii in douad comprimari succesive cu racirea intermediara a agentului frigorific, asigurandu-se astfel 0 functionare cu rapoarte de comprimare mai scazute (gradul de livrare este Considerabil imbunatatit, implicit capacitatea frigorificd a compresorului).Wes en as in aceasta situatie, raportul total de comprimare este dat de relatia: Hoe Pe i P, P, unde cele doua rapoarte de comprimare sunt de forma: P split H, (45) ° H, =H, =H (4.6) acestea asigurand functionarea compresoarelor cu randamente mult mai bune, oferind un grad de livrare mult imbunatatit. O astfel de schema este intalnité pe navele tip Atlantic II (agent frigorific: NH.,), la care BRI (bateria de racire intermediara) este tip serpentina de racire. Reprezentarea procesului $i schema de principiu a instalatiei frigorifice de congelare de pe aceste nave se poate urmari in figura 4.5. si 4.6. ‘pI a Fig. 4.5. Ciclul de functionare al instalatiei cu doua trepte de. comprimare si BRI cu serpentina. so Din fig. 4.6. se observa ca in BRI nu se mai lamineaza tot agentul, debitul G imp&rfindu-se in G, (care ramane la p, si se subr&ceste de la starea 5 la starea 6 in serpentina BRI) si G, (care lamineaza in VL, de la p, - starea 4 — lap, — starea 5). Daca instalatia frigorifica functioneaza cu agent frigorific R,, ca in cazul instalatiei frigorifice de congelare — depozitare de pe navele de pescuit ocea- nic tip B22, schema instalatiei va arata ca in figura 4.8. Particularitatile acestei scheme constau in faptul ca ventilul de laminare VL, este de tip termostatic, cantitatea de R_, injectata in refularea treptei I-a stabilindu-se prin elementul montat pe refularea treptei a I!-a. Subracirea agentului aflat la p,, de la starea 4 la starea 6, se realizeaza in separatorul de ulei SU al separatorului acumulator SA, pe seama vaporizarii agentului patruns impreuna cu uleiul in SU. Observatie: Schemele instalatiilor frigorifice de pe navele de pescuit oceanic sunt mult mai complexe. Instalatiile sunt realizate interconectat, adica instalatiile cu doua trepte si cu o treapta de comprimare (instalatiile de congelare a pestelui, de preracire, de depozitare, cambuza, climatizarea, fabrica de gheafa soizi).Fig. 4.6. Schema instalatiei frigorifice in doua trepte de comprimare cu BRI cu serpentina. Instalatiile frigorifice de pe Super traulere gi transportoare frigorifice (Polar M1}) lucreaza intr-o treapta de comprimare gi pentru congelare deoarece sunt dotate cu compresoare cu gnek (arbori elicoidali), asigurand t,=-40°C, Fig. 4.7 Ciclul de functio- Fig. 4.8. Schema instalatiei cu nare a instalatiei cu R,, in doua frigorifice cu R,, in doua trepte trepte fara BRI. fara BRI. Urmatoarele tipuri de instalatii frigorifice sunt prezentate succint, ele nefiind folosite in prezent in flota de Pescuit si transport a {ari noastre, cerintele acestora de exploatare fiind incompatibile cu conditiile de exploatare existente la nave.“.:, Compresoarele frigorifice de la bordul navelor Acestea pot fi cu piston, centrifugale si elicoidale. Cele cu piston sunt in continuare cele mai folosite, dar si compresoarele elicoidale — pentru refrigerarea incarcaturii, si cele centrifugale — pentru conditionarea aerului — devin din ce in ce mai frecvente. Instalatiile frigorifice (cambuz si climatizare) de la bordul navelor de transport apartinand flotei noastre folosesc cu precdere, asa cum s-a ardtat, agentul frigorific R12. Temperaturile realizate, si mai ales conditiile de reftigerare, impun utilizarea unor compresoare frigorifice volumice cu piston cu migcare alternativa, functiondnd intr-o treapté de comprimare. Din punct de vedere al gradului de etansare a compresorului, predomina tipul cu presetupa, intalnindu-se si constructii semicapsulate, iar din punct de vedere al dispunerii axelor cilindrilor, se folosesc compresoare cu:© cilindrii verticali (2 cilindri); © cilindrii in V (4 cilindri); © cilindrii in W (cu un rand de cilindri verticali si dowd randuri laterale, inclinate). Tipurile cu dispunere in W si 2V sunt montate cu precddere la instalatiile frigorifice de climatizare care utilizeaza compresoare de puteri mari Din punct de vedere al puterii frigorifice, compresoarele .frigorifice utilizate la navele de transport sunt de puteri mici si mijlocii (de la 5.815 W la 13.956 W pentru instalatiile frigorifice de cambuza; de la 11.630 W la 116.300 W pentru instalatiile de climatizare). Rareori se utilizeazd valori supcrieare ale puterilor frigorifice aratate mai sus, preferandu-sc realizarea unor instalatii cu doua sau chiar trei compresoare pentru cambuze (din care unul de rezerva) si fractionarea debitelor de aer pentru climatizare. fn ultimul caz se folosesc doua si ' chiar trei instalatii de climatizare independente, solutie care are unele avantaje fata de instalatia unica. Majoritatea compresoarelor sunt antrenate direct de motoarele electrice, cuplarea facdndu-se prin cuple semielastice. Solutia asigura turatii mari Ja compresoare cu dimensiuni reduse si puteri frigorifice mari. Pentru navele construite in tara, instalafiile frigorifice de cambuza si cele de climatizare sunt echipate cu utilaje realizate de intreprinderea TEHNOFRIG Cluj-Napoca. COMPRESOARELE INSTALATIILOR FRIGORIFICE DE CAMBUZA, intreprinderea TEHNOFRIG produce doua tipuri de compresoare (K 902 si K 1202), cu ajutorul carora se realizeazi 4 agregate frigorifice (grupuri compresor-condensator naval GCN), si anume GCN.28, GCN 40 (K 902) si GCN 56, GCN 80 (K 1202). COMPRESOARELE INSTALATILOR FRIGORIFICE PENTRU AER CONDITIONAT. intreprinderea TEHNOFRIG produce doua tipuri de instalatii frigorifice pentru aer conditionat pentru nave, si anume: * instalatii de aer conditionat pentru P.C.C. si timonerie; © instalatii de aer conditionat pentru cabine. Compresoarele K 1202 sunt folosite in compunerea agregatului GCN 56, la realizarea instalatiei frigorifice navale IFN-56 P pentru obtinerea aerului conditionat in postul central de comanda P.C.C. PR AP OTST ee, |Cele mai raspandite tipuri de motocompresoare navale care echipeazi instalatiile de aer condifionat pentru cabine sunt: MCN 224, MCN 315, MCN 450. Pentru echiparea navelor maritime de transport, intereseaza in special motocompresoarele MCN 315 si MCN 450, dintre care, cel mai des folosit este tipul MCN 315. COMPRESOARELE FIRMEI SABROE. SABROE MARINE este © firma daneza binecunoscuta in domeniul frigului naval pentru preocuparile sale in directia echiparii navelor cu instalatii frigorifice pe baza de agenti frigorifici nepoluanti. Una din aceste preocupiari este reconsiderarea amoniacului ca agent frigorific utilizabil in instalatiile frigorifice navale. Pe baza acestor considerente, firma prezinté programul SABROE PRODUCTS care ofer’ o gama larga de compresoare de tip elicoidal sau cu piston. * SMC 180, compresor cu piston, monoetajat — folosit cu succes in domeniul frigului naval, acolo unde se cer puteri frigorifice mari. (fig.1.5.).Compresor ricit cu apa (agent frigorific R717) * SABROE prezinta propriul compresor cu piston in doua trepte de tipul “Two-in-one”. Comprimarea in doud trepte combinati cu racirea intermediar& a gazului realizeaza sc&derea nivelelor de temperatura si presiune in cilindri. Acest lucru duce la imbunatatirea eficientei globale, a rezistentei la uzuri si la reducerea antrenarii uleiului.Fig.1.6. “Two-in-one”, un principiu de refrigerare care vorbeste despre sine « fn afara de patru sisteme diferite de racire a uleiului, compresoarele elicoidale ale firmei SABROE includ patru optiuni de control. Aceste optiuni sunt: 1) sistem computerizat PROSAB II, care supravegheaza si controleaz4 intregul compresor, furnizdnd informatii referitoare la diagnoza si predictia aparitiei posibilelor defectiuni; 2) sistem avansat computerizat UNISAB S- control pentru monitorizarea gi controlul intregului compresor; 3) dispozitive si panou electric de control; 4) panou de aparate cu manometre, intrerupatoare de siguranta si cutie terminala pentru cabluri. Fig. 1.7. Compresor elicoidal VMY Mk3 proiectat pentru instalatia frigorificé navalaSeria“ SAB’ 2000: beneficiaza ‘dei Ultiniele’ rezultate--ale tehnologiei "yun niodertie'tn dor ‘recomandat in sectorul naval. yerare sine rarele ptiuni dleaza dictia ventru cutie pompat in sistemi Vapot corp cilindric 1 de tubuldre 2. De plicile sintermediar. Capacele face printr-un racord de iesire 3'legat de colettoral de abu 4, Colectorul de =) vapori reprezinta in sine 0 capacitate suplimentara, cu un dispozitiv de separare a pic&turilor de agent frigorificstichid-din: vapori; sau cutin.schimbator de caldura~rpentina..n ultimul.caz, prin serpentina colectorului id pfovenit de la un recipient liniar (la,instalatia intr;, talatia. in dou trepte). in regenerativ 5,sub.f ean wie ane 1.9:Vaporizator milltitubular cu mantaorului a— vaporizator cu agent intérifiédiar; vintrs, i 2). In lare a arial toare, ezinta 2ment te cu sau spirala-rasucite? in figu care reprezint iFig. 1.10; Racitoare cu ala un aparat de congelare b—Iaun sistem de racire cu aer al m: agaziilorfd ‘O-constructie-identica este .folosita: pentru racitoarele de aer de la magaziile.de, racire-(fig. 1.10:b).. Gonvectia fortati,a-aerului_in; aceste. ricitoare este asignrati. cuajutorul ventilatoarelor,,, interitediar cif diférite‘tipuri de netvurare’a fevilo?. Conpatictt for'este-identica cu constructia‘ricitoarelorde'aer cu racire direct. a ioe.+ s+, Anpfigura’-1:11:b-sunt:prezentate ibateriile tip serpentina cu te prin gare circula.agentul intermediar,,Fot-de, acesttip suntsbaterile, de panel,cu NAIA SFE Seda = Se Fig: dhl Batenii de rdcire.cu nervuri.(a), feed nervugl.(b) side cat e) Refetitor la condensatoare, in instalaile frigorifice navale cea mai larga raspandire o au cele de tip orizontal multitubular cu manta, flind folosite atdt in instalafiile cu amoniac, cat si in.cele cu agenti derivati halogenati.3"Capacelé,4 sunt prevazute cu pereti ‘Apa. de mare alimenteazA condensatorul ing i este evacuatd prin racordul de jos. Capacele suntP la partea superioara cu robil frigorifie iw’ in’spatiul dintrétevi prift-doua-puncte alé tubului 5, iar condensul tilbuliii; 6;"Géea “Ge asigura o evacuare eintrerupté in conditii de balans. in condensatoarele cu-figon se.folosese fevi din aliaj de cupru si nichel viteze de curgere a apei in tevi de pana /s. Tot la condensatoarele cu isp sganturi pentru irea ‘aerului. Protectia dcoperirea, placilor lelor-neferoase sau cu materiale sintetice. In acest scop, se pot fixa “in: capicele condensatorului protectoare de zine. Se mai utilizeaz’ inhibitori anticorozivi ‘pe baz de silicat pentru formarea peliculei de protectie La inistalatiile: de dimensiuni mici, la care agentul frigorific este freonul, se folosesc condensatoarele cu manta si serpentin din cupru.tituie wha entra ectia cilor wcu rului ilicat este Fig.1.12. Condensator multitubular cu manta (freon) REALIZARI RECENTE ALE FIRMEI SABROE Racitoarele de aer de tipul FSS au fost proiectate’ jftr-0 forma- compacta, ° péntr © compartimentele cambuzeloi’’ acestéa necesitind un’ spatiu” redus, raspunzand'asifel ‘exigentelor compartimentelor mici: * bse Racitodrele de aer‘de tip'FSS au tevilé din cupru cu aripioare, de :aluminiu, la exterior. itorului;tinveligul sau-exterior - mponente‘sunt roduc “la: bordul rezistente la vibfatiile caf navei (vezi fig. 1.13.)" acitor de aer tip FSS 1-6, montat pe peretii compartimeritelor cambuzelor Fig. 1.13‘Aceste racitoare sunt prevazute cu valvule de bordaj si eu sistemul de prindere cu cleme-drc. Racitorul de aer este prins intr-o rama montata pe peretele de rezistenté (parafoc), ceea ce face ca montarea acestiia sf fie extrem de simpla. Firma SABROE prezinta conceptul “Twin Condensing Units” pentru instalatia de cambu74, adaptat conditiilor specifice de la nave (fig. | 34). Condensatoarele cambuzelor sunt concepute de forma unitatilor duble de condensatoare cu: compresoare SBO mici, de tip deschis, cu ungere sub presiune. Aceste unitati sunt proiectaté intr-o-forma compacta, in idea economisirii’ spatiului la bordul navei. Fig. 1.14. Unitate dublat de condensare pentru cambuzé, care ocupé un spatiu de aprox. 1 m Fiecare unitate include compresoare, condensatoaré, un colector si un schimbator de caldura/separator de lichid, si poate fi livrat& cu instalatia electrica si legaturile pentru apa. a Noul concept al firmei. SABROE in domeniul climatizarii navale s-a materializat in aparatul “A/C condensing unit’, care este extrem de compact $i ware are incorporate un compresor tip SMC, condensator,.colector. de lichid si schitnbatoare de calduré foarte eficiente, care fac aparatul usor de instalat, dar cel mai important, fac posibila evitarea gocurilor de lichid in compresor (fig.1.15.). Fig.1:15. Unitate de condensare avansata'si compacté pentru climatizareaul de cretele impla. dent sunt duble ‘soare ngere sunt 218, in ila siun tried esa ict si id si cel 2 os -Unitatea de condensare pentru climatizare se Poate furniza atat ca unitate simpla, cat si dubl intrega instalatic este controlata de un PLC cu software standard pentru inci inedperi (fig. 1.16.). Fig.1.16. Senzori digitali de camerdi pentru o precizie ridicaté. INSTALATII FRIGORIFICE CU. RE MECANICA DE VAPORI INTR-O TREAPTA, GALE UL 2. Instaltia cu amoniac (R 717) Datele de calcul: - agentul frigorific; - puterea frigorifica: ®> (kW); , ~ agentul racit; temperaturile agentului racit, ®.1 / ®2 (°C); agentul de racire; temperaturile agentului de racire, 01 / Oy (°C). Legenda Circuit vapori de amoniac ——— cireuit amoniac lichid circuit apa de racire circuit agent racit V. - vaporizator; SL - separator de lichid; K - compresor; SU separator de ulei; C_- condensator; R - rezervor de amoniac lichid; SR - subracitor de lichid; VL - ventil de laminare;P, - pompa agent racit CF - consumator de frig,Ciciul fermodinamic teoretic. Jp bat sR, sc Fig, 1-2. Ciclul termodinamic teoretic. 1-2 -proces de comprimare adiabatica (s = ct); 2-2' -proces de racire a vaporilor (p = ct); 2-3 -proces de condensare (p , 0 = et); 3-3” -proces de subracire a lichidului (p = ct); 3°-4 -proces de laminare (h= ct); 4-1 - proces de vaporizare (P,O=ct), __...Calculul termic. Determinarea parametrilor termodinamici ai ciclului teoretic. Temperaturile caracteristice. ¢ Temperatura de vaporizare: Pe baza variatiei temperaturii agentului in vaporizator (fig. 1-3) rezulta temperatura de vaporizare: | | | Q@ = O2-A® (°C) a-l \ Temperatura de condensare: Din variatia temperaturii agentului de racire in condensator (Fig. 1-4) i rezulta temperatura de condensare:Agent intermediar 6 8 (NH, i PERE : S(m’) Fig. 1-3 Variatia de temperatura a agentilor in vaporizator. °C y40, erent @,. \ 6, (NH,) 0, AGe=2..4°C T) i Apa de racire eu ! 7 'S (m’) Fig. 1-4 Variatia de temperatura a agentilor in condensator. 8. = Or + AB. (°C) (1-2) * Temperatura de subracire: Din variatia de temperatura a fluidelor in subracitor (fig, 1-5) rezulta: Ose = By: + AOsp CC) (1-3) ore Os © TAG sx=3...6°C ‘Apa de racire oe S(m') Fig. 1-5 Variatia de temperatura a agentilor in subracitorul de lichid .Pearce eect a a merit ere eetena 2 Parametri termodinamici in starile de saturatie ale ciclului. Din tabelul 1-1 si cu temperaturile ® si Qc se determina parametrii termodinamici (presiune, entalpie masica, entropie masica, volum masic si tithul de vapori) in punctele 1, 2 (vapori saturati) si 3, 5 (lichid saturat). Din diagrama pentru R 717 (fig. 1-6) urmarind evolutia proceselor teoretice (compresie adiabatica 1-2, subracire izobara 3-3, laminare izentalpica 3-4) rezulta parametrii termodinamici ai ciclului in punctele 2, 3' si 4 Starea 2 = f{si, Pe); Starea 3° = f{p. . Os); 7 Starea 4 = (8p , hy). Toti parametrii termodinamici determinati sunt prezentati in tabelul 1-2. puterea frigorifica masica on. = hh ~ bs (kiike) (4) © puterea frigorifica volumica: Gov == (im?) as) ‘ Qa (kes) (1-6) © puterea termica masica de condensare: qe = ba - hs (k/kg) a7) ¢ puterea termica totala a condensatorului: ®.= Qn* de (kW) (1-8) ¢ lucrul mecanic masic de comprimare: k= h-hh (kikkg) (1-9) SE SSeSPresiunea Volumul specific Entalpia lichid vapori lichid pe v v v bar amg amg kd/kg 2 3 4 5 27.440 | 1.84672 | 46.8660 | 716.38 26:785 | 1.84045 | 48.0630 | 713.32 26.143 | 1.83427 | 49.2632 _| 708.27 25.512 | 4.82816 | 50.5588 | 703.25 24.802 | 1.82215 |" 61.8613 | 698.23 24.263 [1.81621 53.2020 | 693.24 23.686 | "1.81034 [54.5824 | 688.26 23.100 | 1.80456 |" 96.0040 | 683.29 22.525 | 1.79885_| 57.4681 | 678.34 21.961 | 1.79321 58.9760 | 673.40 21.407 | 1.78764 | 60.5300_| 668.47 20.864 | 1.78214 | 62.1320 | 663.55 20.331 | _1.77671 63.7828 | 658.66 19.809°|" 14.7134 | 65.4947 | 653.77 19.297 |" 1.766804 | 67.2307 | 648.89 18.795 [1.76080 | 69.0497 | 644.02 18,302 | 1.75562° | 70.9168 [639.17 17,320] 1.75050 | 72.8433 | 634.33 17.347 | 474544 | 74.6315 | 629.49 16.363.|" 1.74043 | 76.9540 | 624.67 16.429 {1.73548 | _79.0020 | 619.95 15.985 [1.73059 | 61.1900 | 615.05 15.549 | 1.72575 | 83.4498 | 610.25 15.122.|" 1.72096 _[~ 85.7842 | 605.47 14705 | 1.71622 | 88.1963 | 600.69 14.298 4.71154 90.6892, $95.92 13.696 | 4.70690 | 93.2662 | _591.16 13.504 | 4.70231 95.9306 | 586.41 13.121 | 1.69776 | 98.6862 | 581.66 12.746 | 1.69327 | 101.5370 | 576.92 12.379 | 4.98882 |” 104.4860 | 572.19 42.020 | 1.68441, |_107.5380 | 567.47 11.669 | _1.68005 | 110.6970 | 562.75 41.326 | 1.67572 | 143.9680 | 558.04 10.991 [1.67145 | 117.3350_| 553.34 10.664°| "4.66721 |" 120.8640 | 548.64 10.343 | 1.66301 |" 124.4990 | 543.95 4oos1 | 1.65865 | 128.2670 | 539.26 9725 | 4.65473 | 132.1720 | 634.58 9.427 | 1.65065 | 136.2210 | 529.91 9.136 [1.64661 [140.4210 | 525242 3 to Ben 8.851 4.64260 144.7770. 520.56] _ 8.574 1.63863 149.2970: 515.92 8.303 1.63469 153.9890 511.27, 8.039 1.63079 158.8600 506.62 7781 1.62693 163.9170. 501.98 | 7.530 1.62310. 169.1710. 497:353, 7.285 1.64930 174.6290. 492,71 |" 7046" 1.61553 480.3020 488.09 6813.| 1.61179 186.1990. 6.586 4.60809 192.3310. 6.365 4.60442 198.7090. | 6.150-| 1.60078 205.3450 5.941 4.59717 212.2510, 5.737, 4.59358 219.4400. 5:539. 1.59003. 226.9270 5.345 4.58650 234.7250 5.158 1.58301 242.8500 _ 4975 1.57954 251.3190 4.797 1.57610 260.1480. 4625 1.57268 ..| 269.3560 4.457 _| 1.56929 278.9620 ~ 428:33. 4.294 1.56593 288.9860- 423:76 |. 4136" 4.56259. 299.4500 419.20 3.982 4.55928 310.3700 414.64. 3.833 1.55599 321.7920: 410.08)" 3.688 4.55273 333.7190 405.53: 3.548 1.54949 346.1860. 400.98 3.412 1.54628 359.2230: 396.43 3.280 4.54309 372.8580: 3.152 1.53992. 387.1260 — o}eo|~os]n] [eo] ro] 3/0) 3,028 4.53677. 402.0610 2.908 1.53365. 417.6990 || 2.791, 1.53055 434.0790 4.52747 451.2440, 1.52442 469.2370. 4.52138 488.1050. 1.51836 507.9900 1.51537: | 528.6720; 1.51240, 550.4800. 4.50944 §73.3860 1,50651 ~ 597.4520 1.50359 622.7500. 4.50070 649.3500 1.49782 677.3400 1.49497 706.7900.1.49213 737.8000 1.48931 770.4600 4.48651 804.8900. 1.48372 841.1800 1.48096 879.4600 1.47821 919.8500 4.47548 962.5000 1.47276 | 1007.5400 1.47006 _| 1055.1300 1.46738 | 1105.4600 1.46472 | 11586800 1.46207 | 1215.0200 1.45944 | 1274.6600 1.45682 | 1337.8400 1.45422 | 1404.8100 4,45163_| 1475.8200 4.44906 | 1551.1700 1.44651 | 1631.16 1.44387_| 1716.12 4.44144 | 1806.42 1.43893 _| 1902.43 143644 | 2004.59 © puterea totala de comprimare: P= Qu* he (kW) (1-10) puterea termica masica a subracitorului: sr = bs - hy (Kkg) (-11y © puterea termica totala a subracitorului: sp = Qm* qsr (kw) (1-12) :, Bilantul energetic al instalatiei. Do + Px = De + Osx (kw) (1-13) Jeto.4, Coeficientul de performanta al instalatiei. cop = &/p eeprendetes 7 Zi Tnstalatia cu freon (R02 RI3day, “ Datele de calcul: - agentul frigorific; - puterea frigorifica: ®y (kW); > agentul racit; + temperaturile agentului racit: 84/8. (°C); + agentul de racire,temperaturile agentului de racire: 0.1/2 (°C). crxSchema teoretica_a instalatiei cd Legenda: ~—— circuit vapori de freon ——— circuit freon lichid circuit apa de racire + circuit agent racit _ Fig.1-7 Schema teoretica a instalatiei frigorifice cu freon intr-o treapta. #-vaporizator;, SCR - schimbator de caldura regenerativ; K — compresor; condensator; VLT - ventil de laminare termostatic, CF- consumator de frig; P= pompa agent racit .72, Ciclul termodinamic teoretic: Fig 1-8 Ciclul termodinamic teoretic. 1 — 1" -suprainealzire a vaporilor in vaporizator (p =ct); V vaporilor in SCR (p = ct); 1” ~ 2~comprimare adiabatica (s e. a vaporilor (p = ct); 2' - 3 - condensare (p, 0 = ct), 3 — 3 -subracire a lichidutui, (p= ct); 3 — 4'—laminare (h = ot); 4 ~ 1 - vaporizare (p, © = ot); 2s 17,Caleulul termic Det inare 1 ior termodinamici soe | woe) | i | | i | | / | Temperaturile caracteristice. | « Temperatura de vaporizare: Pe baza variatiei temperaturii agentului in vaporizator (Fig. 1-9) rezulta temeperatura de vaporizare: Q@ = 02-8 °C) (1-15) © Temperatura de condensare: Din variatia temperaturii agentului de racire fn condensator -(Fig. 1-10) i rezulta temperatura de condensare: @, = Oat Ab (°C) (1-16) aed td gee SC ee et“ 8 (freon) Be yo p..4°C °, eee Teer See PEELE Sta’) Fig. 1-9Variatia de temperatura a agentilor in vaporizator. Org @.freon) 8, . AO =2..4°C f | ye ae \ Apa de raciré i | Ow [ESSE EeeeeeaeeC HEELS Lee a S(m') -t0Nariatia de.temperatura a agentilor in condensator . Op = 09+ 5.7°C (1-17) =O) + 10.,.15°C (1-18) Din bilantul termic al schimbatorului de caldura regenerativ rezulta entalpia lichidului subracit (hy) hs — hs: = hy — by (1-19) ject hy = hs ~ (hy ~ hy) (119°) Parametrii termodinamici la starile de saturatie ale ciclului. “Din tabelul 1-3--pentru. R22 sau tabelul 1-4 pentru Ri34a si cu eraturile Qo si Oc se determina parametrii termodinamici.(presiune, entalpie 4 masica, entropie masica, volum masic si tithul de.vapori) in punctele 1, 2 (vapori | saturati) si 3, 5 (lichid saturat). i# ty ote he oe Tabel 1-3 Parametrii termodinamici ai freonului ROD i Temp. | Presiunea | Volumul specific Entalpia | lichid [__ vapori | _lichid vapori Pp v v v nh \ bar dmvikg_ | dmg Ku/kg kikg 3 4 5 6 1.02278 _| 7.08275 291.421 1.01601_| 7.27827 289.826 417.240 4,00945_| 7.47784 288.248 417.414 27.5661 1.00310_| 7.68164 286.686 417.567 +65, 26.9928 0.99695 _| 7.88985 285.137 417.71 +64 26.4286 0.99098 _| 8.10264 283.603" || 417.815 +63 25.8733 0.98518 | 8.32019. 282.081 417.914 +62 25.3268 0.97954 | 8.54268 280.573 417.991 +61 24.7890 0.97406 _[ 8.77031 279.076. 418.054 +60 24.2598 0.96872 _| 9.00326 277.590 418.102 +59 23.7391 0.96351_| 9.24175 276.115, 418.134 +58 23.2267 0.95844 | 9.48596 274.650 418.153 +57 22.7227 0.95349 _| 9.73611 273.196 418.157 +56 22.2268 0.94866 _| 9.99243 271.751 418.149 +55 21.7890 0.94395 [10.2551 | 270.315 418.128 +54 21.2593 0.93934 | 10.5244 268.888 418.095 +53 20.7874 0.93483 _[ 10.8006 267.469 418.050 +52 20.3233 0.93042 "| 11.0838 266.059. [2.417.994 +51 19.8669 0.92611 _| 11.3744 264.656, 417.927 +50 19.4181 0.92188 {11.6727 263.262 .| 417.650. 2 +49 18.9769 0.91775 _| 11.9788 261.874. |. 417.763.) +48 18.5432 0.91369 _| 12.2931 260.494 417.665 | +47 48.1167 0.90971 _| 12.6158 259.120 417.559 +46 17.6976 0.90582_| 12.9474 257.754 417:443 +45 47.2857 0.90199 | 13.2880 256.393 417.318 +44 16.8808 0.89824 | 13.6380. 255.040" |: 417.185 16.4630 0.89455 _| 13.9979 253.692 417.043 16:0922 0.89093 _| 14.3678 252.350.,;| :.416:894. 45.7082 0.88737_| 14.7482 251.014.'|.. 416:736 +40 15.3314 0.88388 _| 15.1395 249.884 416.571 14.9605, 0.88044 | 15.5421 248.359 A16.398 14.5966. 0.87707 __| 15.9564 247.039 | "416.218 14.2393 0.87374 | 16.3828 245.725. | 416.031 +36 13.8885. 0.87047 _| 16.8217 244.416 415.837 +36, 13.5440 0.86726 _| 17.2738 243.142 415.637 +34 13.2059 0.86409 _| 17.7394 241.812 415.430 i 12.8744 0.86097 _| 18.2190 240.518 415.217 42,5484 0.85790 _| 18.7132, 239.228 414.997414.774 19.7476 414.540 20.2891 414.302 20.8475 414.060 14.0103 21.4235 413.811 10.7202 22.0178 413.557, 10.4358. 0.83762 22.6312 10.1570 0.83488 23.2644 9.88370 0.83218 23.9182 9.61591 0.82951 24.5933 412.490 9.35352, 0.82688 25.2908 225.323 412.214 9.09647. 0.82428 26.0114 224.083 411.927 8.84469 0.82172 26.7562 222.847 411.638 8.59810 0.81919 27.5261 221.614 411.345 8.35665 0.81669 28.3222 220.384, 411.047 8.12027 0.81422 tf 29.1454 219.159 410.745 7.88889, 0.81178 29.9971 217.937 410.438 7.66245 0.80936 30.8784 216.718 410.127 7.44087. 0.80698 31.7909 215.503 409.813 7.22409 32.7347 214.294 409.493 7.01206" 33.7124 213.082 409.170 6.80470. 34.7252 211.877 408.843, 6.60194 35.7744 36.8617, 240.675 209.476 408.512 408.178 37.9888 208.281 407.839 6.02069 39.1574 207.088 407.497 5.83574 40.3694 205.899 407.151 5.65507 41.6267 204.713 406.801 5.47863 42.9314 203.530 406.448 5.30636 44.2857 202.350 406.082 5.13819 45.6918 201.174 405.732 4.97406 47.1520 200.000 405.369 4.81391 48.6690, 198.829, 405.002 4.65768 0.77425 50.2454 197.662 404.633, 4.50530 0.77224 51.8840, 196.497 404.260. 4.35672 0.77026 53.5877 195.335 403.883 4.21188 0.76829 55.3596, 494.176 403.504 4.07071 0.76634 57.2031 193.021 403.122 3.93315 0.76442 59.1215, 191.868 402.736 3.79916 0.76251 61.1187, 190.718 402.348 3.66865, 0.76061 63.1983 189.574 401.957 3.54159, 0.75874 65.3646 188.429 401.563 3.41790 0.75688 67.6219 187.285 401.166 0.75504 69.9746 486.147 400.766. 0.75222 72.4278 485.0120.75141 _| 74.9864 | 163.679 “45° _[ 2.95577, _| 0.74962 | 77.6560. | 182,749 “16 [2.84810 | 0.74784 [80.4422 [~ 161.622 “7 | 2.74347_| 0.74608 _| 63.3512 | 180.498 ~48__[2.64181_| 0.74434 [86.3804 |" 179.377 “49 _|2.54307_| 0.74261_| 89.5636. | "178.258 20 [2.44740 | 0.74089 | 92.8892 |" 177,143 | 21 [2.35423 _| 0.73919 [96.3498 |" 176:030 ~22 | 2.26382 | 0.73751 | 99.9777 |. 174.920, |" ~23.[2.17621_| 0.73584 _| 103.774. | 173.813." ~24_ [2.09124 _| 0.73418 [107.747 | 172.708 i =25°_| 2.00537 | 0.73253..| 111.907 | 171.607 |= 4 -26_| 1.92923 | 0.73090 [116.264 | 170.508. a 727 [1.85168 |0.72928_| 120.831 _| "169.412 t ~28_ [4.77678 _| 0.72768, [125.618 | 168.319 4 =29 | 4.70427 _| 0.72608 [130.638 _| 167.220 ‘ ~30._ | 1.63401 _| 0.72450. | 135.505 | 166.141 4 =31.,| 1.56808 | 0.72293 _| 141.432. 165,056 i ~32| 1.50037 | 0.72138 [147.237. |" 163.974 Q =33._ | 1.43684_| 0.71983 _[ 153.334 | 162.694 i ~a4. [4.37544 | 0.71830 | 159.741 | 167.818 =35- [1.31611 | 0.71678 }166.478- | 160.744 | 36. [1.25881, | 0.71527 [173.563 [159673 ~37 | 4.20350" [0.71377 +aBr019 158.804 ; 38", | 1.15011. | 0.71228 | 188.068 | 157.538 [4.09861 | 0.71081 [197.135 | 156.476 [205.846 | 155.415 | 388.616 1.04895.z ‘Tabel_1-4. Parametrii termodi Ris4a pe curba de saturatic emp. | Presiu-| Volumul specific Entropie nea | lichid | vapori lichid | vapori Tt Pp v v Peet oe s 8 =C_| MPa | mig [dmg | kikg | kilkg | Kiko") kai(kg"K) : 2 3 4 5 6 7 8 ~60 0.0163 | 0.68 | 1052.557 | 127,09 | 360.46 | 0.7008 | 1.7956 =53 0.0223 | 0.686 | 787.210 | 132.56 | 363.68 | 0.7261_| 1.7855 -5q/ 0.0299 | 0.693 | 597.519 | 138.14 | 366.91 | 0.7513 | 1.7765 45, 0.0396 | 0.699 - | 459.765 | 143.83 | 370.14 | 0.7765 _| 1.7685 ~4q/ 0.0516 | 0.706 [358.254 [149.63 [373.37 | 08017 | 1.7613 -35 0.065 |" 0.713 | 282.426 | 155.55 | 376.59 | 0.8267 | 1.7549 -3d_0.0847 | 0.72 [225.058 | 161.58 | 379.79 | 0.8517_| 1.7492 -29 0.1067 [0.728 | 181.128 | 167.73 | 382.98 | 0.8767 | 1.7441 -2q' 0.1330 | 0.736_| 147.126 | 173.98 | 386.14 | 0.9016 | 1.7396 =15 0.1642 | 0.744 | 120.528 | 180.34 | 389.27 | 0.9263 _| 1.7357 ~1q 0.2008 [0.753 | 99.518 | 186.79 | 392.36 | 0.951 1.7322 4 0.2435 | 0762 | 82.764 | 193.35 | 3954 | 09756 | 1.7291 05 0.2929 | 0.772 | 69.296 | 200 | 3984 1 1.7263 ¥ 0.3497 | 0.782 [58.377 | 206.74 [400.13 | 1.0243 | 1.7239 _ 1 0..4883 |" 0.804 | 42.112 | 220.47 | 407.03 | 1.0724 _| 1.7198 19 0.4146 [0.792 | 49.453 | 213.57 [ 404.22 | 1.0484 | 1.7218 2q 0.5716 | 0.815 | 36.027 | 227.48 | 409.77 | _1.0963_| 1.7181 29 0.6652 | 0.828 | 30.952 | 234.55 | 412.42 | 1.1199 | 1.7165 30.7699 | 0.841 | 26,690_| 241.72 | 414.98 | 1.1435 L715 pe 35, 0.8866 | 0.856 | 23.091 | 248.98 | 417.43 | 1.1669 1.7136 4d 1.0160 | 0.871 | 20032 | 256.34 [419.77 | 1.1903 | 1.7122 45 1.1592 | 0.888 | 17.419 | 263.81 | 421.98 | 1.2135 | 1.7107 501.3171 |" 0.907 [15.172 _| 271.42 | 42403 | 1.2368 | 1.7091 59 1.4906 |" 0.927 [13.23 | 279.18 | 425.95 | 1.2601 | 1.7073 ‘sq 1.6809 [0.949 [11.542 {287.12 [427.59 | 1.2836 | 1.7053 65 1.8891 | 0.974 | 10.064 | 295.29 | 429.01 |_1.3074 | 1.7028 72.1164 | 1.003] "8.763 [303.76 | 430.13-|_ 1.3316 | 1.6999 74 2.3641 [1.037 | 7.607_| 312.61 | 430.86 | 1.3565 | 1.6961 8 2.6338 | 1.077 [657 | 321.97 | 431.08 {13824 | 1.6913 83 2.9271 | 1.127 [5.628 | 332.06 | 430.59 | 1.4098 _| 1.6849 oq 3.2457 | 1i94 | 4.752 | 343.25 | 429.01 | 1.4398 1.676 99 3.5916 [1.296 [3.899 | 356.45 | 425.48 | 1.4748 | 1.6622 tod 3.9671 |" 1.543 [2.929 | 375.95 | 416.38 | 1.5259 | 1.6342 iol 4.0580 [2.007 | 2.007_| 395.43 | 395.43 | 1.5776 | 1.5776T-it) sau Din diagrama pentru R22 (hi Starea 1’ = £ (Po; 8) Starea 1” =f (Po, 81°) Starea 2= f (Si~, Pe) * Starea 3° = £ (pe » hs) Starea 4 = f (@), hs) pentru R134a: urmarind evolutia proceselor teofetice (supraincalzire a vaporilor in vap 1-1’, supraincalzire a vaporilor in SCR 1’=1’?compresi¢é adiabatica 1-2 subracire izobara 3-3 , laminare izentalpica 3 ~4) rezulta parametrii termodinamici ai ciclului in punctele: 1,1", 2,3 si4 ‘ ‘Toti parametri termodinamici determinati sunt prezeitati in tabélul 1-5._ puterea frigorifica masica: om = hy = hy (kikkg) « puterea frigorifica volumica: = Gon kim? Gov = (kim’) ¢ debitul masic de freon: Q=2e kes) om. © puterea termica masica de condensare: qe = hy hs (kg) putérea termica totala‘a condensatorului: ®.= Qn* Ge (kW) © lucrul mecanic masic al compresorului: Ik =ho- by (kiikg) aE,~~» @ puterea totala de comprar! P= Qa* kk (kw) (1-26) © puterea termica masica a SCR: sry = bs - hy = qsry = hy» — hy (kI/kg) (1-27) Pputerea termica totala a SCR: scr = Qu* qsiv (kw) (1-28) _ala‘s}: Bilantol energetic al instalatiei, y+ P= Oe (kw) (1-29) UbaiEiEeMay: cop=2s (1-30)‘ % a aa | INSTALATI FRIGORIFICE CU COMPRIMARE MECANICA DE VAPORI, IN DOUA TREPTE. CALCY L Tinand seama ca temperatura de condensare este de minim 30°C, cand temperatura de vaporizare solicitata este inferioara valorilor de -25...-30°C instalatia frigorifica functioneaza in conditii necorespunzatoare. Astfel: _ - vaporii de agent frigorific comprimat pot atinge temperaturi excesive, conducand la functionarea defectuoasa a compresorului (pana la deteriorare), din cauza descompunerii uleiului de ungere. Din acest motiv, temperatura vaporilor refulati din compresor este limitata la 130...135°C; ‘'. presiunea de vaporizare scade, putand cobori sub cea atmosferica, necesitand mentinerea acesteia si limitarea patrunderii aerului prin neetanseitati. Pentru functionarea corespunzatoare se recomanda o presiune minima po = 0.4...0.6 bar, - raportul de compresie x = pc/po creste, cu consecinte defavorabile.asupra randamentului volumic 2 si asupra puterii consumate de compresor. Pentru diminuarea acestor aspecte negative raportul de compresie este limitat la 8...10 la amoniac si la 10...12 la freoni. In consecinta, pentru atingerea temperaturilor de vaporizare mai scazute de -25°C la amoniac si -30°C la freoni, se va utiliza o instalatie frigorifica in mai multe trepte. Astfel, se pot realiza temperaturi de vaporizare de -$OC ia amoniac si -65°C la freoni, cu o instalatie in doua trepte, sau -80°C la amoniac si bioxid de carbon, cu o instalatie in trei trepte. In continuare, vor fi detaliate instalatiile frigorifice cu comprimare mecanica, in doua trepte, pentru amoniac. ... Instalatia in doua trepte, cu o te) a de vaporizare . Datele de calcul. agentul frigorific, ~ puterea frigorifica, Bo (kW); - agentul racit; - temperaturile agentului racit:05;/82 (°C); - agentul de racire; - temperaturile agentului de racire: ®1/®w2 (°C). wxi Schema si ciclul termodinamic teoretic al acestei instalatii sunt prezentate in figurile 2-1 si 2-2.tent eel: & piece Ae Ow Fig. 2-1. Schema teoretica.a IFCM in 2 trepte cu o temperatura de vaporizare , V-vaporizator, KJP-compresor. de joasa presiune; KIP-compresor de. inalta presiune; BRI-butelie de racire intermediara, C-condensator, SR-subracitor, SL- separator de lichid, VLIP-ventil de laminare de inalta presiune; VLJP-ventil de Jaminare de joasa presiune. Fig. 2-2 Ciclul termodinamic teoretic al IFCM in 2 trepte cu o temperatura de vaporizare,i aSe determina temperatura de vaporizare Q, de condensare Oo si de subracite Osx = @, conform calculului de la instalatia intr-o treapta (cap. 1-1). in tabelul cu parametrii termodinamici la saturatie ai amoniacului (tabelil-1) rezulta presiunile corespunzatoare Po, Pc . Presiunea intermediara din BRI se determina pe considerente de optim energetic, conform relatiei i : ( + Pe _ Pi Pe Bi (2-1) i Pi Po * de ubide rezulta Pi = Po Pc (bar) (22) emperatura amoniacului lichid la iesirea din BRI (starea 6) este nta de cea din BRI, astfel: 6 = 6; + 40; ec) (2-3) u AG; = 10...20°C Cu ajutorul tabelului 1-1 si al diagramei din figura 1-6 se determina jetrii termodinamici ai amoniacului in punctele caracteristice ale ciclului si energetice ale ins} i. i | 4 : : Puterea frigorifica masica: dom = by - hy (kJ/kg) (2-4) Puterea frigorifica volumica: doe = 4m Q/m’) 5) Debitul masic de amoniac in treapta de joasa presiune: 35Debitul volumic aspirat de KJP: Qu = Qmi * vi (m’ /s) en Luerill mecanic masic al KJP: Tig =~ hy (ki /kg) ; G8) Puterea consumata de KJP: Par = Qui * Iki (kw) 29) Din bilantul termic al BRI rezulta debitul masic de amoniac in treapta de inalta presiune, Qn2 Qaat * ba + Qa * ha: + (Qun2 - Qust) * bs = Qua * ba + Qui * hs (2-10) = Qa * (bh, ~ hs) Hae Qua = (hah) ““(kg/s) 2-11) Debitul volumic aspirat de KIP: Qa = Qna* v2 (m?/s) (2-12) Lucrul mecanic masic al KIP: Ig = hy = hy (kJ/kg) (2-13) Puterea consumata de KIP: Pro = Qua * bea (kw) Q@-14) Puterea masica de condensare: c= hs - hy (kJ/kg) (2-15) Puterea termica totala de condensare: De = Que * go (kW) (2-16)ts Puterea masica de subracire Th oe se = hy - her (KS /kg) 2-17) Puterea termica totala a subracitorului: sx = Qua * qs (kw) (2-18) In BRI au loc urmatoarele Procese simultane: - desupraincalzirea vaporilor (2-2 ); - subracirea lichidului (4’-6); : - vaporizarea debitului de lichid (Qua - Qni) injectat in BRI (5-2). Bilantul termic al BRI va fi: LE sxs = (Qua = Qa) * (hy = hs) = i = Qai* (heh) + Qui * (he =) CW) @-19) Bilantul energetic global al instalatiei: | D+ Pei +PRe=De+Osr (KW) (2-20) Coeficientul de performanta: aceleasi tempers oF oate-observa si de descompinere aCONSTRUCTIA MASINII FRIGORIFICE ~ *, Compresoare mecanice A - Generalitati Compresoarele frigorifice mecanice se clasifica in dowd clase importante: ~ compresoare volumice sau compresoare cu ,deplasare (generare de volum) pozitiva” dupa definirea data de standardele americane; ~ compresoare dinamice; Compresoarele volumice realizeazi comprimarea. vaporilor sau. gazului frigorific prin reducerea volumului in cilindru, prin consum de lucru extern. Aceste compresoare sunt: ~ eupiston cu miscare rectilinie alternativa (reciprocating) a pistonului; ~Totative, cu miscare rotativa a pistonului din care face parte: compre- Soarele cu lameld deplasabila in stator (rolling piston); celulare sau lamele depla- sabile in rotor, (rotary vane compressor); compresoare cu dublu surub (twin-screw compressor) $i cu, simplu surub (single-screw); compresoare orbitale din cate fac parte.compresoarele scroll si compresoarele trochoidale. Compresoarele dinamice cresc presiunea gazului sau vaporilor prin trans- formarea energiei cinetice a acestora obtinuta prin rotafia unui rotor, in energie Potential’ de presiune in stator. Aceste compresoare se cheama centrifugale sau iurbocompresoare. Privind domeniile de folosire a diverselor tipuri de compresoare se indic& diagrama orientativa din figura 4.1. Compresoarele cu piston se utilizeaza pentru puteri frigorifice mici'si medii. Compresoarele cu surub sunt pentru puteri medii, existénd tendinta de extindere a utilizarii pentru puteri mici. Pentru puteri frigorifice foarte mari. se recomanda turbocompresoare. Existi un domeniu de suprapunere a utilizarii turbocompresoa- relor si a compresoarelor cu surub. Desigur cA rapoartele de comprimare sunt mult mai reduse la turbocompresoare. In figura 4.2 se prezinta didgfata ce indica domeniile de utilizare a diver- selor compresoare functie de raportul de comprimare x“. Se vede avantajul compresoarelor volumice care asiguré rapoarte de compre= sie mari si variabile, in comparatie cu turbocompresoarele. Cele mai ridicaté tem-peraturi de refulare nu trebuie si depaseascd (140+160)°C. La temperaturi mai ridicate se produce descompunerea termicd a uleivlui si-poate chiar.a agentilor fri- gorifici in prezenta oxizilor metalici. jn figura 4.3 se prezintd o variatie orientativa f temperaturii de refulare a vaporilor, functie de raportul de comprimare ,,n* gi de tipul compresoarelor volumice. La turbocompresoare circuitele de ulei si de agent frigorific sunt separate si mu sunt probleme. Compresoarele cu surub si turbocompresoarele au sisteme de racire pentru ulei, ‘nO si n {e z a0 8 5 3 st . 3 & . 82 2 Foca posnabanbasn 1 Vv Debit volumic de vapori aspirati 10 iH Wms Depitul_ volume de vapor spires Fig, 4.2. Domenii de utilizare a diverselor Fig. 4.1, Domeniile de utilizare a diverselor ‘compresoare functie de raportul de tipuri de compresoare. comprimare 4” tet °C) oa 160 |} ~—-—— & | x4 2 140 . 120 100 | 80 surub Fig. 4.3. Temperatura de refulare a vaporitor funetie de raportul de comprimare. :. Compresoare cu piston cu miscare rectilinie alternativa +. Generalitati constructive “Aceste compresoare pot sf fie cu simplu efect gi cu dublu efect. Cele cu sim- plu efect au un piston eu o fata activa, cu bield articulaté pe un arbore cotit; cele cu Gublu efect poseda piston cu ambele fete active, cu tijd cap de eruce co injectie de tile gi acestea se folosese foarte putin si mu se prezintdé in continuare in acest materialCompresoarele ce lucreazi intr-o treapta sunt folosite in general pentru obtinerea de temperaturi de vaporizare de -20°C la 0°C si pentru anumiti agenfi frigorifici sila obfinerea de temperaturi de vaporizare sub ~35°C si la temperaturi de condensare de +35°C. Compresoarele ,, booster", denumite uneori la noi $i ,,compresor inaintas” sau compresor-prima treapti de comprimare serveste pentru obfinerea de tempera- turi de vaporizare pana la valori de -65°C la-utilizarea de R22 si pana la -54°C la utilizarea amoniacului. Compresoarele pot servi integral in doud trepte, un’ numar de cilingri lucrand drept prima treaptd si altele drept a doua treapta de comprimare. Compresoarele pentru amoniac sunt construite sub forma deschisd, motorul de actionare este separat de compresor, arborele cotit iesind .din.compresor spre - motor printr-o presefupd de etansare. Compresoarele pentru agenfi frigorifici halogenati, sunt dé tipul, deschis, ermetic (capsulat) si-semiermetic (semicapsulat). Ermetic inseamna ci motorul de actionare se afla in acelasi'spatiu cu compresorul, capsula ansamblului fiind sudata; compresorul semiermetic are aceeasi configuratie constructiva, dar capacul cap- sulei este demontabil, putandu-se actiona pentru reparatia parfilor componente. Compresorul pentru amoniac nu se construieste sib forma ermeticd si semi- ernietica din cauza incompatibilitatii dintre amoniac si materialele din care este construit motorul electric de actionare. Performante Un compresor este caracterizat de debitul de vapori aspirat si de puterea con- sumata pentru comprimarea acestora in diverse conditii functionale. a. Compresoril ideal Acesta este lipsit de spatiu mort (vatamator) si procesele termodinamice de ‘comprimare se considera reversibile. in figura 4:4 se prezinta ciclul termodinamic ideal al compresorului. Fig. 4.4, Ciclul termo mie idea! al compresorului. in figura 4.4 volumul Yj reprezinté volumul descris de piston in cursa de aspiratie. (4.1)a veoh unde: D este diametrut cilindrului (alezaj)s s ~ curse pistonului; Z — numarul cilindrilor eeaescbitul volumic de vepori de agent frigorific aspirat de compresor este: 2 Wy eVine BPs Zn [mvs] (4.2) ee unde: n este turatia compresorului, rovs. Debitul masic de vapori aspirat de compresor este: fig =p-Vq (ke/s] (43) unde: p este densitatea vaporilor la aspiratie (4.4) unde: y, este volumul specific masic. Puterea frigorifica produsa de compresor: Qo =H -do [W] (4.5) unde: go este puterea frigorificd unitaré masica. fn ciclul termodinamic ideal compresia 1-2 se considera ch este adiabata reversibila, Vaporii se pot asimila cu un gaz perfect sau un 8° real. La un gaz perfect avem lucrul tehnic specific dat de relatia: [y (4.6) unde: k este indicele transformarii adiabate: ¥ = volumul specific masic al vapo- rilor la aspiratia in compresor, m°/kg Relatia (4.4) este valabild pentru gazele monoatomice. in cazul considerarii vaporilor comprimati, un cercetdtor german recomanda relatia: pr (HV jy 22 jz pp yein2e {144 eb In |, [ke 47 2 prwinde ( k be). } ce Puterea consumaté de compresorul ideal va fi: PB. =tingl,, [W] (48) Coeficientul de performanta al compresorului ideal: CO.P.=S (4.9)a 4) Compresorul real. In calculul performantelor compresorului real se tine seama de existenta spa- ‘ului mort (vat&mator) si de pierderile cauzate de ireversibilitatile termodinamice, de cele functionale si constructive. Existena spatiului vatamator, a laminarii-vapo- rilor in supape, a sc4parilor din spatiile cu presiune mare in cele cu presiune mica (prin neetanseitatile supapelor si cele dintre‘piston si cilindru), cat si schimbul de cAldura intre. vapori si peretii cilindrului, produc reducerea debitului de vapori aspirafi de compresor si'crestetea puterii consumate de comprésor in comparafie cu functionarea ideal, : Pentru exprimarea debitului real de vapori aspirati de compresor se introdiice coeficientul de debit sau gradul de livrare A”, in figura 4.5 se prezint& o-diagramé indicat simplificat’ a compresorului tehnic. ~ pif de? pe po Pe is 1 Ve : [val Ve}. ¥ .5. Diagrama indicata simpli P.~ presiunile de aspirajie si refutare V,,~ volumut spativlui vatimator, V; - volumul eilinérului; ¥,- volumul umplut cu vapori. Se vede din’ diagrama din figura 4.5 c& presiunea de aspitatie ,, p,“‘ a vapo- tilor in cilindry este sub presiunea vaporilor in vaporizator ,, pp si presiunea de refulare ,, p,“ este superioara presiunii'din condensator , p,“, aceste diferente fiind hecesare pentru acoperirea rezistentelor hidraulice in supapele de aspiratie si de refulare. “ a Q a | att T2563 Gl 890 TIE SHI EID ; 123 Ser eo us _ Fig. 4.7, Doméniul de variatie a Fig. 4.6. Coeficientul delivrare gradului de livrare a oA? randamentul indicat tj". compresorului de geometrii si conditii funetionale. Fig. 4.8. Domenial de variatie a' pets Performantele reale ale compresorului se stabilesc prin experimentare, ridicéndu-se Ia bancul de prob’ diagrama indicata reala a compresorului. Prin prelucrarea acestora au fost stabilite relatii de calcul si diagrame pentru coeficientii Ge lucru cu ajutorul c&rora se stabilesc ebitul de vapori aspirat de compresor $1 puterea reala (efectiva) de comprimare, Dupi cercetarile germane se indie nomogramele din figurile 4.6, 4.7 9148 valabile pentra agenti frigorifici amoniac $1 agenti frigorifici halogenati. ¥, =0.03 m/s; co =" 0102; 2-¢y = 0.05; 9 =0-1 7, =(10-+100) mh (pe cilindry), fe = (10+50)°C. Din analizele statistice ale experimentelor se poate recomanda relatia: 2. =0.93-0.06-(x-1) (4.10) Pe Po ‘Aceastd relatie se recomanda pentru valori ale volumului relativ al spatiului unde: pane) GAD Vvatimator, Co 0.05 si n= (1+8)- Puterea frigorificd a compresorului va fi: 0, = lity dg = BV (4.12) j Pentru caleulul puterii consumate se definese coeficientii energetici de lueru: vy, = randamental indicat al compresoarelor; Te ~ randamentul mecanic al com presoarelor. Randamentul indicat al compresorului este: (4.13) unde: (F,), este puterea teoretic® caloulata pentra ciclul ideal, cu comprimare adiabatd reversibilas (F;), — puterea indicaté a compresorului disponibilé pentry compresoare pe fata pistonului si care acoper’ pierderile cauzate de ireversibilita- tile procesului. Randamentul mecanic al compresorului este: _ APs aren (4.14) mn unde: (P,),, este puterea de comprimare igponibild la arborele cotit si care in plus fata de puterea indicata acoper pierderile mecanice cauzate de frecdrile in prese- UII Ses IMUtupa de etansare, in lagare, la miscarea ansamblului bield-manivela pe arbore si pe boltul pistonului, 1a migcarea pistonului in cilindru, av, Puterea efectiva va fi: (7), = (Fe), = (4.15) won Nm Dupa cercetérile americane publicate in ASHRAE Handbook se indic& urma- toarele valori ale coeficientului de performanté C.O.P. Coeficientul de performanti C.O.P. pentru compresoarele cu piston, cu miscare rectilinie= alternativa (coe 2 yy) (7), , Condifit functionale giageni frigorifici Radia Ri34a R22 Ra Tipul compresorului| =~ 40°C; T= 44°C; t= 7,2°C; si puterea frigorific’] 1, = A1C: 1 Al 1, = 54,4°C; tac =18,3°C; toe = 12,8°C; | toy = 18,3°C; tg = OC ty =0°C 1,2 0°C ‘Compresoare mari Q,> 19 kW = deschis 0,99 1,89 4.95 3,04 = ermetic 0,92 1,76 4,16 3,05 Compresoare medit Q,= (4+ 19) kW ~ deschis, 0,90 1,74 4m © 471 = ermetic 0,85 1,64 4:10 3,02 ‘Compresoare miei O,<4kw = deschis - - = - ~ ermetic 1 4,04 2,93 in figura 4.9 se prezinté curbele de variatie a puterii frigorifice si a puterii consumate pentru comprimare, la un compresor cu piston cu miscare-rectilinie- alternativa si ermetic. Fig. 4.9. Curbe de performanti ale compresorului ermetic.I pent enti frigorifici Pentru amoniac este realizat dintr-un fascicul de tevi din otel, cu diametrul de 25x2.5 - 38x3 mm, sudate sau man inate in placile tubulare si plasat intr-o- manta cilindrica orizontala. Pentru R22 se folosesc tevi din cupru, cu diametre de 20x] - 30x1.5 mm, netede sau nervurate la exterior, pentru 0 intensificare a transferului termic pe partea agentului frig ific. Conductivitatea termica ‘dou = 370... 375Wim*K. Vaporizarea agentului frigorific are loc in spatiul dintre tevi si manta, primind caldura cedata de agentul intermediar sosit de la consumatorul de frig, care circula prin tevi Lichidul racit pareurge yaporizatorul de mai multe or, dirijat de sicanele prevazute pe capace, cn 0 viteza de 0.8...2 m/s. Alimentarea cu agent frigorific lichid se face prin intermediul unui separator de lichid, tevile de racire fiind inundate pe 0 inaltime de cca. 80% din diametra Ta amoniac si 60% la R22 (fig. 6-13-b). Fig, 6-13. Vaporizator multitubular orizontal pentru agent nemiscibili cu uleiul. ‘a) vedere laterala, b) sectiune transversala. 1)- agent frigorific lichid, 2)- agent frigorific vapori, 3)- ulei, 4)- agent racit, 6) dom colector de vapori, 7)- colector uli. __ Fumetionarea inceata a vaporizatorului impune separarca eventualelor picaturi de agent frigorific lichid antrenate inainte de aspiratia vaporilor incompresor. In cazul R22, protectia deplina a compresorulur se face a printr-un supraincalzitor de vapori La vaporizatoare de mare capacitate (Sp > 500 m’) vaporii sunt colectati intr-un dom, plasat la partea supérioara. Uleiul este colectat, decantat si Teturnat spre compresor prin intermediul unui decantor, plasat la partea inferioara (fig. 6-13-a) 2.3.2, Dimensionarea, Ase. Dimensionarea. * Datele de calcul: e ~ agentul frigorific; + Puterea frigorifica reala, Oye (W); ~ temperatura de vaporizare, 8 (°C); ~ agentul racit; ~ temperaturile agentului racit, Qs; / Os (°C). * Calculul termic. Suprafata de transfer de caldura a vaporizatorului se determina cu relatia (6-1), iar k si (A@)q cu relatile (6-2) respectiv (6-4). Modul de calcul este iterativ, propunandu-se o valoare pentru k si _ Verificand-o prin ealeul, pana cand eroarea este acceptabla (2 < 4%). Calculul pretiminar. Se alege diametrul tevilor din ote! sau cupru (d, x g) Se propune coeficientul global de transfer de caldura. ce kp = 500...800 W/m? K (6-25) Se alege viteza agentului racit in tevi, Ws, Calculul definitiv, * Determinarea coeficientului de convectie al lichidului racit, Gs. e Pentru regim turbulent (Res > 10%), 1a curgere in tevi orizontale, Miheev ewe relatias Nus = 0.023 * Res?* * pp,04 (6-26) . Valabila pentru L > 50 * di Pentru regimul tranzitoriu de curgere (Res = 2200...10000) valorile Jui Nus din relatia (6-26) sunt diminuate de Ramm prin coeficiental Y, stabilit Brafic (fig. 6-14) sau analitic (rel.6-27),2000 5000 4000 700 8000 9n00 Re Fig. 6-14. Coeficientul de corectie Y utilizat in realtia (6-26). #105 - (6-27) Res = Ws "1 crteriul Reynolds; Vs Prg= criteriu! Prandtl ‘Lungimea caracteristica | = di. jului tacit (As , CPs Vs > Ps » Prs) se Parametrii termofizici. ai lichid determina din tabelele 6-1...6-4, in functie de fluidul ales, compozitia acestuia st temperatura sa medie Osa. Cantitatea de sare sau trebuie sa respecte relatia: alcool ce trebuie dizolvate in apa, cand 6 < 0°C, | O cone =90.- (2-4) CO) (6-28) Determinarea rezistentei termice conductive: yh br dm, Bu KW) (6-29) hp hm bu cu'grosimile si conductivitatile termice mentionate in capitolul 6.1.3) se aia si °C, eterminarea coeficientului de convectie la vaporizarea amoniaculul, o» Pentru vaporizare in spatii largi (spatiul intertubular) se propun relatii dependente de diferenta de temperatura AQ intre peretele tevii si agentul frigorific Cand A@ = @p - @ < 2°C (convectie libera, fara formare de bule) atunci: Nu =0.16 * (Gr * Pry’? (6-30) , Criteriul Nusselt; 2 Gr=a*, tera Grassoff, Pr = criteriul Prandtl. Datele criteriale al agentului frigorific lichid se aleg din tabelul 5-1 pentru amoniac si tabelul 5-3 pentru R22, in functie de temperatura de vaporizare, Bo. Pentru amoniac, cu 69 = -40...0°C se poate folosi si relatia: 10 = 92 * [kp * (A@)a]°* (W/m? K) (6-31) eae Cand A@ = 8p - 8 2 2°C (vaporizare globiulara, cit bule) si 8 = -40...0°C, pentru amoniac Krujilin propune relatia Go = 4.2 * (1 + 0.007 * Gp) * [kp * (AO)n]” (W/m? K) (6-32) pentru R22 se poate utiliza relatia lui Backstrom‘ = 37 * po?” * (A0)'?* (Win? K) ; (6-33) Po = presiunea dé vaporizare (bat), su o relatie valabila pentru Q = ~40...10°C: Le = 6 * [kp * (A®)n]°* (W/m? K) (6-34) * Verificarea lui k: k,-k es *100 (%) (6-35)¢ nu este convenabila, se reia calculul cu o noua valoare pentru kp. Cand & < 4% se determina valoarea medie a lui k si se continua calculul de dimensionare: Daca eroarea Suprafata de vaporizare necesara Pon (m®) (6-36) Dimensionarea geometri Suprafata de vaporizare este asigurata de n tevi pe 0 trecere, cu diametrul mediu da, si Jungimea L, conform relatiei g Som nt Ntxtdy*b (om) (6-37) ¢ numarul de treceri ale lichidului racit prin vaporizator (N = 2.24) unde N ests re, rezulta din relatia de continuitate a debitului Numarul de tevi, la 0 treces volumic de agent racit: aq? : yg = Sah ant ss (m/s) (6-38) Ps 4 Debitul masic Qus rezulta din bilantul termic al vaporizatorului: on = Qns * ors * (831-852) (KW) (6-39) Din relatia (6-37) se obtine lungimea fasciculului de tevi L, pentru diferite valori ale numarului de treceri N, astfel incat L=2..6m. ‘Asezarea tevilor in manta este identica cu cea din condensatorul prezentat in capitolul 5, iar determinarea diametrulu: mantalei este similara. Racordurile principale ale vaporizatorului (intrare agent frigorific lichid, iesire apent frigorific vapor, intrare / iesire lichid ract) se determina cu relat: {Ee wm (6-40) a*w zate din STAS d particularizata corespunzator. Apoi se aleg dimensiunile standardi 404/89 (tabel 8-2). Ind pentcorinne 2 1 multitubular ‘orizontal pentru freonii miscibili cu Indr ‘Vaporizatoru .___*, Constructia si functionarea. Tevile care alcatuiesc suprafata de transfer termic sunt confectionate din cupro, cu diametre de 10x0.75..25x1.5 mm. netede sau profilate la exterior si cu sup rizuri elicoidale interne, pentru ameliorarea transferului termic. bald Prinderea tevilor in placile tubulara se realizeaza prin mandrinare sau sudare. Reducerea miscibilitatii ulei-freon la temperaturi ‘scazute impune Cf rele circulatia vaporilor formati cu viteze suficiente antrenarit uleiului in exces, din vaporizator in compresor. Cum in varianta vaporizarit 1n spatiul intertubular ; viteza vaporilor oferita de suprafata mare de aspiratie (S =L * 1, conform pr fig, 6-13) este redusa, in acest caz vaporizarea freonului se realizeaza in spatit mici, deci in tevi. Vaporizatorul functioneaza 1 regim uscat, in ultima zona parcursa de vapori realizandu-se si 6 supraincalzire a Jor cu eca, 5...7°C. Se asigura astfel protectia compresorului contra patrunderii picaturilor de \ichid. Alimentarea cu freon lichid se face printr-un ventil de reglare termostatic, care mentine constanta aceasta supraincalzire. Lichidul racit circula prin spatiul intertubular. Pentru a se realiza un bun transfer termic, se prevad sicane care sa conduca la 0 viteza de 0.8...1.8 m/s, conform fig. 6-16 reli a) Fig, 6216, Vaporizator multitubular orizonta, pentr freoni. td a) cu tevi drepte, ) cu tevi in U. freon lichid, 2 ~ freon vapori, 3,4 ~ agent racit. __ j. Dimensionarea, cu Datele de calcul - Agentul frigorific; ~ Puterea frigorifica reala, Dor (W); 7 Bm~ Agentul racit; - Temperaturile agentului racit, Q5) / @s2 (°C), Avand in vedere rolul redus al supraincalzirii vaporilor de freon asupra suprafetei de transfer termic a vaporizatorului, in calcul se poate considera ca temperatura este constanta. Calculul termic. a ee Suprafata de transfer termic se determina cu relatia (6-1), iar k si (A8)n cu » telatiile (6-2) si (6-4), Calculul este iterativ, propunandu-se o. valoare pentru k si verificand-o prin calcul, pana cand eroarea este acceptabila (e < 4 %). Calculul pretiminar. Se alege diametrul tevilor din cupru (dxg), din tabelul 8-3. Se propune coeficientul global de transfer de caldura Eee ra kp = 200...500 W/m? K (6-41) Se determina difere relatia (6-4), 4 Se determina suprafata de transfer de caldura: nta de temperatura medie logaritmica dintre fluide cu Don _ Por - = on 42 Sore ae (6-42) Se propune o lungime a fasciculului de tevi aa Lp=2..6m (6-43) Se determina numarul de tevi, considerand o singura trecere a freonului rin vaporizator (fig, 6-16a): S, rire coe de (m). Se determina diametrul mantalei vaporizatorului, cu datele din labelele 5-5 si 5-6 7 a di+ dy = diametrul mediu al tevilor, d,, = — 2 is*t+de+2* Di Se determina sectiunile 4 transversal pe tevi, intre sicane St Distanta dintre sicane: 3 (m) (6-45) « viteza agentului racit, in drumul le trecere S} tudinal printre tevi, Pe sub sicana. apoi longit (6-46) $= (0.1.03) * Di (m) Sectiunea neta la curgerea si=s*5* (tml + cu 3 intervalul dintre doua tev1 (din tabelul 5- 5). Sectiunea s,=@1 0.25)*—— Sectiunea neta a sectorul Yichidului racit (Si, fara secttunea $,=$,-0.1..0 fp; —n*de? _ 0:1.025)° (pi -n* ae") wt) 4 Sectitinea efectiva, la curgerea lichic 8. = VS *82 Se recomanda ca sectiunile Si transversala, printre sicane: 4) @) (6-47) (ain tabelul 5-6 ) si fm] partes intreaga @ him libera ramasa sub sicana: (m’) (6-48) x*Di* 4 Jui circular pentru curgerea longitudinala @ tevilor din ea): atde® 28)*nt = } 4 (6-49) idului racit: (m’) (6-50) si S sa fie de valori cat mai apropiate. Viteza lichidului racit: Qms ws =- Ps *Se cu debitul masic: (m/s) (6-51) Indr ond dete trek fag foreyay P 70a) SF! “ I Daca viteza este redusa se micsoreaza sectiunile de trecere. ie Calculul definitiv © Determinarea coeficientului de convectie al lichidului racit, as Pentru Res = 4...50000, se utilizeaza relatia: Le : Ol q Nug =c* Ref $+ pr23+ (=) (6-53) SP. : 7 thee Nus = 25" criteriul Nusselt; iS 1 1 , etiteriul Reynolds; Prs = critériul Prandtl Lungimea caracteristica | = de , iar constanta c = 0.22...0.25 = Parametrii -termofizici ai lichidului racit (As , cps vs , ps 5 Pts) se ip fermina din tabelele 6-1....6-4, in functie de fluidul ales, compozitia acestuia si eratura sa medie Osm ii, Op . Cantitatea de sare sau alcool ce trebuie dizolvate in apa, cand 0 < 0°C, nie sa respecte relatia: vsp se.alege la teinperatura exterioara a peretelui cong = Oo - (2...4) (°C) (6-54) ¢ Determinarea rezistentei termice conductive Ee 5 _ dp bce bu 2 ie oe 2 W@W kw 6-55 Eo a ee Ra ein. é 2. (6-55) [ecm si conductivitatile termice mentionate in capitolul. 6.1. Determinarea coeficientului de convectie la vaporizarea freonului, a - Agentul frigorific lichid se deplaseaza in tevi, impreuna cu vaporii Mati, realizandu-se un amestec in care titlul vaporilor (x) creste. Peretele Q 3 " aFee en interior al t termic depinzand de densitatea fluxului termic q. lichidului, de temperatura de vaporizare .si curentului bifazic. Pentru tevi orizontale se recomanda relatiil - pentru vaporizarea incompleta: Nu = 0.0009 * Re* kg? = pentru vaporizare completa: Nu=0226 *(Re*ks)* *di unde: , ctiteriul Nusselt; wi di criteriul Reynolds: v J*Ah Ah variatia entalpiet in procesul de vaporizare sil Parametrii termofizici ai pentru R22 si 1-4 pentru R134a, in functie de term Viteza fluidului lichid din tevi, w, rezulta din relatia: 2 Ques oye 2H ay i 4 1 Gn /s) (6-58) Se pot folosi si relatiile hui Chawla: - pentru x > 0.3 (vaporizare convectiva): i i =o od (W/m K) (6-59) i -pentru x ~ 0.3 (vaporizare globulara) m2? ae Zoe (W/m? K) (6-60) +i"? Tr este mm contact cu un curent Difazic, intens: ace cu J = 0.102 kg*nV/J, echivalentul mecanic al caldurii, freonului lichid (Av, 9) se fea transferulut de proprietatile termofizice ale de structura hidrodinamica 2 je lui Bo Pierre (6-56) (6-357) = lungimea tevii aleg din tabelele 1-3 jperatura de vaporizare, 80.| und m este debitul masic de freon ce vaporizeaza intt-o teava: : : : Aa caaeat (kg/m’ s) (6.61) Constantele ¢; si c2 , dependente de fluid si de @) sunt indicate in tabelul 6-5 : i Tabel 6-5 ie Bo (°C) -50 40 -30 -20 -10 0 10 LE Fluid [el [R22 [0.6351 0.47 [0.351 | 0.372 [0215 | 0.169 | 0.138 : R134a | 0.525} 0.399 | 0.31 | 0.256 | 0.194 | 0.156 | 0.126 le c2|_R22_[0.116{ 0.122 | 0.128 [ 0.134 | 0.141 | 0.149 | 0.158 ee Ri34a / 0.105] 0.112 | 0.118 { 0.123 | 0.129 | 0.134 | 0.138 Utilizand relatia (6-2) se determina valoarea lui k. © Verificarea lui k propus: *100 (%) (6-62) Daca eroarea ¢ nu este convenabila, se reia calculul cu o noua valoare entru kp. Cand ¢ < 4% se determina valoarea medie a lui k. Suprafata de vaporizare necesara: Pox Km *(A8),, |_| Pastrand numarul de tevin din ultimul calcul al lui k, se recalculeaza | lungimea fasciculului de tevi So= (m) (6-63) L=-—_ @™ (6-64)iesire agent frigorific vapori, intrare / iesite lichid racit) se determina cu relatia: ai = [452 ay (6-65) nw particularizata corespunzator, apoi se aleg dimensiunile standardizate din STAS 404/80 (8-2). aeed - »Modelarea. caracteristicilor condensatoarelor la’ regimuri ariabile »Puteréa termica ‘a ‘condensatorilui, ' ‘@. TW) se’ determina prin ecuatia ‘@.119), “in zona de condensare Ppropriu-zis4 si in zona de suprainealzie., ~8e_ poate determina cu formula lura latent, [KI/Kg]; :, p- densitatea, [Ke/m’}; ; A - coeficient de.conductibilitate termica, [W/m K)] 3 1 - coeficie vAscozitate dinami d,- diametrul exterior al tevii, [m]; leo fam: temperaturile.de condensare, respectiy.a . apei de mare. respectiv F..,,.dianietrele interioare si exterioare ale: tevilor, dj, »tespectiv ‘a, : umarul le fevi pe 0. trecere, My , sau numarul.trecérilor, z!’parametrii = hervurdrii: diametrul exterior.al tevii nervurate, do ,diametrul exterior. al: nervurii, Dz; distanta dintre axele nervurilor, S , grosiniea nervirii pe citcumferinta de aza, pe-partea frontala si medie, dy, 5;, 5, , grosimile $i condiictibilitatiletermice ale depunerilor interioare, ruginei, peretelui tevii si straturilor de ulei: 5), 5s, 6: 54 Si Ap, Ap, As, Ag. Se mai dau de asemenea debitele volumice gi temperaturile medii ale apei de racire, V gm fom » precum si o serie de valori ale puterii termice. Se determina in prealabil valorile: criteriului Reynolds, coeficientului de corectie y (in cazul regimului tranzitoriu cu formula (3.21.)), coeficientului eficientei nervurarii, €’, , cu relatia (3.121.) si valoarea rezistentei termice, Rr, cu ajutorul formulei (3.22.). *(2| mn {58 (2) 4 2a ue | 2508 (3) S\ dg h(S -5,)| SP. AS | Wyle HS -5,)| 60D, G.121.). 5,445, d,+D, § aot g = te m 2 m 2 3.122.) Cu aceste valori, se determina apoi temperaturile suprafetelor interioara si exterioara ale peretilor tevilor, f si fe, cu formule analoge formulelor G.23.) si (3.29.), utilizate la modelarea caracteristicilor vaporizatoarelor, inlocuind in acestea valorile vitezei apei, Wam » temperaturii medii a apei de mare, fumm, puterii termice Q, sia coeficientului Ban « Pentru determinarea temperaturii de condensare, , se foloseste expresia: 0. = Oe (tet) 2071 : 3.123), unde: c% - coeficient de transfer termic convectiv de la suprafata peretelui exterior al tevii la agentul frigorific, care se determina cu formulele )+G.127.): : = 0,72A?*[(, ~ fon 4S (3.124) a) pentru amoniac: AQ% = 7440 + 32,75t, 3.125.) b) pentru R.22, t, € (0,10)°C:’ AD? =1539 — 4,88, (3.126.)¢) pentru R.22, t. € (10,50)°C: Al? = 1522 - 1715116 (3.127.) '. - raza exterioara a tevii, cu luarea in considerare a depunerilor (r, = r+ +6) +5; +; +54); 1- lungimea totala a tevii. Expresiile definitive pentru calculul lui ¢,, obtinute prin transformarile ecuatiei (3.123.) si cu folosirea ecuatiilor criteriale de determinare a lui oj , au forma: a) pentru amoniac: : 15 725€', 2 +r, 1 O, = (8650-3811, \¢, 1, yes 3.128.) b) pentru R.22 lat, € (0,10)°C: @, = 1790-5,591, Ye, ~ 1, ee (3.129.) c) pentru R.22 la t, € (10,50)°C: 6, = (1770-19951), J* 0725, 2-7-1 gos (3.130,) Incalzirea apei de mare in condensator, Afy, , temperatura apei de mare la intrare, respectiv la iesire din condensator, tym; $i fame » 8 calculeaz3 cu ecuatii analoge ecuatiilor (3.36.)+(3.41.). Modelarea caracterisiticilor se incheie cu determinarea debitului de agent frigorific, m [Kg/s], cu formula: 2, h.. ~h,, unde: h;., h,< - entalpiile agentului frigorific la intrare, respectiv la iegirea din condensator. (3.130.),Loi. Calenlul necesarului de frig. Pentru refrigerare cantitatea de c&ldura ce trebuie preluata dela produs este ‘constituita din: 0, -O)+ 0+ Oe +00 +O, Bde FAYI 27) unde: Q, —cildura sensibila beat ke ¢ Q, .— caldura latent’ eat; &¥ Gr = caldura produsi de reactii biochimice JeaT he Q, . — caldura cedat& de racirea ambalajului keal ; AQ Q, — cdldura latent’ de solidificarea’apei evaporate Gist prodis keal. Pentru calculul caldurii sensibile se foloseste relatia : Q.= Ge (tet) foot Ae (2.28) in care: G este masa produsului, kg; ¢ — c&ldura specifica a produsului inainte de congelare, keal/kg, grad; t, — temperatura; initial’ a: produsului, °C ; t, — temperatura finala; °C. Pentru calculul valorilor Q, + Q, se.poate utiliza relatia : Q. + Qe = Clie =i) [kcal], (2.29) in care: i, este entalpia produsului la t,, keal/kg; ig —- entalpia produsului la‘ t,, kcal/kg. Relafia tine cont atit de cildura sensibilé Q,, preluatd de la produs, cit si de c&ldura latenta de solidificare a grasimilor Q.. + Valorile pentru i, $i i, se obfin din tabelul 9&7 in carei = 0 Keat/kg pentra t= 20°C. Pentru calculul cantitatii de-calduraé produs& de reactiile biochimice se utilizeaz pentru fructe si legume relatia : Qe = Gt (et (2.30) . = GE [boat], ; wy In ‘care q, este cantitatea’ de edldurh (jedt/kg) produsi in 24 de oré de meta: Dolismul legumei sau fructei respective (tabelut2.18). ce Pentru cittice si fructe tropicate Valorilé lui q, siut date in tabefil 2.7. Pentru ‘carne, Q, se calculeaza cil relatia : AY Q. = 0,13... 0,14) (Qe +22) Leet), (2.31)TABELUL 2.18, CAldura produsd in 24 ore de metaholismul fructelor s1 tegumelor . “e Kealikg 24 fa temparatoray 0 Ger ert ae of2 Ts To ls] 1 | Girese, visine fos [ort aa [22 as | so “2 | Piersici 0,39 | 0,45 | 0,84} 1,9 27 3,75 8 | Prane os | 072} 435 | 25 | xe | ate 4 | Pere tira 0,22 | 046 | ols | tis | 26 | a's 5 | Mere timpurii 0,38 | 0,43 | 0,65 | 1,25 | 1,9 2,5 6 | Mere tirzii 0,22 | 0,28 | 0,43 | 0,64 | 1,2 145, 2 | Struguri 0,20 | 0,35 | 0,50 | 0,75 | 1,0 1,6 8 | Salata verde 0,80 | 0,90 | 1,05 | 2,10 | 3.9 7,0 9 | Fasole verde 1,45 | 1,70 | 2,50 | 4,25 | 8,5 11,9 0 | Mazire verde pastat 2,15 | 2,95 | 3,90 | 5,50 | 9.5 12,3 11 | Castraveti 0,42 | 0,50 | 0,70 | 1,25 | 25 | 3,6 12. | Rosli (coapte) 0,36 | 0,40 | 0,55 | 0,85 18. 21 Calculul cantitatii de cildura cedaté de racirea ambalajelor se caleu- leaza cu relatia ; dex Qa = Gaels = ty) (sem, (2:32) unde: G, este masa ambalajului, kg; A: fq — edldura specific’ a ambalajului, kal /kg°C Pentru calculul cantitatii de c&ldura produsi pentru solidificarea apei din produs care se depune pe vaporizator se foloseste relatia Q, €ad77 A, ~ cey (2.33) 100 in care: G este greutatea produsului 79.4 este céldura latent de solidifica- Tea apei cu keal/kg; Ac — pierderea in greutate a. produsului pentru temperatura de patigerare. Unele elemente ale problemei s-au precizat la $223.1 $i §2.2.3°2, Pierderea in greutate nu se calculeazi pentru refrigerarea pestelai ‘in apa, ci numaj pentru produse refrigerate in aer. Foarte importanté pentru realizarea corecta a procesului tehnologic de refrigerare, prin asigurarea unor viteze dé refrigerare corespunzatoare, este Stabilirea necesarului orar de frig, care nu este uniform pe toata durata re- Mrigerarii, variind dupa o curb’ exponentiala, identica cu cea de variatie a temperaturii medii a produselor in timpul refrigerarii, in condifiile mentinerii temperaturii mediului de racire #, 1a acelasi nivel (fig. 2.25). De mare insemnatate pentru calculul duratei refr este durata (durata de injumatitire a diferentei de temperatura t = ty —t,), intilnita literatura de specialitate sub denumirile ,,Hallkuhizeit saw »Halfeooling* time" si stabiliti experimental,De asemenea, atunci cind se cunoaste. viteza specifica de racire a(in k-*) pentru produsul si, condi- fille date, durata de injumatatire a diferentei de temperatura Z se poate calcula cu relatia : (2.34) considerind mentinerea temperatu: rii aerului in cambuzd f, — con- stanta. Durata total’. a refrigerarii (in h) se poate stabili si analitic ins& Telatiile date in literatura de speci alitate opereaza cu simplificari si considera cA t, — const cea ce duce la rezultate aproximative. In reali- tate, la inceputul racirii_tempera- tura mediului de racire, in special a aerului, ereste ca urmare a depa- wm hgate (kpc tome. Ruahse prabiwlia’ Fig. 225. Curba variatiei necesaruiui de frig pe durata refrigerarii : te — temperatura tnitiald a produsulut ; te — temperatura mediuiul de ricire (te — const) ; P—durata de tnjumatitire a diferentet de tem- perature t sirii- capacitatii instalatiei frigorifice de citre sarcina. termicd. Ca urmare a micsorarii diferentei de temperatura Af, intre f, si f, transmisia c&ldurii este mai lent& si durata refrigerarii este mai mare. Si prin metode analitice valorile duratei de refrigeraré sint orientative ca si metoda stabilirii duratei de refrigerare prin folosirea lui z sau o. Pentru camere obisnuite cu circulatie’slaba a aerului si temperatura final 1, de 0...2°C (condifii comparabile cu conditiile cambuzelor frigorifice pentru fructe — legume), valorile lui o iz sint cele din tabelul 2.19. TABELUL 2.19. Durata.de injumitétire z si viteza specifica de réeire o'pentru fructe Garacteristicle produsului ; ath) Mere, pere neinfigurate, th Hizi de lemn : 0,04 0,05 14-17 ‘Mere, pere infapurate in hittie de matase, in lei din emn (18-21 kg) 0,026—0,084 2-25 Pere nelnfasurate, in Wizi de carton (18 kg) ; 0,03 23 Piersiet fn alveote sin ¥izi mic} de lemn 02 6 Salata tn Vidife de tema 1-2 0,7-5,8 a, Exemplu de calcul. Si se stabileascd durata de refrigerare a merelor, neinfasirate, in 1azi de lemn, de la 20°C la 2°C, in aer, cu temperatura de 1°C.Conform tabelului 2.19, Z= 14 ore; AL =1, -t, = 20 -1= 19° At = F (t, — temperatura final a produsului) ; initial 2 260 Ah, = 19°C dupa Z=14 dup 2Z = 28 dupa 32 = 42 dupa 4Z = 56 1,19. (a 3) =") Intrucit dup’ 4Z se atinge At, ~ 1,19°C se poate considera cd durata totala a refrigerarii este de += 56 h. In condifiile stabilirii duratei referigerarii se poate determina necesarul mediu orar de frig: ee Gon = 2 [eéal hn}. (2.35) Fala de necesarul mediu orar de frig Qbq in prima parte a procesului necesaral de frig Op, > Opa. Pentru aproximarea cantitativa a Recesarului de frig in prima perioada a refrigerdrii se poate utiliza, conform celor aratate mai sus, diagrama variafiei temperaturii mediia prodv- selor in timpul refrigeriril. b. Calculul necesarului de frig pentru congelare. La § 2.2.3.2. s-a precizat ci Ja bord, produsele destinate hranei echipajului ce urmea z& si fie depozitate in stare congelata (in special carnea), vor fi aprovozionate gata congelate, deoarece instalafia frigorifick de cambuza este dimensionat’ pentru a realiza depozitarea si nu congelarea propriu-zisa. Singucul produs care este congelat la bordul navelor de pescuit oceanic este pestele. De aceea aceste nave sint prevazute cu instalatii frigorifice corespunzitoare. Cantitatea de cildura care trebuie preluata de la produs, pentru congela - rea sa este data de relatia : = G++ +O Ui (2.36)in care: Q, este ‘cildura sensibila ; ~¢ Q = Gleiltme — tee) + Cx(ldg — tans] [HEAL]; (2.27) G _ kg; on - inainte de congelare ; Ce ‘a produsului congelat ; tis tmz — temperatura medie initial si finala i — temperatura de congelare a produsului Or — cildura latenta Valorile parametrilor sint date la § 2. Mai usor se poate calcula suma': Qe + Or = Gir — is) (2.38) unde: i, este entalpia initiald a produsului jaetig 5 i, esté entalpia finala, 7kg, valoti ce sint date la g 223 4. Caldura latentii de solidifieare % apei evapordte din produs -- Q, si caldura cedata de racirea ambalajului Q, se calculeazi.la fel ca in cazul, necesaru- lui de-frig pentru refrigerare § 2.23.4. La necesarul de frig pentru:Yefrigerarea sau congelarea produsului se adauga si necesarul ‘de frig pentru preluarea calduirii din‘diferite alte’surse, cum sint : patrunderea ealdurii prin izolatie, deschiderea usilorsau infiltratii de aer cald si umed prin neetanseitati, functionarea ventilatoarelor, pompelor, iluminat ete, . wie ~ Pentru instalatiile frigorifice cu functionare continua (tunele cu banda tip LVCcare-echipeaza navele tip Atalantic II si Superatlantic).necesarul.de frig orar este uniform pe toata durata congelarii unui bloc de peste, deci : + j Qs mea [hoet/h], (2.39) in caré x, este timpul total de congelare” La “aparatele cu functionare discontinud (dulaputi frigorifice cu placi care échipeazi navele B.22 si B.419) consumul de frig este mai mare la Inceput si Se reduce pe parcurs. Pentru prima pericada’necesarul de frig Qy, se cal- culeaza din relatia : he i‘ Q' Qo mea‘ [seat fn]... (2.40) in care c, este coeficientul de neuniformitate al necesarului orar de frig. In realitate necesarul sporit’de frig in aparatele de congelare discontinud cu plici, cu circulatia agentului frigorifie prin pompe este destul de uniform (i primul rind datorita cresterii: presiunii si temperaturii de’ vaporizare a agentului ‘in prima perioada) céea cé contribuie la cresterea ‘capacitatii frigo- rifiee a-compresorului. Astfel, daci in prima perioada temperatiita de vaporizare a‘agentului' f; = —30°C, iar in perivada “final: fy, = —45°C, capacitatea compresorului este aproape dubli in perioada initiala, fat& de perioada finala.Intodeauna congelarea produselor incepe de lao temperatura ‘superioar’ punctului de congelare ; de aceea duratd de congelare se compune din : yt te Bete LAD og, (2.41) in care: 7, este durata refrigerrii (ricirii' dela temperatura medic initiala tye la temperatura‘de congelare f,,) ; x) —' @urata‘de congelare (congelarea propriu-zisi si racirea in continuare pind la: temperatura medie finalé f,,). Durata refrigerarii +, se calewleazi conform celor aratate la §.2.2.3.4. In cazul congelarii durata refrigerarii se, poate calcula si cu relatia empiric recomandata pentru caleule rapide : 0,01 tollme — feo): (2.42» c. Durata congelarii. Procesul. de congelare nu evolueazi uniform in toata seetiunea produsului, centrul termic ‘manifestind intotdeauna o intirziere fati-de- suprafetele’ produsului. Stabilitea duratei de congélate este orientativa si se face in’ baza’ urmi- toarelor ipoteze simplificatoare : temperatura mediului de racire este constanta pe toatd.durata.congelarii, produsele sint! vomogene si izotrope; iar caldura este preluata. de, 1a.,temperatura: t.,-. ‘Relatia.de:calcul-a-duratei: de congelare este-de forma os aa +a: “Nip -esté''diférenta~ de ‘éritalpié al congelarea produisului dela te * Ta tays beat PC 3 : tr * 3) dBA eee ee gt Y= masa specificd a produsului, kg/m? ; hh... — grosimea produsului, asco. on A si B sint coeficienti, depinzind de: forma geometrick a blocului ; “pentru, congelarea in. blocuri (brichete) peralelipipedice ‘A 51 B se iau, pentru forma geometric& de placa omogen’ “eu lAtime si lungime infinita (flux termic: unidimensional) ; in acest-caz A=2; B=8; : » aioe esté coeficientul’'total de“transmitere a caldurii prin convectie, 4 ered cit ase ‘caleuleaz’ cu rélafia: ioe te a ee Da aire epeticlental partial de, transmitere a caldyrii prin convectie. Pentru rigorifice (aparate cu-placi) « = 500, Beét/m* h°C, iar pentiu tunelele de. congelare, de pe.navéle.tip.Atlantic IJ,-si Superatalantic;..a.= 7.5.04 (congelare fara pierderi din evaporare), unde-v este viteza aerului in tunel; m/s 97,