SC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB mplasament extravilan sat jud. HUNEDOARA STUDIU DE EVALUARE ADECVA’ ‘TOCMIT CONFORM OM nr. 19/2010 pentru obfinerea AVIZ NATURA 2000 BENEFICIAR SC ”ABI AUTOMOTION” SRL OBIECTIV CONSTRUIRE $I EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB AMPLASAMENT COMUNA SALASU DE SUS, JUD. HUNEDOARA. Intocmit Ing. VAS IUDITA Prin SC SOLMED SRL Tulie 2013 Page 1 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB mplasament extravilan sat Col ti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA INTRODUCERE Proiectul care face obiectul acestei documentafii va fi amplasat in intregime in perimetrul Sitului ROSC10236 Strei — Hafeg, sit apartinand Refelei Ecologice Europene Natura 2000. Situ] ROSCI0236 Strei — Hafeg este inclus in perimetrul Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului. Obiectivul principal al Refelei Ecologice Europene Natura 2000 il constituie conservarea habitatelor naturale si a speciilor salbatice de interes comunitar, ludnd in considerare cerinjele economice, sociale si culturale, precum si specificul regional si local caracteristic fiecdrui stat membru. Reteaua Natura 2000 nu este o rejea de arii naturale protejate in care activitafile umane sunt interzise. Siturile Natura 2000 reprezinté zone de management durabil al mediului, in care se urmareste conservarea habitatelor naturale si/sau a speciilor pentru care a fost declarat situl, iar dezvoltarea activitatilor umane se face finand cont de anumite cerinte de conservare. Situl Natura 2000 ROSCI0236 Strei — Hateg este inclus integral in suprafafa Geoparcului Dinozaurilor Tara Hafegului. Geoparcul Dinozaurilor, care are suprafata de 102392 ha, reprezint& un nou tip de arie naturala protejata, care imbina conservarea geodiversitatii, a biodiversitatii, a patrimoniului cultural si istoric cu activitagile de dezvoltare socio-economica. El asigura protejarea, in principal, a siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici, unici in lume. Conform OUG nr. 164/2008 Evaluarea adecvata este definita ca Pprocesul menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de obiectivele de conservare si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale oricarui plan ori Project, care nu are o legituri directi cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, in mod individual ori in combinatie cu alte planuri sau proiecte. Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROC! RALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat om. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA a, INFORMATII PRIVIND PP 1. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL Proiectul prevede Construirea si Exploatarea de microhidrocentrale pe raul Allb amplasate in extravilan sat Coroiesti, com. Salasu de Sus; jud. Hunedoara Certificat de Urbanism nr. 26 din 01.03.2013- emis de Consiliul Judetean Hunedoara pentru. +CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB + regim juridie ~ terenuti situate extravilan, apartinand domeniului privat al comunei Salasu de Sus, concesionat pe o perioada de 49 de ani, proprietate private; regim economic — folosinta actuala — pasune regim tehnic — potrivit prevederilor Planului de amenajare a teritoriului judetean si ale reglementarilor din Regulamentul local de urbanism afferent Planului urbanistic general aprobat, utilizari permis: utilizarea potentialului apelor: producer energie electrica, turism; diminuarca efectelor negative ale fenomenelor natural extreme: inundatii, secete, exces de umiditate, eroziunea solului. Certificat de Urbanism nr. 27 din 01.03.2013- emis de Consiliul Judetean Hunedoara pentru RACORDARE LA SEN MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB + regi juridic — terenuri situate extravilan, apartinand domeniului privat al comunei Salasu de Sus, concesionat pe o perioada de 49 de ani, proprietate private; + regim economic — folosinta actuala— pasune + regim tehnic — potrivit prevederilor Planului de amenajare a teritoriului judetean si ale reglementarilor din Regulamentul local de urbanism afferent Planului urbanistic general aprobat, utilizari permis: utilizarea potentialului apelor: producer energie electrica, turism; diminuarea Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus f cordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE ST EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA efectelor negative ale fenomenelor natural extreme: inundatii, secete, exces de umiditate, eroziunea solului. Terenul are urmatoarele date de identificare: * CF — 60377 Salasu de Sus cu nr. cadastral 603 77; S-25200 mp acest teren apartine Comunei Salasu de Sus si este concesionat pe 49 de ani la SC SPEEDY DRIVER SRL incepand din data de 02.08.201. SC SPEEDY DRIVER SRL care si-a schimbat denumirea in SC ABI AUTOMOTION SRL in 28.12.2012; numar tarla 207; numar parcela 1802 * CF — 60518 Salasu de Sus cu nr. cadastral 60518; S-3080 mp acest teren este intabulat, drept de proprietate, dobandit prin Reconstruire, cota actual I/I in favoarea ONEASA IULIAN, numar tarla 207; numar parcela 1800/2 * CF — 60100 Salasu de Sus cu nr. cadastral 60100; S-8756 mp acest teren apartine Comunei Salasu de Sus si este concesionat pe 49 de ani la SC SPEEDY DRIVER SRL incepand din data de 01.08.201. SC SPEEDY DRIVER SRL care si-a schimbat denumirea in SC ABI AUTOMOTION SRL in 28.12.2012 numar tarla 206; numar Parcela 1800/1 CF — 60389 Salasu de Sus cu nr. cadastral 60389; S-24744 mp acest teren este intabulat, drept de proprietate, dobandit prin Conventie, cota actuala 1/1 in favoarea SC SPEEDY DRIVER SRL care si-a schimbat denumirea in SC ABI AUTOMOTION SRL in 28.12.2012, numar tarla 206; numar parcela 1799 si 1800/2 * CF — 60655 Salasu de Sus cu nr. cadastral 60655; S-10972 mp acest teren este intabulat, drept de proprietate, cu titlu cumparare, dobandit prin Conventie, cota actuala 1/1 in favoarea SC ABI AUTOMOTION SRL, numar tarla 207; numar parcela -, * CF — 60537 Salasu de Sus cu nr. cadastral 60537; S-2470 mp acest teren este intabulat, drept de proprietate, cu titlu cumparare, dobandit prin Conventie, cota actuala 1/1 in favoarea SC ABI AUTOMOTION SRL, numar tarla 207; numar parcela 1812. * CF — 60404 Orastioara de Sus cu nr. cadastral 60404; S-840 mp acest teren este intabulat, drept de proprietate, cu titlu cumparare, dobandit prin Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seriSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Conventie, cota actuala 1/1 in favoarea SC SPEEDY DRIVER SRL care si-a schimbat denumirea in SC ABI AUTOMOTION SRL in 28.12.2012, numar tarla -; numar parcela -. Terenurile au categoria de pasune si sunt incluse in sit Natura 2000 ROSCI0236 Strei — Hafeg, inclus integral in suprafafa Geoparculut Dinozaurilor Tara Hategului. Justificarea proiectului Indeplinirea obiectivelor din Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) Obiectivele generale ale Strategiei de yalorificare a surselor regenerabile de energie au constat in: ~ integrarea surselor regenerabile de energie in structura sistemului energetic national; “'Giminuarea barierelor tehnico-functionale gi psiho-sociale in procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie, simultan cu identificarea elementelor de cost si de eficienta economica; - promovarea investifiilor private $i crearea conditiilor pentru facilitarea accesului capitalului strain pe piafa surselor regenerabile de energie; asigurarea independenfei consumului de energie al economi nafionale; ~ asigurarea, dupa caz, a alimentarii cu energie a comunitatilor izolate prin valorificarea potentialului surselor regenerabile locale; - erearea conditiilor de participare a Romaniei la piafa european de "Certificate verzi" pentru energie din surse regenerabile. Conform Strategiei, principalele optiuni pe termen mediu si lung trebuic orientate in urmitoarele directii principale: transferul de tehnologii neconventionale de la firme cu traditie $i experienta in domeniu, cu norme de aplicare, atestare si certificare conform standardelor internationale in vigoare; * elaborarea si implementarea cadrului legislativ, institusional si organizatoric adecvat; ~ atragerea sectorului privat si public la finanfarea, managemental si exploatarea in conditi de eficienta a tehnologiilor energetice modeme; ~ identificarea de surse de finanjare pentru susfinerea si dezvoltarea Iulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA a [3 ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA aplicatiilor de valorificare a surselor regenerabile de energie; ~ stimularea constituirii de societagi tip joint-venture, specializate in valorificarea surselor regenerabile de energie; ~ elaborarea de programe de cercetare-dezvoltare orientate in directia accelerarii procesului de integrare a surselor regenerabile de energie in sistemul energetic national, Strategia a stabilit obiective concrete pe termen mediu si lung, astfel: Strategia a stabilit obiective concrete pe termen mediu si lung, astfel: - in perioada 2003-2010: punerea in functiune de capacitati noi eu o putere instalata totala de circa 441,5 MW (energie electric), respectiv 3.274,64 mii tep (energie termica); ~ in perioada 2011 — 2015: instalarea unei Puteri totale de 789,0 MW (energie electric&), respectiv 3.527,7 mii tep (energie termica). in ceea ce priveste productia de energie objinuta din SRE, strategia stabilea ca obiective cantitative: ~ pentru anul 2010: 19,65 TWh (energie electric) si 3.274,64 mii tep (energie termica); ~ pentru anul 2015: 23,37 TWh (energie electrica) si 3.527,7 mii tep (energie termica). Strategia stabilea ca tinte, ponderi ale E-SRE in productia de energie electrica de circa 30,0% in anul 2010, respectiv de 30,4% in anul 2015. NB: Aceste finte au fost ulterior modificate in sens crescator, valorile actuale find de 33% pentru anu! 2010, 35% pentru anul 2015 si 38% pentru anul 2020. Producfia prognozati de energie electric din surse regenerabile de energie pe termen mediu si lung ‘Surse regenerabile de 2010 (GWh) 2015 (GWh) energie Energie solara 1860 11600 Energie eoliani 314 1001 Energie hidro - total, 18200 18700 din care: hidroen. mics. | 1100 1600 putere (max 10 MW) Biomasi 1134 3654 Energie geotermala - : Total 19650 23367 Pondere ESRE in consumul | 30% 30,40% de energie electrica Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seriSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, |UNEDOARA Adresa proiectulul: Sat Coroiesti, drum forestier Coroiesti - Cheia, km 2,8, Comuna Silasu de Sus, Jud. Hunedoara Tulie 2013 age 7 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului \ CON) OR’SC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA 1.2. Deserierea proiectului 1.2.1, Prezentare general Cascada de microhidrocentrale ce se propune a se construi pe Raul Alb, comuna Salasu de Sus, judeful Hunedoara, va cuprinde dowd tronsoane: ~ tronsonul I intre cota 854,20 mdM = cota priza P1 si cota 640,00 mdM = cota la care se vor amplasa, in aceeasi locajie, doud microhidrocentrale (MHC cu puterea instalati de 0,45 MW si MHC2 cu puterea instalatd de 1,00 Mw); ~ fronsonul IT conform proiectului initial, intre cota 505,50 mdM = cota priza P2 si 450,00 mdM = cota MHC3, puterea instalati a MHC3 fiind de 0,45 MW. Conductele de aductiune inte captiri si microhidrocentrale vor fi amplasate ingropat, aproximativ paralel cu raul, evident, fara a urmari toate sinuozitajile raului, pe partea stinga a acestuia pentru tronsonul I, respectiv pe Partea dreapta pentru tronsonul II. Energia electric8 produsa va fi livrata in Sistemul Energetic National (SEN) in LEA 20 KV din zona prin doud racorduri separate LES 20 KV, unul pentru MHC-urile aferente tronsonului I, al doilea pentru MHC-ul aferent tronsonului II. Amplasarea MHC-urilor, a captirilor si a conductelor de aducfiune este aritaté in Planurile de situatie: Proiectul - Amenajarea energetica de mic& putere a Réului Alb ~ tronson I, faza avize, Silasu de Sus, Coroiesti, jud. Hunedoara, intocmit de S.C. BELEVION GEOTOPO S.R.L. Deva si Proiect nr, 93/2012 — Amenajarea energeticd de mic& putere a Raului Alb — tronson Il, faza avize, project elaborat de S.C. PRO-COM B.J. IMPEX S.R.L. Bucuresti. Accesul in zona se va face din DN66 Simeria ~ Hateg — Petrosani apoi pe drumul comunal DC 73 Baiesti - Rau Alb - Coroiesti. Accesul la prima captare PI (pentru tronsonul I) se va face din Coroiesti Pe un drum auto forestier (DAF VI. Lazului) construit din balast si piatra sparti pentru care exist’ Avizul nr. 245/23.01.2012 al Directiei Silvice Hunedoara Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, HUNEDOARA oe Ocolul Sivic Pui, apoi pe un drum ce se va construi paralel cu raul. in ampriza acestui drum se va amplasa ingropat si o portiune din conducta de aductiune a apei la MHC-urile de Ia cota 640,00 mdMN, drum care va servi ulterior si pentru interventii si reparatii la conducta si captare. ‘Accesul la locatia unde se vor amplasa MHC-urile apartindnd tronsonulut 1 (MHC si MHC2) se va face din satul Coroiesti pe drumurile de exploatare existente. ‘Accesul la MHC3 apartinand tronsonului II si la captarea P2 aferenta MHC3, se va face din satul Coroiesti si din satul Rau Alb pe drumurile comunale existente amenajate sau de pamant (drumuri de exploatare). Schema hidroenergetica propusa este de tip derivatie, cu functionare prin preluarea unui debit de apd calculat si aprobat de Apele Romane astfel ca in rau A rman’ in permanent un debit cel putin egal cu debitul de servitute. MHC-urile vor fi administrate individual prin sistemul expert de telegestiune dar si global cu interconditionare a regimului lor de functionarese printr-un sistem de automatizare care include senzori si traductori de nivel, traductori de presiune, inregistratori, calculator de proces etc. Debitul de apa captat la priza de apa PI este transportat prin conducta de aductiune cu ©800 mm, L = 3175 m, din ofel, si uzinat in MHC1 + MHC2 de unde debuseaza intr-un bazin de linistire si apoi in Raul Alb, printr-un canal de debusare. Cotele de amplasare sunt: - tronson I (intre priza Pl si MHC1+ MHC2) - cota amonte: 854,20 mdM = cota priza PI; - cota aval: 640,00 mdM = cota MHC1+MHC2 ‘Apa uzinata in MHC1 si MHC2 ajunge in rau, cum s-a aratat mai sus, de unde este captata la priza de apa P2 si transportata la MHC3 printr-o conducta de aductiune din poliester armat cu fibra, de sticli (pafsin) cu 6900 mm, L= 1750 m. Tulie 2013 Page 9 PROPRIETATE INTELECTUALA ial fi reprod dul seris al autorului ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autorului os ORISC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Cotele de amplasare sunt: ~ tronson IT (intre priza P2 si MHC3) ~ cota amonte: 505,50 mdM = cota prizd P2; ~ cota aval: 450,00 mdM = cota MHC3 Conform studiilor efectuate de INNGA Bucuresti, obiectul comenzilor nr. 36/2012 si nr. 468/2012, caracteristicile hidrologice ale Raului Alb in zona de interes pentru aceasta lucrare sunt: Ne.’] Secfiuniea de calcul [Quan mis, cu aig de! [Qa ma | Qa mT ert multianual 1% 5% 1 | -cotacaptare P1117 64 0,770 0,180 2 ~ cota captare P2 0,952 0,215 in conformitate cu STAS 4273-83 — incadrarea in clase de important a constructiilor hidrotehnice, pet. 2.4., constructiile si instalaiile hidrotehnice care fac obiectul acestui proiect se incadreaza in clasa de importanfa IV. Conform STAS 4068/2-87- Probabilitiile anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii normale si exceptionale de exploatare, in functie de clase de important a constructiilor hidrotehnice, situatia se prezintd astfel: 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA. ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului Page 10SC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, |UNEDOARA ‘Glasa de important a Condifii normale de | Condifit excepfionale de exploatare ‘cuaraee exploatare | @t. baraie), hal ae one Probabilitatea anuala de depisire (p%) Vv 5 1 In concluzie, constructiile definitive aferente amenajarit hidroenergetice de pe Raul Alb ce face obiectul acestui proiect, vor fidimensionate astfel incit sa permit tranzitarea debitelor de viiturdt cu probabilitatea de 1% (O1 %). 1.2.2. Elementele componente ale proiectului Partile componente ale amenajirii hidroenergetice ce face obiectul proiectului “Construire si exploatare de microhidrocentrale pe Raul Alb”, comuna Salasu de Sus, judeful Hunedoara cuprind: captiri, aduetiuni, microhidrocentrale. CAPTARILE a. Captarea PI este constructia care asiguré apa pentru microhidrocentralele tronsonului | (MHC1 +MHC2). Captarea P1 este de tipul cu prag deversor transversal si priza laterala, fiind amplasata la cota 854,20 mdM. Frontul captarii Pl este alcdtuit dintr-un prag deversor din beton cu jnaltimea de 1,5 m si deschiderea de 15 m, montat transversal in albia raului. Coronamentul este la cota 855,70 mdM. Pragul este delimitat pe malul drept de © culee lateral cu cota coronamentului la 856,80 mdM, deci depaseste cota lamei de apa in cazul unei viituri QI (debitul cu asigurare de 1%). Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE. MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Pe malul sting, adiacent deversorului, se afli seara de pesti cu deschiderea de 0,60 m si cota radierului cu 0,10 m sub cota inferioara a gratarelor prizei, respectiv la 854,40 mdM. Scara de pesti este conceputd ca si Permité trecerea in aval a debitului de servitute Quavisse = 0,18 m’/s, cat $i migrarea salmonidelor din aval spre amonte in perioada de depunere a icrelor. Scara de pesti se prezinta sub forma unui canal de beton ecranat cu timpane de 0,30 m grosime, dispuse in sah la interdistante de 1,00 m, cu radierul coborator de la cota 854, 40 mdM pana la cota rizbermei mobile la 852,40 mdM. Aval de pragul deversor, pentru disiparea energiei debitelor de viiturd, a fost prevazut un disipator de energie cu lungimea de 8,50 m, cota radierului 852,30 mdM, prevazut in aval cu dinfi deflectori dispusi in sah. in continuarea disipatorului de energie este prevazuti o rizberma mobilA cu lungimea de 8,00 m, din bolovani de ru, la aceeasi coté cu cea a disipatorului de energie Att disipatorul de energie cét si rizberma mobila sunt delimitate, pe ambele maluri, de ziduri laterale de garda ale cdror coronamente se afl deasupra cotei maxime a saltului hidraulic inregistrat de curentul de ap la trecerea peste Geversor. Adiacent scarii de pesti se afld priza energetic’ prevazuti cu 3 ferestre de captare cu dimensiunile de 0,80 x 0,80 m fiecare, echipate cu gritare metalice cu lumina de 0,04 m. Curitirea frontului prizei poate fi realizata printr-o deschidere de spalare, situata aval de ultima fereastra de captare a prizei, prevazuta cu 2 deschideri de spilare echipate cu céte o vana plana de 0,85 x 1,50 m, ce au in fafa batardouri de inchidere de aceleasi dimensiuni cu ale vanelor. Pentru asigurarea unei spalari eficiente a fronturilor prizei, in amonte de deschiderile de spalare a fost prevézut un buzunar de spilare de 10,0 m lungime, cu radierul din beton avand panta coboratoare. Debitele de spilare debuseaz in rizberma pragului deversor, permigénd tranzitarea acestora spre regularizarea aval. Debitele captate prin cele 3 ferestre de captare se aduna intr-un bazin deznisipator de tip cuva din beton cu doud trepte, Iungimea de 27,90 m, amplasat in malul sting al réului, adiacent cémpului de spalare. Deznisipatorul Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autorului Page 12,MICROHIDROC Coroiesti, com. SALASU DE SUS, ju (UNEDOARA. are un radier coborator, cu panta de 5%, iar imediat aval de ferestrele de captare sunt amplasate cele 2 vane de inchidere a bazinului, prinse in nigele unei pile mediane, La limita aval a bazinului, imediat amonte de pragul de refinere a aluviunilor, este prevazuta o deschidere de spalare prin care, cu ajutorul unei vane de perete cu dimensiunile de 1,00 x 1,00 m, se asiguri evacuarea depunerilor solide de pe radier. Imediat aval de vana de spilare, pe radierul bazinului, este pozitionat un prag de refinere a aluviunilor, cu indlyimea de 0,50 m, care delimiteaz’ si trecerea spre treapta a doua a bazinului, respectiv spre camera de incdrcare a aductiunii. Camera de incdrcare a aductiunii, cu o lungime totala de 7,85 m si o pant a radierului de 5%, coboratoare, asiguri incircarea conductei de aductiune si reglajul debitelor captate, cu ajutorul unei vane plate de inchidere i reglaj, montaté la intrarea in conduct. Portiunea de rau pe care se va realiza captarea PI este ardtath in foto 1. b. Captarea P2 este constructia care asiguri apa pentru MHC3 apartinand tronsonului Il. Captarea P2 este, constructiv de acelasi tip cu caprarea Pl (cu prag deversor transversal si priz& laterala), find amplasaté la cota 505,50 mdM. Frontul captirii P2 este alcdtuit dintr-un prag deversor din beton cu inaltimea de 1,5 m si deschiderea de 16 m, montat transversal in albia rdului, eu coronamentul la cota 507,00 mdM. Pragul este delimitat pe malul sting de 0 culee lateral cu cota coronamentului la 508,70 mdM, pentru a depasi cota lamei de apa in cazul unei viituri QI (debitul cu asigurare de 1%). Pe malul drept, adiacent deversorului, se afli seara de pesti cu deschiderea de 0,60 m si cota radierului cu 0,10 m sub cota inferioara a gratarelor prizei, respectiv la 505,70 mdM. Scara de pesti este conceput ca sa permita trecerea in aval a debitului de servitute Quenime = 0,21 m/s, cat si migrarea salmonidelor din aval spre amonte in perioada de depunere a icrelor. Scara de pesti are aceeasi constructie cu cea de la captarea Pl, difera cotele: Tulie 2013 Page 13 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com, SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA radierul coborator va fi intre cota 505,70 mdM $i cota rizbermei mobile la 503,60 mdM. Aval de pragul deversor, pentru disiparea energiei debitelor de viitura, a fost prevaizut un disipator de energie cu lungimea de 8,50 m, cota radierului 503,60 mdM, prevazut in aval cu dinti deflectori dispusi in sah. in continuarea disipatorului de energie este previzutd o rizbermi mobil cu lungimea de 8,00 m, din bolovani de ru, la aceeasi cota cu cea a disipatorului de energie. Atat disipatorul de energie cét si rizberma mobila sunt delimitate, pe ambele maluri, de ziduri laterale de garda ale cdror coronamente se afla deasupra cotei maxime a saltului hidraulic inregistrat de curentul de apa la trecerea peste deversor. Adiacent scdrii de pesti se afl priza energeticd prevazutd cu 3 ferestre de captare cu dimensiunile de 0,80 x 0,80 m fiecare, echipate cu gritare metalice cu lumina de 0,04 m, care asigura captarea debitului instalat Qi = 1,11 m'/s. Curatirea frontului prizei poate fi realizati printr-o deschidere de spalare, situatd aval de ultima fereastra de captare a prizei, prevazutt cu 2 deschideri de Sspalare echipate cu cate 0 vana plat de 0,85 x 1,50 m, ce au in fatd batardouri de inchidere de aceleasi dimensiuni cu ale vanelor. Buzunarul de spilare are aceleasi dimensiuni ca cel de la captarea PI. Debitele de spilare debuseazi in rizberma pragului deversor, permitind tranzitarea acestora spre regularizarea aval. Debitele captate prin cele 3 ferestre de captare se adund intr-un bazin deznisipator de tip cuva din beton cu doua trepte, cu lungimea totala de 27,90 m $i amplasat in malul drept al réului, adiacent cdmpului de spilare. Deznisipatorul are un radier coborator, cu panta de 5%, iar imediat de ferestrele de captare sunt amplasate cele 2 vane de inchidere a bazinului, prinse in nigele Unei pile mediane. La limita aval a bazinului, imediat amonte de pragul de Tefinere a aluviunilor, este previzuti o deschidere de spalare prin care, cu ajutorul unei vane de perete cu dimensiunile de 1,00 x 1,00 m, se asigura evacuarea depunerilor solide de pe radier, Iulie 2013 Page 14 PROPRIETATE INTELECTUALA Con, Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autorului ORKSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, j (UNEDOARA Imediat aval de vana de spalare, pe radierul bazinului, este pozitionat un prag de refinere a aluviunilor, cu inaljimea de 0,50 m, care delimiteaza si trecerea spre treapta a doua a bazinului, respectiv spre camera de inc&rcare a aductiunii. Camera de incdrcare a aductiunii, cu o lungime total de 7,85 m si 0 pant a radierului de 5%, coboratoare, asigura incdrcarea conductei de aductiune si reglajul debitelor captate, cu ajutorul unei vane plate de inchidere si reglaj, ‘montati la intrarea in conduct’. Dupa finalizarea prizelor se vor monta repere de urmarire in timp a constructiilor, repere constind din buloane metalice. ‘Aval si amonte de prizele de api se va amenaja taluzul pentru consolidarea malurilor. Prin scara de pesti se va asigura in albie, in aval de constructiile hidrotehnice de retentie, debitele minime necesare mentinerii parametrilor hidromorfologici ai cursului natural (debitul, viteza curentului, substratul) si pistrarea stirii favorabile de conservare a speciilor de flora si faund acvatic’, precum gi satisfacerea cerinfet de apa pentru alte folosinte. Pentru constructia captarii P2 se utilizeazd aceleasi materiale ca la captarea Pl. Portiunea de rau pe care se va realiza captarea P2 este ardtatd in foto 2. Tulie 2013, Page 15 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroi SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA CONDUCTELE DE ADUCTIUNE Aductiunile sunt construite din conducte flexibile de ofel pentru tronsonul 1 si din pafsin pentru tronsonul I, ele trebuind sa conlucreze cu terenul in care au fost ingropate. Performanjele si durata de viata a conductelor depinde intr-o mare masura de modul de instalare al acestora. Adductiunile vor fi ingropate, si unele tronsoane inglobate in beton, acolo unde vor fi amplasate masivele de ancoraj. Acestea vor fi amplasate pe traseul aductiunilor pentru stabilizarea acestora si la schimbari de directie. Dupé montare se va verifica etanseitatea aductiunilor conform prevederilor din SR 6819/1997 si SR EN 205/2000, Pozarea conductei in cmp. Conductele de aductiune vor fi Pozate in transee (sanfuri) care trebuie si aiba latimea conform DIN 4124, Pe fundul sanjului se va aseza un strat de nisip de 10 cm, sort 0-7 mm, peste care se va aseza conducta. Pana la 30 cm peste generatoarea Superioara a conductei se va realiza o umplutura cu nisip sort 0-7 mm, peste care se va aseza si tasa umplutura din plméntul excavat, pana la cota terenului natural. Acest pimént nu trebuie s4 contind material inghefat, materiale organice sau deseuri. Pozarea conductelor de aductiune in cmp - zona cu drum. Toate Prescriptiile mengionate mai sus ramén valabile. in plus, la partea superioari a transeei se va realiza o rigola pentru evacuarea apelor scurse de pe suprafata drumului. Rigola va fi triunghiulard, va avea adincimea de 20 cm, panta taluzului spre carosabil de 1:1,5 iar inspre terenul natural de 1:1, Rigola se va realiza dintr-un strat de argila cu grosimea de 20 cm. Pozarea conductelor de aducfiune in camp - subtraversare drum. in zonele unde conductele vor subtraversa drumuri, acestea se vor poza la o adncime de minim 1,5 m peste generatoarea superioaré. Suprafata de drum afectata se va reface sii se va dao panta de 2% catre rigola. Structura rutiera va consta dintr-un strat de macadam de 30 cm grosime la partea superioara, asezat peun strat de piatra sparta de 50cm grosime, sort 40 — 63 mi Tulie 2013 Page 16 a1) PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seriSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, HUNEDOAR: Pentru a objine un traseu curbiliniu se vor folosi deviatii unghiulare din coturi si respectiv din mufe. in zonele unde conductele vor subtraversa torenti sau rigole, structura acestora se va desface, iar dupa pozarea conductei si realizarea umpluturii se va reface structura torentilor si a rigolelor. Masive de ancoraj. Pe cele doud conducte de aductiune aferente tronsonului I si respectiv tronsonului II, s-au proiectat masive de ancoraj amplasate in punctele unde, datorit configuratiei terenului (existenta drumului, albiei si a versantului de stnca), nu a putut fi proiectat un traseu al aductiunii prin deviere unghiulara. Masivele sunt asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm grosime. Coturile din interiorul masivelor vor fi ancorate cu ajutorul a doua platbande de ofel cu lijimea de 100 mm si grosimea de 2,5 mm, sudate pe placute metalice. Unghiurile coturilor din masivele de ancoraj sunt intre 20 si 40 grade. La intrarea si iesirea din masive au fost prevazute tuburi cu lungimi scurte pentru a prelua eventuale tasiri diferentiale. Masivele de ancoraj au fost calculate pentru a putea prelua eforturile de impingere rezultate din presiunea interioar& a apei si eforturile rezultate din suprasarcinile date de loviturile de berbec si a le transmite terenului natural prin suprafaja de sprijin. a. Conducta de aductiune aferent& tronsonului I. Conducta de aductiune aferentd tronsonului I, & 800 mm si lungimea de 3175 m, din feava de ofel, va fi amplasata in totalitate pe malul stang al Réului ‘Alb. Conducta se va monta ingropat conform prescriptiilor de mai sus, grosimea umpluturii deasupra generatoarei superioare va fi de 1,00 — 4,00 m (functie de denivelarile terenului). Vor exista mai multe puncte de ancorare in masive de beton, subtraversari de drumuri si podete. Amplasarea conductei de aductiune tronson I este aratata in plansele 1, 2, 3, 4 si 5 din Proiectul - Amenajarea energetica de mict putere a Raului Alb — tronson I, faza avize, Salasu de Sus, Coroiesti, jud. Hunedoara, intocmit de S.C. BELEVION GEOTOPO S.R.L. Deva lulie 2013 Page 17 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autorulut col cu olSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB ~ amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA ee De la captarea P! si pana la subtraversarea drumului forestier VI. Lazului conducta se va amplasa pe un teren apartinand R.A. Romsilva. Aceasti zona, intre cotele 854,20 mdM si 781,39 mdM (cota drumului forestier in zona traversirii), apartine treptei inalte de la periferia sudica a Depresiunii Hafegului (treapta munceilor) pe care predomina pidurile de de fag (Fagus sylvatica) cu carpen (Carpinus betulus). Dupa traversarea drumului forestier conducta se va amplasa, intre cotele 781,39 mdM si 776,81 mdM pe un teren cu aspect de pasune neing, Aspecte ale terenului pe care se va amplasa conducta dupa traversarea drumului forestier VI. Lazului sunt aratate in foto 7. Se observa o vegetatie ‘erboasd specifica unei pasuni neingrijite dezvoltata pe soluri podzolice brune galbui si cu multe pietre si bolovani cu aspect rotunjit, aduse de ape in faza formarii actualei refele hidrografice $i a teraselor (toata zona e plina de astfel de bolovani). fn continuare, conducta se va amplasa pe marginea DAF VI. Lazului (sau in ampriza drumului), apoi pe un drum de pimant care se desprinde din el si in continuare pe terenuri folosite ca faneafa si pasune pana la cota 640,00 mdM (cota MHC1+MHC2). Drumul forestier VI. Lazului are latimea de 6 m si a fost construit din piatré sparta si balast brut. in timp, nefiind folositi toata latimea, drumul s-a ingustat la cca 3 m, in partile laterale, ca si pe proprietatile adiacente drumului, a crescut o vegetatie formata din arbori, arbusti si ierburi caracteristice zonei. Dupa marturiile localnicilor, pe suprafafa drumului si a proprietatilor adiacente a fost pasune, astfel figurnd si in cartile funciare vechi. Sondajele efectuate in laterala drumului circulabil, au aratat un sol cenusiu amestecat cu piatra sparta. Aspecte ale acestui drum sunt aratate in foto nr. 8 si foto nr. 9, Raul Alb isi are originea in circurile glaciare de pe versantul nordic al Muntilor Retezat ca si celelalte rauri din zon’ (Réu Barbat, Sibigelul, Raul Mare), Iueru care explicd debitul lor relativ mare chiar si pe timp secetos, Precum si puterea de transport deosebita, dovedita nu numai de dimensiunea si cantitatea materialelor transportate ci si de extinderea cimpiei piemontane. Raul Alb izvordste de la altitudinea de 2100 m si se vars& in Strei la altitudinea de 340 m, avand o lungime de 22 km. Malurile si fundul Raului Alb sunt “pavate” cu Pietre si bolovani rulati, cu dimensiuni care pot ajunge pana la 50 ~ 60 cm, dis Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA roci acide (nu calcare), culmea nordic a Mungilor Retezat, unde igi are obarsia si Raul Alb, fiind alcatuita din gisturi cristaline si granodiorite. Depresiunea Haegului are aspectul unui amfiteatru, cu dispunerea reliefului in trei trepte concentrice: o treapta joas, in centru, cu altitudini absolute de 300 - 500 m care formeazi cimpia piemontana de terase; o treapti mijlocie a dealurilor piemontane, cu altitudini absolute de 500 - 600; o treapti inalti a munceilor, cu altitudini absolute de 600 - 850 m, care face trecerea cAitre zona montana, dezvoltata pe formafiuni neozoice. Solurile de pe terenurile unde se va monta conducta de aductiune de la captarea P1 la traversarea drumului VI, Lazului sunt caracteristice zonei fagului si sunt soluri brune acide din clasa cambisolurilor formate pe roci acide (sisturi cristaline, granite, conglomerate, gresii) caracteristice versantului nordic al Muntilor Retezat, cu proprietiti relativ favorabile, dar mai slab aprovizionate cu substanfe nutritive din cauza climei mai reci care nu favorizeaz 0 activitatea microbiologica intens’. Raul Alb, in portiunea pana la traversarea drumului forestier V1. Lazului, curge printr-o vale relativ ingusti mirginiti de doi versanti destul de abrubji, acoperiti de vegetatie forestierd in care predomina fagul (peste 99% din specii). Pe malul sting al Raului Alb, intre albia réului si versant, exist o portiune de teren mai plata ce poate fi considerata albia major, care are pe alocuri lajimi de pan’ la 9 — 10 m, intreruptd in cdteva locuri de extensii ale versangilor sténcosi care coboara pind in albia minor’. Pe aceasti albie major, mai mult sau mai putin denivelata, existi o cale de acces neamenajati, in general lipsita de vegetatie forestier sau cu foarte putini arbori, pe care se urcd cu piciorul in munte, fn mai multe zone, unde stncile de pe malul sting coboara pand in albia minora, accesul pietonal se face pe malul drept al rdului, traversarea réului fficdndu-se pe bolovanii din albie. Pe calea de acces prezentat, deci pe malul stang al raului, se va amenaja un drum cu latimea de 3 m. fn ampriza acestui drum se va amplasa ingropat conducta de aductiune, pe acest drum se vor transporta materialele necesare construirii captirii P1 si aductiunii in zona respectiva, ulterior urmand si serveasci drept cale de acces pentru interventii si lucrari de intrefinere si Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul sris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com, SALASU DE SUS, ju ('UNEDOARA teparafii la aceast amenajare hidoenergetica. Solul este caracteristic solurilor de Padure: grosime in general mic, affinat, reavin, permeabil, acoperit de frunze, amestecat cu cantitii variabile de nisip adus de apele réului la viituri. b. Conducta de aductiune aferenta tronsonului II Conducta de aductiune, cu diametrul de 900 mm si lungimea de 1750 m, din pafsin, va fi amplasatd in totalitate pe malul drept al Raului Alb intre cotele 505,50 mdM = cota priza P2 si 450,00 mdM = cota MHC3. Conducta se va monta ingropat conform prescriptiilor aratate, grosimea umpluturii, format din stratul de nisip de 30 cm gi material excavat, va fi de 1,00 - 2,00 m (functie de denivelarile terenului), deasupra generatoarei superioare. Vor exista mai multe puncte de ancorare in masive de beton. Traseul conductei este ardtat in Plan de situatie Conducta de aductiune & 900 mm MHC Raul Alb 3, plansele 14,15,16 si 17, Proiect 93/2012 — Amenajarea energeticd de mica putere a Raului Alb, faza avize, proiect claborat de S.C. PRO-COM B.J. IMPEX S.R.L. Bucuresti. in zonele de subtraversare a drumului comunal, conform prescriptiilor, conducta va fi protejati cu un strat de umpluturi de minim 1,40 m peste care se va reface infrastructura si suprastructura drumului. Conducta va fi amplasata integral in lunca major’ a Raului Alb, pe partea dreapta a raului, pe terenuri folosite ca pasune. Tule 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat ti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA MICROHIDROCENTRALELE Pentru apirare impotriva inundatiilor, microhidrocentralele vor fi amplasate in construct situate deasupra nivelului apei raului la debitul caleulat cu asigurare de 1% (Q1%.). Scoaterea amplasamentelor MHC-urilor de sub nivelul de inundabilitate calculat se va realiza, acolo unde se impune, prin inalfarea nivelului terenului amenajat si consolidarea malurilor prin amenajarea taluzurilor existente pana la nivelul Q1%. a. Centrala hidroelectricd Raul Alb tronson I (MHC1+MHC2) Amenajarea hidroenergetica tronson I Raul Alb va avea in componenta dou’ microhidrocentrale (MHC1+MHC2) amplasate intr-o constructie la cota + 640 m, amonte de localitatea Coroiesti. Constructia care va adaposti cele dou MHC-uri se va amplasa pe terasa malului sting al Raului Alb la cota 640,00 mdM, cota terenului natural (CTN) a platformei de amplasare find de 640,38 mdM. O vedere a terenului de amplasare este ardtati in foto 10. Structura de rezistenti a constructiei care va adaposti echipamentele centralei va fi din stalpi de beton armat si grinzi metalice. Fundatiile stalpilor de beton armat vor fi tip pahar din beton armat, intre stalpi vor fi fundajii tip grinzi, tot din beton armat. Perefii exteriori gi acoperigul vor fi din panouri sandwich, din polistiren si tabla atat pe interior cat si pe exterior, vopsita cu vopsea anticoroziva in culori care s& se armonizeze cu peisajul. Eventual, pentru o mai bund integrare in peisaj, peretii exteriori vor fi placafi cu materiale locale cum ar fi piatri de rau sau lemn. Tulie 2013 Page 21 ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului PROPRIETATE INTELECTUALA CONFd| U OR|SC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, ju UNEDOARA Cota + 0,00 = +641,50 m a cladirii centralei va avea o garda de minim 0,50 m peste nivelul apei la Q1% (nivelul apei la debitul maxim cu asigurare de 1%). Cota platformei betonate din jurul clidirii centralei va fi cu 0,30 m sub cota +0,00. intrucét cota terenului natural in zona de amplasare este de 640,38 mdM inseamni c& vor fi necesare lucrari de umpluturi, de nivelare si compactare a terenului pentru a-I aduce la cotele mentionate. Microhidrocentrala aferenta tronsonului I va fi echipati cu doud turbine tip Pelton dimensionate pentru uzinarea debitului instalat Qiias = 0,25 m’/s, respectiv Quins: = 0,60 m/s. Turbinele Pelton au ca domeniu de utilizare zona caderilor mari sia debitelor mici (caracteristici specifice zonelor montane). La turbinele Pelton, intr-un domeniu extins, randamentul variazi foarte Putin cu incarcarea, motiv pentru care acest tip de turbina este potrivit in cazul incarcarilor variabile. Evacuarea debitului uzinat se va face in bazinul de linistire cu $ = 17 m?, din care ajunge in Raul Alb prin canalul de debusare. MHCI+MHC2 au Avizul_ de amplasament favorabil nr. 63848982/19.03.2013 pentru “Construire si exploatare de MHC pe Rau Alb” de la adresa Str. Coroiesti, FN, loc. Coroiesti, jud Hunedoara, eliberat de Enel Distributie Banat, b. Centrala hidroelectrica Raul Alb tronson II (MHC3) MHC3 se va amplasa pe terasa malului drept al Réului Alb, la cota 450,00 mdM, CTN find intre 450,65 mdM si 453,48 mdM. Amplasamentul MHC3 este in albia major a rdului, destul de larg’ in zona de amplasare. O vedere a terenului de amplasare este ardtatd in foto 11. Tulie 2013 Page 22 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului 08 cu IALULSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Elementele constructive si materialele de constructie pentru cladirea MHCS3 vor fila fel ca cele de la cladirea MHC1 si MHC2. Cota + 0,00 = +451,00 m a cladirii centralei va avea o garda de minim 0,50 m peste nivelul apei la QI (nivelul apei la debitul maxim cu asigurare de 1%). Cota platformei betonate din. jurul cladirii centralei va ficu 0,30 m sub cota + 0,00. intrucdt cotele terenului natural in zona de amplasare sunt intre 450,65 mdM si 453,48 mdM, inseamni cA vor fi necesare doar lucriri de nivelare a terenului pentru a-l aduce la cotele menfionate. Microhidrocentrala MHC3 va fi echipati cu o turbina tip Banki dimensionaté pentru uzinarea debitului instalat Q, = 1,11 m’/s, debitul minim la care poate functiona find de 0,3 m’/s. Debusarea debitului uzinat se va face in bazinul de linistire, care este o cuva din beton armat, Din bazinul de linistire apa este evacuat in réu prin canalul de fuga. Tronsonul II are Avizul de amplasament favorabil nr. 68541110/29.03.2013 pentru “Construire si exploatare de microhidrocentrale pe Raul Alb”, str. Rau Alb, FN, localitatea Rau Alb, jud Hunedoara eliberat de Enel Distributie Banat. in fiecare clidire a MHC-urilor se vor monta agregatele turbind-generator, echipamentele auxiliare ale turbinei, precum si sistemele de automatizare si control. Sistemele de ungere ale hidroagregatelor (turbini+generator) sunt concepute ca si in caz de spargere a circuitelor, uleiul sa nu poatd veni in contact cu apa, Sunt previzute cu sisteme de colectare si recuperare a eventualelor scurgeri de ulei (cuve). Fiecare MHC va mai avea gi un post trafo cu transformator ridicator de tensiune 0,4 KV/20 KV prin intermediul carora se livreazi in SEN energia electrica produsa. Iulie 2013. Page 23 PROPRIETATE INTELECTUALA es] ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL ~ CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA MHC-urile si captarile vor fi echipate din punct de vedere al automatizarii, protectiilor si conducerii de la distanta astfel incét vor functiona complet automat, fara personal de exploatare, va exista doar cu Personal de inspectie tehnicd periodic& si de realizare a lucrarilor de intretinere periodica (evacuarea plutitorilor, spilarea deznisipatoarelor etc, alte mici lucrari de intretinere), Sistemul de automatizare cu automat Pprogramabil (PLC) pentru hidroagregate si celelalte echipamente cuprinde toate nivelele informationale si de control, care sa asigure functionarea MHC-urilor in conditii de siguranta, la un randament optim, functie de debitele de apa avute la dispozitie, Energia electrica pentru interior se va asigura de un transformator de servitute racordat la reteaua de curent prin linia de evacuare in Tefea a energiei produse de cdtre generatorul turbinei. Pentru alimentarea cu energie clectricd a sistemelor de comand& automata si a sistemelor de supraveghere in timpul pornirii/repornirii instalatiilor amenajarii hidroenergetice se va executa un racord la refeaua de joasd tensiune (220 V) din zona sau se va monta un grup electrogen. Desi in cladirile MHC-urilor nu lucreaz& personal permanent, este necesar sd existe incalzire pe timp friguros, in mod special pentru a asigura temperatura optima funcfionarii aparaturii de comand si control, dar si pentru personalul care face diverse interventii. incalzirea se va realiza cu surse electrice care vor functiona tot in regim automatizat asigurand temperatura prescrisa. Nu vor exista WC-uri si canalizare, pentru necesitatile firesti se vor amplasa in fiecare cladire cate o toaleté ecologica care se va goli periodic la cea mai apropiata stafie de epurare. MHC-urile se vor dota cu stingatoare de incendiu adecvate instalafiilor electrice si cu detectoare de fum. Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA. Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Cort i, com. SALASU DE SUS, jud. |UNEDOARA LINILE DE LIVRARE. ‘RGIE ELECTRICA PRODUSA Energia electricd produsi va fi livrati SEN prin cabluri amplasate ingropat. Pentru energia electric’ produs4 de MHC1+MHC2 se va construi 0 linie de transport (LES 20KV) in lungime de 1220 m de la amplasamentul MHC- urilor (cota +640 m) pana la intersectia cu LEA 20 KV din zona (cota + 587 m). ‘Aceasti linie de transport se va amplasa pe marginea drumului forestier apartinand O.S. Pui, apoi pe mijlocul unui drum de exploatare din pamant cu piatra si, in continuare, pe margimnea drumului comunal 241 Coroiesti. Canalul de amplasare se va sépa cu un miniexcavator cu cupa de 20 cm. Traseul canalului va trece prin zone lipsite de vegetatie sau cu vegetatie foarte saraci din specii ruderale. Pentru LES 20 KV in lungime de 1220 m exist Avizul de amplasament favorabil nr, 68541821/28.03.2013 pentru “Racordare la SEN microhidrocentrale pe Raul Alb” de la adresa Str. Coroiesti, FN, loc. Coroiesti, jud Hunedoara, eliberat de Enel Distributie Banat Traseul LES 20 KV este ardtat in Proiect - Microhidrocentrala de mic& putere Raul Alb, comuna Salasu de Sus, sat Coroiesti, plansa 1, scara 1:1000, elaborat de SC Belevion Geotopo SRL Deva. Pentru energia electric’ produsi de MHC3 se va construi o linie de transport (LES 20KV) in lungime de cca 200 m de la amplasamentul MHC3 (cota +450 m) pana la intersectia cu LEA 20 KV din zona (cota + 445 m). ‘Aceasd linie de transport va. traversa o pagune aparjinind Asociatiei ‘Composesorale Plaiul. Zona este, evident, antropizati. Pentru LES 20 KV in lungime de 200 m exist Avizul de amplasament favorabil nr. _ 68539329/29.03.2013 pentru “Racordare la SEN microhidrocentrale pe Raul Alb” de la adresa Str. Rau Alb, FN, loc. Rau Alb, jud Hunedoara, eliberat de Enel Distributie Banat. Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA. ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorulutSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Col om. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Traseul LES 20 KV este ardtat in Proiect — Microhidrocentrala de mica putere Raul Alb, comuna Salasu de sus, sat Rau Alb, plansa 1, scara 1:500, elaborat de SC Belevion Geotopo SRL Deva. INSTALATI DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE intrucét mu va exista personal de exploatare permanent, cladirile MHC- urilor nu vor dispune de alimentare cu apa in scop igienico-sanitar si nici de grupuri sanitare dotate cu WC-uri si dusuri. Pentru necesitatile firesti ale personalului care executa inspectiile tehnice si reviziile se vor amplasa in fiecare cladire cate 0 toaleta ecologicé care se va goli periodic la cea mai apropiata statie de epurare. INSTALATI DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA Energia electrica pentru nevoile interne se va asigura de un transformator de servitute racordat la refeaua de curent prin linia de evacuare in Tefea a energiei produse de catre generatorul turbinei. Pentru alimentarea cu energie electric& a sistemelor de comanda automat sia sistemelor de supraveghere in timpul pornirii / repornirii instalatiilor amenajarii hidroenergetice se va executa un racord la refeaua de joasa tensiune (220 V) din zona sau se va monta un grup electrogen. INSTALATHLE DE [NCALZIRE Desi in cladirile MHC-urilor nu lucreaz personal permanent, este necesar si existe incalzire pe timp friguros, in mod special pentru a asigura temperatura optima functionarii aparaturii de comanda si control, dar si pentru personalul care face diverse interventii. incdlzirea se va realiza cu surse electrice care vor functiona tot in regim automatizat asigurénd temperatura prescrisa. lulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA 1.3. Informatii privind productia care se va realiza Caracteristicile MHC-urilor si productia estimatd sunt prezentate in tabelul urmator: Tronson I Tronson II MHCI MHC2 MHC3 tip agregat Pelton Pelton Banki numir turbine Tbuc Tbuc Tbue debit maxim instalat 0.25 m'/s 0,60 m/s TU ms putere instalati 450 kW 1000 KW 450 KW durata medie de utilizare | 7440 ore/an | 5000 ore/an | 5000 ore/an energia produsi estimati | 2357 MWh/an | 4000 MWh/an | 2000 MWh/an 1.4. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate ria prima o constituie apa preluata din Raul Alb, in conditiile stabilite prin Avizul de gospodirire a apelor, cu asigurarea in permanent’ a debitului de servitute. Conform studiilor efectuate de INHGA Bucuresti, obiectul comenzilor nr. 36/2012 si nr. 468/2012, caracteristicile hidrologice ale Raului Alb in zona de interes pentru aceasti lucrare si debitele de servitute care ramane dupa implementarea proiectului sunt: tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat id. HUNEDOARA Coroiesti, com. SALASU DE SUS, Nr. | Seetiunea de calcul | Quas, m7s, eu asig. de: | Quan ms) Qaama mis crt, - multianual 1% 3% T | - cota captare PI 17 64 0,770 0,180 2 ~~ cota captare P2- 0,952 0,215 Tulie 2013 Page 28 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului FG; OR|SC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA 2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA, CU PRECIZAREA COORDONATELOR STEREO 70 Din punct de vedere administrativ, proiectul “Construire si exploatare de microhidrocentrale pe Raul Alb” este amplasat pe teritoriul comunei Salasu de Sus, judeful Hunedoara. Din punct de vedere geografic, proiectul “Construire si exploatare de microhidrocentrale pe Raul Alb” este amplasat in sudul Depresiunii Hafegului, pe Raul Alb (cod cadastral IV-1.117.10) afluent de stinga al Raului Strei (cod cadastral IV-1.117). Din punetul de vedere al ariilor protejate si biodiversitatii, amplasamentul este situat in intregime in perimetrul Sitului ROSCI0236 Strei — Hafeg, sit aparfinind Refelei Ecologice Europene Natura 2000. Situl ROSC10236 Strei — Hafeg este inclus in perimetrul Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului. Cotele STEREO 70 pentru captarea PI: x= 440,572,862 y = 342.310,897 2 = 854,20 mdM Cotele STEREO 70 pentru MHC tronson I: x = 343.450,421 y= 443,261,418 z= 640,00 mdM Cotele STEREO 70 pentru captarea P2: x = 445762,896 y = 344695,454 z= 505,50 mdM Cotele STEREO 70 pentru MHC tronson II: x= 447424,509 44478,042 Tulie 2013 Page 2 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul ser autorului CON! ORISC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Valorile lungimilor segmentelor terenurilor, conform Extraselor de Carte Funciara, obtinute din proiectie in plan * Lungimile segmentelor sunt determinate in planul de proiectie ‘Stereo 70 si sunt rotunjite la metru * Distanta dintre puncte este formata din segmente cumulate ce sunt mai mici decat valoarea I metru Nr. Extras CF | Suprafata Punetinceput [Punet sfarsit | Lungime (mp) segment (m) 60377 25200 1 2 22 3 4 35 5 6 39 7 8 im 9 10 19 1 12 3 13 14 a 15 16 21 17 18 23 19 20 100 21 22 30 23 24 21 25 26 34 27 28 9 29 30 33 31 32 44 33, 1 34 2 3 21 4 5 39 6 7 13 8 9 21 10 mn 122 12 13 33, 14 15 43 16 17 42 18 19 34 20 21 37 2 23 29 24 25 25 26 27 20 28 29 19 30 31 26 32. 33, 28 Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA 60518 3080 1 2 5 2 3 38 3 4 13 4 5: 22 5 6 29 6 7 18 7 8 15 8 9 20 9 10 6 10 i SI iw 1 22 60100 8756 A, 2 153, 2 3 24 3 4 21 4 5 205 3 6 34 6 1 53, 60389 24744 i 2 23, 2 3 17 3 4 7 4 5 10 5 6 9 6 7 u 7 8 10 8 9 25 9 10 19. 10 ret 36 i 12 7 12 13 17 13 14 15 14 15 i 15 16 12 16 17 32 17 18 14 18 19) 29 19 20 13 20 21 14 21 22 18, 22 23 12 23 24 35, 24 25. 76 25 26 25 26 27 18, 27 28 24 28 29 24 Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA 29 30 15 30 31 46 31 32 30 32 33 18 33 34 4 34 35 14 35 36 B 36 37 21 37 38 17 38 39 17 39 40 20 40 4 19 41 42 14 42 43 12 43 44 1S 44 1 14 60655 10972 1 2 1B 2 3 12 3 4 34 4 2 38 3 6 20 6 7 24 7 8 17 8 9 19 9 10 22 10 i 30 in 12 31 12 13 6 fe) 14 20 14 15 15 15 16 15. 16 17 21 17 18 19 18 19 18 19 20 37 20 21 3 21 1 19 60537 2470 1 2 7 2 3 29 3 4 49 4 z 24 5 6 18 6 7 38 7 8 3 8 9 37 Tulie 2013 Page 32 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului ARISC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroi om. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA 9 10 18 10. im 19 i 12 21 12 13 35, 1B 1 20 60404 840 1 2 B 2: 3 47 3 4 12 4 5 22 5 6 10 6 7 17 7 1 20 3. MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN PP (din excavare, consolidare, dragare etc)SI CARE VOR AVEA LOC PE DURATA DIFERITELOR ETAPE DE IMPLEMENTARE A PP Investitia “Construire i exploatare de microhidrocentrale pe Raul Alb”, comuna Salasu de Sus, judetul Hunedoara este programatis si se execute esalonat, in doud etape succesive, fiecare cu durata de 6-8 luni luni. a) In etapa La se va executa intai drumul de acces pani la captarea PI pe terenul forestier al R. A. Romsilva, drum care va pleca din DAF VI. Lazului, inainte de podul de peste Raul Alb, apoi se vor executa componentele tronsonului I: captarea PI la cota 854,20 mdM, conducta de aductiune aferenta tronsonului I (care se va monta ingropat) intre cotele 854,20 mdM - 640,00 mdM i cliidirea centralei la cota 640,00 mdM care va adaposti MHC1+MHC2 cu toate echipamentele componente, bazinul de linistire, conducta de debusare. Amplasarea captarii P1, a conductei de aducyiune aferente tronsonului I si a clidirii centralei este aritaté in Planul de situajie - Conducta de aductiune 800 mm MHC Rau Alb, plansele 1, 2, 3, 4 si 5, scara 1:1000, Proiect — ‘Amenajarea hidroenergeticd de mica putere a Raului Alb -tronson 1 Salasu de Sus, faza avize, proiect elaborat de S.C. BELEVION GEOTOPO S.R.L.Deva. b) in etapa a H-a se va construi captarea P2 la cota 505,50 mdM, se va monta ingropat conducta de aductiune aferenta tronsonului II intre cotele 505,50 mdM - 450,00 mdM si clidirea centralei la cota 450,00 mdM care va adaposti Tulie 2013 Page 33 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, HUNEDOARA MHC3 cu toate echipamentele componente, bazinul de linistire, conducta de debusare. Amplasarea captarii P2, a conductei de aductiune aferente tronsonului II si a cladirii centralei este aratati in Planul de situafie - Conducta de aducfiune 900 mm MHC3, plangele 14, 15, 16 si 17, scara 1:1000, Proiect nr. 93/2012 — ‘Amenajarea energeticd de mica putere a Raului Alb, faza avize, proiect elaborat de S.C. PRO-COM B.J. IMPEX S.R.L. Bucuresti. Executia drumului de acces pana la captarea Pl in zona impadurita, drum care va avea latimea de 3 m, impune defrisarea unui numar de arbori (relativ putini, drumul urménd un traseu cu vegetatie forestier’ sdracd) pentru care se vor obfine aprobarile necesare precum si decopertarea solului de pe traseul drumului. Solul, fiind un sol de padure cu proprietiti speciale, se va imprastia de © parte si de alta a drumului, deci tot in padure, pentru a nu-i distruge proprietitile. Construirea drumului presupune lucrari de spargere, in cdteva zone, a unor stanci care coboara pana in albia raului si a unor bolovani mari de pe traseul drumului, lucrari care se vor executa cu excavatorul dotat cu picon gi cupa. Se va executa apoi nivelarea cu buldozerul si compactarea. Pe acest drum se vor transporta toate materialele necesare construirii captarii P1 si in ampriza lui se va monta 0 portiune din conducta de aductiune aferent tronsonului I. Construirea captirii P1 impune lucrari de terasamente in albie pentru devierea temporara apei raului in timpul executiei lucrarilor la captare. Constructia captarii presupune executarea cofrajelor, montarea armaturilor din fier beton, turnari de betoane, lucrari de finisare, apoi montarea armaturilor de inchidere / deschidere a circuitelor apei prin componentele captarii si a aparaturii de supraveghere si comanda. Construirea aductiunii din feava de ofel 800 mm inte captarea PI si MHC1+MHC2 inseam’ siparea transeei cu excavatorul cu cupi, asezarea unui strat uniform de nisip de 10 cm grosime pe fundul transeei, amplasarea si imbinarea prin sudura a tronsoanelor de jeava de ofel care alcatuiesc aductiunea, tumarea masivelor de ancoraj in punctele critice, asezarea unui strat de nisip p§na la 30 cm peste generatoarea superioari a conductei, apoi umplerea spafiului rimas cu materialul excayat si maruntit si compactarea acestuia. Se va folosi un Tulie 2013 Page 34 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA excavator cu Litimea cupei de 1000 mm pentru a minimiza volumul de material excavat, cit si suprafata afectati de practicarea acestei transei. Construirea cladirii care va adaposti MHC1+MHC2, bazinul de linistire si canalul de debusare presupun lucriri de umpluturi si nivelare pentru a aduce terenul la cota proiectatd, sipaturi pentru fundatii, lucrari de cofrare si montare armaturi din fier beton la elementele constitutive ale constructiilor, fixarea stilpilor prefabricati la clidire, turnarea betoanelor la fundatia cladirii si la celelalte elemente constitutive, montarea grinzilor din profile metalice si a elementelor de inchidere (pereti), si de acoperis, lucrari de finisare, montarea conductelor, a echipamentelor MHC1+ MHC? si a aparaturii de supraveghere si comanda. © alta portiune din conducta de aductiune aferenta tronsonului I se va amplasa pe marginea drumului forestier VI. Lazului (sau in ampriza drumului). fn continuare, conducta de aductiune se va amplasa pe un drum de pamant care se desprinde din el, apoi pe un terenuri folosite ca faneata si pasune. Pentru amplasarea conductei de aductiune pe margimea drumului forestier V1, Lazului este necesara defrisarea unei fasii de cca 1,4 m din arboretele care a crescut pe marginea lui, dupa obfinerea avizelor necesare. Se va sipa transeea, apoi conducta din ofel se va monta conform prescriptiilor prezentate in paragraful “III.4.2. Aducfiuni”. Pentru aceste lucrari se va folosi excavatorul cu cupa si budozerul. Construirea captirii P2 impune, de asemeni, lucrari de terasamente in albie pentru devierea apei raului in timpul execufiei lucrarilor la captare, deviere cu caracter temporar, in continuare, lucrarile sunt similare cu cele de la construirea captirii P1, cu deosebirea ci zona de amplasare nu este sténcoasd. Conducta de aductiune pentru MHC3, din pafsin © 900 mm, se va amplasa pe partea dreapta a raului, pe terenuri folosite ca pasune. Lucratile necesare montarii conductei de aductiune aferente tronsonului II sunt similare cu cele de la montarea aductiunii aferente tronsonului I, deosebirea constnd in faptul c& amplasarea se face pe terenuri cu folosinfade pasune. S&parea transeei pentru conducte de aductiune se va face cu un excavator cu latimea cupei de 1m. Iulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Construirea cladirii centralei MHC3 presupune lucrari de nivelare pentru a aduce terenul la cota proiectata, in continuare lucrarile sunt similare celor de la construirea cladirii centralei tronsonului I. Imediat dup& incheierea lucrarilor de construire se va proceda la executarea lucrarilor de reabilitare / reconstructie ecologic&, pentru minimizarea sau eliminarea impactului produs in perioada desfasurdrii lucririlor de construire. Situatia sintetica este prezentata in tabelul de mai jos: ‘Aefiunea ‘Suprafefe afectate | Suprafefe reconstra- | Diferenta, (mp) ¢ (mp) ite ecologic (mp) ‘Onganiziri de santier in 50 30 0 frontul de lucru Construire drum la 2440 > 2440 captarea PI Cllidiri tehnologice 353.9 = 3539 Captini 2223 = 2223 ‘Aductiuni 3975 3975 0 Refele (LES 20 KV) 285 285 0 Total 7326,2 4310 3016,2 Procentul afectat temporar sau definitiv din cadrul sitului Natura 2000 ROSC10236 Sterei-Hateg este prezentat sintetic in tabelul de mai jos: julie 2013 Page 36. PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului CON! ORISC ABI AUTOMOTION SRL —- CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA ‘Obiectiv Suprafaja aferenta Procent din ROSCI0236 (mp) Strei-Hateg,% (Organizari de santier in frontul 50 (redat) 0,000020 de lucru Construire drum Ta captarea PI 2440 0,000977 ‘Clidiri tehnologice 353,9 0,000142 Captiri 22,3, (0,000089. Aducfiunt 3975 (redat) 0,001592 Rejele (LES 20 KV) 285 0.000114 Total afectat 7326,2 0,002934 Total afectat permanent 3016,2 0,001208 Suprafetele ocupate de organizari de santier in frontul de lucru, LES si aductiuni vor fi afectate temporar, numai pe timpul execut&rii lucrarilor. Aceste suprafefe vor fi supuse actiunii de reconstructia ecologica. Lucrarile mai sus mentionate vor aduce urmatoarele modificari fizice: * Decopertarea solului vegetal * tasare Depozitarea solului vegetal decopertat se va face in zone special amenajate in interiorul amplasamentului Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului Page 37SC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA 4, RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PP (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile, etc) Apa necesara etapei de construire va fi asigurata din raul Alb. In timpul functionarii investitiei nu va fi consum de apa. 5. RESURSE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PP Pe Raul Alb nu exist balastiere si nici stati de preparare a betoanelor, deci nu putem afirma ca se vor folosi resurse naturale din aria naturala ROSC10236 Strei —Hajeg. In afard de apa, care va fi preluata din Raul Alb si va fi folosité in cantitai mici pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului care lucreaz& in santier si pentru punerea in opera a materialelor de finisare (mortare, gleturi), nu se vor folosi alte resurse naturale din aria naturali ROSC10236 Strei — Hateg. Apa folosita la producerea energiei electrice nu se consuma si nu se impurifica, ea fiind redat integral in rau dupa uzinare. Tulie 2013 Page 38 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului TarSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA 6. EMISH SI DESEURI GENERATE DE PP (in apa, in aer, pe suprafata unde sunt depozitate deseurile)SI MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA Conform HG nr, 45/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului “Construire si exploatare de microhidrocentrale pe Raul Alb”, comuna Salasu de Sus, judejul Hunedoara” se incadreazé in Anexa nr. 2, pet. 7, lit. h) “instalafii pentru producerea energiei hidroelectrice”. Proiectul mentionat intra sub incidenfa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sAlbatice, cu modificarile si completarile ulterioare. Proiectul mentionat nu intri sub incidenfa OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (Directiva IPPC), mu intra sub incidenta HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substanfe periculoase (Directiva SEVESO II), nu intr’ sub incidenfa HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor misuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitifi si instalafii, nu intra sub incidenfa HG nr. 4541/2003 privind stabilirea unor misuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere (Directiva LCP), intra sub incidenga legislatiei privind apele, aerul si deseurile. Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA EMISII APA In timpul implementarii proiectului Pentru lucrarile de construire a amenajarii hidroenergetice Raul Alb se foloseste apa in scopuri tehnologice eventual la stropirea betonului turnat pentru desfaisurarea corect4 a procesului de intirire pe timp cilduros, la prepararea materialelor folosite la lucrarile de finisare si, dacd va fi necesar, pentru stropirea terenului pentru micsorarea cantitatii de praf degajate. Cantititile de apa sunt mici gi se preiau din Raul Alb. Nu rezulta ape uzate tehnologice. Apa pentru igiena personalului care realizeazA aceste lucriri se ia cu gile{ile din Raul Alb. Igiena personalului se rezuma, in general, la spalatul pe maini si pe fafa. Se lucreaz& in conditii de santier, nu vor exista instalafii de dus. Debitul de ape uzate rezultate de la igiena sumard a personalului care lucreaza in santier sunt mici, apele sunt slab impurificate. Poluantii caracteristici sunt: suspensiile in concentratie de cca 100 mg/l si substanfele organice biodegradabile (CBOS) in concentratie de cca 80 mg/l Aceste ape se vor colecta in mai multe bazine amplasate in punctele de lucru de unde se vor transporta si goli la cea mai apropiata statie de epurare din zona, Pentru necesitatile firesti se vor aduce toalete ecologice. Nu vor exista deversiri de ape uzate in cursurile de apa sau in panza freaticd, deci factorul de mediu apa nu va fi afectat, Desi exist posibilitatea unor scurgeri de carburant sau ulei ca urmare a aparitiei unor defectiuni accidentale la utilajele si mijloacele de transport care vor fi folosite la aceste luerari, se apreciaz& ca scurgerile pot fi extrem de mici si factorul de mediu apa nu va fi afectat, o potentiald poluare existand doar pentru sol, pe suprafete foarte reduse. Concluzie In cadrul lucrarilor de constructie se vor utiliza cantitati mici de apa astfel activitatea de amplasare a obiectivului nu creaza impact asupra factorului de mediu apa. Julie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seri il autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA In timpul functionarii investitie’ in timpul exploatirii MHC-urilor nu va exista un consum permanent cat de cat semnificativ de apa in scop menajer. Nu va exista nici consum tehnologic. ‘Nu va exista personal permanent de exploatare ci doar un numir redus de personal de inspectie tehnic& periodica si executare a unor lucrari de intretinere. Pentru spalatul pe mAini si pe fafa sau pentru baut se vor folosi cantitati reduse de apa preluate direct din rau sau aduse in pet-uri, cerinfa de apa find insignifianta. Nu vor exista dusuri sau alte instalafii igienico-sanitare complexe ci doar toalete ecologice pentru necesitafile firesti ale personalului care executa aceste jucrari. Sistemele de ungere a hidroagregatelor (turbind + generator) sunt astfel concepute ca si in caz de spargere a circuitelor, uleiul s4 nu poata veni in contact cu apa. Sunt prevazute sisteme de colectare si recuperare a eventualelor scurgeri de ulei (cuve) Tulie 2013 Page PROPRIETATE INTELECTUALA. ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autorului cuSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Cor com. SALASU DE SUS, jud. l'UNEDOARA EMISII AER In timpul implementarii proiectului Sursele de poluare atmosferica pe timpul realizarii proiectului “Construire si exploatare de microhidrocentrale pe Raul Alb”, comuna Salasu de Sus, judetul Hunedoara, sunt constituite din emisiile de gaze de esapament de la utilajele si mijloacele de transport utilizate la lucrarile de construire si din mici degajari de praf. Pentru calculul emisiilor de poluanti atmosferici s-a luat in considerare situatia cea mai defavorabild, adica lucrarile ce se vor executa pe tronsonul cel mai greu si in ipoteza in care toate utilajele si mijloacele de transport programate vor lucra simultan. Desigur, programarea numarului de utilaje va tine seama de volumul de lucrari de executat dar si de faptul c utilajele nu trebuie s& aiba timpi mori. Tronsonul cel mai dificil este tronsonul I captare Pl — cladire MHCI+MHC2, pe care se va lucra simultan in mai multe puncte, Ludm in caleul 3 puncte de lucru, spre exemplu, constructie drum la captarea Pl, amplasare conduct4 de aductiune in zonele cu pasuni si fanefe, constructie cladire centrala tronson I (MHC1+MHC2). Intereseazi numai emisiile care au loc in perimetrul santierului nu si de pe drumurile publice. Carburantul folosit este motorina care are un continut de sulf de maxim 0,2%. Poluantii caracteristici sunt constituiti din particule, dioxid de sulf, monoxid de carbon, oxizi de azot, poluanti organici persistenti (POP) si compusi ai metalelor grele, indeosebi cadmiu (Cd) din gazele de esapament, Debitele masice medii orare de poluanti rezultati de la functionarea utilajelor si mijloacelor de transport, conform programului de desftisurare a activitatii, in ipoteza functionarii concomitente a acestor utilaje, sunt: Tulie 2013 Page 42 PROPRIETATE INTELECTUALA. ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Sura ; Debit masic, yh ‘NOx SOz PM POP | ca Toate sursele 22348 39,67 370,4 0,1877 | 0,000529 {in realitate debitele masice orare ale acestor poluanti sunt mai mici pentru cA aceste utilaje nu lucreaz& concomitent. ‘Sursa este nedirijaté, adicd aerul impurificat nu este preluat si evacuat printr-un sistem de exhaustare. Acesti poluanti evacuafi cu gazele de esapament se raspéndese liber in atmosfera. Pentru incadrarea in emisiile calculate este necesar sa se foloseasca utilaje si mijloace de transport performante, cu emisii reduse de poluani si si se fac& intretinerea si repararea corespunzatoare a lor. Cantitajile de praf degajate in timpul lucririlor de realizare a obiectivului pot fi diminuate drastic prin umectarea terenului. Se apreciazd c poluarea cu praf nu va crea disconfort. In timpul functionarii investitiei Activititile care se constituie ca surse de impurificare a atmosferei in timpul exploatirii amenajarii Hidroenergetice Raul Alb sunt cele legate de transportul diferitelor materiale si echipamente pentru lucrarile de intretinere la construcfii sau mici reparatii la echipamente. Reparatiile mari la echipamentele amenajarii se fac de unititi specializate in atelierele acestora, deci echipamentul defect se demonteazi si se transport la unitatea care executi reparatiile. Se apreciaz& c& transporturile pentru lucrarile de intrefinere se fac rar, in medie o cursa la cdteva saptamani sau chiar mai rar. Mai trebuie luat in calcul si transportul personalului care face inspectii tehnice si operatii de intretinere. $i in acest caz se face 0 cursa la céteva zile si, de obicei, cu mijloace de transport de capacitate mica. Tulie 2013 Page 43, PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului M CU meSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Se poate aprecia c& sursele de poluanti pentru aer in timpul exploatarii amenajarii hidrotehnice Raul Alb sunt cu totul nesemnificative. ZGOMOT In timpul implementarii proiectului Sursele de zgomot o si constituie circulafia mijloacelor de transport. Nivelul de zgomot produs de autocamioane de 5 t, este de 88 dB(A). Nivelul de zgomot la primul receptor protejat va fi L2 = L1 — 20 Ig rl/r2 = 88 — 46 = 42 dB(A) Rezult& : conform STAS 10009 — 1998 ca valoarea lui L2 este mai mic decat cel admis, In timpul functionai Surse * traficul auto * functionarea instalatiilor Data find natura investitiei, sursele de zgomot sunt amplasate in spatiu inchis. Amenajari si dotéri pentru protectia impotriva zgomotului si vibratii Nu sunt prevazute dotari speciale pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor, acestea nefiind necesare. Nivelul de zgomot si vibragii la limita incintei obiectivului sila cel mai apropiat receptor protejat Nivel de zgomot datorat activitatii obiectivului : nivelul de zgomot la sursa generatoare (la 1 m de surs& ) conform * Mediului incojurator , vol IIT nr, 4-1992 sunt : * nivelul de zgomot maxim datorat functionarii instalatiilor nivelul de zgomot max. datorat traficului rutier pe traseul intrare ~iesire 65-70 dB(A) Nivelul de zgomot echivalent la limita incintei se objine cu formula L2=L1~20 1g (rl /r2) Tulie 2013 Page 44 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL —- CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, co sALASU DE SUS, HUNEDOARA Unde : L1 — nivel de zgomot cunoscut determinat la distanta rl de sursa 70 dB(A) L2 - nivelul zgomotului la distanja r2 de sursa 12 - distanta limita pina la limita incintei L2 = 70-20 lg 20= 43,97 dB (A) Conform STAS 10009-88 nivelul de zgomot maxim admis la limita incintei este 65 dB(A) DESEURI In timpul implementarii proiectului Deseurile din faza de constructie sunt in general resturi de materiale de constructie si sunt deseuri nepericuloase. Acestea pot fi, spre exemplu, resturi de lemn de la cofraje sau ambalaje de lemn, resturi de betoane intirite (bavuri), resturi metalice, ambalaje de carton in care s-au adus diverse dispozitive etc. Cantitafile sunt mici si deseurile se refolosesc in cea mai mare parte sau se valorificd, de obicei nu se ajunge la eliminare prin depozitare pe depozite de deseuri specializate. Este posibil sa existe si un excedent de pamént rezultat de la s’paturi, dar acest pamént nu-l putem considera deseu pentru cd nu este contaminat cu substante periculoase si se foloseste la Iucrarile de amenajare a terenului pe suprafetele pe care se amplaseaz constructiile amenajarii hidrotehnice. in timpul realizarii obiectivului rezulti si deseuri menajere care se colecteaz in containere gi se ridic& de unitati specializate. Managementul adecvat al deseurilor din constructii inseamn colectarea selectiva, amenajarea de spafii pentru depozitarea lor temporara, iar eliminarea / valorificarea deseurilor si se fac in conformitate cu legislatia in vigoare. Tulie 2013 Page 45 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA In timpul functionarii investitiei Deseurile rezultate in timpul functionarii amenajarii hidroenergetice sunt - Uleiuri uzate rezultate din instalatiile de ungere agregatelor producatoare de energie. Acestea fac parte din categoria deseurilor periculoase cod 13 02 06 (uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere). ~- Deseuri metalice rezultate din activitatile de intretinere si reparafii ale instalafiilor amenajarii hidrotehnice. Acestea fac parte din categoria deseurilor nepericuloase cod 17 04 07 (amestecuri metalice). - Piese si subansamble rezultate de 1a operatiile de intretinere si reparafii ale echipamentelor electrice si electronice. Acestea fac parte din grupa 16 02 (deseuri de la echipamente electrice si electronice). Dac& aceste deseuri sunt periculoase sau nepericuloase se va cunoaste dupa elaborarea PTDE. - Deseuri solide (plutitori) de la gratarele instalatiilor de captare. Acestea sunt deseuri biodegradabile si fac parte din categoria deseurilor nepericuloase care pot fi asimilate cu codul 19 09 01 (deseuri solide de la filtrarea primar si separarea cu site), - Deseuri menajere rezultate ocazional de la personalul care executd inspecfiile tehnice si operafiile de intretinere si reparatii. Acestea fac parte din categoria deseurilor nepericuloase cod 20 03 01 (deseuri municipale amestecate). Modul de gospodirire a deseurilor Uleiurile uzate, deseurile metalice, piesele si subansamblele rezultate de la operatiile de intreyinere si reparatii ale echipamentelor electrice se colecteazi selectiv si se predau la unitai specializate in colectarea unor astfel de deseuri. Pentru plutitorii colectati de la gratarele instalafiilor de captare se vor amenaja platforme de depozitare unde se vor biodegrada natural, dupa care pot fi folosite ca ingrasamént agricol. Deseurile menajere se preiau de unitatea local de salubritate cu care beneficiarul va incheia un contract. RR Iulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Cor om. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA SOL $I SUBSOL In timpul implementarii proiectului Sursele potentiale de poluare pentru sol, subsol si ape freatice in timpul realizarii proiectului “Construire si exploatare de microhidrocentrale pe Raul Alb”, comuna Salasu de Sus, judetul Hunedoara, sunt: ~ lucrarile de constructii propriu-zise prin care stratul de sol vegetal de pe suprafefele unde se aceste executa lucrari va fi afectat la modul fizic, afecténdu-i structura, textura si alte proprietati care-l fac propice dezvoltarii plantelor, in urma unor actiuni de natura mecanicd: sapaturi, nivelari, compactari etc; - folosirea la lucrarile de constructii a unor utilaje si mijloace de transport necorespunz&toare, neverificate tehnic in conformitate cu prevederile legale, cu emisii ridicate de poluanti sau cu defectiuni; - deversarea apelor uzate fecaloid menajere rezultate in timpul realizarii obiectivului direct pe sol sau in subsol, folosind latrine sapate direct in pamant; = deversarea pe sol a unor cantitati de produse petroliere ca urmare a aparitiei unor defectiuni accidentale la utilajele si mijloacele de transport; = necolectarea deseurilor rezultate din activitatea de constructii sau colectarea neselectiva si depozitarea lor direct pe sol; = neinstruirea personalului in ceea ce priveste misurile de protectia mediului ce trebuiesc luate si respectate in activitatea de pe santier. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului pe timpul realizirii obiectivului Dintre lucrarile necesare pentru protectia calitatii solului, enumeram: = decopertarea stratului de sol fertil de pe suprafefele pe care se vor executa lucrari, depozitarea lui corespunzatoare, urmata de refolosirea lui la reconstructia spafiilor verzi afectate de lucrari sau a altor zone degradate; - depozitarea materialelor ce vor fi folosite in activitatea de constructii sé se faci numai in zonele special desemnate prin organizarea de santier; Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul ser Page 47SC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jui |{UNEDOARA ~ alimentarea cu carburani si ulei a utilajelor si mijloacelor de transport se va face, pe cat posibil, in baza din organizarea de santier sau direct la statiile de distributie a carburantilor, nu pe santier; ~ pentru alimentarea cu carburanti a utilajelor care nu pot fi transportate in baza se va instrui si supraveghea personalul care executd alimentarea pentru a evita deversarile de carburanti; - se vor asigura materiale absorbante pentru colectarea eventualelor scurgeri accidentale de produse petroliere; - utilajele si mijloacele de transport care lucreazA in santier vor trebui si fie in buna stare, cu inspectia tehnica la zi si cu emisii de poluanti in limitele prevazute in cArtile tehnice; ele vor fi verificate zilnic, inainte de ‘inceperea lucrului, si intrefinute corespunzitor pentru a evita aparitia unor defectiuni accidentale si scurgeri de produse petroliere; - se va institui un management adecvat al deseurilor din constructii, se vor amenaja spatii speciale pentru depozitarea lor temporar iar eliminarea / valorificarea deseurilor se va face in conformitate cu legislatia in vigoare. Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA In timpul functionarii investitiei ‘Sursele poteniale de poluare pentru sol-subsol in timpul function’rii obiectivului sunt: - folosirea unor autovehicule in stare necorespunzatoare pentru transportul personalului si materialelor pentru reparajii si intretinere pe parcursul functionarii amenajarii hidrotehnice Raul Alb, neverificate conform legii, cu defectiuni, lucru care ar putea avea ca rezultat deversarea pe sol a unor cantitafi de produse petroliere si emisii de poluanti peste limitele admise; = un management defectuos al deseurilor rezultate in timpul functionarii amenajarii hidoenergetice Raul Alb; - neinstruirea si neverificarea personalului in ceea ce priveste masurile de protectia mediului ce trebuiesc luate si respectate in activitatea de exploatare a amenajarii hidroenergetice. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului pe timpul functionarii obiectivului - se va institui un management adecvat al deseurilor rezultate in timpul exploatirii, in conformitate cu legislafia in vigoare; = utilajele si mijloacele de transport care sunt folosite pentru deservirea amenajairii hidroenergetice vor trebui sa fie in bund stare, cu emisii de poluanti care 4 se incadreze in normele prevazute in carjile tehnice si cu inspectia tehnicd la zi, pentru a evita aparitia unor defectiuni accidentale, - alimentarea cu carburanti a utilajelor care deservesc amenajarea hidroenergetica se va face numai la statiile de distributie carburanti autorizate; - se vor asigura materiale absorbante pentru colectarea eventualelor scurgeri accidentale de produse petroliere; - se va instrui, constientiza si verifica personalului in ceea ce priveste misurile de protectia mediului ce trebuiesc luate si respectate in activitatea de productie. lulie 2013 Page 49, PROPRIETATE INTELECTUALA 4 ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, ju IUNEDOARA 7. CERINTE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUTIA PP (categoriade folosinta a terenului, suprafetele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de catre PP, de exemplu, drumuri de acces, tehnologice, amprica drumului, santuri si pereti de sprijin, efecte de drenaj ete) Investitia obiectul proiectului “Construire si exploatare de microhidrocentrale pe Raul Alb”, comuna Silasu de Sus, judeful Hunedoara, inclusiv organizarea de santier, se va realiza numai pe terenurile preluate de beneficiar prin cumparare, prin concesiune sau prin alte forme. Captarea P1 si o parte din aductiunea pentru MHC-ul de la cota 640.00 mdM Vor fi amplasate pe un teren cu folosin{a forestier’, restul obiectelor amenajatii hidroenergetice vor fi amplasate pe terenuri cu folosinta de fanefe si pasune. Amplasarea obiectelor AH este prezentata in parafgraful 3-Modificarile fizice ce decurg din aplicarea proiectului si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului si in Planurile de situajia menfionate Suprafata afectati de proiect este redusa: sdpaturile pentru conductele de aductiune vor afecta o suprafata de cca 3975 m’, pentru construirea drumului de acces la captarea PI va fi afectata o suprafafa de cca 2440 m?, * pentru captiri in albia minora a raului (deci inclusiv luciul de apa) de cca 222,3 m’, * pentru LES 20 KV (livrare energie) cca 285 m? iar * pentru constructiile aferente MHC-urilor cca 353,9 m?. Situatia sintetica a ocuparii terenurilor, temporar sau definitiv, este prezentata in tabelele de mai jos; Tulie 2013 Page 50 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului /) col ORIGIiSC ABI AUTOMOTION SRL ~ CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiest! i, com. SALASU DE SUS, ju |UNEDOARA ‘Aefiunea ‘Suprafeje afectate | Suprafefe reconstru- | Diferenta, (mp) (mp) ite ecologic (mp) Organizari de santier in 50 50 0 frontul de lucra ‘Construire drum la 2440 - 2440 captarea P1 Cladiri tehnologice_ 353,9 = 3539 Captii 222.3 E 222.3 ‘Aduefiuni 3975 3975 0 Rejele (LES 20 KV) 283 285 0 Total 73262, 4310 3016.2, Procentul afectat temporar sau definitiv din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI10236 Sterei-Hateg este prezentat sintetic in tabelul de mai jos: ‘Obiectiv, Suprafafa aferenti | Procent din ROSC10236 (mp) Strei-Hateg,% ‘Organiziri de santier in frontul 30 (redat) 0,000020 de lucru Construire drum Ja captarea PI 2440 (0,00097 Cladiri tehnologice 353,9 0,000142 Captiri 22,3 (0,000089 ‘Aduefiuni 3975 (redat) 0,001592 Rejele (LES 20 KV) 285 0,000114 Total afectat 73262 0,002934 Total afectat permanent 30162 0,001208 Suprafejele ocupate de organizari de santier in frontul de Iucru, LES si aductiuni vor fi afectate temporar, numai pe timpul executirii lucrarilor. Aceste suprafefe vor fi supuse actiunii d Tulie 2013 le reconstructia ecologica. PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scrisSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA 8 SERVICH SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de inalta tensiune etc, mijloacele de constructive necesare), RESPECTIV MODALITATEA IN CARE ACCESAREA ACESTOR SERVICI SUPLIMENTARE POATE AFECTA INTEGRITATEA ARIE NATURALE DE INTERES COMUNITAR In cadrul proiectului nu sunt prevazute lucrari de dezafectarea/reamplasarea de conduete, linii de inalta tensiune etc, 9. DURATA CONSTRUCTIEI, FUNCTIONARII, DEZAFECTARII PROIECTULUI SI ESALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PP Amenajarea hidroenergetic& care face obiectul proiectului “Construire si exploatare de microhidrocentrale pe Raul Alb”, comuna ‘Salasu de Sus, judeyul Hunedoara”, este programata a se executa in doua etape succesive, fiecare cu durata de 6-8 luni, asa cum a fost prezentat in paragraful 3. Amenajarea hidroenergetica este proiectat’ sit functioneze 0 perioada foarte indelungata (60 ani sau mai mult), de fapt atdta timp cat va fi rentabila producerea energiei electrice prin valorificare potentialului hidroenergetic al Réului Alb. Practic, la aceast& dat nu se pune problema incetarii definitive a activitaii intr-un timp previzibil, deci nici problema lucririlor de refacere a amplasamentului la incetarea activitatii. {in principiu, aceste lucrari vor consta in demontarea echipamentelor si utilajelor, demolarea constructiilor si aducerea vaii réului in zona in care a fost afectati (de fapt, numai in zona captarilor) la 0 stare cat mai apropiatd de cea pe care a avut- © la inceperea investitiei, cu luarea tuturor masurilor pentru evitarea poluarii solului, subsolului gi a apelor. Iulie 2013 Page 52 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului CON) oRSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, cor sALASU DE SUS, j HUNEDOARA Prevederile legale actuale obliga pe beneficiar s4 anunfe autoritatea competent de protectia mediului de intenjia de incetarea activitajii iar autoritatea competent s& dispund masuri in conformitate cu prevederile legale. * Durata constructiei va fi 6-8 de luni de la obtinerea autorizatiei de construire. * Funetionarea obiectivului va fi pe termen nedeterminat * Dezafectarea proiectului, in cazul nefunctionari, va fi de 6 luni 10, ACTIVITATI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTARII PP Activitatea generata prin implementarea proiectului va fi obtinere energie electrica prin folsirea energiei cinetice si potentiale a cursului de apa Raul Alb. Nu este prevazutd dezvoltarea altor activitati conexe ca urmare a implamentarii_ proiectului. 11. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI Nu este cazul. 12, CARACTERISTICILE PP EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PP CARE ESTE IN PROCEDURA DE EVALUARE SI CARE POATE AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR La data elaborarii acestei documentatii nu este cunoscuta existenfa altor proiecte (propuse sau in executie) care ar putea genera un impact cumulatic cu priectul care face obisctul acestei evaluari. 13. ALTE INFORMATI SOLICITATE DE CATRE AUTORITATEA COMPETENTA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, cor sALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA b., INFORMATIA PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 1, DATE PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea PP etc. Situl Natura 2000 ROSCI0236 Strei — Hateg are suprafata de 24968 ha, este situat in intregime din teritoriul judetului Hunedoara gi se intinde pe teritoriul administrativ al urmétoarelor comune si orase: Baru (46%), Bretea Romana (<1%), General Berthelot (9%), Hateg (33%), Lupeni (<1%), Pui (33%), ‘Sant&maria-Orlea (4%), Salasu de Sus (32%). Localizarea sitului: * Coordonatele sitului Latitudine Longitudine N 45° 26' 26" E 23° 2'37" + Altitudine (m) Min. Max. Med. 282 1867 905 * Regiunea biogeografic Alpina, continentala Situl ROSCI0236 Strei — Hafeg este constituit din trei areale distincte: unul situat in partea de sud a Geoparcului, altul situat in partea de sud-est si al treilea situat in nordul Geoparcului. Tulie 2013 Page 54 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, j i|UNEDOARA - un areal, cel mai mare, in partea de sud a Geoparcului, care se invecineazd la sud cu Parcul National Retezat si Munfii Retezat, la nord-est se intinde pana aproape de DN66 Simeria — Hafeg — Petrosani iar la nord urmareste aproximativ linia satelor Parosi, Rau Mic, Rau Barbat, Uric, Baru; in acest areal sunt careacteristice padurile de fag cu carpen si pajistile naturale; - un al doilea areal in partea de sud-est a Geoparcului, care se intinde Ja sud-vest dincolo de DN66 Simeria - Hateg — Petrosani si se fnvecineazi la nord-est cu Parcul Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina; - un al treilea areal, cel mai mic, situat in nordul Geoparcului, cuprinde teritorii la nord si est de orasul Hateg. Proiectul “Construire si exploatare de microhidrocentrale pe Réul Alb, sat Corviesti, comuna Sdlasu de Sus, judetul Hunedoara” este amplasat in arealul situat in partea de sud a Geoparcului, pe un teritoriu aflat in extremitatea sudica a Depresiunii Hafegului si pe panta de racord cu Muntii Retezat. Sub aspectul biodiversititii, arealul sudic unde este amplasat proiectul, se afla la contactul dintre bioregiunea alpina si bioregiunea continentala. Harta regiunilor biogeografice ale Europei pe teritoriul Roméniei (MMGA) Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seriSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extra’ Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA fn arcalul sitului Strei-Haeg sunt caracteristice ecosistemele specifice etajului nemoral care, in general, in fara noastr se intinde de la altitudini de (200) 300 pana la 1300 (1450) m, ocupand dealurile si partea mijlocie a munjilor. in arealul sudic al sitului Strei-Hajeg, in zona muntoasa se intdlneste ecosistemul padurilor de fag (Fagus silvatica) cu carpen (Carpinus betulus). in acest ecosistem se mai intalnese diseminate si alte foioase: paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra) $i cu totul sporadic chiar specii de risinoase (Abies alba). Fagul prefer’ pantele cu expunere nordicd, cu umiditate indestulatoare, cu nebulozitate mare, ierni nu prea aspre. Caracterul umbros al pidurilor de fag nu permite dezvoltarea mare a etajului arbustilor si a vegetatiei ierboase. Speciile de arbusti aproape cA lipsesc in fiigete. Se intdlneste alte plante: murul (Rubus hirtus) pochivnicul (sarum europaeum), micrigul iepurelui (Oxalix acetosella), coltisor (Dentaria bulbifera), ferigs (Arthirum felix - femina) mierea ursului (Pulmonaria rubra ), muschi de pamént (Polytrichum comune) malaiul cucului (Luzula luzuloides). {in continuare, in zona munceilor, a dealurilor piemontane si a cémpiei Piemontane jnalte se intélneste ecosistemul pasunilor si finefelor in care coexist arbori specifici zonei si tuférisuri, La poalele padurii de fag, in zona insorita, apare arinul negru (Alnus glutinosa), mesteacinul (Betula pendula), speci foarte raspandite. Mai apare ciresul salbatic (Cerasus avium var sylvestris), parul p&duret (Pyrus pyraster), in lunci apare saleia (Salix sp.), plopul (Populus sp) etc. In stratul de arbusti se intélneste piducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana), sangerul (Cornus sanguinea), lemnul céinese (Ligustrum vulgare), macesul (Rosa canina), murul (Rubus fruticosus), porumbarul (Prunus spinosa), calinul (Vilburnum opulus). Stratul ierbos cuprinde paiusul (Deschampsia flexuosa) soparlita (Veronica longifolia), rogoz (Carex montana), iatbi deasi (Poa nemoralis), urzica (Urtica sp), pecetea lui Solomon (Polygonatum odoratum), p&ius rosu (Festuco rubrae), iarba cémpului (Agrostis capilaris), izma broastei (Mentha Tulie 2013 Page 56 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autorului CONFO! ORIGSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA aquatica) iarba rosie (Polygonum persicaria) si foarte mult& ferigh de c&mp (Pteridium aquilinum) etc. Lumea animala este alc&tuiti din specii cu un areal larg ce cuprinde si spatii intinse din celelalte etaje biogeografice. Exista multe mamifere rozatoare (veverite, iepuri etc), vulpi, lupi, jderi de padure, mistreti, cdprioare, ursi etc., numeroase pasiri specifice ecosistemelor amintite si insecte concentrate mai ales in litiera si substrat etc. in ceea ce priveste factorii abiotici, dup cum rezulta si din cele ardtate anterior, in ambele ecosisteme prezentate sunt cam la fel, deosebirile fiind de nuanf&. Clima este, evident, de acelasi tip, temperat continental’. Temperaturile medii anuale oscileazi intre 6 - 8°C, poate spre limita minima in zona padurilor din cauza acoperirii cu vegetatie forestiera care face ca razele solare si patrunda mai greu pand la sol, insolafia find mai puternica in zona pasunilor si finefelor. Precipitatiile medi multianuale sunt in jur de 800 mm, evapotranspirajia find mai mare in etajul padurilor. Solurile caracteristice sunt acide sau puternic acide, pH-ul ajungand chiar sub 5. Desigur, aceste ecosisteme sunt puternic antropizate, in cadrul arealului existénd zone de locuire numeroase, drumuri de acces, terenuri agricole cultivate, diferite alte activitai cum ar fi exploatarea lemnului, a unor materiale de constructie etc. Implementarea proiectului “Construire si exploatare de microhidrocentrale pe Raul Alb, sat Coroiesti, comuna Séilasu de Sus, judeful Hunedoara” nu se face, asadar, intr-o suprafaa in care ecosistemele sd se afle intr-un facies natural primar. Tulie 2013 Page 57 PROPRIETATE INTELECTUALA ) ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL ~ CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB ~ amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Habitatele pentru care a fost desemnat situl de importanfiét comunitard ROSCI0236 Strei-Hafeg sunt prezentate in Formularul standard Natura 2000, cu precizarea cA datele de mai jos se refer la toate cele trei areale amintite, care aparin sitului. Conform acestui formular exist cinci tipuri de habitate in situl ROSCI0236 Strei-Hateg. Acestea sunt rezumate in tabelul de mai jos Tipurile de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0236 ‘Strei-Hajeg, si procentul ocupat din suprafafa sitului Cod Ti % 8310 | Pesteri in care accesul publicului este interzis H =H | 91Y0 | Piduri dacice de stejar si carpen 6240* | Pajisti stepice subpanonice [ 9110 | Paduri de fag de tip Luzwlo-Fagenum 3 9170 | Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 05 Caracterizarea succinté a habitatelor de desemnare: 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis. Acest tip de habitat ocupa 1% din situl de interes comunitar. CLAS. PAL.: 65 1) Pesteri inchise accesului public, inclusiv lacurile si izvoarele subterane ale acestora, ce ad&postese speci specializate sau strict endemice, sau care au o important deosebiti pentru conservarea speciilor din Anexa II (ex. lilieci, amfibieni). 2)Plante: numai muschi (ex. Schistostega pennata) si tapete de alge la intrarea in pesteri. Iulie 2013 Page 58 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL — CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS. jud. HUNEDOARA ‘Animale: Fauna cavernicoli foarte specializati i strict endemica. Include forme relicte subterane ale unei faune care s-a diversificat in afara pesterilor. Aceasta fauna este in principal format din nevertebrate care traiesc exclusiv in pesteri gi in apele subterane. Nevertebratele terestre cavernicole sunt in principal coleoptere, aparfindnd mai ales familiilor Bathysciinae si Trechinae, care sunt carnivoresi au o distributie foarte limitata. Nevertebratele acvatice cavernicole constituie 0 fauna strict endemicd’, dominata de —_crustacee (Isopoda,Amphipoda,Syncarida,Copepoda)si includ numeroase fosile vii. De asemenea, se intalnesc moluste acvatice, apartinand familiei Hydrobiidae. ____ 910 Paduri dacice de stejar si carpen. Acest tip de habitat ocupa 2 % din situl de interes comunitar. CLAS. PAL.: 41.2C 1) Paduri de Carpinus betulus (carpen) si diverse specii de Quercus (stejar), de pe versanfii $i piemonturile Carpatilor Orientali si Meridionali, si din podisurile din vestul Ucrainei; paduri extrazonale, adesea izolate, de stejar si carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepa est-panonica si vest-ponticd si din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizeazi printr-un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto si, in est, de specii pontice (euxinice). 2) Plante: Carpinus betulus (carpen), Quercus robur (stejar), Q petraea (gorun), Q dalechampii (gorun), Q. cerris (cet), Q.frainetto (garnig8), Tilia tomentosa (tei argintiu), Pyrus eleagrifolia (specie de par pitic), Corinus coggygria (scumpie), Stellaria holostea (iarb% moale),Carex pilosa (specie de rogoz), C. brevicollis (specie de rogoz), Carpesium cernuum (gulerasi), Dentaria bulbifera (coltisor), Galium schultesii (sanziene de p&dure), Festuca heterophylla (specie de paius), Ranunculus auricomus (buruiand de nou’ daturi), Lathyrus hallersteinii (\intea pratului), Melampyrum bihariense (sor cu frate), Aposeris foetida (salata cfinilor), Helleborus odorus (spanz verde). HAR R4124, R4125, R4126, R4143, R4147 Veg Aro orientalis-Carpinetum (Dobrescu et Kovées 1973) Tauber 1992; Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum (Borza 1941) S06 1964 em. Coldea 1975; Evonymo nanae-Carpinetum (Bora 1937) Seghedin et al. 1977; Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extrayilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, j id. HUNEDOARA 1988; Ornithogalo-Tilio-Quercetum Dihoru 1976; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sarbu 1978, NrSCI 34 6240* Pajisti stepice subpanonice. Acest tip de habitat ocupa 0,5% din situl de interes comunitar. CLAS. PAL.: 34.315 1) Pajisti de step’, dominate de graminee cespitoase, camefite si alte plante perene, ale alianfei Festucion valesiacae si altor cenotaxoni afini, Aceste comunitati xeroterme sunt dezvoltate pe pante sudice, cu soluri avand profil A- C, pe substrat sténcos si straturi sedimentare argilo-nisipoase imbogatite cu pietris. Aceste pajisti au origine partial naturala, partial antropogenica. 2) Plante: Festuca valesiaca (paius stepic), Allium flavum (hajma pasareasc’), Gagea pusilla (scanteiu\i joasi), Hesperis tristis (mirodenie), Iris pumila (ratisoara), Ranunculus illyricus (tranjoaica), Teucrium chamaedrys (dumb3t), Medicago minima (vartejul pamAntului sau lucerna mica), Helianthemum canum (iarba osului), Poa badensis (firuj3), Scorzonera austriaca (liptiuc’), Potentilla arenaria (scrantitoare), Seseli hippomarathrum (smeoaie), Alyssum alyssoides (ciucusoar’, albita), Artemisia austriaca (pelinija), Chrysopogon gryllus (sadina), Astragalus austriacus (specie de muschi), A. excapus, A. onobrychis, Oxytropis pilosa (luntricicd), Daphne cneorum (timaité), Iris humilis subsp. arenaria (itis), Carex humilis (rogoz), Festuca rupicola (iarba calului), Stipa capillata (nagar, bucsau), S. joannis (colilie), Botriochloa ischaemum (barboas). HdR R3414, R3415, R3501 ‘Veg Medicagini minimac-Festucetum valesiacae Wagner 1941, Pulsatillo-Festucetum rupicolae (Dostil 1933) Sod 1963; Botriochlogtum ischaemi (Krist. 1937) Pop 1977; Agrostio-Festucetum valesiacae Borisavljevié et al. 1955; Thymo pannonici-Chrysopogonetum grylli Donita et al. 1992; Danthonio-Chrysopogonetum grylli Boscaiu (1970) 1972; Campanulo lingulatae-Brometum. riparii (Roman 1974) Sanda et Popescu 1999; Stipetum capillatae (Hueck 193 1) Krausch 1961; Festuco rupicolae-Caricetum humilis $06 (1930) 1947; Festucetum valesiaco-rupicolae Csiirds et Kovacs 1962; Koelerietum macranthae (Ravarut et al. 1976) Popescu et Sanda 1988; Salvio nutantis-Paeonietum tenuifoliae Mititelu 1990. NrSCI 13 Iulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, ju (DOARA 9110 Péiduri de fag de tip Luzulo-Fagetum. Acest tip de habitat ocup’ aproximativ 3% din suprafafa sitului, CLAS. PAL.: 41.11 1) Paduri de Fagus sylvatica (fag) si, in munfii mai inalfi, sau de Fagus sylvatica-Abies alba (fag si brad), (Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies (fag, brad si molid), dezvoltate pe soluri acide din domeniul medio-european al Europei centrale si central-nordice, cu Luzula luzuloides (malaiul cucului), Polytrichum formosum (muschi) si adesea Deschampsia flexuosa (paius), Calamagrostis villosa (trestioar’), Vaccinium myrtillus (afin), Pteridium aquilinum (feriga). Sunt incluse urmatoarele subtipuri: 41.111 Paduri medio-europene colinare de fag cu Luzula Padurile acidofile de Fagus sylvatica din langurile hercinice putin inalte si Lorena, din etajul colinar al lanturilor hercinice inalte, din Jura, de la marginea Alpilor, din dealurile sub-panonice occidentale si intra-panonice, insotite in mic& masura sau deloc de conifere apirute spontan, si in general cu un amestec de Quercus petraea (gorun), sau in anumite cazuri Quercus robur (stejar), in coronament. 41.112 Paduri medio-europene montane de fag cu Luzula Padurile acidofile de Fagus sylvatica (fag), Fagus sylvatica-Abies alba (fag si brad), sau (Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies (fag, brad si molid), din etajele montan si montan superior ale lanfurilor hercinice inalte, de la Vosgi si Padurea Neagra la patrulaterul boemian, Jura, Alpi, Carpati si platoul bavarez. 2) Plante: Fagus sylvatica (fag), Abies alba (brad), Picea abies (molid), Luzula Iuzuloides (malaiul cucului), Polytrichum formosum (muschi) si adesea Deschampsia flexuosa (paius), Calamagrostis villosa (trestioar’), Vaccinium myrtillus (afin), Pteridium aquilinum (feriga de camp). HAR R4102, R4105-4107, R4110 Veg Festuco drymejae-Fagetum Morariu et al. 1968; Hieracio rotundati-Fagetum (Vida 1963) Tauber 1987 (syn.: Deschampsio flexuosae-Fagetum So6 1962). NrSCI 56 Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA 9170 Paduri de stejari si carpen de tip Galio ~ Carpinetum. Acest tip de habitat ocupa 0,5% din suprafata sitului CLAS. PAL.: 41.261, 41.262 1) Paduri de Quercus petraea (gorun) si Carpinus betulus (carpen) din regiunile cu climat subcontinental in cadrul arealului central-european a lui Fagus sylvatica, dominate de Quercus petraea (gorun) (41.261). Sunt incluse si padurile asemandtoare de stejar si tei din regiunile est-europene si central-est- europene cu climat continental, la est de arealul lui F, sylvatica (41.262) 2) Plante: 41.261 — Quercus petraea (gorun) Carpinus betulus (carpen), Sorbus torminalis (sorb), S. domestica (scorus), Acer campestre (jugastru), Ligustrum vulgare (liliac), Convallaria majalis (lacrimioare), Carex montana (rogoz de munte), C.umbrosa (specie de togoz), Festuca heterophylll (ptius); 41.262 — Quercus petraea (gorun), Q. robur (stejar), Tilia cordata (tei pucios), Acer platanoides (paltin de camp), Carpinus betulus (carpen) HdR R4123, R4128 ‘Veg Carici pilosae-Carpinetum Neuhitusl et Neuhduslova-Novotna 1964 (syn.:Dentario bulbiferae-Quercetum petracae Resmerité (1974) 1975, Carici pilosae-Carpinetum Chifia 1995, Carici pilosae-Quercetum petraeae typicum Sanda et Popescu 1999). NrSCI 25 NB As. Carici pilosae-Carpinetum este vicarianta vest-carpatica a lui Galio sylvatici-Carpinetum Oberdorfer 1957 din Europa centrala. Padurile de sleau de la noi, corespunzatoare acestui habitat, prezinté ca particularitati prezenta constant& a fagului (chiar in raport de codominanja cu gorunul si carpenul) gi absenja lui Galium sylvaticum si a speciilor diferentiale sud-est-carpatice (Lathyrus hallersteini, Arum orientale, Melampyrum bihariense, Tilia tomentosa, Fagus orientalis, F. taurica). Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Speci de mamifere enumerate in anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE ‘Cod | Nume Populatie Evaluarea sitului Resid | Migratoare enta [repro | Terna | Pasaj | Popu | Cons | Izola | Eval ducer | t latie [ervar |re | uare e e slob ala 1304 | Rhinolophus’ P iran se eg | ferrumequinum 1324 _| Myotis myotis P RC O25 Ben Ca |e: 1354 | Ursus arctos R CBS e1_[B: 1355 __ | Lutra lutra Vv c_[p [c_ |B 1307 _| Myotis blythit P culp tc fa 1316 _ | Myotis capaccinii P ¢_ [B [CoehB 1352__| Canis lupus P pic [Bp [c [|B Populatie: C-specie comuna, R-specie rara, V-foarte rara, P-specia este prezenta. Evaluare (populatic)A - 100>P>15%, B - 152 P>2%, C- 22P>0%, D — nesemnificativa, Evaluare (conservare ‘A-- excelenta, B ~ buna, C~ medic sau redusa. Evaluare (izolare) A — (aproape)izolata, B ~ Populatic rne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C ~ populatic ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa Evaluare (globala): A — excelenta, B — buna, C ~ considerabila Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CCE Cod] Nume Populatie Evaluarea sitului Resid | Migratoare enta repro | erna | Pasaj | Popu | Cons | Izola | Eval ducer | t latie |ervar |re | uare e e slob ala 1193 | Bombina variegata c c_ [Bp [c |B 1166 __| Triturus cristatus P 4008 | Triturus vulgaris | P eB |e |B ampelensis | ulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB - amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Specii de pesti enumerate in anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CCE Cod [Nume Populatie Evaluarea sitului Resid | Migratoare enta [repro [Terma | Pasaj | Popu | Cons | Izola | Eval ducer | ¢ tatie |ervar | re | uare e e slob ala 1138__| Barbus meridionalis___|C Ca Gla 1163 | Cottus gobio P C.|B..1G 1 [B 1146 | Sabanejewia aurata R D 4123 | Eudontomyzon danfordi_ | V c [ep [c[B Specii de nevertebrate enumerate in anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CCE Cod [Nume Populatie Evaluarea sitului Resid | Migratoare enta [repro | Terna ] Pasaj | Pop ] Cons | Tzola | Eval ducer | t latie Jervar |re | uare e e slob ala 1084 | Osmoderma eremita___|V. c _|p_|c |B 4035__| Gortyna borelii lunata__| P (Ch [B [0% 1 [B 1093 | Austropotamobius R B |B |B |B torrentium. 4048 | Isophya costata P B_ |B [A |B 4050 | Isophya stysi P A_ |p [a |B 1065 __| Euphydryas aurinia P BiB |c |B 1052 | Euphydryas maturna___| P c.f s “Tors 1059 | Maculinea teleius P cB [cv [p 4054 | Pholidoptera P c |B [A |B transsylvanica 1060 | Lycaena dispar P Ba. | Bo [Gs2| 5 Allte speci importante de flora si fauna Categorie Cod) Denumire stiinti Populatie Reptile 2432, Anguis fragilis P A Mamifere: 2361 Bufo bufo P IS Amfibieni 2644 Capreolus capreolus P c Nevertebrate ‘Coptosoma mucronatum. R A ‘Amfibieni 2591 ‘Crocidura leucodon P Cc Reptile 1281 Elaphe longissima P c Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul seris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com. SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA Repiile 1261 Lacerta agilis P ic Amfibient 1357 Martes martes P c ‘Amfibieni 1341 ‘Muscardinus avellanarius P c [Amfibieni Myoxus glis P Cc ‘Amfibieni 2397 ‘Neomys fodiens P e Mamifere 1213, Rana temporaria P A Pesti ‘Sabanejewia romanica P A Mamifere 2351 Salamandra salamandra P G Pesti 1109 ‘Thymallus thymallus Vv A Mamifere 2357 Trifurus vulgaris P A Reptile 1295 Vipera ammodytes Vv c Reptile 2473, Vipera berus R A |A-~ Lista rosie de date nationale; B - endemic; C- conventii internationale; D- alte motive Cacteristici generale ale sitului (Habitate Corine LandCover ): ‘Clase de habitat Pondere in % ‘No#— Lande, tufarisuri, maquis si garigue, phry gana 3 sti uscate, stepe 4 N14 Pasuni ul N15 — Alte terenuri arabile 6 N16— Paduri de foioase 48 ‘N17 — Paduri de conifere 14 N19 —Paduri de amestec 6 N26— Habitate de paduri (paduri in tranzitie) 8 Alte caracteristici ale sitului: Tara Hategului, beneficiara unui patrimoniu natural si cultural unic in lume, este marginita la sud de masivul Retezat, la est de muntii Sureanu, iar la nord-vest de muntii Poiana Rusca. Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului reprezinta un nou tip de arie naturala protejata, care imbina conservarea geodiversitatii, a biodiversitatii, a patrimoniului cultural si istoric cu activitatile de dezvoltare socio-economica. Acesta se intinde pe ‘© suprafata de 102.392 ha si cuprinde orasul Hateg si 10 comune. El asigura protejarea, in principal, a siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici, unici in lume. In zona de amplasare a amenajari hidroenergetice Raul ALB nu exista situri cu resturi fosile de dinozauri pitici. Tulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA ‘Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autoruluiSC ABI AUTOMOTION SRL - CONSTRUIRE SI EXPLOATARE DE MICROHIDROCENTRALE PE RAUL ALB — amplasament extravilan sat Coroiesti, com, SALASU DE SUS, jud. HUNEDOARA fn cadrul Geoparcului Dinozaurilor Tara Hafegului sunt cuprinse 8 zone de conservare special dintre care 6 sunt rezervafii botanice: Mlastina de la Pesteana, una dintre cele mai sudice mlastini oligotrofe din fara noastra in flora careia sau identificat populatii de Drosera rotundifolia, un adevarat relict glaciar; Padurea Slivut, rezervatie naturala de o importanja deosebita, fiind un ecosistem natural specific pentru zona colinara a Tari Hajegului; Fanafele cu narcise de la Nucsoara reprezintd un vestigiu al unor strivechi asociatii hidrofile cu endemismul Peucedaum rochelianum, iar aspectul peisagistic deosebit il confers Prezenja populatiilor de narcise (Narcissus stellaris); Varful Poieni - stanciriile dealului adapostesc 0 vegetatie xeric, cu elemente floristice remarcabile: Teprezinta singura stafiune certi din Romania pentru specia Plantago holosteum si locul clasic pentru Astragallus var. Lineariforicus; Fénatele Pui, ce cuprind asociatia relictara Peucedano- Molinietum; Calcarele de la Fafa Fetii - pe sténcariile acestui masiv calcaros apare unul din cele 39 endemisme ale Retezatului, Centaurea retezatensis; adaposteste si alte specii de plante de interes exceptional, protejate prin legislatia nationald (Lista Rosie) sau specii endemice, specifice acestor locuri (Hepatica transilvanica, Hepatica Media, Lilium jankae etc.); aici se intdlnese specii de pasari care ocupa un loc prioritar in ceea ce priveste protectia acestora, fiind cuprinse in anexele conventiilor de la Berna, Bonn sau in Directiva Pasari (Aquila chrisaetos, Ficedula albicolis, Ficedula parva, Pernis apivorus). In arealul sudic al sitului ROSCI0236 Strei - Hateg, in care este amplasat Proiectul amenajarii hidroenergetice Réul Alb se afli doar Fanajele cu narcise de la Nucsoara si Varful Poieni, dar $i acestea destul de departe de amplasamentul proiectului. lulie 2013 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului