CUPRINS

Introducere in psihologie
pag.2
Vointa
pag.3
Motivatia
pag.5
Personalitatea
pag.7
Culoarea ochilor si personalitatea pag.10
Afectivitatea
pag.13
Temperamentul
pag.15
Adolescenta
pag.19
5 sfaturi pt. ai intelege
pag.22
pe adolescenti
Constiinta
pag.24

1
 Psihologia este o stiinta vasta si ambitioasa. Dezvoltata din biologie, la granita
cu stiintele naturale, din sociologie si antropologie, la granita cu stiintele sociale,
psihologia este preocupata de problemele complexe ale naturii umane – considerata
în trecut exclusiv un domeniu al literaturii si filosofiei.
Psihologia generală este considerată a fi ramura centrală a psihologiei, care oferă
baza teoretică şi metodologică pentru abordarea, înţelegerea şi explicarea
proceselor şi fenomenelor psihocomportamentale umane în situaţii specifice.
Psihologia generală reprezintă şi forma în care s-a constituit istoriceşte psihologia ca
ştiinţă independentă. Abia tîrziu au început să se desprindă, succesiv, ramurile ei
(psihologia muncii, educaţională, clinică, socială, organizaţională, a artei etc). În
prezent, tabloul psihologiei trebuie reprezentat sub forma unui arbore, avînd ca
tulpină solidă psihologia generală, iar ca crengi, psihologiile de ramură
(particulare). Abordarea problemelor specifice ale psihologiilor de ramură trebuie
să se întemeieze pe premisele din psihologia generală.

Schema logică a cursului de fundamente ale psihologiei conţine trei componente

esenţiale:

1. O componentă generală, abstractă, introductivă, în care se prezintă aspectele

metodologice, epistemologice, filosofice şi semantice ale psihologiei ca ştiinţă.

2. O componentă analitică, întemeiată pe operaţiile de descompunere şi delimitare a

sistemului psihic în procese şi funcţii individuale specifice, precum şi pe analiza
acestor funcţii şi procese psihice luate una cîte una, din punctul de vedere al
conţinutului, al mecanismelor de realizare şi al rolului pe care îl joacă în ansamblul
sistemului psihocomportamental.

3. O componentă logic concretă (integrativă), prin care se face restabilirea tabloului

iniţial al vieţii psihice în diversitatea şi specificitatea determinărilor sale interne de
structură şi funcţionare. Această porţiune a cursului va sta sub egida unui concept
nou, cu valoare integrativă supraordonată, conceptul de personalitate. Acest
concept subordonează şi circumscrie conţinutul tuturor celorlalte noţiuni din
psihologie, inclusiv pe cea de sistem psihic.

2
Definire:
Voinţa se defineşte ca proces psihic complex de reglaj superior, realizat în
mijloace verbale şi constând în acţiuni de mobilizare şi concentrare a energiei
psihonervoase în vederea biruirii obstacolelor şi atingerii scopurilor conştient
stabilite.

Vointa, forta care te propulseaza:

Vointa, forta care invinge imposibilul, cea care te sustine in alegerea si hotararea
faptelor, are nevoie de tine sa-ti doresti mai mult, si mai mult! Astfel, poti avea totul...
trebuie doar sa stii cum vrei sa fii, sa devii, sa-ti visezi schimbarea si sa-ti construiesti
planul schimbarii!

De multe ori ne gasim motivatii exterioare pentru a merge mai departe, ne agatam de orice
"semn" care sa ne trezeasca resursele interioare si ne intrebam cum unii oameni au ajuns
la cote inalte de succes personal plecand natang in viata. Au invatat veselia, dragostea,
increderea in sine si au luptat cu frustrarea, dezamagirea si ingrijorarea. Au reusit pentru
ca au avut vointa, si-au dorit mai mult si si-au urmat calea cu pasiune.

Vointa presupune sa-ti doresti si mai mult, apreciind ce ai realizat in trecut!

Povestea celui care si-a propus sa cucereasca, sa-si atinga idealul si apoi nu a mai putut
face nimic... poate fi soarta celui care a renuntat sa-si mai doreasca. Dorinta, motivatia de
succes au fost sustinute de vointa, iar fascinatia succesului a "omorat" vointa si, pentru
ca cele mai multe povesti au un final fericit, acel om isi revine, se ridica din nou, pentru ca
simte iar o dorinta si o forta care-l imping sa creeze din nou. Aceasta forta poarta numele
de vointa, acea printesa razboinica ce-si intareste si amplifica forta doar in lupta.

Secretul oricarui succes exterior este dorinta si vointa. Trebuie sa stii ce vrei, sa simti
aceasta profund si sa crezi. Pasiune, credinta si vointa inseamna putere! Trebuie doar sa
continui sa simti si sa actionezi pentru ceea ce vrei, iar "faptele" exterioare vor raspunde
la vointa ta. Cand iti exersezi vointa actionand pentru a-ti satisface dorintele, aceasta
devine mai puternica. Cu cat insisti mai mult, cu atat mai mult crezi si cu atat mai mult
simti.

Vointa nu vine singura, are cateva rude: dorinta, gandirea si increderea in

tine!

Chiar daca atunci cand te canalizezi pe obiectivul propus apar piedici, amanari, frustrari
sau chiar obstacole de neinvins, cu rabdare si insistenta, vointa te impinge sa cuceresti,
ea te ajuta sa mergi pana la capat, sa depasesti momentele de criza, te determina sa-ti spui
in forul tau interior: trebuie, vreau, imi doresc mai mult!

Poti crea ceea ce vrei daca ti-ai pregatit armele de lupta: pasiunea, perseverenta,

3
increderea ca esti puternica. Astfel, asumarea unui risc presupune devotament si
staruinta, credinta in tine si posibilitatea de a obtine ce doresti.

Tine-ti promisiunile!
Cand reusesti sa respecti termenul, sa faci lucrurile asa cum ti le-ai propus, inseamna ca
ai puterea (vointa) de succes. Fiecare promisiune indeplinita iti intareste vointa. Daca ai
promis, insa nu-ti mai doresti acel lucru, ia-ti promisiunea inapoi. Decat dezamagire, mai
bine puterea de a recunoaste ca nu mai vrei.

Nu mai amana!
Calculeaza-ti timpul necesar pentru a sti cum sa te dozezi. Nu exagera cu termene foarte
scurte, nu prelungi niciodata! Ceea ce e prea aproape sau prea departe nu este realizabil.

Amanam cand:
1.avem gresita impresie ca suntem pregatiti suficient;
2.nu vrem cu adevarat acel lucru sau nu il mai consideram necesar.

Sugestii pentru tine:

Aminteste-ti un moment important din viata ta, cand ai fi vrut sa ai mai multa vointa.
Noteaza-ti sentimentul, emotiile, trairile pe care le-ai avut in acele momente.

•Te-ai simtit neputincioasa?

•Te-ai simtit descurajata?
•Te-ai simtit fara valoare, dezamagita?

Crezi ca sunt definitorii pentru personalitatea ta? Poti fi altfel? Exploreaza-ti resursele,
cauta in tine si vei gasi!

Forta in gandire, determinarea, echilibrul, capacitatea de a rezolva sarcini diferite rapid si

bine, succesul in realizarea obiectivelor, dinamismul, privirea ferma, vocea puternica,
marinimia si generozitatea, fermitatea sunt doar cativa dintre indicatorii omului cu o foarte
mare putere a vointei.

1. Sa-ti doresti mai mult, sa cresti si sa evoluezi. Munca, tenacitatea, interesul si atentia,
rabdarea si perseverenta, credinta si increderea in sine inseamna vointa.
2. Exerseaza-ti vointa in functie de capacitatile tale, altfel vei fi descurajata. Alege cateva
actiuni, dar indeplineste-le cu perseverenta!
3. Nu te gandi prea mult fara sa iei o hotarare ferma. Gandeste-te corect catva timp si apoi
ia o decizie.
4. Nu te focaliza doar asupra esecurilor, defectelor si greselilor personale. Ele vor fi uitate
daca vei cauta sa extragi ceea ce este mai bun din toate lucrurile si situatiile.
5. Fii atenta la ce se intampla in tine si in jurul tau! Vei vedea mai clar drumul ce trebuie
urmat.
6. Nu te descuraja, cauta-ti resursele si energia latenta, da-i drumul!
7. Fii rabdatoare! Dumnezeu a facut lumea in 7 zile...
8. Educa-ti simturile si intuitia. Mareste-ti forta.
9. Noteaza-ti succesul si etapele bune, tine un jurnal al momentelor dificile, dar si al celor
de glorie. Vei sti ce anume din tine te-a adus aici!
10. Vointa are nevoie de gandire clara, de o motivatie interioara si de multa pasiune.

4
CE ESTE MOTIVATIA ?

Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari

de arta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O trasatura comuna acestor activitati este
motivatia, fiind primul lor element cronologic
A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la
intrebarea ,,de ce'' inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele
declansatoare sunt multiple si nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea,
reactiile sunt declansate si de cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivatie de
la latinescul motivus (care pune in miscare). Pentru unii psihologi, motivul este
numele generic al oricarei componente a motivatiei fiind definit ca fenomen psihic
ce declanseaza, directioneaza si sustine energetic activitatea. Componentele
sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de satisfacere si
functii, clasificarea si explicarea lor fiind controversate. Cei mai multi psihologi
accepta azi ca motivatia umana include trebuinte, tendinte, intentii, dorinte, motive,
interese, aspiratii, convingeri.
Pentru descrierea motivatiei s-au utilizat in psihologie metafore construite pe baza
unor notiuni imprumutate din fizica.
Motivatia actioneaza ca un camp de forte (Kurt Lewin) in care se afla atat subiectul
cat si obiectele, persoanele, activitatile. Pentru a caracteriza o componenta a
motivatiei s-a folosit conceptul de vector care poseda in fizica: marime, directie si
sens. Analog vectorilor fizici, vectorii-motivatiei sunt caracterizati prin intensitate,
directie si sens, proprietati care pot fi masurate prin anumite metode psihologice.
Directia si sensul unui vector exprima atractia, aproprierea sau evitarea sau
respingerea. Intensitatea lui, se regaseste in forta de apropiere sau respingere. Intre
motivatiile active la un moment dat, ca si intre fortele fizice, pot exista relatii
diverse, dar mult mai complexe.
ROLUL MOTIVATIEI
Motivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltarea personalitatii:
- este primul element cronologic al oricarei activitati, cauza ei interna;
- semnalizeaza deficituri fiziologice si psihologice (ex: foamea semnalizeaza scaderea
procentului de zahar din sanga sub o anumita limita, in vreme ce trebuinta de
afiliere este semnalizata de sentimentul de singuratate);
- selecteaza si declanseaza activitatile corespunzatoare propriei satisfaceri si le
sustine energetic (trebuinta de afirmare a unui elev declanseaza activitati de
invatare, participare la concursuri);
- contibuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la formarea si

5
consolidarea unor insusiri ale personalitatii (interesul pentru muzica favorizeaza
capacitatea de executie a unei lucrairi muzicale).

Ce faci atunci cînd un lucru nu te mai motivează? Ai două opţiuni:

Il schimbi/înlocuieşti sau cauţi cauzele demotivării. Analizezi situaţia şi vezi care
are prioritate: se poate face ceva pentru ca lucrul în cauză să nu se transforme într-
o rutină obositoare şi plictisitoare, care nu-ţi mai aduce satisfacţii? Dacă da, pune
mîna pe un pix şi pe o coală de hîrtie şi trage două linii: una pe verticală şi una pe
orizontală. Împarte pagina în patru. Pe coloanele de sus, înşiră în stînga
dezavantajele, iar în dreapta avantajele (dacă ţi-e mai comod, poţi să faci şi invers).
În a doua jumătate a paginii, ia în calcul dezavantajele şi continuă lista: în stînga,
scrie ce nu se poate face, în dreapta ce se poate face.
Întoarce foaia pe cealaltă parte şi, la fel ca prima dată, împarte-o în patru. Scrie în
stînga ce nu se poate face, iar în dreapta motivele pentru care crezi că nu se poate
face. Adaugă soluţii. Vezi ce anume te poate motiva şi ce nu te poate motiva.
Încearcă să-ţi răspunzi la întrebarea “De ce nu îmi place?“. Încearcă să îţi dai seama
care sînt cauzele neplăcerilor şi în ce plan te afectează: personal, profesional etc

Exista un motiv pentru care ea este trista!!!...

6
Ce este personalitatea ?

Personalitatea este o constructie teoretica elaborata de psihologie in scopul

intelegerii si explicarii a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza
organismul psihofiziologic pe care il numim persoana umana.

O privire generala asupra mai multor definitii date personalitatii evidentiaza cateva
caracteristici ale acesteia (apud Perron, 1985) :
• Globalitatea : personalitatea cuiva este constituita din ansamblu de
caracteristici care permit decrierea acestei persoane, identificarea ei printre
altele.
• Coerenta:majoritatea teoriilor postuleaza ideea existentei unei anumite
organizari si interdependente a alementelor componente ale personalitatii.
• Permenenta (stabilitatea) temporala:daca personalitatea este un sistem
functional, acesta genreaza legi de organizare a caror actiune este
permanenta.Desi o persoana se transforma , se dezvolta, ea isi pastreaza
identitatea sa psihica.Fiinta umana are constiinta existentei sale, sentimentul
continuitatii si identitatii personale, in ciuda transformarilor pe care le
sufera de-a lungul intregii sale vietii.
Cele trei caracteristici evidentiaza faptul ca personalitatea este o structura.Una
dintre definitiile ce evidentiaza cel mai bine aceste caracteristici este cea data de
Allport: “`Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a aceolr
sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic”.

TEST DE PERSONALITATE
Testele de personalitate va ajuta sa va intelegeti mai bine reactiile in comparatie cu
persoanele din jurul dumneavoastra. Parcurgerea lor este un mod excelent de a va
analiza comportamentul "din afara", de a va vedea asa cum va vad ceilalti si, de ce
nu, poate sa decideti ca in anumite privinte ar fi nevoie de schimbari.

Raspundeti cu DA sau NU !!!

Inventarul de presonalitate EYSENECK

1. Sunteti considerat un om plin de viata?

2. Dupa ce ati realizat un lucru important ramaneti cu impresia ca l-ati fi putut
face mai bine?
3. Aveti adesea dorinta de a trai emotii puternice?

7
4. Aveti in mod frecvent nevoie deprieteni intelegatori care sa va consoleze?
5. De obicei sunteti nepasator?
6. Va este foarte penibil sa suportati un refuz?
7. Stati sa va ganditi inainte de a intreprinde ceva?
8. Daca va angajati sa faceti un lucru va tineti mereu promisiunea fara a tine
cont de necazurile pe care le puti avea?
9. Vi se schimba deseori dispozitia?
10. Actionati si vorbit rapid fara sa va ganditi?
11. Vi se intampla deseori sa fiti “nefericit” fara un motiv serios?
12. Ati face orice cand sunteti pus la ambitie?
13. Va simtit dintr-o data timid cand trebuie sa intrati in vorba cu o persoana
care va atrage?
14. Vi se intampla in diverse ocazii sa va pierdeti calmul si sa va enervati?
15. Actionati deseori dupa inspiratia de moment?
16. Vi se intampla deseori sa fiti necajit de lucruri pe care n-ar fi trebuit sa le
faceti sau sa le spneti?
17. Preferati in general tovarasia cartilor decat a oamenilor?
18. Va simtiti usor jicniti?
19. Va place mult sa iesiti in oras?
20. Vi se intampla sa aveti ganduri si idei care nu v-ar place sa fie cunoscute de
alte persoane?
21. Va simtiti uneori plin de enregie, iar alteori apatic, abatut?
22. Preferati sa aveti prieteni alesi dar alesi?
23. Aveti obiceiul de a visa (nu cand dormit)?
24. Daca cineva striga la dumneavoastra ii raspundeti cu acelasi ton?
25. Va incearca deseori sentimente de vinovatie?
26. Se poate spune ca modul dumneavoastra de a trai este bun si ca poate fi dat
ca exemplu?
27. La o petrecere puteti sa va distrati foarte bine?
28. Puteti sa va descrieti ca fiind moale ori extrem de nervos?
29. Cand sunteti cu alte persoane ramaneti majoritatea timpului tacut?
30. Vi se intampla cateodata sa barfiti?
31. Aveti noapte ganduri care va impiedica sa dormiti?
32. Daca aveti nevoie de o lamurire preferati s-o cautati mai degraba in carti
decat sa intrebati pe cineva?
33. Aveti palpitatii sau batai de inima?
34. Va place o munca care cere multa atentie?
35. Aveti crize de tremuraturi si frisoane?
36. Ati declara intotdeauna la vama tot ce aveti chiar daca ati sti ca nu veti
prins?
37. Va displace sa fiti intr-un grup de oameni care isi fac farse?
38. Sunteti cu usurinta iritabil?
39. Va plac situatiile in care trebuie sa actionati rapid?
40. Sunteti tulburat de ideea unor lucruri ingrozitoare care vi s-ar putea
intampla?
41. Sunteti lent si nepasaor in felul dumneavoastra de a va misca?

8
42. Vi s-a intamplat vreodata sa intarziati la o intalnire sau la serviciu?
43. Aveti multe cosmaruri?
44. Va place atata de mult sa vorbiti cu cineva incat sa va adresati si unei
persoane necunoscute?
45. Aveti junghiuri si dureri?
46. Ati fi fost nefericit/a daca majoritatea timpului v-ar lipsi o companie
numeroasa?
47. Va considerati o persoana nervoasa?
48. Dintre toti oamenii pe care ii cunoasteti sunt unii care ca sunt in mod clar
antipatici?
49. Credeti ca aveti suficienta incredere in dumneavoastra?
50. Sunteti cu usurinta jicnit cand cineva va critica pe dumnevoastra sau munca
dumneavoastra?
51. Va este greu sa va distrati efectiv la o petrecere?
52. aveti deseori sentimente de inferioitate?
53. Puteti cu usutina sa antrenati o petrecere in genereal plicticoasa?
54. Vi se intampla cateodata sa vorbiti despre lucruri care nu stiti nimic?
55. Va faceti griji legate de sanatatea dumnavoastra?
56. Va place sa face fase altora?
57. Suferiri de insomanii?

INTERPRETAREA CALITATIVA

3 SCALE:

1. Scala “e” (intraversiune/extreversiune)

2. Scala “n” (stbilitate/instbilitate)
3. Scala “l” (scala de minciuni : tendinte de fatada)

• Scala “E” = -INTROVERSIUNE-Subiectul este in general un tip linistit,

rezervat introspectiv, mai muli amator de carti decat de oameni, este rezevat si
distant chiar si cu prietenii apropiati, intimi.Are tendinta de a prevedea, nu se
angajeaza cu usurinta, se abtine de la impulsurile de moment.Nu-i plac
senzatiile tari, este ordonat , calculat si ii place sa aiba o viata bine reglata, isi
controleaza sentimentele rareori actioneaza int-un mod agresiv si nu se supara
prea usor.Este demn de confidente putin pesimist si acorda o mare valoare
criteriilor etice.
• Scala “N” = -NEVROZISM-Subiectul are tendinta de a fi emotiv, hiperactiv,
hipersensibil, are dificultati in a regasi un nivel normal dupa sarcini
emotionale.Se plag adesea de dereglari somatice difuze ca: dureri de cap,
tulburari de digestiv, insomii, dureri dorsale.Isi face numeroase griji, este anxios
si prezint o stare generala deagreabila.Subiectul are predispozitii catre tulburari
nevrotice sub aspectul stresului (dar nu trebuie sa se confunde cu depresia
nervoasa)
• Scala “L” = -PROBA VALIDA-Subiectul nu are tendinte de fatada , nu a
raspuns la intaplare ceea ce nu da posibilitatea acceptarii si interpretarii
rezultatelor “e” si “n” .

9
 Uneori mergem pe strada si in fata noastra apare o privire care ne atrage atentia
si intotdeauna apare intrebarea, oare ce se ascunde in spatele acelor ochi
patrunzatori?
Obisnuim sa clasificam in mod automat oameniii dupa venit, studii, preferinte
muzicale sau statura fizica? Dar ochii, numiti si oglinda sufletului, nu sunt ei oare
un indiciu relevant asupra personalitatii omului din fata noastra?
Cercetatorii spun ca da, si numeroase studii stiintifice au fost facute pentru a
clasifica persoanele in functie du culoarea, natura ochilor.Iar daca studiem un pic
diferite filme sau carti, o sa observam ca diferitelor tipologii de personaje le-au fost
atrbuite culori pentru ochi in concordanta cu personalitatea lor, iar autorii nu uita
niciodata sa specifice acest amanunt din caracterizarea lor.
Hai sa vedem deci care este personalitatea „atasata” fiecarei culori de ochi!

Ochii verzi apartin unor persoane foarte pasionale. Le place sa se joace, cand vine
vorba de o relatie,de-a soarecele si pisica. Dar odata ce Cupidon ii tinteste cu
sageata dragostei, atunci aveti grija, pentru ca se anunta incendiu de proportii.
Pun mare accent pe incredere si respect intr-o relatie, fie ea de prietenie sau de
dragoste.Sunt persoane ce sunt foarte bine primite in grupurile sociale, indiferent de
nivel, deoarece exprima mult optimism, veselie, emanand o atractie invizibila ca a
unui magnet.
Sunt persoane profunde care admira chiar si lucrurile cele mai simple din viata,
cum ar fi o perna foarte pufoasa pe care odihnesc sau soarele de dimineata ce
razbate pe geam.
Au capacitatea de a vedea calitatea cea mai buna din oameni si ii apreciaza pentru
ceea ce ei sunt si ceea ce ei reprezinta.
Au multe vise si intotdeauna scopul lor este sa le implineasca; nu le place sa lucreze
cu jumatati de masura.
Sunt misterioase si stiu sa pastreze un secret.
Ca si defecte trebuie sa punctam ca uneori sunt prea timide si isi arunca prea des
ochii in gradina vecinului, fara sa se uite in a sa.

10
 Persoanele cu ochi albastri sunt atractive, am putea spune chiar adorabile!
Idealuri de frumusete confera atat femeilor, cat si barbatilor cu ochi albastri un
punctaj ridicat, si un sarm deosebit!
Le face placere sa faca surprize placute, sa ofere lucruri speciale persoanelor
care le sunt dragi.Tot timpul sunt alaturi de tine atunci cand lucrurile nu merg prea
bine, te sprijina si au harul de a te determina sa razi cu pofta.Fac orice pentru a le
face pe placere persoanelor pe care le iubesc.
In urma unor statistici a rezultat ca persoanele cu ochi albastri au relatii de lunga
durata. Au tendinta de a fi blanzi, frumosi si saruta foarte bine.
Dare pe de o parte, pot manipula foarte usor persoanle din jur, uneori se
comporta da si cum le stiu pe toate si doamne fereste ca cineva sa ii contrazica,
deoarece le place ca intotdeauna sa aiba dreptate.

Persoanele care au ochii caprui se implica profund in relatii, le place sa faca

persoana draga de langa ei sa se simta iubita si satisfacuta.
Sunt persoane placute, incantatoare, adora sa isi faca noi prieteni si sa si largeasca
orizonturile. Pentru persoana iubita sunt in stare sa faca orice, pentru a o
impresiona, pentru a mentine pasiunea din ei, si ca relatia lor sa reziste.
Sunt persoane amabile, politetea mai intotdeauna e un princiupiu ce-l respecta cu
strictete.
Nu fug niciodata de responsabilitati sau de obstacolele ce le ies in cale. Le place sa
zambeasca si sa-i determine pe cei din jurul lor sa faca la fel.
Sunt persoane "pupacioase", le place sa primeasca, dar si sa le ofere saruturi in
cantitati cat mai mari. Sunt romantici si le place sa viseze; uneori devin confuzi
pentru ca nu mai reusesc sa desluseasca realitatea de fantezie.
Se supara usor, dar le trece la fel de repede. Cand sunt suparati sau tristi doresc
liniste, sa fie singuri, pentru a se gandi cum sa rezolve situatia cat mai bine posibil.
Sunt incapatanati si orgoliosi, si rar renunta la convingerile lor.

11
 Sunt persoane curioase, le place sa incerce orice lucru nou ce le apare in cale,
foarte rar spun NU la noi experiente. Sunt firi curajoase, nu le este frica sa isi spuna
pozitia sau sa ia apararea unui prieten.
Au relatii am putea spune ciudate, deoarece desi se implica mult intr–o relatie,
niciodata nu arata acest lucru. De multe ori ar putea parea reci, chiar daca inima lor
de fapt are o viteza de 200 de batai pe minut.
Nu le place sa minta si nici sa fie mintite. Uneori accepta anumite situatii chiar
daca nu le place ceea ce fac.
Sunt generosi, adora sa iasa cu prietenii si sa faca multe glume.
Se enerveaza repede si tin supararile destul de mult. Un alt defect este ca deseori
considera ca parerea lor conteaza mai mult decat a celorlalti.

12
 Afectivitatea este o componentă fundamentală a psihicului uman, la fel de
prezentă în comportamentul şi activitatea noastră cotidiană ca şi cogniţia.
• reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub formă de trăiri afective;
• reflectă raportul de concordanţă sau discordanţă dintre dinamica stărilor
interne de necesitate şi dinamica evenimentelor, a situaţiilor obiective
externe;
• îndeplineşte funcţii de alertă şi activare energetică, de selectare şi potenţare a
comportamentului, în raport cu stimulii şi posibilităţile satisfacerii
trebuinţelor;
• are atât o funcţie reflectorie, cât şi una adaptativ reglatorie. Ea organizează
conduita, susţine energetic activitatea, dar poate să o şi dezorganizeze la
nivele de intensitate prea ridicată;
.
In cadrul afectivitatii gasim: emotii, dispozitii, sentimente si pasiuni.

sunt trairi afective de scurta durata, de intensitate variabila, care

exprima reactiile noastre la situatiile, evenimentele cu care ne confruntam.

sunt trairi afective difuze si generalizate, de intensitate

redusa,care pot dura multa vreme, dand astfel o anumita tonalitate intregii noastre
vieti psihice.

sunt trairi afective complexe, de lunga durata, stabile

si de intensitate moderata.

13
 • Faza de cristalizare Faza de maturizare Faza de decristalizare

sunt trairi afective foarte intense, stabile, de lunga durata,

care antreneaza intreaga personalitate.
• Pasiuni pozitive Pasiuni negative

1.POLARITATEA :
 Bucurie/Tristete
 Placut/Neplacut
 Speranta/Deznadejde
 Simpatie/Antipatie
 Incordat/Relaxat
2.INTENSITATEA : forta, taria, profunzimea unei emotii/sentiment/ pasiuni!
3.DURATA : persistenta lor in timp!
 o emotie à cateva clipe,ore!
 un sentiment/ o pasiune àtoata viata!
 spaima à poate dura si dupa ce a trecut pericolul!
 dragosteaà dupa ce persoana rep. nu mai este!
4.EXPRESIVITATEA : capacitatea trairilor afective de a se exterioriza, de a putea
fi vazute/citite pe chipul omului!
5.MOBILITATEA : trecerea rapida de la o stare la alta a aceleiasi trairi!

14
 Temperamentul este un ansamblu de elemente biologice care, impreuna cu
factorii psihologici, constituie personalitatea; este latura energetica si dinamica a
personalitatii; este preponderent innascut. A cunoaste intocmai trasaturile unui om
este un demers foarte complex. In sprijinul intelegerii, acestora se pot observa
aspecte legate de infatisare, de expresiile fetei, apoi se observa gradul de activism,
rapiditatea cu care actioneaza la stimularile externe, implicarea in sarcini care
prezinta un efort sustinut, modul cum se reactioneaza fata de semenii sai. .

Tipuri de temperament:

Exista tot atatea tipuri de temperament cati oameni exista.

Temperamentul fiecaruia este un fapt singular, in masura in care fiecare om este
unic. Din negesitati de cunoastere s-au facut adesea comparatii si diferentieri intre
diversele aspecte temperamentale ale oamenilor, chiar clasificari, ceea ce a condus
la variate tipologii.

Inca din antichitate, medicii greci Hippocrate si Galen distingeau patru

temperamente fundamentale: coleric, sangvinic, flegmatic si melancolic. Acestea
rezultau din amestecarea celor patru umori( substante fluide) din organism: bila
galbena, sangele, flegma si bila neagra. S-au stabilit corespondente cu elementele

Informatiile urmatoare vor arata diferentele celor patru tipuri de caracter.

1. COLERICUL

Dacă:
1. sunteti neastâmpărat si agitat;

2. sunteti impulsiv si irascibil;

3. sunteti nerăbdător; 4. sunteti categoric si lipsit de echivoc cu alti oameni;
5. sunteti hotărât si întreprinzător;
6. sunteti încăpătânat;
7. vă descurcati bine în dispute;
8. lucrati doar când aveti chef, si atunci fortati nota;
9. sunteti capabil de a risca;
10. nu sunteti ranchiunos, nici supărăcios;
11. aveti un discurs rapid, pasionat, si o intonatie neuniformă;
12. sunteti neechilibrat si predispus pentru actiuni frenetice;
13. sunteti necrutător fată de neajunsuri;
14. aveti o mimică expresivă;
15. sunteti capabil de a reactiona energic si a decide rapid;
16. sunteti permanent în căutarea noului;
17. gesturile dvs sunt repezi si bruste;
18. sunteti tenace;
19. sunteti predispus la schimbări bruste ale dispozitiei;

15
atunci sunteti un coleric pur.

2. SANGVINICUL

Dacă:
1. sunteti vesel si voios;
2. sunteti energic si activ;
3. adesea nu duceti un lucru început la bun sfârsit;
4. aveti tendinta de a va supraaprecia;
5. sunteti capabil de a asimila repede tot ce e nou;
6. interesele si atractiile dvs nu sunt stabile;
7. treceti usor peste esecuri si neplăceri;
8. vă acomodati usor la diferite conditii;
9. vă pasionează orice activitate nouă;
10. atunci când o activitate încetează să vă mai intereseze, o tratati cu indiferentă;
11. treceti usor de la o activitate la alta;
12. vă displace munca cotidiană, monotonă;
13. sunteti sociabil si receptiv, nu vă jenati în prezenta unor oameni noi;
14. sunteti rezistent si laborios;
15. vorbiti repede, tare si articulat, gesticulati, aveti o mimică expresivă;
16. nu vă pierdeti calmul într-o situatie com- plexă, neasteptată;
17. sunteti totdeauna bine dispus;
18. adormiti si vă treziti repede;
19. adesea nu sunteti suficient de mobilizat, nu vă cântăriti bine deciziile;
20. uneori sunteti superficial, distrat;

atunci sunteti un sangvinic pur.

3. FLEGMATICUL
Dacă:
1. sunteti calm si cu sânge rece;
2. sunteti consecvent si cumpănit în orice activi tate;
3. sunteti prudent si chibzuit;
4. stiti să asteptati;
5. sunteti tăcut si vă displace trâncăneală;
6. vorbiti linistit si cumpătat, cu pauze, fără a afisa emotii strindente, cu cele mai
discrete gesturii si mimică;
7. sunteti retinut si răbdător;
8. duceti lucrul început la bun sfârsit;
9. nu vă irositi puterile pentru fleacuri;
10. urmati cu strictete graficul vietii si al muncii;
11. vă controlati cu usurinta pornirile;
12. sunteti putin sensibil la critică si laudă;
13. nu sunteti răutăcios, aveti o atitudine îngăduitoare fată de săgetile care vă sunt
adresate;
14. aveti interese si relatii constante;

16
15. vă includeti cu greu într-o activitate si treceti cu greu la alta;
16. îi tratati pe toti în mod egal;
17. vă place acuratetea si ordinea;
18. vă acomodati cu greu la conditii noi;
19. sunteti inert, nepăsător;
20. aveti stăpânire de sine;

atunci sunteti un flegmatic pur.

4. MELANCOLICUL

Dacă:
1. sunteti timid;
2. vă pierdeti în conditii noi;
3. cu greu stabiliti contactul cu oameni necunoscuti;
4. nu sunteti încrezător în propriile forte;
5. suportati usor singurătatea;
6. esecurile vă coplesesc si vă dezorientează;
7. aveti tendinta de a vă închide în sine;
8. obositi repede;
9. vorbiti încet, uneori pe soptite;
10. vă aliniati fără să vreti la caracterul conlocutorului;
11. unele lucruri vă impresionează atât de mult, încât vă podidesc lacrimile;
12. sunteti foarte sensibil la critică si laudă;
13. sunteti extrem de exigent fată de sine si de altii;
14. sunteti suspicios si ipohondru;
15. aveti o sensibilitate exagerată;
16. sunteti din cale afară de supărăcios;
17. sunteti nesociabil, nu împărtăsiti nimănui propriile gânduri;
18. sunteti inactiv si sfios;
19. sunteti docil;
20. căutati compasiune si ajutor din partea altora;

atunci sunteti un melancolic pur.

***EX*** :

1.Obiectele de studiu preferate la scoala/ invatamantul superior

Coleric: matematica, chimia
melancolic: Limba romana, Ed. Fizica, Istoria
flegmatic: latina,franceza
sangvinic: istoria, roamana
2.Cum va petreceti timpul liber :
Coleric: facand sport, plimbari
melancolic: plimbari (locuri mai putin aglomerate), fotbal,film,teatru,
flegmatic: : prin oras, cu pretenii

17
 sangvinic: cu prietenii, prin oras, citind
3.Lectura preferata:
Coleric:diferite
melancolic: beletristica [carti de dragoste, romane, poezii];
flegmatic:romane de dragoste
sangvinic:beletristica
4.Ultima carte citita :
Coleric: Crima si pedeapsa
melancolic: Marchizul de roccaverdina
flegmatic: Marele singuratic
sangvinic: Femeia in alb
5.Ziare si reviste citite frecvent :
Coleric: tot ce imi cade in mana
melancolic: Monitorul, Gandul, Ziarul de Iasi, gazeta sporturilor
flegmatic: Cool girl, Bravo girl. Ciao
sangvinic: nu
6.Tipul de articole care intereseaza:
Coleric: orice ar putea prezenta interes in acel moment
melancolic: politica .sport, economie
flegmatic: lumea mondena
sangvinic: nici un fel
7.Urmarirea programelor radio:
Coleric:zilnic
melancolic:ocazional
flegmatic:ocazional
sangvinic:ocazional
8.Urmarirea programelor TV:
Coleric:zilnic
melancolic:ocazional
flegmatic:periodic
sangvinic:ocazional
9.Emisiuni si programe TV preferate:
Coleric: sporturile extreme in general
melancolic: Obesrvator –antena 1, Cum se fabrica -Discovery
flegmatic: Dansez pt tine
sangvinic: Cum se fabrica [ Discovery ]

18
 Adolescenţa este varsta întrebărilor, a îndoielilor. Noi, adolescenţii,
reprezentăm viitorul acestei societăţi.Unii care sunt conştienţi de acest aspect, se
străduiesc sa inveţe cât mai bine la şcoală, sa urmeze un liceu bun şi sa intre la
facultate.Inerent, la această vârstă apar tot felul de întrebări de genul: "Cine
sunt?", "De ce trebuie să ţin cont pentru a lua o decizie corctă?", "Care este scopul
meu in viaţă?" şi multe alte la care vom afla raspunsul mai târziu sau poate
niciodată.

Considetraţii generale
Cercetările psihologice cu privire la adolescent sunt foarte numeroase, iar
aspectele din care este privit adolescentul sunt de asemenea variate. Există in
psihologie, un punct de vedere ce s-a consolidat in prima jumătate a secolului al XX-
lea, conform căruia perioada adolescenţei este o etapă în care are loc cea mai
intensă dezvoltare psihică a omului.
În voluminoasa lui lucrare, Stanley Hall descrie adolescentul ca fiind un
,,tulburat”. Conduita acestuia ar fi plină de surprize şi de ,,opoziţii”, iar Ch.
Buchler sau Mendouse descriu diferite aspecte ale crizei personalităţii, ca o
trăsătură specifică adolescnţei.
Numeroşi psihologi care s-au ocupat de problemele adolescnţei vorbesc chiar
despre tulburări nervoase specifice (cum ar fi delirul culpabilităţii), despre manii de
persecuţie – ca trăsături specifice, izvorâte din încercările nefructuoase ale
tânărului de a se adapta la mediu şi de a-şi exprima cu orice preţ personalitatea.
Nu trebuie sa uităm că asupra adolescenţilor acţionează o infinitate de
factori. În zilele noastre când există o foarte vie şi continuă circulaţie de idei şi de
influenţe, rolul factorilor de influenţă formativă a devenit mai pregnant dar şi mai
complex.
Perioada adolescnţei, se caracterizează printr-o dezvoltare intensă a
personalităţii, prin conştientizarea evidentă a concepţiei despre lume şi prin
alegerea unei profesiuni. Jean Piaget a afirmat chiar că la adolescent este evidentă
introducerea in viaţa socială prin intermediul muncii. Adolescentul nu reprezintă
numai ieşirea din etapele pubertăţii, dar şi ieşirea (la modul figurat) din societatea
de tip tutelar, familial şi şcolar, şi intregrarea in viaţa naţională, cu toate
caracteristicile ei.

Câteva probleme speciale

Pe adolescent îl caracterizează o deosebită receptivitate la infuenţele pe care
le suportă. În anii adolescenţei, educabilitatea este încă foarte mare, deşi atitudinea
faţă de infuenţele educative este mult mai accentuat critică şi selectivă decât în
perioadele anterioare. Adolescenţii au o firească pornire de investigare mai largă a
vieţii sociale.
Unii psihologi sunt de părere că adolescentul este înclinat spre o conduită
dezordonată, că este un fel de candidat al delincvenţei. Educaţia, cultura,
dezvoltarea unor preocupări, interese, dar mai ales a unei concepţii sănătoase
despre lume şi viaţă, a sentimentelor de respect pentru muncă, de datorie şi de
responsabilitate, modestie şi devoţiune faţă de idealuri sociale, constituioe
trăsăturile morale ale majorităţii tineretului.

19
 Adolescentul, fără să fie un copil, este încă în plină formare, multe trăsături
ce-l caracterizează sunt atitudini şi forme de conduită în care se reflectă un caracter
in constituire în etapa de cristalizare. Influenţele negative manifestate într-o familie
dezordonată sau condiţiile de educaţie generală greşită pot duce la un
comportament negativ al tânărului.
Deoarece în această perioadă alegerea prietenilor este încă destul de
întâmplătoare, în schimb influenţa lor este foarte mare, problema prieteniei devine
în adolescenţă o problemă de educaţie. Nu de puţine ori se întâmplă ca adolescenţi
buni, ordonaţi, silitori, să se schimbe sub influenţa unor prieteni rău sfătuitori, să
devină aroganţi, leneşi, dezordonaţi şi să înceapă să aibă apucături proasete,
precum: hoinăreala, fumatul, mici acte de huliganism, o purtare necivilizată,
necorespunzătoare.
Problemele speciale şi un regim de educaţie discret pun şi extravaganţele de
conduită, vestimentaţie şi modă, teribilismele pe acest plan. Odată cu perioada
adolescenţei se termină prima mare etapă a vieţii omului, etapa de creştere şi de
formare complexă a personalităţii.

Orientarea şcolară şi profesională

În perioada adolescenţei se
manifestă pentru prima dată necesitatea de
a aborda mai larg problema alegerii unei
profesii corespunzătoare aspiraţiilor.
Preferinţele tânărului sunt relativ puţin
legate de propriile posibilităţi şi mai ales de
aptitudinile sale pentru anumite domenii.
Există tineri adolescenţi pentru care
orientarea profesională devine o problemă
centrală, clară, ea organizându-le
activitatea. În consecinţă, acestia acordă un
interes deosebit materiilor şcolare corelate
cu viitoarea profesie. Există şi tineri care
nu au fixată orientarea. Nehotărîrea este provocată fie de interese şi capacităţi
dispersate, fie de lipsa acestora. În multe cazuri acesti tineri nu îşi cunosc însuşirile.
În sfârşit există şi tineri relativ indiferenţi faţă de orientarea profesională.
Libertatea de alegere este orintată direct şi indirect printr-o serie de condiţii
şi factori de influenţă. Tineretul tinde în mod firesc, să se îndrepte spre acele
domenii în care ştie că va fi folositor, şi deoarece presa şi diverse mijloace de
informaţie difuzează cerinţele privind profesiile necesitate de structura vieţii
economice, procesul adaptării şi cel al libertăţii de alegere conform necesităţilor
economiei naţionale nu au un caracter complicat.
Procesul acesta, de mare importanţă pentru om si societate, se cere realizat la
un nivel cât mai înalt, la tensiunea optimă a acordarii idealurilor umane şi sociale.
Pe acest teren, urmărirea dezvoltării psihice a adolescentului permite ca procesul
pedagogic să fie adaptat, iar orientarea profesională să devină un instrument de
dirijare ştiinţifică. În cadrul orientării, trebuie să se creeze condiţii ca tânărul să se
intâlnească cu propria sa vocaţie.

20
 Adolescenţa înseamnă pentru mine cea mai frumoasă perioadă din viaţă, cea
mai plină de nelinişti, izvorată din întrebările care îşi caută răspunsul, cea mai puţin
echilibrată din punct de vedere emoţional din cauza necunoaşterii locului pe care îl
are adolescentul în societate şi în univers, şi totuşi febrilă de a se lansa într-o viaţă
raţională şi armonioasă!

Adolescentii de azi…

Cand vorbim despre adolescenti,vorbin in primul rand despre diversitate,despre

libertate si despre ,,certuri’’.Cu totii stim cat de greu este sa te intelegi cu un
adolescent,mai ales atunci cand acesta este pus pe cearta.Asadar,iata cateva dintre
lucrurile pe care ar trebui sa la stim atunci cand stam de vorba cu un adolescent,sau
cand avem ceva de reprosat la adresa acestuia.

21
1. „Incercati mai intai sa intelegeti, apoi sa va faceti inteles.“

Parintii au uneori tendinta de a reactiona rapid, iar acest lucru se poate intoarce
impotriva dorintei dumneavoastra de a imbunatati comunicarea. De exemplu,
copilul vine acasa cu un 5 la testul de franceza. Inainte de a „sari“ prea rapid,
intrebati-l ce s-a intamplat.

Tanarul dumneavoastra fiu, posesor de curand al permisului de conducere sau doar

proaspat posesor al unui scuter, vine seara acasa dupa ora stabilita. Dumneavoastra
patrulati prin casa, bolnava de ingrijorare.

Este usor sa sariti la gatul lui cand intra pe usa, chiar daca sunteti usurata ca-l
vedeti teafar acasa. Insa mai intai ascultati ce are de spus. Nu numai ca puteti evita
sa-l umiliti, dar invata astfel ca il veti asculta intotdeauna si ca respectati ce are de
spus.

2.„Fiti pe-aproape“ in ciuda faptului ca va respinge

Adolescentul dumneavoastra va poate rani sentimentele daca, intr-un fel sau

altul, pare sa va respinga. Aceasta evolutie poate fi o parte naturala a procesului sau
de maturizare; pe masura ce adolescentii invata sa fie pe picioarele lor si sa-si
dezvolte increderea in propriile decizii, parintii pot avea sentimentul ca sunt
respinsi. Iar uneori parintii se imbufneaza sau se confrunta cu sentimentul ca sunt
inutili. Dar chiar daca aveti sentimentele ranite, trebuie sa mentineti deschiderea
catre comunicarea cu copiii. Ei se afla in toiul unor schimbari dramatice de
dezvoltare, sunt uneori coplesiti de evenimente si de schimbarile care fac parte din
viata lor. Dumneavoastra trebuie sa „fiti pe aproape“, deschisi spre comunicare,
aratandu-le si spunandu-le tot timpul ca-i iubiti, orice ar fi. Nu interpretati gresit
replicile lor taioase reducand comunicarea cu ei; continuati sa le ramaneti aproape
deoarece au nevoie de dumneavoastra mai mult ca niciodata.

3. Urmati-va inima si aveti incredere in intuitie

Ati avut incredere in intuitie cand copilul era mic. Mai tineti minte ce discutie ati
purtat cu medicul cand stiati micutul are o infectie la ureche desi la consultatie
medicul nu era de parerea dumneavoastra? Parintii adolescentilor permit uneori
stereotipurilor sa capete mai multa importanta decat are propria intuitie. Nu
lasati sa vi se intample asa ceva. Chiar daca adolescentul dumneavoastra este in
plin proces de schimbare, tot dumneavoastra il cunoasteti mai bine decat oricine.
Daca intuitia va spune ca este tot un copil bun, nu cadeti in capcana de a va
pierde increderea in el. Daca intuitia va spune ca este ceva in neregula, actionati
in consecinta si nu veti gresi. Trebuie sa aveti incredere in toate instinctele
dumneavoastra si sa va dezvoltati capacitatea de a „asculta“ (de a fi receptiva la
el) pe toate lungimile de unda disponibile.

4. Negociati cu adolescentul – este un lucru bun!

22
 Este foarte corect ca parintii sa negocieze cu adolescentii lor. Adolescentii merita
sansa de a avea acces la regulile pe care trebuie sa le respecte. Pe masura ce se
maturizeaza regulile se schimba, iar capacitatea lor de a negocia va ofera informatii
despre nivelul lor de maturitate. Aceste informatii sunt foarte pretioase pentru
dumneavoastra. De asemenea, este un mod de a va ajuta adolescentul sa dezvolte
aptitudini importante in viata.Negocierea este buna si pentru ca le impune
parintilor sa examineze regulile pe care le aplica si sa le schimbe in mod constient si
atent pe masura ce se dezvolta adolescentii. Asta nu inseamna ca trebuie sa cedati
presiunilor sau sa le permiteti lucruri care nu vi se par corecte. Inseamna insa sa
discutati cu ei regulile si motivele din spatele lor.

5. Uneori comunicarea indirecta functioneaza cel mai bine.

Nu toti adolescentii pot sta la discutii de la suflet la suflet. De fapt, probabil ca

foarte putini pot face asta. Cum puteti sa tratati subiectele importante cand copiii
dumneavoastra nici macar nu se opresc destul de mult pentru o mica discutie?
Ajutati-va de comunicarea indirecta. Scrieti un bilet, o scrisoare, un e-mail.
Planificati o scurta discutie cand adolescentul se afla in masina cu dumneavoastra.
Ei asculta tot ce spuneti chiar daca nu par sa o faca. Poate va trebui sa le dati timp
pentru a absorbi ceea ce spuneti, fara a fi nevoiti sa raspunda imediat. Obisnuiti-va
sa comunicati indirect, este adesea cea mai eficienta metoda de comunicare cu
adolescentii.

Definireasi explicarea constuiiintei au constitut inca din cele mai vechi timpuri o
problema importanta pentru psihologi.
Unul dintre primii care si-a pus aceasta problema a fost aristotel, care in
tratatul sau ‘’Despre suflet’’ afirma faptul ca ‘’Studiul sufletului cade sub incidenta
stiintei naturii’’.

23
 In prezent, unele dictionare ofera urmatoarea definitie:” ansamblu de
reprezentări, idei, concepţii, cunoştinţe, mentalităţi ale unei colectivităţi umane, care
reflectă condiţiile de existenţă ale acesteia, precum şi psihologia socială a
oamenilor.’’;’’ 1. Forma cea mai înaltă, proprie omului, de reflectare a realităţii
obiective, produs al materiei superior organizate -creierul uman- şi al vieţii sociale.
♦ Ansamblu de procese psihice variate, complexe, cuprinzând senzaţii, percepţii,
reprezentări, noţiuni, judecăţi, raţionamente, inclusiv procese afective şi voliţionale.
2. Faptul de a-şi da seama; înţelegere.’’

Constiinta poate fi implicita si reflexiva.

Constiinta implicita este doar o constiinta de ceva: vreau sa traversez strada

si deodata vad un automobil ce se apropie repede ; ma opresc, astept sa treaca si
apoi traversez. Am avut deci constiinta a ceva diferit de mine care ma punea in
pericol. Constiinta implicita consta intr-o separatie confuza a fiintei mele de alte
obiecte sau fiinte. Astfel, vad o scara in fata mea si reactionez pentru a o urca - ceea
ce presupune o cunoastere a unui obiect diferit de mine.
O asemenea constiinta o gasim si la speciile animale avansate. Cainele, jucandu-se,
nu-si musca propria coada ori laba. El fugareste cu elan o pisica, dar se pazeste de
ghearele ei, deci are constiinta pericolului zgarieturilor.
Asa cum scrie psihiatrul H. Ey, constiinta (implicita) este un fel de scena in care se
petrec evenimentele. Ea se constituie ca un mediu prin care noi accedem la tot ceea
ce exista si in care inchegam realitatea. Constiinta e forma in care e trait orice
fenomen. Ea ne plaseaza intr-o lume reala.
Constiinta reflexiva este caracteristica omului si consta in constiinta clara a
unui eu care actioneaza in mod responsabil. Constiinta reflexiva nu exista la copilul
mic, intrucat ea presupune deplina constiinta de sine si o dezvoltare a gandirii
abstracte. Solicita, de asemeni, existenta unei capacitati de discutie interioara.
P. Janet subliniiaza reactiilor noastre fata de propriile noastre reactii. In
cazul constiintei reflexive, este vorba de o povestire ori o comentare a propriilor
actiuni: ‚’Eu mananc grabit la masa, am constiinta implicita a actului, dar deodata
imi dau seama ca mananc prea repede, de fapt imi comentez in limbaj interior
actiunea: „e nesanatos sa mananci prea repede" si continuu, diminuand ritmul.
Prin urmare, constiinta reflexiva este o conduita suprapusa, un comentariu
propriu asupra reactiilor exterioare ori interioare. H. Ey afirma: „A fi constient de
ceea ce eu simt sau ceea ce eu vreau inseamna a-mi verbaliza ideile, proiectele sau
sentimentele si a dispune de ele".

.Ce anume influenteaza creativitatea?

In cazul copiilor mici, factorul critic pentru evitarea asa-numitei "fixatii a

raspunsului corect" (un copil nu va raspunde daca nu stie sigur ca raspunsul va
fi corect) il reprezinta o atmosfera non-evaluativa. In cadrul procesului de

24
 socializare, de-a lungul anilor de scoala elementara, copiii tind din ce in ce mai
mult spre conformitate. Procentul de raspunsuri originale in cadrul probelor de
fluenta ideationala scade de la 50% la copiii de 4 ani la 25% pe parcusul scolii
elementare, crescand apoi iar la 50% in timpul studiilor superioare. Este foarte
important sa li se dea posibilitatea copiilor de a exprima o gandire divergenta si
de a gasi mai multe modalitati de a ajunge la o solutie.

Recompensele sau cointeresarea par sa afecteze procesul creativ. Desi

recompensele nu afecteaza numarul raspunsurilor in cadrul probelor de fluenta
ideationala, ele par sa diminueze calitatea raspunsurilor copiilor si flexibilitatea
gandirii lor. Cu alte cuvinte, recompensele reduc capacitatea copiilor de a trece
de la o categorie la alta in cadrul raspunsurilor lor. Intr-adevar, orice
constrangere externa pare sa reduca aceasta flexibilitate. Anumite studii au
aratat ca materialele structurate, in special cand sunt combinate cu instructiuni
structurate, reduc flexibilitatea la copiii de 4 ani. Intr-un anume caz,
instructiunile structurate au aparut numai in demonstratia referitoarea la
rezolvarea unui puzzle. Pedagogii trebuie sa tina cont de faptul ca structura
raspunsurilor unui copil este foarte subtila. Anumite cercetari sugereaza ca acei
copii care par sa fie creativi sunt adeseori implicati in jocuri imaginative si sunt
motivati mai mult de factori interni decat de factori externi, cum ar fi
recompensele sau cointeresarea.

Cum pot adultii incuraja creativitatea?

- Prin furnizarea unui mediu care permite copilului sa exploreze si sa se joace
fara restrangeri exagerate.
- Prin adaptarea la ideile copilului, fara a incerca o structurare a ideilor lui
astfel incat sa se potrivesca cu cele ale adultilor.
- Prin acceptarea ideilor neobisnuite ale copilului, fara a judeca modul
divergent in care acesta rezolva o problema.
- Folosind modalitati creative pentru rezolvarea problemelor, in special a
problemelor ce apar in viata de zi cu zi.
- Alocand destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilitatilor, pentru
trecerea de la ideile obisnuite la idei mai originale.

Incurajand procesul, iar nu scopul.

Cercetatorii de la Princeton au studiat legatura dintre activitatea creierului

si procesul prin care ne amintim anumite imagini. Ei au descoperit ca, atunci cand
ne amintim ceva, noi "calatorim in timp" inapoi in momentul si in contextul in care
ne-am format amintirea respectiva. Cu alte cuvinte, memoria nu este un fel de dulap
in care tinem stocate amintirile ca pe niste dosare. Lucrurile pot fi descrise mai

25
degraba in felul urmator: Atunci cand ne aflam intr-o anumita situatie, anumite
lucruri ne atrag atentia si ne produc emotii, ganduri etc. Pentru a ne aminti ceva,
noi ne retranspunem imaginar in situatia respectiva, iar creierul nostru genereaza
din nou aceleasi emotii, ganduri etc. (sau daca nu exact aceleasi, macar unele
asemanatoare).
Studiul a fost coordonat de Kenneth Norman, un profesor asistent de
psihologie, si de Sean Polyn care si-a luat in 2005 doctoratul in psihologie la
Princeton, iar acum lucreaza la universitatea din Pennsylvania. Acestia au colaborat
cu Jonathan Cohen, directorul Centrului de Studiere a Creierului de la Princeton si
cu Vaidehi Natu, care lucreaza si el in laboratorul lui Norman.
Ei au folosit o tehnica performanta de a scana activitatea cerebrala numita
fMRI (functional magnetic resonance imaging), dezvoltata in anii '90. Aceasta
tehnica detecteaza acele portiuni din creier care sunt cele mai oxigenate, fiind
capabila sa dea o imagine in timp real a activitatii cerebrale (se presupune ca ariile
active la un moment dat din creier folosesc mai mult oxigen decat celelalte si, deci,
detectarea ariilor cele mai oxigenate ne indica unde are loc activitatea cerebrala cea
mai intensa).
Participantilor la experiment li s-au aratat 90 de imagini din trei categorii -
fetele unor celebritati, locatii faimoase si obiecte obisnuite, apoi li s-a cerut sa-si
aminteasca imaginile. Cercetatorii au folosit tehnica fRMI pentru a detecta starile
mentale ale participantilor atunci cand li se aratau imaginile si apoi cand isi
reaminteau imaginile.
Cercetatorii au reusit sa arate ca celor trei clase de imagini le corespund trei clase
diferite de activitate cerebrala – cu alte cuvinte, activitatea cerebrala atunci cand
vedem sau ne amintim o fata de om este sensibil diferita de cea cand vedem sau ne
amintim o locatie sau un obiect obisnuit.
In plus, s-au mai constatat doua lucruri extrem de interesante:
Pe de o parte, s-a observat ca exista o corelatie mare intre activitatea cerebrala din
momentul in care participantilor li se aratau imaginile pentru prima data si
activitatea cerebrala din momentul in care ei isi aminteau imaginile. Aceasta
activitate cerebrala nu este localizata intr-un anumit loc din creier, ci este un tipar
complex – cu alte cuvinte, amintirea nu este stocata undeva anume, ci este o
combinatie complexa de reactii. Aceste lucruri sugereaza deci ca procesul prin care
se amintim este un fel de "calatorie in timp mentala".
Kenneth Norman: "Atunci cand incerci sa-ti amintesti ceva ce s-a intamplat in
trecut, ceea ce faci este sa reinstantiezi contextul mental al evenimentului respectiv.
Daca reusesti sa te reintorci la starea de spirit pe care o aveai atunci cand se
desfasura evenimentul pe care incerci sa ti-l amintesti, vei reusi sa-ti amintesi o serie
intreaga de detalii. Tehnicile folosite in studiul nostru ne-au permis sa vizualizam
cat de bine reusesc subiectii sa recupereze treptat treptat starea lor mentala
initiala."
Un alt lucru interesant descoperit de echipa de la Princeton a fost ca,
aproximativ cu cinci secunde inainte ca participantul sa-si aminteasca efectiv o
imagine anume, in creierul sau aparea o activitate cerebrala specifica clasei in care
era imaginea respectiva. De pilda, daca isi amintea o locatie, aparea mai intai
activitatea cerebrala a locatiilor in general. Acest lucru arata deci ca pentru a ne

26
aminti ceva noi trecem printr-un proces de particularizare de la cazul general la
lucrul concret pe care ni-l amintim.
Spectaculos este si faptul ca, monitorizand activitatrea cerebrala a participantilor,
cercetatorii reuseau sa ghiceasca ce imagine anume isi vor aminti ei, inainte chiar ca
acestia sa-si constientizeze amintirea.
Se spera ca acest gen de studii sa aiba impact nu numai teoretic ci si practic in
vindecarea unor boli precum Alzheimer, in care pacientii sufera o pierdere a
amintirilor.

Evenimetele si lucrurile placute nu se uita niciodata !!!

un film regizat de Joel Schumacher

Distributia:Lynn Collins (Blonda sinucigasa/D-na. Dobkins/Mama lui Fingerling

tanar)

27
Rhona Mitra (Laura Tollins)
Virginia Madsen (Agatha Sparrow/Fabrizia)
Jim Carrey (Walter Sparrow/Fingerling)
Logan Lerman (Robin Sparrow)
Regizori:Joel Schumacher
Gen:Thriller | Drama
Durata:95 minute
Limba :Engleza
Premiera SUA

Sinopsis
Prizonier intr-o sumbra obsesie cu numarul 23, Walter Sparrow (Jim
Carrey) isi schimba viata intr-un infern de tortura psihologica care ar putea sa duca
la moartea sa precum si la moartea celor dragi. Stimulat de un roman misterios,
Numarul 23, pe care nu indrazneste sa-l lase din mana, Walter este fortat sa
dezvaluie secretele trecutului sau inainte ca el sa-si poata continua viata cu sotia sa,
Agatha (Virginia Madsen), si fiul adolescent Robin (Logan Lerman).Romanul, dat
lui Walter de catre Agatha drept cadou, descrie un mister al unei crime reci care
pare sa reflecte viata lui Walter in feluri sumbre si necontrolabile. Viata
personajului principal al cartii, un detectiv cugetator Fingerling (de asemenea jucat
de Carrey) este plina de momente care evoca propria istorie a lui Walter. Cand
lumea din carte incepe sa prinda viata, Walter este contagiat de un amanunt
infricosator al cartii: obsesia lui Fingerling in ceea ce priveste puterea ascunsa a
numarului 23.

Psihiatrie: Obsesia
In cadrul acestei maladii psihice, o persoana devine blocata mental intr-un
model de ganduri si comportamente repetitive care sunt lipsite de sens si
suparatoare, dar sunt dificil de depasit.
Obsesia: ganduri obsesive
depresia majora sau dorinta de a obtine drogul din dependenta de substante
psihoactive
Obsesia: criterii ale diagnosticului
Diagnosticul obsesiei e valabil doar daca cele 3 criterii de mai jos sunt
respectate:
- comportamente repetitive, intentionate, cu scopul de a raspunde unei
obsesii, in functie de anumite reguli sau intr-o maniera stereotipa
- comportamente care intentioneaza protejarea de un disconfort sau de o
situatie de temut, dar care nu corespund realitatii, fiind excesive
- recunoasterea de catre pacient a faptului ca aceste comportemente sunt
nerezonabile
Diagnosticul de obsesie (a bolii obsesiv compulsive) e valabil doar daca
obsesia si/sau compulsia sunt diagnosticate conform criteriilor de mai sus, cauzeaza
un disconfort major, consuma timp (cel putin 1 ora pe zi) sau interfera in mod
semnificativ cu rutina normala, munca sau relatiile interumane.

28
 Revenid asupra personajului Walter Sparrow, in cadrul filmului putem
observa procesele psihice ce sunt parcurse pana a se ajunge la stadiu de obsesie in
ceea ce priveste enigmaticul numar 23.
La inceputul peliculei putem constata statutul personajului.Viata lui
Sparrow este normala, relativ monotona. Are profesia de hingher, este casatorit si
are un copil. Este lipsit de prieteni. Este nascut in ziua de 3 februarie ( 03.02 => 32,
inversul lui 23 ), actiunea filmului incepe in aceasta zi, derulandu-se pe parcursul a
cateva zile.
Este solicitat la prinderea unui caine, pe care ulterior va descopi ca se
numeste NED. Este muscat, iar din dorinta de razbunare pleaca in urmarirea sa;
cainele dispare in cimitir. Din cauza acestei interventii, Walter intarzie la intalniera
cu sotia sa, timp in care aceasta ii cumpara o carte intitulata “Romanul obsesiei -
Numarul 23” de Topsy Kretts. Prezentarea de pe prima pagina a romanului
anticipa ceea ce va urma: “Vezi fi cuprinsi de paranoia.Cele mai teribile memorii
scrise vreodata. Fiti atenti la << cainele >> de alaturi ”. Se face referire la cainele
NED ce isi face aparitia in momentele cheie ale actiunii. Inceputul romanului de
asemenea este preventiv “ Toate personajele din aceasta carte sunt fictive si oricine
descopera similitudini cu persoane reale, vii sau moarte sa NU mearga mai
departe”.
Walter este atras din ce in ce mai mult de aceasta carte, gasind asemanari
intre el si personajul principal. Dupa citirea primelor capitole acesta face corelatii
intre el si autorul romanului. Spre exemplu si lui i se citea din cartea “Fingerling la
gradina zoologica” cand era mic, nume ce este atribuit protagonistului povestii
relatate in roman. Totodata incepe a vea aceleasi cosmaruri si halucinatii ca si
personajul principal.
Detectivul Fingerling este contaminat de obsesia numarului 23 prin
intermediul “blondei sinucigase”, sintagma preluata din roman. Aceasta se numea
Isabel Lidia Hunt, iar printre altele, ea argumenteaza ca numele sau insumeaza
suna de 23, acest numar fiind motivul incercarii sale de suicit.
Walter incearca sa gaseasca explicatii plauzibile cu privirile la enigmele
numarului 23,Fiind si el cuprins de aceasta obsesie, ce il determina sa vada numarul
peste tot si chiar sa-l caute. (numarand numarul literelor numelor si aclculand
diferite date) Astfel el afla ca :

1.Fiecare parinte contribuie cu 23 de cromozomi la ADN-ul unui copil.

2.Dureaza 23 de secunde ca sangele sa circule prin intreg corpul.
3.La oameni, al 23-lea cromozom determina genul.
4.Sunt 23 de litere in alfabetul latin.
5.Iulius Cezar a fost injunghiat de 23 de ori atunci cand a fost asasinat.
6.Axa Pamantului este inclinata la 23,5 grade.
7.Cavalerii templieri a avut 23 de Comandanti Supremi.
8.William Shakespeare s-a nascut pe 23 aprilie 1564.
9.William Shakespeare a murit pe 23 aprilie 1616.
10.Calendarele egiptene si sumeriene incep pe 23 iulie.
11.Titanicul s-a scufundat pe 15 aprilie 1912 (4+1+5+1+9+1+2=23).
12.Maiasii credeau ca lumea se va sfarsi pe 23 decembrie 2012

29
(20+1+2=23).
13.Compania de productie a lui Jim Carrey este JC 23 Entertainment.
14.John Dillinger a jefuit 26 de banci dar numai 23 pentru banibani.
15.Distanta din centrul lui Marte pana la luna sa cea mai apropiata este
de 23,500 km.
16.230 de oameni au murit in zborul TWA 800.
17.Kurt Cobain s-a nascut in 1967: 1+9+6+7=23
18.Kurt Cobain a murit in 1994: 1+9+9+4=23.
19.Filmarile la Numarul 23 au inceput pe 23 ianuarie 2006.
20.Literele din Joel Schumacher si Jim Carrey insumeaza 23.
21.Literele din Virginia Madsen si Jim Carrey insumeaza 23.
22.Axa Terrei se inclina la 23, 5 grade (2 +3 =5)
23. 2/3 = 0,666 : Numarul diavolului..
De asemenea in enumeratia de mai sus au fost incluse si alte similitudini
observate anterior.
Incercand sa descopere adevarul el o banuieste pe sotia sa ca ar fi scris
romanul, dar dupa alte cercetari descopera ca el a fost cel care l-a scris. Reuseste cu
succes sa invinga inca o data obsesia si paranoia ce-l cuprinse si se intoarce in sanul
familiei.
Numarul 23 este un film emotionant, incarcat de simboluri si procese psihice
complexe, ce pot fi observate de-a lungul actiunii.
Jim Carrey joaca in thriller-ul psihologic al New Line Cinema, Numarul 23, o
productie a Contrafilm/Firm Films regizat de Joel Schumacher (Phone Booth, 8AM,
Falling Down) dupa scenariul original al scenaristului Fernley Phillip. Producatorii
sunt Beau Flynn si Tripp Vinson (After the Sunset, The Exorcism of Emily Rose).
Producatorii executivi sunt Mike Drake si Toby Emmerich, Richard Brener, Keith
Goldberg, Brooklyn Weaver si Eli Richbourgh. Co-producatorul este Fernley
Phillips, iar producatorul asociat este Linda Fields Hill.
Virginia Madsen (Sideways) si Danny Huston (The Constant Gardener)
conduc o distributie remarcabila care ii include pe Logan Lerman (Hoof), Rhona
Mitra (TV’s "Nip/Tuck") si Lynn Collins (The Merchant of Venice) printre altii.
Si-au adus contributia si: apreciatul Matthew Libatique, ASC (Requiem for
a Dream), proiectantul de productie Andrew Laws (Down With Love), designerul de
costume Daniel Orlandi (The DaVinci Code), editorul Mark Stevens (Phone Booth)
si compozitorul Harry Gregson-Williams (The Chronicles of Narnia: The Lion, The
Witch and The Wardrobe).
Filmul, a carui productie a inceput pe 23 ianuarie 2006, a fost filmat in locatii
in si in imprejurimile Los Angeles-ului, inclusiv comunitatile Altadena, Pacific
Palisades, Monterey Park si Temple City. Intensificand lumea stilata a cartii, unele
interioare au fost filmate inauntrul Studiourilor Sunset Gower in Hollywood si
Studiourile Los Angeles Center la periferia Los Angeles-ului. Numarul 23 (catalogat
"R" de catre M.P.A.A. pentru "violenta, imagini deranjante, sexualitate si limbaj")
va fi lansat in cinematografe in toata lumea de catre New Line Cinema la data de 23
februarie 2007.
Personal recomand acest film cu toata increderea. Daca v-a trezit interesul
cat de putin va urez “Vizionare placuta!”

30
La realizarea reviste au contribuit :

1.Arustei Roxana à Introducere in psihologie

2.Tarca Petronela à Vointa
3.Bejanaru Georgiana à Motivatia
4.Brinza Corina à Personalitatea
5.Roca Madalina à Culoarea ochilor si personalitatea

31
6.Dorneanu Renata à Afectivitatea
7.Gherman Patriciea& à Temperamentul
Andriuca Daiela
8.Apostol Daniela à Adolescenta
9.Savin Florentina à 5 sfaturi pentru ai intelege pe adolescenti
10.Horghidan Andreea à Constiinta
11. Toropoc Madalina à Creativitatea
12. Blajuta Cornelia à Cum functioneaza memoria !
13. Leahu Andra à Despre obsesie si enigmele nr. 23

Coperta: Dorneanu Renata

Redactor: Dorneanu Renata
Sponsor : Brinza Corina

32