Curs nr.

1
Notiuni introductive

Dionisie Pop Martian spunea: Statistica este pentru puteri ce sunt

pentru om, cele 5 simturi, bine va pasi pe u taram inainte de al cunoaste?
Bine va intreprinde ingrijirea unei cause, inainte de a se informa despre
starea ei? Care econom va intreprinde ceva pana nu cunoaste cel putin ceea
ce pa La domeniul de activitate statistica a aparut din nevoia sociala reala
de a cunoaste in expresie numerica diferite fenomene si procese ale
activitatii umane.
Rolul datelor statistice in viata practica este surprinsa de marele
Goethe care spunea: nu numai ca cifrele genereaza lumea, ci ele arata cum
lumea este guvernata
H.G.Nells spunea: Intr-o zi gandirea statistica va fi la fel de
nec. Orcarui cetatean folositor social ca si scrisul si cititul.
In zilele de azi suntem asaltati de o masa mare de informatii din toate
domeniile, zilnic repetam date despre:
- indicele, puterea de cumparare a banilor;
- rata infltiei;
- salariul mediu;
- prod. Int.. brut pe locuitor;
- numarul indivizilor unei populatii;
- procentul deceselor datorate calomitatilor.
Ca domeniu de activitate, ca metoda sau ca stiinta statistica a ajuns in
stadiul actual de dezvoltareparcurgere diverse etape.
I. Coincide cu aparitia primelor forme de evidenta terenurilor, a
numarului si miscarii naturale a populatiei, o avere in orasele Sumeriene, in
China, Egipt, Grecia, Imperiul Roman.
II. O reprezinta delimitarea evidentei statistice de evidenta
contabila. Aparitia atelierelor, breslelor, dezvoltarea comertului o determina
transformarea in continutul, caracteristic si scopul formelor de evidenta
numerica a fenomenelor.
Se dezvolta evidentele demografice tinute de preoti pe langa temple,
catedrale, biserici, cu privire la natalitate, casatorii, mortalitate.

III. Se intituleaza faza descriptiva, caracteristica secolului XII si

corespunde trecerii de la simple consemnari de fapte la analiza comparativa
a datelor si descrierea faptelor in interactiune. Unul din reprezentantii
acestor faze este: Gattfiried Achonwall a introdus denumirea de statistica
cuvant ce provine din latinescul status, stat sau stare.
IV.
Faza aritmeticii politice si are ca obiectiv de baza gasirea
regularitatilor care se produc in manifestarile sociale si economice.
Aceasta faza depaseste faza descriptive si isi fundamenteaza
concluziile pe un numar mare de cazuri individuale cu ajutorul carora prin
generalizare se pot interpreta tendintele de producere a fenomenului
economic si social.
Numele scolii (fazi) provine de la lucrarea lui William Petty
Aritmetica piolitica scrisa in 1690. In aceasta lucrare se opereaza pentru
prima data cu notiunile de medie, proportie, repetabilitate, cauzalitate.
V. Faza probabilistica, apare in disputa dintre curentul descriptive si
cel al aritmeticii politice.
La sfarsitul secolului al XVIII- lea si inceputul secolului XIX este
specifica folosirea tot mai frecventa a metodei matematice si, in special al
calcului probabilitatilor. Dintre reprezentantii cestei faze amintim de
Bervoulli, P.S. Laplace, K.F. Gauss si s.D. Poisson.
VI. Combinand metoda inductive cu metoda deductive si folosind
din ce in ce mai mult rezultatelebazate pe experimente successive sau
formulat principiile, tehnologice selectiei si a extinderii rezultatului acesteia
pentru caracterizarea intregului.. creand astfel conditii aparte
statisticii inductive la care si-au adus contributii urmatoarele persoane :
Fisher, Yale, Harkw, Kendall.
Folosirea statisticii in cunoasterea fenomenului social a fost asigurat
prin institutionarea statisticilor nationale intr-un cadru oficial organizat. In
timp cand in 1796 in Suedia, 1797 in Norvegia, 1800 in Principatele Unite.
Reprezentantul Romaniei, Ion Ionescu de la Brad primul revarsamant
modern al populatiei din Moldova si scris primul curs de statistician limba
romana: Orice element de statistica
Dionisie Pop Martian a fost primul diorector al oficiului central de
statistica din Romania, a organizat primul revarsamant modern in Tara
Romaneasca si a infiintat Prima revista in romana de statistica numita:
Analize statistice.

Pe parcursul evolutiei, in timp statistica si-a conturat un obiect de

studiu si o metoda proprie de cercetare.
!!! Obiectul de studiu al statisticii il constituie fenomenul de masa,
care se caracterizeaza prin faptul ca:
- se produce intr-un numar mare de cazuri;
- rezulta din actiunea combinata a unui numar mare de factori de
influenta cu grade diferite de esentialitate si intensitate (sunt
fenomene complexe).
- au forme individuale de manifestare in timp, in spatiu sau din
punct de vedere organizatoric (au un grad mare de variabilitate).
Avand in vedere aceste trei principale caracteristici se poate afirma ca
statistica este stiinta colectarii si intelegerii datelor, iar gandirea statistica
este orientata contactul, intelegerea si reducerea variatiei formelor concrete
sub care se manifesta fenomenul.
Fenomenele de masa sunt fenomene de tip nedeterminist care se
supun actiunii legilor statisticii. Aceste legi se manifesta sub forma de
tendinta ce nu poate fi cunoscuta si verificata decat la nivelul intregului
ansamblu si nu pentru fiecare caz in parte.
Fenomenele de masa apar asemanatoare intre ele fiind rezultatul
actiunii diferite a acelorasi factori de influenta.
Pentru un numar subiectiv de mare de cazuri individuale, utilizand
metode specifice retine ceea ce este esential si tipic in forma de manifestare
a fenomenelor, eliminand ceea ce este neesential astfel incat factorii cu
actiune intamplatoare se compeseaza reciproc.
Statistica utilizeaza rationamente de tip inductiv. Ea utilizeaza detaliul
individual doar pentru a propune caracterizari de ansamblu, generatii
rezultand din studiul observatiilor individuale.
!!! Generalizarile deduse intr-o investigatie statistica sunt adevarate in
medie. Acestea pun in evidenta comportamentul tipic al tuturor obiectelor
(ca ansamblu).
!!! In cercetarea statistica se tine cont de cerintele legilor numere mari
potrivit careia variatiile intamplatoare de la tendinta generala se
compenseaza reciproc daca exista un numar suficient de mare de cazuri
individuale de aceeasi esenta luate in studiu.

Cercetarea statistica se bazeaza pe aspectul cantitativ, concret

masurabil a fenomenelor fara sa excluda aspectele calitative.
! Etapele cercetarii statistice:
1. observarea statistica;
2. prelucrarea datelor statisticii;
3. analiza si interpretarea rezultatului.
1. Statistica descriptive reprezinta totalitatea metodelor de culegere,
sistematizare, rezumare si prezentare al unui set de date despre o
colectivitate statistica.
Tehnicile utilizate sunt variate si au evoluat de-a lungul timpului,
astazi ne sunt familiare reprezentarile grafice pe baza carora informatii
culese si preluate sunt accesibile si usor de interpretat.
Pentru a sintetiza datele de masa se utilizeaza indicatori statistici,
dintre care cel mai frecfent folosit este media aritmetica.
Aplicarea statisticii in diferite domenii de cercetare este rezultatul
dezvoltarii metodelor statisticii inferentiale.
Inferenta (D.E.X) este operatia logica de trecere de la un enunt la
altul in care ultimul enunt este dedus din primul.
2. Statistica inferentiala reprezinta total;itatea metodelor ce permit
estimarea caracteristicilor unei colectivitati numeroase pe baza datelor
obtinute in urma studierii unui esantion reprezentativ. Cu alte cuvinte are loc
o extindere in termeni probabilisti a rezervelor obtinute pentru colectivitatea
de sondaj asupra colectivitatii generale.
Generalizarea concluziilor de la esantion la intreaga colectivitate
statistica are loc in termini probabilistici cu recunoasterea si masurarea
gradului de incertitudine a rezervelor precum si a nesigurantei predictiilor.

N = 20.000
n = 10/N = 2000

X0 = ?

XS

XS media esantion
X0 media colectivitatii totale
XS DX < X0 < XS + DX

Notiuni utilizate in statistica

colectivitatea statistica sau populatia statistica reprezinta totalitatea
cazurilor individuale de acelasi fel formate pe baza influentei acelorasi cauze
esentiale si care constituie obiectul supus cercetarii:
Colectivitatile statistice pot fi:
1. Statistice
2. Dinamice.
1. Colectivitatile statistice exprima o stare si au o anumita in
spatiu formand un existent (stoc) la un moment dat.
Exemplu: populatia Romaniei la 27 martie 2002, ora 00:00
Colectivitatile dinamice exprima un process (un flux) o devenire in
timp, caracterizarea acestora presupune inregistrarea elementelor intr-un
interval de timp.
Exemplu: numarul nascutilor vii din Hunedoara a lunii iulie 2004.
5

 unitatea statistica reprezinta forma individuala de manifestare a

fenomenelor supuse cercetarii.
caracteristica statistica reprezinta trasaturile (insusirile) fenomenelor
studiate. Se mai utilizeaza notiunile:
- variabila statistica;
- variabila aleatoare.
Formele concrete de manifestare ale caracteristicilor la nivelul fiecarei
unitati se numesc variante sau valori .
datele statistice reprezinta caracterizarea numerica a unitatilor,
grupelor si colectivitatilor studiate.
indicatorii statisticii reprezinta expresia numerica a unei categorii
economice sau sociale definite in functie de timp, spatiu sau forma
organizata.
Pot fi exprimati in marimi absolute sau relative si pot fi clasificati in
indicatorii primari si derivati.
frecventa absoluta reprezinta numarul de aparitii ale unei variante ale
unei colectivitate.
frecventa relativa sau greutate specifica ponderea unei variante sau al
unui grup de variante in totalul elementelor unei colectivitati.
re?