Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Serban Voinea - Socialismul Marxist Si Evolutia Sociala

    Uploaded by

    Amina Cristina
    19 views16 pages
    Serban Voinea - Socialismul Marxist Si Evolutia Sociala

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Serban Voinea - Socialismul Marxist Si Evolutia Sociala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    19 views16 pages

    Serban Voinea - Socialismul Marxist Si Evolutia Sociala

    Uploaded by

    Amina Cristina
    Serban Voinea - Socialismul Marxist Si Evolutia Sociala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    SOCIALISMUL, MARXIST $I EVOLUTIA SOCIALA, SERBAN VOINEAH) In clei de conferine organizat a tutal Socfal Roman vi sau" intitle mal cll laturi ale gindisii poitce: oft aia cavantal Dera maui i al conservatory ati viet a inal cele ale naonalism, Da? ste ae fonceptl police, oreit de mari ar fi deosebirle In se trle de SMionieTe-ar-ft fer al locale al fealisar, nu reprezina, in fond, Gecdt sxpect.deosehlie ale avelelag Ideclog! care, ci in. cele mal Sepietale iulnje ale ely nu'trece dincolo de cadral alcituri Ae Cisie existenteSocialismul sintfie, pe care am cinsiea St vil nfifige tial In teadtunl generale, este 0 dae irind care tinde spre prefscerea din temelli a societal de astézl gi, prin aceasta, are un caracter revolujionany pe cit vreme toate celelalte doctrine, oricum si-ar 2lee perale, democrate sau. altfel, au In raport cu so- cialismaul, o' trisdturi conservatoare, Aga find, am gresl dach am! considera socialismul ca ‘un. simplu inel in lanfal doctrinsior politice generale, Dimpottivi, socla- lismul trebule privit ca un lan de sine statator si mus I, considerat ca negatie a tuturor celorlalte docs line, vom putea si-j patrandem ilinta. Atl auzit care sunt pirerile celorlalte doctrine |e privice Ja cole mai diferite dintre problemele pe care Je pune societatca moderna, Insi toate acestea nu sunt docat rerultatnl gandirii politice. Bu voi incepe, spre sebire de ceilalti conferentiari, prin a vit infatiga meo toda le cereetare proprie soclalismulu; sttingiti. Prin aceasta am 51 ajuns 1a unul din punctele esentialmente. deosedite ale socialismulul Mberalismul, nicl (itde njsmul si nicl una din doctrinele burgheze, nau 0 mex toda proprie de cercetare, n-auio {ilosotie a istoriej pro- pele lor; singur soclalismul se cdlauzeste de o filosofie {storie proprie: conceptia materialist a istorici 166 docteine Dar dacé, luate in mod individual, celel en ) filosofie Istoriea proprie, cendetanducte Jom vedea ca ele 3e intemelaza toate pe o inradire mei [propiata ‘sau mai depirtat® cu o filosafle Isioried eo- iting, si anume conceptia Idealist Ce sunt aceste conceptll Istorlee, gtiti cu tofil: in stri- lor de a explica pricinile determinante ale evolu- el socile, oamenii au recurs la cole mal diferita ipo leve. Unit au vazut Intro flintd de esenfi. superioara elemental hotarator, care se amestec in treburile mart Ss mich ale oamenilor gt le hotéragte intr-un fel sau itul; altii au vazut, dimpotriva, elementul hotérator in xc, in prinil, In profeti, In preoti, in oameni de gtiin- {ij alld serie de cereetatori ai istoriei au crezut ci ele- entul determinant irebule cAutat mai mult tn. domeniul clemaaielor materiale, al mediului inconjurdtor, al fac torilor geogratic al rasel, In lini generale, putern deosebi soeste Varlate conceptil in dou mari grupurl: pe de o parte, acel care vid In elemente Imprumutate din viata Spisiivala factorul determinant de dezvoltare omeneasca 1 acel care Imprumut (AlmAcirea dezvoltirilor sociale ain lumea materfal&: pe de o parte, conceptia idealist pe de alti parte, concepila matertalist , De sind apare istoria serisé, aceste dou’ conceptil se ailé intr-o lupta permanent8, disputdndu-si reeiproe in- tletstea, Materialist rationaligti dla veacul al XVIN-lea par, is un moment dat, o& lagonese ideca ca factor de- lerminant In deavoltarea omeneasca gi asigura intaieta ‘ea conceptie} materialiste; curind dup aceea esistim Ja reinvierea filosofiel speculative in Germania, pent ca i aceasta si fle Inloculté prin concepfla matertallsté fixata'de Marx’ sl Engels Care sunt priciniJé acestor infringes! si victor? Dasi cercetam perioada In care se cristalizeaz’ con eptia materialist a_rafionaligtilor, francezi, vom. veses “© dominata, in primul rand, de lupta dusi Ja aces peed de burghesta revolutionaré impotriva claseh fex- le dominante, Burghezia revendici puterea politics, Pe © I8i sprijini ea revendicarea aceasta? In primul rad %e constiinta cd reprezint’ clasa cea mal insemnata din societate, Stipind a produfiel, a economlel, ca cere si { se corde si puterea politich corespimzitoare, Casa feudalé dominanta, ajunsi o pledick a dezvoltiril si 2 progresului, fireste, nu putea imprumuta argumentele Salo in lupta ideologica pe care o dadea, din domentt! 167 economiel, care. condamna, Ea e alt deci, sb expla Stuatia eb dominasta prin. taaitie, pr rege rept straveeh. Astéeh burghers es la andl ones woitt si prmensod Tut Ideologica pe teen pe ea Woteet Zeudallsmay'gi a4 opuna ideologet feudste co Cepiite ef nol, st opina dog sista, st epund ead Hil lesen natural in folul acest, nfruind temelia fare se spring intrenga ieologie fecal, ea O lostura de moarte intregilut edi feudal Vedeli de ack legatura foarte strnal care exist in situajia de elaak atst a burgheziel 41 feudelismalul intreiseologile tore altel ete © casatur cara risteg tuturer elasclor fate In ascendenta, ca ele Imprumute argumentele din corceptia matertalsd © data ajunst casa stipanitoare, pi lsuinte el uiued, burgherta.sntroneazt sl conceptile er taco Inst, 'sshimbsnduiiae sltuotia de class, Burgheaia ee In fala unor probleme nol. Tntr-sdevar, in cutstl fey Lill mart franeeze, care 6 adusese Ia puter, se 1 i alfestaser tendinje ‘care treceau dineolo de cadral vl Durgheze, se Wlserl categoril din plebe care tindeau realizeze’ mai mult decdt cea ce déduse revolufi ghezi, Astfel, burghezia, ajunsi. clas dominanté, Coate ci intreaga el luptl trebule Indfeptati impotriv acestor categoril sociale nol pe care Ivirea marit industr le Inidregie neincetat, De alel incold burghezla cauté to mai_mvult, slianfa cu clementele pe care pani combatuse, cu feudalismul. Schimbandu-si alitudines torlall el incep s& cerceteze trecutul, nu ea pind acl, spn al deffima 91 al opune tradifiel, cl penira a-l inele © ssorie intreagh de ideolog: din acea epoca, deziluziona de socletatea pe care o adusese cu sine victoria capitan Tismulil $i cate era departe de societatea armonica care 0 fagadulserd enciclopedistil, se refugiau sl elt mal mult in trecutal cit mal Tndepartat, care sil fa 4 uite 51 grelele imprejurari ale societatl existente be cat se poate, amintirea recent a luptelor singcroase in carsul revolutiel. Astfel, din sludierea ageziminteloe omenesti trecute, se naste ‘tot mal mult ideea cl ‘mai pol MI socotife atat de absurde institutile trecutulul ele thebule considerate, dimpotriva, ca elemente ne splat nevesare gi rationale In perloada in care s-a vit Marea Revolutie Francezi Iuerase prea adanc pentra ed 108 3 renraere oma ei Fore he pment al deevolan, sncompatbtie. cu wrauined socal, care a. progress AeA din schliharea situel de clash a burghezi eden im ae ser tenga in general cm. Be eminta9 introduct ideea de evoluie In lsore ar ceasia ete nual parte a atitudinl el cele ne ON 1 trebuie si witam c,in-noua el situatie de clasa “ivan\sg burghesin. merge: mal-departe: en introduce see clemental evelutiy, dar 36 lead totodaa ie “ iat conceptel ede pani ale levan, asistim la 0 Fenvlere a fost ide gwen specie In Germanta, unde inrdurlzen revolute vm nal rdune dest tn ranges echt Aun, cate ecuserd pontr-o radialt revolute Bur heat siege, Tiamat acester indir tt German” et Shi si eaplce eausele tare determing evotiti, ajanse sla hs focoral hotter eate heey eat aceea fre prostesetaas se sehinbit sea un simple reflex al Centqurdre ne sthimba st hued Invonfurdtoore mele eiferte ate soitati Trst_cercetiile din. acen epoca nase margines’ta o fpcutata Stina progteseat fn yenerl in aces ‘eas, Din ce in Ge ma steanse sunt fea filo eaph ‘Sine e oleae, stoall popoarelor primitive face pro- reve mis a6 adancegte Gertetaren Inaitorcisiiene, & psior git gin Ameriea sse nate tot mei Mutt din Sctasts 0 cungayere: mal profunds a relator in care ‘Fes populaiie sgacnumie natrale. nacea epost fa naterectnoogia,fllogin compara i, rales, pre= 1hras Osemintele vec gate armele-veehilor pope ior anti se 9h strats cenamentelePreatorice Su mal aunt considerate simple cient 9F mal hnult'sa'dovumeate ale’ epoell tora parti, Dupe cum tn Baleontolog ponte si fecideased tewctura ne! Inept “esi disparate Cups teva. vertebre 91 un masa, tt ‘reatoriaojunge resale. Zormele aoe ‘ie cupt empl oat pe ears o feprezin&acete Seva unelte registe. Se inelege de Js sine ch Pr ia ‘eboia -s4Sindrutn, io: mod fires, din now spre pile materaiste. Tnsreagh declogle # popoarele ceva sf Se poatl 369 isparute, datinile lor, religia lor, toate formele lor 4 gandire erau reconstitute numal 31 numai pe baza cel eateva rimisife de care vi vorbeam, invederandu-se asta fel rolul hotirator al elementeior ‘productiel materiale Si-mai era un element care ducea la reintronarey conceptiei materialiste sl anume revolufia cea mare, nu se stersese din amintirea nimanul, si in cursill he rela lupta de clast apiruse cu atata clarttate, inedl se putearca istorieul acelel epoci SA nui cercetere int! Tuite pe care o avusese asupra jstoriei, Ati auzit clk du-vi-se cuvantul lu! Guizot, care infatigeazt lupta Glas ca un fenomen existent st care nui poate 11 tagde Gul. J aceea epoca, a Resiauratiel, mai toti istortal liberalt conced existenta luptei de class si 0 socotese ef lun element hotarator. De alel nu era desit un pas facut piind la, cercetarea hotaratoarelor influente pe ch aU putut sa le aibd asemenca Iupte in recut. Se inteleg c& aceasta era un element care venea si sprijine co cepiia materialista, Antagonismul dintre clase, toate vile framantari intre deosebitele eategorii umane, lunor elemente materiale, cacl clasele sunt rezultatul st turll economice, antagonismele, lupta de casi, dea menea, Astiel, din ingrimadifes tuturor acestor ele mente, era meniti si renasca conceptia materialist Veceti, cu nu va infatigez marxismul ea opera un rlay gandior, care prin simpla putere a logic! sale fl real marxismul, ci viel intatisez, dimpotriva, e rnagte in legatura siransi cu intreaga soctelate din a epocd, intim legat cu toate cucerizlle stiintifie ale. ep N-as putea si va spun, de pilda, ei dack Marx si Eng svar fi niscut cu doua veacuri inainte, ar fi putt tot a de usor s& ajunga la conceptia marxista si'sA scutea lumea de doua se ‘umal in legatura strinsi cu epoca in care se nasie mars xismul, trebuie sa ciutim 4-1 intelege. Acum, dupa ce am vazut modul cum se nage mats xismul, 84 cercetim delle sale fundamentale. tn Scop sf ne adresam insusi Intemeietorulut conte} aterialiste, si si luim definitia pe care o da chiar in prefata la Critica economiei politice. lata cum def neste Karl Marx acolo conceptia sa. sta productia soctala a viepit tor, oamenti intr ia) antimite relatii necesare, independente de vointa lor, if 170 tuctie, ‘are cdrespalid eal de” prostuctic, © , fe dervoltare a fortelor Jor material talita le = tee read marsismal nu se manifestd in practles, find ene hillate de catre tendinte si lest de_denyaltare contrat simu mai putin reale, Nu trebule si deducem de-ael 4 primale nu cxisti. Planetele au tendinta de-a seta buy, in baza Tegll gravitatiel, asupra soarelui, Din cates legil foviel ceatrinige, prima tendinta ¢ anihilatt, Pe tul cf aceste doud legi nu se manifesta deeatoa stn: 'e tendinge nu Implled inexistenfa los. Lucrul: scone se yeinece in. socletafle cmenestl, De lids, legos’ con isll capitals, tagaduita cel, putin. ip se manifest acolo. penira cd-alte tendinte ©, ample ca st se manitesteze. nad realltaten tendintel de tose fenlrare nu poste: fi tagaduita De itfel chiar atunci cénd aveste,tendinte, ea atm ‘sleactit, ni-eorespund aidoma unos fendmens reac jaja de’. toate allele, unoagteren lor este foarte ce wu cf, in fond, desfdguracéa social. nu dlecit rezultanta acesior tendinfe, Ignorarca sau gree lor apreciere poate duce: a gi dus In sonchialt Geahee Acessia poate flo. greyeald'a. mlirvistulit dae when sionului, o gregeala a cercetdtoru, dex att aon feilet "de cercetare, Cacl materalisinal’ isioeie: seiee Hounaia uneaiti pentru cercetarea $i pricepenéa real Uitllor sock muritoare,. dar el mt poate” diaper ve iment de stuclul realitatt gi na trebule pes ‘erm mae prin ea, insists dea soluft a oi DUPE tim anise obiesteazd ca operain ‘du tandicte i tes! de deavoltare’ inexistente seu prea’ pitia mane GM's se mai spune i, daca aver meritul Yel a-ften ie eeandtetes tactorllar economicl, aan neglijat fee rll deologiet 9 nu Te-am acordat rolul pe eset ates iGaltate, | Accasta mi se. pare gresit, Nu trebure of ik vou lala care @ lugl neslere mareismul $f arans RSS PE care a trebult si 0 dca de la incemus sone iva concepifel idealiste dominante, tn aceasta ‘Tesed ‘Potrlvahegelianismilut este oarecum firese 31s te eters o oarecare exagerare materialist, dup curs fel_niclod: pespand pentiu « indrepta 0 verges etal 60 este cert, eit’ ciinidmeletorit marxisal au fost constlenti de aceast!i exagerare si an : Jn scrisonle pe cate le adrescast catst Inia serisoare «lui Engels chtre Ste erateaulimutaiy niulcer 2 spine “nator vl expus Iucrurle principale ta_mod convingdion.. Nu lipeebte Jn Marx glia mine ta cate "ol. am pus tn. primal sand, taiea prineipala in deducers " alee elle conser Se cesar so Indl cu privire: ngleyende, rina magistrall puncl, dar care, Engels tndich po, cd a neglijat at ante mod i oh negli a aate mo Scesie conceptis o data ivite, devin la ri andul i activi, sh inchele: : ioe "Deonrece, gicuim ditetelo at . i , lor tere ecto, Joact un rol Istria, o dezvllaredatoncd tea seid Adversarii note atitm’ ci ie-sm center ROU ARIMA ci lesam cagadult gf orice ot $1 efeetuhil ca dova poluri Intr-alta sctisoare, ci z a pPupa conceptia materialist cart Rolatiste in ultima ince Si reproduotia vielii istoriei_ momentul_ re hie omen Saal He re Dea ree cl scien aes me oe Situatia economict este ea Sebi ile supeastnecnct me ta Sui lane = s %. ‘conceptiile Teligioase... —influentea i ele dar elementele deo le politice ale 1aptel juridive si chiar. gi re lapte, teorlile polit ie Inrdurire reciproca @ tuturor_acestor mo- deflate, prin tata infipta serie’ 6 cnt, in care ip definite, prin toat% . mente. fron, se impune in’ mod necesar dezvottarea rea Astfe, aplicarca teorle! (roareiste) 1a 0 Pe SiGlnN corich oarecare. ar fl mal sonra deott rezolva- revunl ect simple de gradu nls" relell, asodar, oh de aceste exageréei au dat seama (oan ‘tise hint intemeleont conceplel.marest entra a inftisa marxismul, mu patem s& ne. mar= Boge a cele clteya scunte definill,pe,carerpt-leau dab fiaex si Engels asupra materlaismulut storie, ef trebule Si tinem seama de toath literatura marxistd si si veder Tek Ansan ba sw fort negifatl scale faster ieaoateh Aste), cercetdnd cele mal multe dintre Tucrarile manciste Wedea of rolul- actorilor'ideologlel'a Alfel, pentru a infatist care sunt , Kauisky. de plldd, nu recurge Somat ia explicatt ain demented economie, city Intre- ful fel de-gindive sh de simtire at antlehiais! decadente ine inftivearh credulitaten si superstitia din nova Sreme, Influenta windirit elene, a celel ebratce, tendin- tele vimaniste sf Internatfonalisie din acea enoct, care toate ‘nedurese asupea viet erestinismulul, Pentra a ne Inftisa un Thomas Moras, Keutsky na ne. area nora siruciura eeanomica n feudalism of a forme: Mise eesti care domina viata spiritiela vescului de miiloe i Mehting ne. srats derwoltaren soril-democratfe er mane In stransa Tegaturt eu flosofia clasied st nerionta absotutismats frldericlan in leetturd cu iierstura elas Sicd, "Aradar, acl, unde concepila _materaltsmalal se aratk in anticdle el, wedem cf facorit ideologiel nau fost niciodalé neelljath Exiela’ 0 feunoscute, vel Dupa cum marxismul tine seama de factorit ideoto- c! nu ignord nici insemnatatea pe care o ay nerso- tile In dezvoitarea istorlel. Ceca ce. deosebeste pila materialist de conceotla traditionalist. este Faptul ch prima nu. se opreste la individ. Pe cind eon centia traditionalist a istoriel vede tn individ vurtito- tral procesulut istoric, conceptia materialist merge mat Sevarte si socoate ci tolalitates indivirilor, masa celor are participa alcatuirea-tstoriel, trebule sf aibil 0 In- fluent mai mare desit individul. De soeea, marxismul ‘nalizear4 cauzele care pun in miseare masele, precum. “i situatiile in care individualititile mari sa se meni 185 feste cu succes. Asadar, merxismel nu poate ft invinal sd. nu concepe persenalititi clu! pe cate are in rea tater dn Jiteraiura marxista veti a la studii asupra 1g Napoleon, Danton, Morus, Lessing, dar conceptia mai Asli va laltisa victoria ta inftiggerce acestor cam ip legiturh strinsh cu opoca in care ay tit gh in Sma analiza, eu conse econoraoe: Marais va fatga pe, Danton_ca pa un tore revolutionan, care nat {1 puIUt s8 Horwfiteasit muscle Intro epics ia g Kadi ist ean Zac de prec supa Napoleon n-or {9 putat st ajunga en aare eet adc ngtea’ in: Epoca im care imperiul roman, ai rat de'cceri nu thal duces asboale ‘Agadar,‘concepita materialist ru consterS ca ined fen influenta: personal, dar" pe cits vreme ceplia traditionalsté wede fn’ indil sngural factor tititor in proces Saori: — sf mimal Taplele mar Indvidualjdfi au Tose plstrai tn documentclescisg ‘ol:meryem mat departe 4 anallzim cavacie care th resol: fl tofalitales ndiviallor, care conditioned a cescle clvidualitaiir puternice fe chiar‘ gecite, Daci!am azul care mit, general, ete esl toare ale mancamolui, act anatistnd intrigue umn ateata. ni-o infaigesza tn cauzele sole “detonate Santoy-n trebule af itan ch marglsmul ose mal ‘esie’ Gomel

    You might also like