Capitolul 2 MARIMI, CARACTERISTICI $I FENOMENE FUNDAMENTALE IN HIGROTERMICA CLADIRILORHH. Asanacho ~ Curspregtior pentru atestereeaudtorior energetic, specialtaion Construct Elemente teoreboetundementae. 24 Caldur’, temperatura, flux termic, densitate de flux ‘termic Caldura este 0 forma specialé de energie, a carei prezenta se stabileste senzorial, corpul omenesc putand face deosebire Intre starea de “cald’ si cea de “rece”. 2.1.1 Cantitatea de caldura continuté la un moment dat de un corp se exprima cu ajutorul temperaturii sale absolute. Aceasta se noteaza cu T si are ca unitate de masura gradele Kelvin (K) In mod obignuit, temperatura unui corp se exprima in grade Celsius (°C), utiliznd 0 scara termometrica a cérei origine corespunde temperaturii absolute la care se topeste gheata (273 K); temperatura de 100°C corespunde temperaturii absolute la care fierbe apa in condifii normale de presiune, respectiv 373K. Ca urmare, temperatura absolut T a unui corp este legata de temperatura sa In ° C (notat cut sau 8) prin relatia: T=t+273 (24) Observatie: In cele ce urmeazét vom folosi pentru temperaturile in °C ambele notafii: temperaturile volumelor de aer le vora nota cut, iar temperaturile corpuriior solide le vom nota cu 0. Teale rept sunt rezone autoniud > ,1H. Asanache - Curs progitor pentru atestare aucitoror energt, specialtatoa CConstrui. Elemente feoretice fundamental, 2.4.2 Intre doua medii cu temperaturi diferite, cdldura trece de {a sine, de la cel mai cald catre cel mai rece. Are loc un fenomen de "schimb termic” care inceteaz numai in momentul ‘In care temperaturile celor doud entitéti au devenit egale. in cazul cel mai general schimburile termice se exprima in “cantitéti de caldura” deci in cantitati de energie termica, notate cu Q. Observati > Jn trecut, unitatea de mésurd folosité pentru cantitdfi de edldurd, a fost kilocaloria (Keal), semnificatia fizicd a acesteia fiind: “cantitatea de cildurd necesard unei mase de 1d de I kg, aflata la o presiune amosfericd de 760 mmHg, pentru a-si ridica temperatura cu 1°C. Relajia de legeitur’ intre keal si Wh este: IKeal = 1,16 Wh (22) > Céind cantitatea de citldurit schimbatit intre doua entititi (fizice nu variazét in timp (este constanti:valoric in timp ) regimul de schiob termic se numesie ,stationar” (RTS). In caz contrar, clnd caldura schimbata este variabilit valoric in timp , deci se exprima prin functia Q(z), regimul de schimb termic se numeste « nestationar » (RTN). 2.1.3. FLUXUL TERWIC este cantitatea de cdlduré schimbata Jn unitatea de timp, respectiv intr-o ora; unitatea de masura a fluxului termic este Wattul (W) iar notajia actual este ©. Observasii: > Péindt in anul 1996, in Roménia, notatia utilizatdé pentru fluxul de ‘calduré a fost Q; notatia ® este propusit in prezent, ca notatie unicé pentru toate farile Uniunii Europene. > Pentru RTS este valabild relatia ® =AQ/At ; pentru RTN relatia devine ® = dO/dt. > Caracteristica ® este direct legatii de aria de schimb termic si de diferenta de temperatura care’ provoaci si mentine rrH. Asanache ~ Curs progattor pentru stestarea auditor energetic, speciotatee Construi. Elemente tereticetundamantale, schimbul termic. Din ueest mottv 0 exprimare precisa st explicité a unui fluc termic este de tipul P(A, At) 2.41.4 DENSITATEA FLUXULUI TERMIC, este fluxul termic asociat unei suprafete de 1 m’, ale cérei puncte au toate aceeasi temperatura (suprafafa izoterma). Se noteazd in mod curent cu q $i are ca unitate de masur& Wim’, Intre q si © exista deci relatiile: fo sau y@)= 28) 3) A 2.2 Principalele caracteristici termofizice ale materialelor: caldurd specifica masica (c), conductivitate termica (0), difuzivitate termica (a), coeficient de radiatie (C) 2.2.1 CALDURA MASICA a unui material (notaté c) este cantitatea de cAlduré necesara unei unitati de masa (1Kg) pentru a-si creste temperatura cu 1°C (sau 1K), in calculele ingineresti se lucreaza cu valori tehnice ale cAldurii masice (valari conventionale de calcul, intabelate), in general, valorile tehnice ale lui "c’ sunt date in KJ/Kg°C. Daca se doresc valorile lui c in Wh/KgK se fine cont de faptul c& 1 J = 0,278 x 10°* Wh; ca urmare 1 [WhiKgk] = 3,60 [KJ/Kg°C] (2.4) Observatie Pentru principalele categorii de materiale de constructi, valorile tehnice ale lui "c” in KI/Kg°C, sunt ~ betoane, pdiménturi, materiale termoizolatoare in vrac, mortare si tencuieli 0,84 = vatés minerald, vata de sticla 0,75 081 = ipsos $i produse din ipsos ... . ~ piatré naturale 0,92 ~ zidari din produse ceramice “. 0,871H. Asanache ~ Cur progtior pent stestaree sudtorior energetic specialise Construct, Elemente teoretice tndemental ~ lemn si produse din lemn = metale = apa : : 419 Incdizirea unui corp, deci cresterea temperaturii sale medii, presupune “inc&rcarea’ acestuia cu o anumité cantitate de c&ldura (ce se adauga celei pe care 0 continea deja), corpul acumuland un surplus de caldurd. Récirea unui corp, deci scdderea temperaturii sale, presupune pierderea (cedarea) unei anumite cantitati de c&lduré si deci diminuarea cantitatii de caldura pe care o avea stocata (acumulata). Cantitatea de c&lduré acumulaté (sau cedaté) de un corp de mas "m’, care si creste (scade) temperatura cu A@°C, este proportional cu caldura specifica a materialului din care este executat. Qucumicedat) = CAN-DO [KJ] (2.5) sau Qocumcosay = 0,278 ¢ m AO (wh) (28) Observatie: 1) In relatiile (2.5) si (2.6), [m] = kg, [48] = °C iar [e] = KI/Kg °C) respectiv Wh(Kg K) 2) Prin conventie, cantitapii de caldurds acumulate i se asociazti semnul +, iar cantitaii de calduré cedate i se asociazd ssemmul - 2.2.2 CONDUCTIVITATEA TERMICA a unui material exprima aptitudinea acestuia de a propaga c&ldura in masa sa, de la un punet Ia altul, din aproape in sproape. Ea se cuantificd cu ajutorul unei marimi fizice denumité “coeficient de conductivitate termica” si notata cu A. Coeficientul A este 0 caracteristic’ de material, stabilta experimental, a cei semnificatie fizica este aceea a “densitti fluxului termic ce traverseaza un element plan cu “Toate dropturie sant rezerate eutorhy 41H. Asanache - Cur pregtitorponruatestaroa audtoror energetic specialates Constr Elemente teoretce fundamental. 1,00 m, ind _intre fetele sale exist’ o grosimea_de 1,00 m,atunci cAnd intre fetele sale exist’ o diferenté de temperatura de 1°C*. Unitatea de masuré a lui A este W/(m K) [fosta Kcal/m h °C}. Din definitie rezuita imediat faptul c& un material a cdrui A are valoare mare transport in timp de o ora mai mult caldura decat unul a cru A are valoare mai mica. Conduetivitatea termica a unui material, depinde in principal, de densitatea aparenta a acestuia, de tipul gi structura porilor, de umiditatea si temperatura la care se gaseste. Materialele cu densitate aparenta mare au A de valori mari gi propaga (conduc) cldura cu ugurint’. Din contré, materialele cu densitate aparenté mica (si deci cu porozitate mare) au conductivitate termica mica (datorité aerutui Inchis tn por, care are A foarte mic), aceste materiale se numesc “termoizolatoare”. Un material termoizolator (deci care in stare uscata are A mic) {si poate diminua sensibil aceasta calitate atunci cand se umezeste 1 gi umple porii cu apa (Age este de cca 25 ori mai mare decdt Aow). Fiecare material are o anumita sensibiltate a lul\ In raport cu variatia tumiditati; cele mai sensibile sunt materialele poroase cu poril deschisi Deoarece In cadrul elementelor de constructie, materialele nu sunt niciodata perfect uscate, valorle « de calcul » ale lui A sunt mai mari decat cele determinate experimental pe probe perfect uscate. Valorile de calcul ale lui A, pentru diferite materiale, sunt valori conventionale care tin cont atat de umiditatea probabil din perioada de exploatare cat si de influenta unor factori nefavorabili, suplimentari (de ex. crestereadensit2ti aparente ca urmare a unor fenomene de tasare). Ca regula generala vaiorile coeficientului A al diferitelor produse termoizolatoare sunt cele « deciarate » de furnizori. Ordinul de marime al acestor coeficienti, care poate fi avut in vedere in calculele de proiectare, se gaseste in tabelele cu valori "de calcul”. “Toate Grepturle sunt rezervate autora sH. Asanach~ Curs pregittor perry alestarea aucirlor anerot,spocialtatoa Construct. Elemente leoretice fundamental. Observatit @) Materialele termoizolatoare de mare eficienta (polistiren celular, vata mineralé, poliuretan, sticld spongioasa etc.) au 2 deosebit de mic (cca 0,035 ~ 0,05 Wim K). Pentru comparaie se poate mensiona faptul ci: — Aeaivie eptina 0,80 Wm K = Dror = 0,80—0,90 Wim K = Aidirie tea 0,29 ~0,32 WimK = Reton armae 1,74 Wim K b) Nu_exist jale_a_céror A sé fie zero, deci chiar si materialele cele mai termoizolante nu opresc total trecerea eildurit ci doar 0 incetinese foarte mult. Exemplu: Prinir-o placa de beton de grosime Im si arie 1 m’ intre fetele careia exista o diferent termicd constanté si permanent de 1, trece in flecare ordi 0 cantitate de cildura de 1,74 Wh (deoarece ¥yq = 1, 74 Wim K ). Jn aceleasi condifii termice, printr-o placd b.c.a. de Im grosime si arie Im’ trece in fiecare ord 0 cantitate de céilduré de rumai 0,22 Wh. Sunt necesare deci cea 8 ore pentru ca prin placa de b.c.a si treacd aceeasi cantitate de cdldurd cu trece prin placa de b.a. intr-o singurd ord. ©) Un strat foarte subtire de aer imobil se comportd Ia trecerea caldurii ca un solid cu cel mai mic coeficient de conductivitate termicd cunoscut la materialele obisnuite, anume 0,024 WimK Aceasta proprietate este insti valabilé numai pentru straturi de cca 0,3-0,4em grosime (neintdlnite in tehnica curenté a constructor). 2.2.3 DIFUZIVITATEA TERMICA a unui material este 0 marime ce caracterizeaz capacitatea acestuia de a raspandi “Foate drepturie sunt rezervate eutorulul 6H. Asaneche ~ Curs prgittr pentu atestarea auditor energt, specialtatea Construct. Elemente teoretce fundamental. c&ldura, de a-si egaliza temperatura. Se noteaz in mod curent cu “a” si se exprima in m*/h, Materialele pentru care “a” are valoare mare difuzeaz& mai rapid cAldura decat materialele pentru care “a’ are valoare mica. Valoarea difuzivitati' termice a unui material se calculeaza cu relatia: . = Im’ (2.7) eo in care: 3 = A= coeficientul de conductivitate termica al materialului, in ‘Wim K; = p= densitatea materialului in Kg/m’; = c= céldura masic& a materialului in Whi(Kg K). Observatie Pentru principalele materiale si produse de constructii, valorile de calcul ale lui “a”, in m°/h, sunt: = beton armat, p = 2500 kg/m? = b.c.a, p = 600 kg/m — vatéi minerald p = 100 kg/m* 0,0018 — polistiren, p = 20 kg/m eens 00049 = mortar var-ciment, p = 1600 kg/m esos mee 0,0022 ~ sidéirie de cérdmida plind, p = 1800 kg/m? 0.0018 = placi de ipsos, p = 1000 kg/m? 1,0016 0,0030 - 0,0016 2.2.3 O caracteristicé termofizicé importanté a materialelor de constructie este cea legata de capacitatea acestora de a absorbi (de a asimila) caldura prin suprafata cu care se afla in contact cu un mediu mai cald (solid sau fluid). Aceasté capacitate se exprima cu ajutorul COEFICIENTULU! DE ASIMILARE TERMICA, notat “s“. ‘Semnificatia fizicd a acestui coeficient este aceea a raportului dintre amplitudinea de variatie a unei densitati de “Teale cropiurio sini rezarvato autoraH, Asanacte ~ Cus roger pentru atestareacustoriorenergetl,speclaltatea Consinefi. Elemente teoretco indarnentate fue -daterial (intra si iese din ea) si amplitudinea de variatie pe care © produce la nivelul temperaturii acestei suprafete. In mod evident, valoarea lui s pentru un material dat depinde de tipul de variatie in timp a “actiunii* (a densitati de flux termic), Daca se are in vedere 0 variatie de tip armonic, cu perioada de 24 ore, coeficientul s capat& notafia sz si se calculeaza cu relatia: S24 = 0,512\/p. (Wim? kK] (2.8) In care p, ¢, 2 sunt exprimate in Kg/m®, Wh/KgK gi respectiv Wimk Observatie Pentru cele mai utilizate materiale de constructie, valorile de calcul ale lui “seq” in Wim? °C) sunt: - beton armat, p=2500kg/im® —_...... 16,25 -bea, p= 650 kg/m? 2,98 - placi vaté mineralé, p= 100 kg/m? 0,40 - placi de ipsos p= 1000 kgm? 5,16 ~ pamant vegetal umed, p = 1800 kg/m? __........ 11,25 -lemn p = 800 kg/m? seem 5,80 marmuré, p= 2800 ky/ri* 25,40 ~ zidarie c&rémidé plina p 9,63 - polistiren, 0,29 - tencuialé mortar ciment 9,50 - ote! 125,60 Elementele realizate din materiale cu coeficient de asimilare (absorbtie) termicd foarte mare (de ex. marmurd, beton armat, otel etc) puse in contact, pe una din fete, isi ridic& mult mai lent temperatura suprafetei de contact, decat cele realizate din materiale cu coeficient de asimilare foarte mic. ‘Toate repre sunt rezervate afoul 11H. Asanache ~ Curs progator pentu atstarea auditory energotc,specialtatea Construct. Elemente tooreice fundamental. cele realizate din materiale cu coeficient de asimilare foarte mic. Observatio Cel mai cunoscut exemplu practic, ce pune in evidenté capacitatea de asimilare termicé a materialelor, este acela al senzatiei termice diferite resimtite de mana omeneasca la contactul cu un obiect din lemn si unul din piatré, aflate Intr-o aceeasi incapere si la o aceeasi temperaturd. In contact cu mana omeneasca mai caldé, ambele suprafele solide absorb c&ldura si isi ridicé temperatura. Deoarece piatra are coeficientul de asimilare termicé mai mare decét lemnul, cresterea temperaturii suprafete! ei este mei redusd decat cea a suprafefei corpului din lemn, ceea ce justificé diferenta de senzatie termica: corpul din piatra pare mai rece decat cel din lemn, 2.2.5 COEFICIENTUL DE RADIATIE TERMICA "C” al unui material caracterizeaza aptitudinea suprafetei acestuia de a absorbi si de a emite cAldura prin radiafii cu lungime de unda mare.;se exprima in Wim*K*. Cavaloare de referinté a coeficientuui C se admite (n calculele de proiectare curenta ) valoarea notata Co, egalé cu 5,67 Wim*K* care corespunde cazului teoretic al “corpului negru”. Raportul dintre coeficientul de radiatie C aj unui corp gri si coeficientul C, al corpului negru indic’ valoarea emisivitatii termice £ a suprafetei corpului gri, adic C = © C. Observatii } Valoarea emisivitafit termice ¢ a unei suprafete solide date este egalét cu cea a coeficientului de absorbjie al acestei suprafefe (adicd ¢ = a). » Valoarea comund a mérimilor & si a depinde sinultan de temperatura suprafefel in discugie, de culoarea si de rugozitatea ei “Toate crepturie sant rezercaté autora) ~~ g1H. Asanache — Cursprgattor pentru stestares eudforior energetic, specialotea Consiuci. Elemente feortice fundamental, > Coeficiengii de radiatie in Wi(m’K‘) ai principalelor materiale de construetie $i emisivitile lor au, orientati, valorile din tabelul 2.1. Tabelul 2.1 - & (ze Justruit 0.053 Tabla de ofel oxidat 0,88 [Carton asfaltat = 0.93 Upsos 0,92 ‘Marmura slefuite 0,55 ‘Mortar de var 0.94 Sticla 0,91 Lenn 09-093, [4pa 94 | [Zapada 0,97 Cu ajutorul legii Stefan-Boltzaman poate fi exprimata valoarea densitatii fluxului termic radiant emis de suprafata cu temperatura absoluta T a unui corp avand coeficientul de radiatie C. 4 hoof ¥ ~ elif ES) (2.9) 2.2.6 FACTOR DE ABSORBTIE, DE REFLEXIE $I DE TRANSMISIE a radiatiilor solare de c&tre un corp solid sunt méArimi ce dau indicatii despre masura in care interactioneaza respectivul corp cu radiatiile de provenient& sora. Daca corpurile aflate la temperaturi obignute emit radiafi cu lungime de und& mare, Soarele, care este un corp incandescent cu temperatura de milioane de grade, emite radiatii cu lungime de und& mica si foarte mica; orientativ poate fi avuta in vedere schema din fig. 2.4 Orice radiatie solara incidenté pe o suprafaté solidé este in parte reflectata, tn parte absorbita, si in parte transmisd direct prin transparent, repartizarea faicdndu-se proportional cu valorile caracteristiciloroC ,§ si respectiv G “Toale dreplure sittrezervae autora 101H, Asenache ~ Cus pregailor pentru atestarea auditodor energetic, specisitstes Constr: Elemente tereticefundamontalo In mod evident +§te =4 4 a8 ep ape ; x 3 yo 8 ete i] Pe 38 S 3 Fig.2.1 Corpurile la care factorul @ are valoarea zero sunt corpurile denumite opace, si in cazul lor +Q—=4 Valoarea factorului de absorbtie oC depinde in mod esential de culoarea suprafetei ce primeste radiatia solara: cu ct culoarea este mai inchisé cu atat o¢ este mai mare. Ca cordin de mérime valorile factorului de absorbtie o& al materialelor de constructie sunt cuprinse intre 0,5 si 0,9 - carton bitumat. oo seve0.88 ~ membrana bitum. cu autoprotectie.......0,50-0,65 - tabla zincata. 7 0,65 - tabla vopsita in culoare Inchis& 0,80 -tabl& vopsita in culoare deschisa. 0,45 - figle, olane, cdramida rosie... 0.60 - tencuiala culoare deschisa.... .0,40-0,50 In cazul geamurilor intervine, cu valoare mai mic sau mai mare factoru' de transmisie T gi este valabila relatia Lt8+Ga4d Pentru geamuri obignuite pot fi avute in vedere valorile ARGOS Gugos F=0,84 Existé geamuri speciale care au factorul de reflexie mare (geamuri termorefiectante) precum si geamuri care au factorul de abscrbtie mare (geamuri termoabsorbante). In ambele cazuri factorul de transmisie este mai mic decat cel al geamurilor normale. Foato Grepturie sunt rezervate autoruii SSCS1H, Asanacho ~ Cur pregattr pant alstares autre energetic, speciltatea CConstruofi. Elemente leoreice fundamental, 2.3 Principalele caracteristici ale aerului umed 2.3.4 In aerul atmosferic sunt intotdeauna prezenti vapori de apa. Ca urmare, acesta contine intotdeauna - indiferent de temperatura - 0 anumita cantitate de apa sub forma de vapori, deci are o anumita umiditate efectiva. Aceasta este denumité in mod curent UMIDITATE ABSOLUTA, este notat’ “y" gi are semnificatia fizica a “cantitatii de ap’, sub forma de vapori, confinuta intr-un m° de aer umed"; unitatea de masurd a lui “v" este g/m? (yap, apa / M° ser umed). 2.3.2 Umiditatea efectiva a aerului nu poate depasi o valoare limita, denumit UMIDITATEA DE SATURATIE si notaté “v.” > vs este cu atat mai mare cu c&t temperatura aerului este mai mare. Altfel spus, cu cat aerul este mai cald cu atat mai mare este cantitatea maxima de vapori de ap’ pe care © poate retine > vs este functie crescatoare de temperatura, cresterea nefind liniara (fig.2.2).. 9 4 [8m] C&teva valori aie lui vs sunt indicate in tabelul 2.2. “Toate droplaie snl ara eaters 7H. Asanache ~ Cursprogittor pony stestares sucorior energetic, specaitatoa Consiroji. Elemente teoreice fundemental __Tabel 2.2 Ve te eC]_| (gin*) + boy -20 | 0,89 10 [1,39 12 [481 | 16 10 | 2,15 18 0} 4.85 20 2.3.3 Raportul cintre umiditatea absoluta efectiva a aerului la un moment dat si umiditatea de saturatie corespunzatoare temperaturii acestuia la momentul considerat, defineste UMIDITATEA RELATIVA. Aceasta se noteaz (si se va nota si in continuare) cu 9, si are expresia: y =F 400 (2.10) o PFs, | 1 {%] (2.10) Observatie @) Deoarece v, este functie crescdtoare de temperatura pentru 0 umiditate “v” fixaté, este 0 functie descrescitoare de temperatura. b) in mod concret, dace un m’ de aer, are umiditatea absoluta egal cu 9,6 g, atunci daca temperatura sa este de +20, umiditatea relativé este: -ey = 8 foo= 55% Dacd temperatura volumului de aer considerat seade la 16, iar umiditatea sa absolutd se mengine la valoarea de 9,6 g atunci: ys, 6 pox ~Des loo = soo= * ¥ y Wee 1366 ° Ss “Teale dropturie. sunt rezervaie aufonutd B1. Asanache ~ Cus pregatior pony aestoreaauctriorenorgetis peclatatoa Const. Slomentetoreie fundamentals. Jn mod evident 0 scdidere mai mare a temperaturit volumului de aer va conduce la 0 apropiere de limita de saturagie (p= 100%). 2.3.4 In amestecul de gaze care constituie aerul umed, una din componente o constituie vaporii de apa. Presiunea partiala a vaporilor de apa dintr-un volum de aer (presiunea pe care ar avea-o acestia daca ar ocupa singuri intregul volum) este numita simpiificat PRESIUNE A VAPORILOR DE APA si este notata “‘p”. in conditile aerului saturat cu vapori de ap, presiunea parfiald a acestora este PRESIUNEA DE SATURATIE, nctatd Ps. AtAt p ct si ps se exprima in pascali: 1 Pa = 1 N/im* = 1Kgi(ms) Observati: I) Pentru temperaturile curent intdlnite in Higrotermica irilor, rapoartele v/v, $i pp, sunt practic egale. Ca urmare: p= too Joo gi deci Y, 1) Yeties pris 2) Ca si valorile lui lui'v., valorile lui p, depind mumai de temperaturd si sunt determinate experimental. 3) Céteva valori ale lui py sunt prezentate in tabelul 2.3. Tabelul 2.3 “H. Asanache ~ Curs pregitor pentru alstarea auctoior energetic, specalitatoa Consinuti. Elemente teoretice fundamental. 4) Dactt un volum de aer, aflat la temperatura de 20 °C, are umiditatea relativa 55% atunei presiunea vaporilor de apd din acest yolum de aer este: p= fis 955 2839 =1286,Se Ba. 2.3.5 O caracteristicd higrotermica specialé a aerului este TEMPERATURA DE ROUA, notata 6,. Pentru un volum de aer aflat intr-o stare data (deci avand © anumiti temperatura t, gio anumité umiditate relativa @) temperatura de roua este “temperatura la care trebuie racit tiv de aerpentru_a se atinge nivelul_de Temperatura 0, este functie cresctoare de doud variabile: t gi 9 ale cdrei valori se gasesc intabelate. Tabel 2.4 T tee _ ° 12 14 16 18 20 =| 22 {zt +104 |+12,4 [+143 [+163 [+183 [4203 | 80% | +8,7 | +106 | +12,5 [+145 |+16,5 | +184 be “#77 [+97 [+116 [+135 [+154 [4174 | 70% | +67 [+86 [+105 4124 [+44 [+163 60% | +45 [+64 [+82 [F101 [7120 [+139 Observatii J) Dact 0 masa de aer-avand temperatura de rowi & intrét in contact direct cu 0 suprafagii rece, avand temperatura 8, mai mica decat 0, 0 parte din vaporii de api pe care ti confine condenseazi pe respectiva suprafaja (fenomen de condens superficial). “Teale croptrio sunt rezervaio auioraaH, Asanache ~ Curs pregiitor pentru atestarea audtorior energetic, specialatea Construct. Elemente teoretice fundementale. 2) Fenomenul de condens a vaporilor de apa din aer este insogit de un fenomen de cedare de citldurd ( =700 WH sau 0,7 Whig) Fenomenul invers, al evapordrit apei lichide, se face cu consum de caldurd, 2.4 Permeabilitatea_la_vapori_a_materialelor; Factorul rezistentel la permeabilitate la vapori 2.4.1. Proprietatea unui material de a apa s&-I traverseze, se numeste permeal Pentru a caracteriza aptitudinea unui material de a propaga vaporii de ap In masa lui, din aproape in aproape (de a difuza vaporii de apa), se utilizeazd o marime fizicd denumit& COEFICIENT DE PERMEABILITATE LA VAPORI, notat 6p si avand unitatea de masura kg/msPa. Observatie, Permeabilitatea la vapori de api a aerului este notatt Sy siare valoarea de calcul 2x10" kg/msPa. © alt& modalitate de a caracteriza materialele, sub aspectul permeabilitatii la vaporii de ap’, este cea care utiizeaz caracteristica notaté anterior 4/Kp sin prezent py, caracteristic& denumité FACTORUL REZISTENTEI LA VAPORI. Marimea peste adimensionala, fiind raportul a doi coeficienti de tip 6, In sensul & (2.12) ais Ca urmare semnificatia fizicd a mérimii pa unui material este “de cate ori acest material este mai putin permeabil Ja vapori decat aoru!”. Valorile lui y, util bile in calculele higrotermice ale elementelor de constructii, sunt indicate in mod normal de catre furizorii de materiale; in lipsa acestora pot fi utilizate valori ,de calcul” prevazute In tabele tehnice normative. “oa Groptuie sunt ezervateauforuut ~ 16HH. Asanacho ~ Curs progtitor pont atestarea audtoror energetic, specialtates Construct. Elemente teoraice fundamental. Observasii: Cateva valori semnificative ale lui pt sunt: — beton armat, 21,3 - bea, sevsconee Dol — xidérie de cttrdimida pling 61 — tencuiald mortar-ciment™ 71 — tencuialé mortar- var 53 ~ vate minerala G100 a. 24 ~ polistiren expandat -. 30,0 — ‘stiel@ spongioasa cen eee 28,3 2.5 Schimburi de cal rin convectie si radiatie intre ‘suprafetele unui ant anvelopa_si_mediile adiacente lor. Relatii practice de evaluare. 2.5.1 Fenomenele de schimb termic ce intervin in higrotermica cladirilor sunt tn principal feneomene ce au loc intre: a) suprafata interioara si cea exterioara a unui element de anvelopa; b) suprafetele unui element de anvelopa gi aerul din imediata lor vecinatate; ) suprafata interioaré a unui element de anvelopa si suprafetele elementelor de separatie interioara aflate in vecinatate. In primul caz schimbul termic are loc prin fenomenul de conductie; tn al doilea caz este vorba de schimburi termice prin convectie, iar in al treilea caz este vorba de schimburi termice prin radiatie. ‘Schematic, aceste schimburi termice elementare sunt reprezentate In figura 2.3, pentru cazul general al regimului termic nestationar. Toate droptnio sunt rezervate auforaal a 01H. Asanache ~ Curs pregatior prin atstarea auitorior energetic, srecialistoo Construct. Elemente feoretice fundamental. In esenta, este vorba de un schimb de cldura intre mediul interior gi cel exterior, el se realizeaz4 cu implicarea tuturor celor trei tipuri elementare de schimb termic: conductia, convectia si radiatia. wepiv extenion [AcuMULARE convectie EXTERIOARA < RADIATIE. DIN INTERIOR sere exvenon —fEonoverie | \\ convecne wremoana oe \ seen Fig 2.3 ANVELOPA Observatie: Deoarece schimbul termic prin convectie si cel prin radiatie intereseaza simultan 0 suprafafa a elementului de anvelopd — cea interioard aflata in contact direct cu mediul interior $i cea exterioard aflata in contact cu mediul exterior racticd se are in veder convectiv — radiant. Pentru simplificare, acest schimb termic complex este modelat printr-un schimb termic convectiv, echivalent valoric. Prin aceasta schimburile termice care au loc la nivelul suprafefelor delimitatoare ale unui element de anvelopa se evalueazat ca schimburi termice convective, intre aceste suprafeje (de temperaturi 0, si respectiv Oe) $i aerul din imediata lor vecindtate: aerul interior si respectiv aerul exterior. Schema schimburilor termice indicat in figura 2.3. capéita forma mai simplié indicate in figura 2.4 iar pentru “Teale repturiésuntrezervte auton SSSSSSSSSCSSSSC«SH, Asanache ~ Curs pregattor pentru stestarea euitrlor energetic, specialitates Construct. Elemente terete fundamental. cazul particular, dar de mare utilizare in Higrotermica Clitdiritor, al regimului termic stajionar (RTS) schema schimburilor termice este cea indicatés in figura 2.5. scingare| Qacum) convec conveerie + aapiarie’ ect - Babar. aor conoucTiE arr ue + — Steeuvenr oe _awvetors Fig. 24 Sompecr/e CONVECTIE + RADIATIE® EXT. RADIATIE INT: Fig. 2.5 2.8.2 CONVECTIA este fenomenul de schimb termic intre suprafata unui solid si_un fluid cu care acesta este in contact direct. in cazul elementelor de anvelopa ale cladirilor, schimbul termic convectiv are loc la nivelul celor doud suprafete ale acestora, fluidul find aerul interior, respectiv aerul exterior. Toate droplanio unt rezerale auloniar J1H. Asanache ~ Curs progattr penta stestarea eucltoior ergot, specialtatee Construct. Elomente feoretce fundamental. Observatie Un caz reprezentativ este acela al elementelor de anvelopa verticale (perefi exteriori) Pe timp de iarnd temperatura suprafetei exterioare este mai mare decét cea a fluidului — aer exterior i ca urmare acesta Preia céldurd, se incdilzeste si se pune fatr-o usoard miscare pe directie verticala, in sens ascendent (fg. 2.6). Temperatura fefei interioare fiind mai mica decdt cea a fluidului - aer interior, acesta cedeacdi cdléuri, se raceste, devine ‘mai greu si se pure in miscare in sens descendent (fig. 2.6). AERUL SE paceSTE Fig.2.6 Dactt fluidul este in miseare datorita altor cauze (de ex. vant), schimbul termic convectiv cu suprafefele solide vecine ‘este mai intens, Alte schimburi termice convective apar Intre suprafata unui element incaizitor (soba, radiator, ete) si aerul interior, precum si intre suprafata corpului omenesc si aerul din imediata vecinatate. Evaluarea, prin calcul, a cantjtatii de c&ldura schimbat& convectiv intr-un interval de timp OG ,intre un solid de supra- fala A si temperatura @, si aerul ced Inconjoara, de tempe- ratUra ter Se face cu relafia general&: da: Le | fou Gti Adz (2.13) ‘Toate drepturie sunt rezervate autorutuy —SSSSS~S~S~«S|H Asanacho ~ Cus pregtilor penta atestarea auditor anerget,specialtatea Constr Elemento tooreice funcamentale. unde o, = coeficientul de schimb termic convectiv, in Wim? (valoarea medie in intervalul de timp dx). Observatii a. Valoarea lui %q depinde de mai multi factori: viteza de migcare a aerului; rugozitatea suprafefei solidului; pozitia suprafejei solidului (orizortala sau vertical) sensul fluxului de cdldurd (inspre suprafaga solid sau de Ia aceasta); valoarea diferentei | te ~ 9 |, etc. b. Deoarece viteza de migcare a aerului in vecindtatea suprafefei exterioare a peretilor exteriori este mai mare decdt cea din vecindtatea suprafefei interioare WA DE FRENACE . (LoCAloh 4 MISCREM AERILU! te Lo WTERIOR, Tas Fig. 2.7 Jn zona muchiilor verticale ale inedperilor miscarea aerului este mai micd decdt in zonele de camp ale peretilor exteriori adiacenti (apare un efect de colt manifestat printr-o franare locala a miscdrii aerului). Din acest motiv in aceasté zond coeficientul a are o valoare mai mica decdt in zonele de camp (fig 2.7). “Tose drepurie sunt rezenate auton 11H. Asanache ~ Cursprogitor pent testareaaudtarior energetic, specialtetea Constr Elemente teoreive fundamental. 2.6.3 RADIATIA este fenomenul de schimb termic intre suprafetele a doud corpuri aflate la distanta, dar “cuplate” prin intermediul aerului. Este un fenomen de transport energetic ce are drept suport material undele electromagnetics. Cantitatea de célduré emisa radiativ de un corp printr-o suprafat unitara a sa este proportionala cu puterea a patra a temperaturii absolute T a acestei suprafete, si cu coeficientul sau de radiatie C (vezi relatia 2.9). in acelasi timp, el poate primi energie calorica radiant de la suprafefele altor corpuri (cu care “se vede" si deci este cuplat _termic radiativ). Densitatea fluxului termic radiant, schimbat tntre supra- fetele paralele, de temperaturi T; si Tz , @ doua placi din materiale diferite (cu emisivitatile ¢; gi respectiv é, gi deci cu coeficientii de radiatie C1 = &1 Co gi respectiv Cz = &1 Co) se evalueazé cu relatia pie * Cra)" By) 4 Ca We FTE, Prin analogie cu expresia (2.13) a lui, pentru pro- blemele concrete de schimb termic radiant, ce intereseaza suprafetele elementelor de anvelopa ale cladirilor, se, poate avea in vedere ca evaluarea cantitatii de cdldura dQ” sa se feca cu regia Pexg [Certo FeldO ATE 5 4. incare ho este "coeficient de schimb termic radiant" (valoa- rea medie in intervalul de timp 4 ) ,in Wi(m? K Considerand cazul concret de iarna al unui spatiu inchis (inc&pere) relatile (2.13 ) si (2.14) devin: dOQ*= he (te ~ Gs AAT 2.134 Toate dreplrie sntrezerate auton ——SSSSSSSS~S~S~S*«SH. Asanacho~ Curs pregtitor pentru stestarea auditorior energetic, specialifatos ‘Const. Elemente teoretice fundamental. AB, Cred int “Oxi AAS 214") Zaé= temperatura medie a aerului in vecinatatea suprafefei, in °C -4x = temperatura medie a suprafetei, in °C; Gan jxb= ‘temperatura medie a suprafefelor solide ce delimiteaz spatiul inchis considerat, in °C; Deoarece, asa cum am mentionat deja, o suprafata a unui element de anvelop& schimba célduré cu mediul ‘inconjurator ei, prin fenomene simultane de convectie si radiatie in higrotermica cladirilor, se lucreazd ( in majoritatea cazurilor practice) cu schimburi termice convectiv- radiante. Relatile (2.13") si (2.14*) permit sa se scrie c&: daet= [Xa (ti-%2) +b. Gin, je-O)]4 ot (2.15) Desfécand parantezele si grupand corespunzator avem dO pl Tas hui i r pt —~LeO re = [Cater dasin ie) Cortsyagede °™ Deci decry] Ee teh AGS Hol [% — ty JAAS in (2.17), oe reprezinté “coefi termic superficial “(convectiv — radiant) , tul de transfer ‘Wim? K) de la “Toate cropare srk ranaie ior’1H. Asanache — Curs pregattor pentru atestarea audtorior energetic, specilfatea Construct Elemente teoretice fundamental, mediul interior la suprafata interioaré a elementului de anvelopa. he baat tole 5 In aceeasi relatie (2.17) termenul “are semnificatia unei temperaturi . Aceasta este hotata cu £¢ si este denumita” temperatura interioara” Este vorba de o temperatura a "mediului interior” in sensul temperaturli pe care 0 sesizeazA un subiect uman plasat in centrul geometric al unei incaperi in care aerul are temperatura az iar suprafetele solide ce 0 delimiteaz& au temperatura medie & m ju Este deci vorba de o temperatura ce caracterizeaz’ o inédpere, de o temperatura ce este de asteptat a fi resimtita de toti camenii din aceasta incapere. Observatii: Po 2H Hae, Toate Gropturie sont ezervae autora Og1H. Asanache ~ Curs pregatior pent atestaroa auctor energetic, specialatea Constr Elamento teoreice fundamental, fi*= a O%e] (2.18) joes eI d) Valorile “de proiectare” ale rezistenjelor Ryj $i Ree sunt standardizate (tab. 2.5); ele sunt diferentiate dupa — pozitia suprafefei (orizontald sau vertical); ~ sensul flucului termic (pentru suprafétele orizontale); tipul mediuui inconjurdtor al suprafefei (mediu exterior, mediu interior inedlzit, mediu inchis neincdilzit, Tabel 2.5 Elemente | Elemente interioare |~ Elemente in sonny | erate | Rea a | int ae oe pete | Re Ry | Re ml 1s | one | os | one | 0123 a25 | ae | 0.123 | 908s | 0.125 | ae a6? [ [ee | ae | oass | oer | | I 084 mi? KW in conductie ()Pentra condi de vara 2.6 Propagarea caldu 2.6.1 CONDUCTIA este fenomenul de transmitere (de transfer) a c&ldurii in intertorul unui corp, sau Intre doua corpuri aflate in contact direct. Tato dreptrle sant rezavale ufone os1H. Asanache ~ Curspregttor pent atestarea auctorior energetic, specialtatee Constr. Efements eoretice fundamental, Transferul termic conductiv are loc din aproape in aproape, de la moleculé la moleculé (fara sa intervina migcarea acestora). Conductia termic& apare ori de céte ori anumite puncte ‘ale unui corp (de regul& solid) ajung s& iba, din diverse motive, temperaturi diferite fata de celelalte puncte ale acestuia. in cazul elementelor de anvelopa ale cladirilor, elemente care_in mare parte au o aeometrie de tip placd pland cu yrosime constant, transferul termic conductiv se realizeaza datorita faptului c& punctele suprafefei lor interioare au practic intotdeauna o alté temperatura decat cele ale suprafetei lor exterioare. 2.6.2. in cazul particular al conductiei termice stationare prin elemente de tip placa plan& monostrat de grosime constanta extinse indefinit in suprafata si realizate dintr-un material comogen si izotrop (elemente plane monostrat), legea ‘experimental a lui Fourrier (q“ = -A grad 6) are forma simplificata: aA [Wim?] (2.19) "Toate dreptunie sunt rezervate autoruiui 6H. Asarache ~ Curs pregatior pentr atestarea audtorior energetic, specialitstes CConsiru. Elemente teoretice fundamental. Ecuatia diferentiala generala a conductiei termice adica: 29 2 a (FX +2 +32) — TS e DR* (2.20) are sieao forma simplificaté, deoarece: a) =O (Catorit ipotezei de regim termicstatfonar, in oS care 0(x) este constanta in timp) bp) 2B = FE _ 6, (torte ipotezeide element monostrat oye de tip plac’ plana, la care pentru x= x fal, 6 are aceeasivaloare In toate ppunctele planului x = xa) Ca urmare, ecuatia diferentiala a c&ldurii are in acest caz forma: 2 ° (2.21) Prin integrarea ecuafiei (2.21) se obtine: OE)RGETCe (2.22) Punand condiile limita 96)= SOA)=Ge . fu (conform fig. 10) se obfine pentru chia St) expresia OGe)n-§ Be + GH At (2.23) Din (2.23) se obfine prin derivare expresia lui d0/dx care inlocuita in expresia (2.19) a lui q* conduce la Penh See PYnz] (224) a Notand raportul 4 cu R, relatia (2.24) devine a, -2&. p= a "ale crepiurle sant rezorvate autora — oe1H. Asanacte ~ Curspregaitor pentru atestorea audtarlor energetic, specalates CGonstrui. Elemente taretice tundameniale. Marimea Rea are semnificatia unel rezistente la transfer termic conductiv; ea este denumita REZISTENTA LA PERMEABILITATE TERMICA a placii plane monostrat de grosime d, si are ca unitate de m&sura m?KIW (ca si rezis- tentele termice superficiale Rs $i Rse). Relatiile (2.23) gi (2.25) nu sunt operationale deoarece nu se cunosc temperaturile 83) gi se Pentru a se elimina acest neajuns se {ine cont de faptul c& in regim termic stationar fluxul termic conductiv se conserva la trecerea prin element, in mod concret aceasta inseamna od fluxul termic intrat prin una din suprafetele elementului, il traverseaz fra modificari si | paraseste integral prin cealalta suprafata (fig 2.11) ere om oo Tinand cont de expresiile lui ji q je (relatite 2.18 $i 2.25) se poate scrie: tf? Tirthe Oi- Oe Gu-Te “Ee a a V (2.26) “Teale Greplurile suntrezervate auorihay Loe1H. Asanache ~Curs pregttor pentru stestareasudtorior energetic, specaltatea Construi. Elemente toretice fundamental. Folosind o cunoscut proprietate a rapoartelor egale, se obtine cA valoarea comuna a celor trei densitati de flux termic este: _ ti-ke ee baie a E Bee unde Rr= Ri + R + Rse poarta denumirea de REZISTENTA LA ‘TRANSFER TERMIC a elementului sau mai simplu STENTA {a elementului Observatiiz a. In trecut, pentru rezistenja la transfer termic s-a folosit notatia Ro ; notazia Rr este de data recent si reprezintét 0 (propunere de notagie unica pentru toate farile europene : 1. Mérimea I/Rr este denumitd in prezent TRANSMITANTA CTERMICA fiind notata cu U. In trecut aceasté mirime a fost notati cu K find denumitds «coeficient de transmisie termied » cc. In actualele reglementari roménesti, din_considerente de simplificare a redactarii,in locul notatiei 7 (indicata de standardul SR-EN ) este utilizar notatia Ri denumirea ,,rezistenta termicd unidirectional” Jn aceste condifii nu se mai poate utiliza notafia traditional R=54G. si ca urmare pentry caleulul lui Re este indicat relatia:® B= Ry +e + Ree, Folosind relatiile (2.26) si (2.27), in urma unor transfor- mari convenabile, se obtin pentru @,i $i 8s, expresille: bee, 2 bi- ee Ki (2.28) Lue =ti- ain (42) (2.29) (2.27) Expresia (2.23) a functiei cmp de temperatura @(x), devine cu ajutorul relatiilor (2.28) gi (2.29). “sl opr Sarena aera or1H. Asanache ~ Cure pregattor pent atestareaaueitororenargtc, spaiatatea Constr Elomento tooreie fundamental. Be Rie Re Rat Re fp; “t.) | (2.30) Relatia (2.30) permite identificarea temperaturii oric&rui punct din structura unui element de tip placa plana monostrat, mai precis a temperaturii specifice fiecarui strat infinitezimal din grosimea unui astfel de element. Dupa o serie de transformari elementare relatia (2.30) capata forma: 6)“ (BS aCe pre tek Ra) (231) Aceastai form a functiei Q(x) evidentiaza faptul ca este vorba de o functie liniard cu panta negativa, deci a carei alura grafica araté ca in figura 2.12. aay. SF Fig. 2.12 Pentru o diferenta termica (£;~Le_) data,panta rept! Q(x) este invers proportional cu valoaréa produsului ( A+R) ceea ce revine la afirmatia c&, la o grosme data, pentru u element realizat dintr-un material slab izolant termic (de ex. din beton armat, la care A= 1,74 Wim °C), cdderea de temperatura [Os - Gse| este relativ mica, iar In grosimea unui 5 drole suntrerovate aor1H. Asanache ~ Cars progttor pent alestaroa auctor energetic, specialities CConsinuit. Elamente teoroice fundamental. element realizat dintr-un material bun izolant termic (de ex. din zidarie de b.ca. cu A = 0,30 Wim °C) caderea de temperatura este mare (figura 2.13), Diagrama de variatie a temperaturii prin grosimea “d” a unui element de tip placd plané monostrat poate fi completata cu variatia temperaturii in cele doua straturi de aer limita, din imediata vecinatate a suprafetelor acestuia; aceste variafii sunt neliniare si au alura din figura 2.14 Fig.2.14 srear eer “BE AR, ET. SrAGMANT AvAND R=Ree Ti elon rworiok | DATORAMA LU Rg, choede Teen Baroaird Lu R Letvere Teeniik —otroeir i Re perree te SredT Flory DE AER, - R (TERT, STHGNANT. Ry “Fate Groparie srk revere auiould a1H. Asaneche- Curs pregstor pentru atestarea auctorr energetic specialtates Constr. Elemente teoretie fundamental. Observatie: Caiderea termicd (tj - Oy ) poate fi interpretatd ca 0 eddere termicd provocata de rezistenja la permeabilitate termicd a umui strat fictiv de aer stagnant din imediata veeindtate a suprafefei interioare a elementului (fig.2.13).In ‘mod analog poate ft interpretate ciiderea termicd (But) In cazul particular al conductiei_termice_stationare rintr-un element de tip placé_plan& multistrat_ de grosime constantd este vorba de un ansamblu de straturi omogene de grosime constanté paralele intre ele (fig. 2.15). In particular unul sau mai multe straturi pot fi lame de aer, de regula inchise; ele se asimileaz fiecare unui strat solid avand 0 anumit® conductivitate termic& Aschiy Fig. 2.15 Deoarece In regim stationar fluxul termic conductiv se conserva la trecerea prin grosimea elementului, se poate serie: °F = gs" = qp"= qo® = ae "q6™ (2.32) “aio ptr sun renal tad 21H. Asanache ~ Cur pregéttor pentru atestaroa auctor energetic speciatatee CConsirui. Elomente tooroice fundamental. Gch Grte tle a a unde : Rep" Rit (Rt B+ Ret Ry) *Ree = Kei + Bt Kee Caracteristica R=SR{=T UH /yg — reprezinta REZISTENTA LA PERMEABILITATE TERMIGA a pldcii multstrat Se poate demonstra cu ugurinta c& exoresiile lui Oy. si @,0.-Stabilite pentru placile monostrat_ rman valabile si in cazul celor muttistrat “Pentru determinarea temperaturii unui plan de abscisa x este valabila relatia generala : 4h - g8= (Gt) (2.33) In relatia (2.23) Ry reprezinta rezistenta la permeabilitate termica a grosimii "x" de element (fig. 2.16). 3|. Asanache ~ Curs progittor pentu atestarea auctarlor energetic, specalitatea Consirui Elemente teoretie fundamental. ‘In mod concret pentru cazul elementului cu alcatuirea indicat& in fig. 2.15, relatille de calcul ale temperaturilor planurilor caracteristice, deci a temperaturilor €;, 82 gi @s, sunt urméatoarele: 2b; ile) Ayal; - BEE (te ~te) (2.34) ete sheet R Git) Observatie: Se poate demonstra cu usurinfa ea in locul relatiilor (2.34) se pot utiliza relatiile: ate Bette 4-4 EL fa-te)= &- “fe (2.35) ee (el PE & 4, In grosimea fiecdrui strat “, variafia lui @ este liniara si ca urmare diagrama de vatiatie a temperaturii in grosimea unui element multistrat este 0 succesiune de variafi liniare (ig. 2.17) ‘ (9 Pantele diferite ale celor patru drepte ‘sunt direct legate de valorile conductivitatilor termice de calcul ale materialelor din care sunt realizate cele patru straturi. Panta cea mai mare apare in stratul trei realizat din vata mineral, deci din materialul cu cea mai mica conductivitate termica. ale Grepuris sunk zante euler ~~ ——SSSSSSSS~SSC|. Asanache ~ Cus progattor pent atestarea audtorior energetic, specialtates Construct. Elemente teoretie fundamental, BETON Seuay = 4 FAS, mae Are Mivewsss A=004ME Fig. 2.17 2.7 Probleme_specifice_eventualelor_straturi_de_aer inchise in _structura _elementelor de __constructie multistrat. 2.7.4 Straturile de aer de grosimi foarte mici (cca. 3 - 4 mm) se comporta termic ca straturi solide prin care propagarea cAldurii se face conductiv. Rezistenta la permeabilitate termica a unor astfel de straturi se evalueaz& considerand Daer * 0,024 W/ mK Ca urmare, o lam& de aer de 4mm grosime, inchis& perimetral oferd o rezistentd termica de cca.0,16 mi” K/W. Incercarea de a mari aceasta rezistenté termica, prin sporirea grosimii lamei de aer, nu da rezultate deoarece prin aceasta masura propagarea caldurii inceteaza a se mai face conduetiv. ‘Se poate considera ca prin straturi de aer mai groase de cca. 5 mm, propagarea caldurli se face aproape exclusiv prin fenomene simultane de convectie si radiatic Intensitatea schimbului termic in aceste cazuri depinde jn mod esential de coeficientii de radiatie ai celor doud sake drain ak ravanvaa aioe oO as1H. Asanache ~ Curs pregttor pentru atestaoa audtorior energetic, spcialtatoa Construct. Elemontetooratce fundamental. valori mari (de cca 5,2 — 5,4 Wim’K*) ponderea schimbului termic radiativ este sensibil egal cu cea a schimbului termic convectiv.” In cazul suprafetelor cu emisivitate termica foarte mica gi deci cu coeficient de radialie foarte mic (de exemplu aluminiu lustruit, cu C = 0,3 Wim?k*) schimbul termic radiant devine practic nesemnificativ, si densitatea fiuxului termic ce traverseazé lama de aer se reduce cu cca 50% fata de situatia standard a fetelor din materiale obisnuite (efectul de termos). 2.7.2. In_practicd, straturile de aer_inchise_in_structura elementelor_de_constructie_curente_sunt_straturi_relativ yoase, prin care transterul termic est tip_convectiv- radiant. Valorile rezistentei termice a acestor lame de aer sunt determinate _experimental_si_sunt intabelate, ca valori_de calcul pentru_proiectare. __ Tabelul 2.6 | “ con ) Directia si sensul fluxului termic | ‘Orizontal [Vertical ‘Ascendent_ | Descendent_| “Foals cropturie sunt rezervals ioral;1H. Asanache~ Cur pregaitr panty atstarea sudtoriorenergect,speciltatea CConsrag. Etomontetoretce undementt. In tabelul 2.6 sunt indicate valorile de calcul ale rezistentei termice Ra (In m?K/W) a unei lame de aer inchise in elemente de constructie verticale si orizontale, intre suprafete cu coeficient de radiatie mare (€ > 0,8 deci C > 4,5 W/ m’K‘) asa cum sunt majoritatea suprafetelor materialelor de constructie i stratului de aor peste 1,5 ~ 2,0 om nu ‘eonduce la nici un spor de rezistengat termica 2. Trei straturi de aer de 1,5 em grosime oferd o rezistensa termicd de cca. 0,5 m* C/W; o grosime echivalenti de aer, concentratdi intr-un singur strat oferd doar o rezistensa termicé de 0,18 m C/W. 2.7.3. Problema rezistentei termice a straturilor de aer isi gaseste in constructii cea mai mare utilitate practica, in domeniu! vitrajelor ferestrelor (si usilor exterioare). In mod curent este vorba de ferestre cu tamplarie dubla, la care cele doud foi de geam inchid (imperfect) un strat de aer cu grosimi de cca 4 cm in cazul tamptariilor duble cuplate sau 10-12. cm in cazul tamplarillor duble necuplate. Deoarece coeficientul de radiatie al sticlei obisnuite este foarte mare (cca §,17° Wim*k*) valoarea rezistentei termice ale stratului de aer dintre geamuri este de cca 0,18 m* °C/W {in cazul ambelor tipuri de tamplairi Dac& unul din geamuri are suprafata in contact cu stratul de aer tratat& special, astfel incat coeficientul ei de radiatie, s8 fie mult sczut, valoarea rezistentei termice a stratului de aer poate creste semnificativ.( se poate ajunge, de ex., la Ra = 0,50 mK ). ‘Se remarcd cu ugurinté efectul deosebit de favorabil al fratamentului antiemisiv’ tratament, cunoscut gi sub denumirea « tratament low-e ». “ole ophae sant azarae euionad—1H, Asanache ~ Cur progr pent setae sutoior energetic spoitate ons Emon lore andarontole 2.8 Aplicatii ‘Aplicatia 2.1 Sa se determine rezistenta la transfer termic Rr a zonei de cémp curent a unui perete exterior avand alcétuirea din figura: Hodne oe cndoios 0s SeQHACA LTRIURA OM NORA fs Coeficientii de conductivitate termica ai celor doud materiale ce intervin in alcatuirea peretelui au valorile de calcul Asia « » = 0,80 Wim°C $i Atene v.<. = 0,87 WimeC . Utilizand relatia de calcul a lui Rr obtinem: Rp =O (228, + $365, 208 902) nayg= = 9663 ‘Aplicatia 2.2 Sa se determine rezistenta la transfer termic| Rr a zonei de cémp curent a unui perete @®® ap exterior avénd alcatuirea din figura. Jt _acviat oi tome oe wach odie o€ 964 GaN 35 TINcuIAGA bt woman civet Din tabelul caracteristicilor termofizice da calcul ale materialelor de constructie se extrag valorile lui A. - tencuiala mortar var- ciment _.......4=0,87 WimeC = beton armat, p=2500 kg/m’. 2=1,74 wimec ~ “Foale Westure snk rezonvie aor SSS1H. Asanache ~ Curs pregaitor pentru atestareaaudtoror energetic, specialtatea Construct. Elemente teoreie fundamental. 30 WimeC ,93 WimeC -tidarie bea GBN 36 .... ~tencuial’ mortar de ciment Rep = Rat (Ry7 Ret Bs * Ry) + Ree GAS O, Q20 , 002 = EGS (Bae +55 * San G95) IO =3d ys [gore + Gls o823rgcas)t9ene = = Olas 0,986 +9042 =L, (153 WK ‘Aplicatia 2.3 Sa se determine rezistenfa la transfer termic Rr a zonei de cémp curent a unui perete exterior avand alcaituirea din figura Int _revcuiat on roman oe wane indie oc sca ETON ARMAT. MONGLIT_ Be. evcviaud_OIN_PemTAR_ ot cine Noua structuré de perete nu diferé de cea anterioara decat prin pozitia reciproca a straturilor de beton armat si de zidarie de bea. Aceasta diferenfa nu afecteazi valoarea rezistentei termice Rr, aceasta find si In acest caz tot 1,153 m’°CW. Comenter Cele douit alcituiri de perete exterior nu sunt echivalente decdt din punctul de vedere al caracteristicti Rr , aceasta flind specific numai regimului termic stationar. Comportarea celor doi ‘pereti inregim termic nestationar este sensibil diferita. “[oelo dropurie sunt rezervatoautonuiay 3gH, Asanache ~ Curs pregitor pentru alestarea auctoror energetic, seciltatea Construct. Elemente teoretice fundamental. Aplicatia 2.4 Sd se traseze diagrama de variafie a temperaturii in grosimea zonei de perete exterior cu alcdtuirea indicata tn aplicatia 2.2 In conditile unui regim termic stationar | caracterizat prin taj = +20 °C $i ty) = -12°C. Asa cum rezulté din aplicatia 2.2 rezistentele la permeabilitate termic& ale celor patru straturi din grosimea peretelui sunt: R;=0,017, Rz=0,115, Rs=0,833, gi Rs=0,021 ‘Temperaturile Oy, 01, G2, 03 $1 8.0 Se obtin cu (2.33) YY 20 fens 2 wo : Graficul de variatie a lui (x) In grosimea peretelui se traseaza alegand pentru grosimi (in_abscisa) si pentru temperaturi (in ordonat) doua scérr grafice convenabile. Tale ope wnt renee aorta1H, Asaneche ~ Curs pregattor perir aestarea autrior energetic, spacialstoa Constr Elemento teoreice fundamental. Aplicajia 25 58 se traseze diagrama de variajie a temperaturii in grosimea zonei_de perete exterior cu alcatuirea indicata in aplicatia 2.3 In condiile unui regim termic stationer | caracterizat prin t; = +20 °C sity = 12°C. Analiz&nd structura relatillor de calcul ale lui O,i $i 8:0 S€ vede imediat c& pentru cea de-a doua alcatuire de perete valorile temperaturilor superficiale vor fi aceleasi ca in cazul peretelui analizat in aplcatja 2.4 (adica 05= +16,53 gi 8..= -10,83°C), Ramén de calculat valorile temperaturilor 0;, 02 gi Os. Pentru aceasta vom folosrelatile (2.36), O-04~ (Gk) =16,58- 225 32= HE 06C 4083 4,26, Re Ra. (t{-te)=16,06- Sas 32=-Fooe By G- Bee De) Fee ~ Feige tae de are. +40 “Yoke crete sur ere ates oo|i Asanache ~ Cure pregéttor pentru alestarea autorlor energetic, specialitates Constr. Elemente teoretce fundamental, Comentarii: « in noua alcétuire a peretelui, stratul din beton armat (componenta structuralé a peretelui) se afla in totalitate in zona temperaturilor negative avand @yeq = ~8,65 °C. In prima aleditui- re stratul de beton armat se giiseste (chiar si in situajia de iarndt consideratd) in zona temperaturilor pozitive (Oui = +1446 °C) cecace reprezinta, in mod evident, 0 situatie favorabit © Cele doud structuri de perete exterior, degi aparent echivalente din punctul de vedere al comportarii termice (au acelasi Rr si acelasi ®, ), in realitate reprezinta structuri cu performanje rermice diferite. ‘Aplicatia 2.6 Sa se determine rezistenfa la transfer termic| minim necesaré pentru o zoné de planseu situaté deasupra unui gang, stiind c& pentru asigurarea confortului termic in incéperile de deasupra acesteia este necesara satisfacerea condities L¢- Gag < 2.5" in situatia limaticé conventionala ta = +20°C $i fee = -18 °C. Din tabelul 2.5 rezulta cd pentru cazul elementelor de inchidere orizontale la care pe timp de iarna fluxul termic are sensul “de sus in jos" valoarea lui R.i este 0,167 m*°C/W. Expresa (228) a Oy se poste sce sub forma 7 Re. (5; Beth, -- BE (t-te) Ca urmare conditia din care se va determina valoarea minim necesara a lui Rr este: Se obtine imediat mre Rar > 2,53 24 odie Croptarie sunk rzervale atonal1H. Asanacho — Curs prego panty atestarea aucitorlor energetic, specialatoa onsinuct. Elemente loorelice fundamental. jicatia 2.7 Pentru cazul plangeului din aplicatia precedenté ‘sé se propund un detaliu de principiu pentru alcétuirea de cmp curent. Deoarece nivelul pardoseli finite a zonei de plangeu in discutie este de presupus c& nu poate fi diferit de cel al zonelor de plangeu adiacente, izolarea sa termicd va trebui prevézuté la nivelul intradosului placii de beton armat. Valoarea mare a lui Rr, nec impune o rezoivare bazata pe materiale de mare eficienta termica, de tip polistiren celular, vata minerala, poliuretan, etc. © posibila solutie este aceea care are in vedere placi de polistiren celular lisite pe intradosul plac, ancorate me-canic de aceasta $i protejate cu o tencuiala pe plas de rabit. pancuer_tawpa -uve A=023 ‘DERI = Pk_foatizane A= .89 i aaF4 TENCUALA ConecTOARE A= OS? LACK _OE BEX. =0.04 TENCUTALA PE FLASK oe RABI A=GO5 Determinarea grosimii x, minim necesare, a stratului de polistiren se face din conditia Rt > 2,53 m?°C/W. Folosind grosimile straturilor gi valorile lui 2 indicate in figura se poate scrie: aoa PENT PX BS “Toale Treplaro sunt rezewato eutorula)