7 CZU_628.72 STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA STAS 10144/3-91 Andocuieste: STAS 1014481 (Clasiticarea altanumnerted on Yaw TEOMETPHYECKHE STEMEHTH Mpeanncenne no npoexteposaKun ROMANIA STRAZI INSTETUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE ELEMENTE GEOMETRICE Prescripfit de prolectare Streets Rues GEOMETRICAL ELEMENTS ELEMENTS GEOMSTRIQUES spécifications en vue de 1'établissement des projets vesign specifications 1 GENERALITATI 1.1 Oblect Prezentul standard stabileste prescriptiile de proiectare a elementelor geometiive ale strazilor. 1.2 Domentu de aplicare Prevecierile stanclardulul se aplica la: ~ proiectarea strazilor noi: ~ proiectarea strazilor existente care se modemizeaz’; ~ proiectarea sistematizairii retetel stradale din localitéjile urbane ¢1 rurale. Prevederite standardului nu se aplicd la: ~ autostrézi urbane si drumurl exprese in localtay; ~ piete civice si plete agroalimentare, access la stadioane, expoziii sau tirguri; ~ drumuri nationale, judejene si comunale situate in afara perimetrului looalkayitor; ~ rum ein tint Inustriae si de exploatare, daca acestea sint interzise circulatiel publice. 1.3 Standarde conexe STAS 863-85 —_Lucrari de drumurl, ELEMENTE GEOMETRICE ALE TRASEELOR. Prescriptil de proiectare STAS 4032/1-90 _Lucréri de drumurl. TERMINOLOGIE, STAS 4032/2-73 _Tehnica traficului rutier. TERMINOLOGIE STAS 7348-86 —_Lucrdiri de drumuri, ECHIVALAREA VEHICULELOR PENTRU DETERMINAREA ‘CAPACITATH DE CIRCULATIE STAS 10144/1-90 Strazi, PROFILURI TRANSVERGALE. Prescripjii de prolectare STAS 10144/2-91 Strazi. TROTUARE, ALEI DE PIETONI $I PISTE DE CICLISTI. Prescriptii de proiectare Elaborat de: ‘Aprobat di MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE,| _ INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Data Intrarll in vigoaro: TRANSPORTURILOR SIAMENAJARII | Str. Jean Louls Calderon nr.13 BUCURESTI | doars0801 TERITORIALE URBANPROIECT ‘Telex 11312 IRS R for de Gtat eate urmarité conform lagi, Reproducerea intérzsa. Nerespectaren StandSTAS 10144/3-91 22. f STAS 10144/4-83 AMENAJAREA INTERSECTIILOR DE STRAZI, Clasificare gi prescrip} proiectare STAS 10144/5-89 CALCULUL CAPACITATII DE CIRCULATIE A STRAZILOR STAS 10144/6-89 CALCULUL CAPACITATH DE CIRCULATIE A INTERSECTILOR DE STRAZI 1.4 Prevedert generale 1.41 Proiectarea'elementelor geometrice ale strazitor trebuie s& se fundamenteze pe studiul de circulatie al localitatil, care se intocmeste pentru o perioada de perspectiv’ de minimum 45 ani. 1.4.2 Structura refele! stradale i elementele geomotrice ale strazilor trebule sA asigure: ~ logaituri cit mai directe ¢i fluent intre principalele zone de origine $i destinatie ale trafic ilu ~ racordairi la accesele in curtile gi zonele tnvecinate, parcaje, dotiri comerciale si s culturale limitrofe; ~ rezervarea spafillor pentru amplasarea rejelelor tehnico-edilitare supraterane sisubterans, a diteritelor dotari urbanistice stradale (chiogcuri, refugii, banci etc.), precum gia uerdilor pentru dirjarea si siguranta circulatiel (Indicatoare de circulajie, sematoare, borne. parapets, refugli, peroane pentru pietoni etc.) 1.4.3 Pentru strazi cu caracter mixt, respectiv cu circulajie predominant pietonala gi accidental varosabila, trebule asigurate elemente geometrice corespunzatoare vitezei de baa de 25 kunyty 9! semnalizari rutiere. Amenajiitile necesare circulati pietonilor, a ciclistilor si handicapafilor locomotor shut prevazite in STAS 10144/2-91. 1.4.4 in cazul liniilor de tramvai integrate in partea carosabild, fluenta si capacitatea de circulate se stabilesc conform prevederilor STAS 10144/5-89, 2 PARAMETRI DE PROIECTARE 2.4 Parametii gi conditille principale de proiectare a elementelor geometrice ale strazilor sint ~ viteza de baza (de proiectare); = intensitatea circulatiel; rolul functional in cadrul refelel stradale gi categoria strazi ~ cresterea sigurantei, fluentel si confortulul circulatiei, precum gi reducerea noxelor circulatiei (zgomot, vicierea aerului etc.); ~ condifii locale:topografice, geotehnice, hidrologice, ocuparea terenulul, reducerea exproprierilor gi a demoléirilor; conditil de incadrare urbanistica. 2.2 fn injelesul prezentulul standard strézile se clasifica in patru categorii, in functie de numarul benzilor de circulatie ale parti carosabile: ~ categoria I, cu gase benzi de circulatio; ~ categoria Il, cu patru benzi de circulatio; ~ categoria III, cu doua benzi de circulatie; = categoria IV, cu o banda de circulatie, Rolul functional gi categoria strazii se stabilesc in cadrul studiulul de circulatie a localitdjii, in care se precizeazt: ~ Tefeaua principala de circulatie, compusa din strézite de categoria I gi Il, care asigura ———E—E— ee aes ee |-3: : STAS 10144/3.91 logaturite interzonate, transportul in comun, transportul greu tetnologtc, penetratile gl tranzul prin locaton ojeaua principal de orev ee ncuc | st de catogeria I ‘in cazul in care aoostea preiau uriele dintre functiunite enumerate mai sus; ~ fefeaua seoundara ee crovle, compu cin streate de ctegeria I # TV, care axigur accesete oi legaturie locate; ~ reteaua de dotéti a circulatiel, compusa din parcaje, stati de transport in comun, stall de Intretinere si alimentere a autovehioulelor ete, 2.3 Refeaua de ciroulatie a localitéyli trebule prolectata astfel Inch sa se asigure realizarea numai 8 relatiior admisiotte intre difertete oategorl de stréal (reepectiv trafic), care'ee pot hmersecta conform tabelulul 1. Tabolult Cetogoriastrél care se Interescteazé agate fereeoteanh supa car (OBSERVATIE~e adit lat rect Garena te ana de otogei IIL nexzunie tn care tet do ‘categoria Il feo parte din rofeaua prineipall de choulatle conform pet 2.4 — Viteza de baza se stabllegte in raport cu categoria strazii, ntensitatea medio a cireulatiel 1 condiftille locale, Viteza de baz’ In funs}ie de categoria strazil, conform tabelutul 2. Tebolul2 OBSERVATIE - In conditii de teren accidental, vitera de band te poate reduce pe baza unui calcul tehnico-eco- omlos pe sootoure de maximum 20% din ingles wesailu, pina a 95 henna cetegeiel Ide ert 25 km/h tn cazul eatageeior H ql Il. 2.5 —_ Fluenta ciroulatiol ee exprima prin coreapondenta mire vkeza medio de ciroulatie gi viteza de baza. Structura rejele! de ciroulatie, ,Whpround ou caractoristicile stv’zHor, a intersectiilor gi a organiza traficulul webule 8 asigure 0 Huenjé ridioaid. a:trafiéulul, respactiv o vitezd medie de circulapie ct mal apropisté dé vara de baz. Fluerya recomandablid a ciroulaliel este dati‘n tabelul 3, corespondenta orientativa inte viteza medie de circulatie 91 vieza de bazd find axprimatd ait tn valor absalute (kilometer pe or’), oft gi prin Intermediul costiciontulul de fluen}é (raportul color doud viteze), Taboluls Fluonja rocomandabiit [ ta etaracralr do vt o vaio Coofclentul de uensh | thre do Va de tafe Inala elo a it da elle | 0 azn madi de coulaje | ote da vit dete | 2 kv | 7 |STAS 10144/3-91 24. ie 2.6 _Intensitatea circulatiei se exprima, dupa caz, prin: ~ Intensitatea orara de calcul, determinata conform STAS 7348-86; ~ intensitatea medi ziinic anuala, determinata conform STAS 7348-86; ~ intensitatea circutatiel pietonilor gi a biciclistiior, determinata conform STAS 10144/2-91. .7 Caracterizarea intensitatii circulatiei, pentru o banda de circulatie cu latimea de 3,50 m, functie de numarul de vehicule etalon cit si de numarul de vehicule fizice, se face conform tabelului 4. bolul 4 Intenstatea medio zlniod anual Intonsitaten orard do onleul Intensitatea circulate! | Vehicule etalon Vehieute fizice — Foarte intensa > 4000 2001...4000 OBSERVATII indenta Intre nuindiul de vehicule fiziee ¢l de vehieule Jon corespunde uno! voctician|! medi de 2 Pentru lajim! de benz! do circulatio mal mict de 3,50 m, Intensititite caractoristice ale traficulul so rnduc corespunzator corecfilor de capacitate stabilite in STAS 10144/5-89. 3 ELEMENTE GEOMETRICE IN PLAN 3.1 Traseul strazilor refelel principale de circulatie se recomanda sa se prolecteze astfel incit sa fie respectate urmatoarele condifi: = unghiurile dintre aliniamentele succesive sa fie de minim 100...120°; ~ razele curbelor de racordare sa fie egale sau mai mari decit razele recomandabile cuprinse in tabelul 6; ~ lungimea aliniamentelor trebuie s& nu depageasc de 40 ori Isjimea strézii masurata intre fronturile canstructilor; ~ distantele minime intre intersectii sa fie conform tabelulul 5. : Taboluls Interseofi ou rolail de trafic complete |Intersoofl cu rola de tratic numal dreapta Categoria etrézih stinge-dreapte Distante minime tate eof, m ‘ub 50 r0f trBzi nu asigurd distanjolo intro intersectil stabilite jo clreulajio 60 reduce conform prevederilor STAS 10144/5-89. 3.2 Daca lungimea aliniamentelor este prea redusa sau daca sistematizarea urbana necesita o desfasurare progresiva a fronturilor construite, traseul strazil poate fi alc&tuit din inlanfuiri de arce de clotoid’ sau arce circulare avind raza mai mare sau cel putin egala cu raza recomandabila.STAS 10144/3.91 3.3 Traseul str&zilor refelei secundare de circulatie trebuie corelat ou amplasarea cl&dirilor st poate fi proiectat in aliniament, in curba, cu forme poligonale racordate sau prin inlnjuiri de curbe succesive. 3.4 Razele caracteristice ale curbelor, R, sint: ~ raza recomandabil8, permite menfinerea in curba a profilului transversal din aliniament; ~ raza cufent&, necesita convertirea profilului transversal in curba; ~ raza minima, necesita suprainaitarea profilulul transversal in curba, pina la panta de 6%. Valorile razetor caracteristice ale curbelor in plan, in functie de viteza de baz, pentru sectoarele cu deciivitati de maximum 2%, conform tabelulul 6, Tabolul6 Viteza do baxa, km/h Raze caractoristico | Amenajaroa profiulul transversal so | as | 40 60 Raaze catacteratice, m 75 180 | 200 | 250 600 Raza recomandabltd 1e menfine forma Raza curenti profil convert cu panta 2.5% 40_| 7 | 100 | 120 | 170 380 Raza minima profil eupratnatat eupantas% | 20 | 25 | a8 | so | 62 | 90 | 190 int date pantry dectivitatea de 2%, Valorie razol minima, in functie do OBSEAVATIE ~ Valorile razel mini 17. viteza do bazA gi declivitate (pentru declivitati de O%...7%) elnt date in tal 38 ‘in cazul terenulul accidentat, traseul strazii se poate dispune in serpentine proiectate conform: STAS 863-85, Strazile de categoria I cu 6 benzi de circulafie nu se proiecteaza in serpentine, far razele curbelor se prolecteazd, de regula, cel putin egale cu raza recomandabila. 3.6 _ Razele minime ale curbelor cu profil transversal suprainaifat cu panta de 6% $i cu deciivitati ping la 7% se dau in tabelul 7. Tabolut7 Viteza do baz, km/h be aa 25 30 0 50 60 azo minime, +7 20 20 48 : os +8 20° 26 48 75 100 +5 20 30 50 75 105 20 0 0 80 110 22 a2 55 85. 115 25 95. 55 85 120 25 35 6 0 125 25 95. 0 90 125 25 6 e 0 128 25 36 2 90 130 28 38 os 95 130 28 38 6 6 135 30 0 ea 100 140 30 40 68 100 140 20 45. 70STAS 101443-91 ‘OBSERVATII: 1. Rampele efnt notate cu semnul plus, iar pantele eu semnul minus. 18 unie, bretele de legiturd, bucle de racordare, artere cu c&l ‘Tn funofle de eenul de more (in ramp& sau In pantd). 2 In azul cfilor unidirectionale (strézi ou Uuniditectionele ete.) azole minime se stabil 3 In onzul ar for eu dublu sens de clrculafie, razole minime se stabilese pentru sensul de mers in pantl. 3.7 _Aliniamentele succesive care formeaza unghiuri mai mici de 177°, trebule racordate cu curbe; daca unghiul dintre aliniamente depseste 177° (frinturi) se pot racorda numai bordurile de incadrare lateral a p&rtii carosabile, Racordarea aliniamentelor se realizeaz8, dupa caz, astfel: ~ ou arce circulare de raz& mai mare sau egal cu raza recomandabila: ~ cu arce circulare $i racord&ri progresive cu arce de clotoida, in cazul arcelor circulare de raz&i mai mic& deci raza recomandabila; ~ cu arce de clotoida (fra arc de cere), in cazul terenurilor accidentate, al punctelor de trecere obligate, sau daci ofera o rezolvare estetica a traseulul (contort optic) etc. 3.8 Racordarea bordurllor parjii carosabile la intersectil se face tn functie de categoria stra; gi caracterul traficulul, de regula cu arce circulare (sau numai cu arce de clotoida cind se doresto 0 tratare esteticd) avind razele conform tabelutui 8, Taboiul 8 Categoria strizt Raza recordar mal mati ale razelor de racordare ae adopt dac& ponderea mijloacelor de transport in OBSERVATIE ~ Val Tautovehicule speciale, autotrenut! ¢1 vehicule articulate depasaste 10% din totelul comun, autocamio: patticipantilor Ia trafic. 3.9 Amenajarea curbelor traseului consta din: = amengjarea in plan conform pet. 3.7; f ~ supralirgirea pani carosabile pentru artere de categoria II g! IV in curbele cu raze mal mici de 250 m; ~ amenajarea in spafiu - convertirea si suprainaltarea profilulul transversal ~ in curbele cu raze mai mici dec raza recomandabila; = asigurarea vizibilitail Amenajarea curbelor izolate sau succesive se realizeaza conform STAS 863-85. COBSERVATIE - Pentru strizile situate in zone dons construite cind amenajarea In spefiu a curbelor este diet do realizatin conditile spocifice sstematizarllvorticale din localltsl, ae poete micgora viteza de bazdin condijile pet, 2.4 gi tabelulul 2, 3.10 _ Racordarile progresive cu arce de clotoida se proiecteazé conform prevederilor STAS 863-85, cu urmatoarele precizéiri: a) Lungimea minima a racordarii progresive, Se, se calculeaza cu relafia empirica: vs 8.2 im) in care: V___viteza de baza, in kilometri pe or’; R raza arcului circular, in metri;7 STAS 10144/3-91 a coeficient cuprins intre 24.,.33. Valoarea recomandata pentru a este 24, lar in condi dificile de teren se admit valori pind la 33, b) Daca deplasarea arcului de cero, R, pentru introducerea arcului de clotold& este mai mic’ de 0,20 m, se poate renunja la racordarea progresiva 3.11. Traseul strazilor sinuoase, cu puncte obligate de trecere, se poate alcatul din succesiuni de curbe gi contracurbe progresive, racordérl in bolta, in dusina, in turnanta sau din inkantuiri de arce de clotolda cu moduli diferit! (Ay, Az, ..)- 3.12 Panta transversal a profilulul suprainaljat trebuie sa fie de cel mult 6% $1 se stabiléste in funofie de viteza de baz& gi raza curbei de racordare, conform STAS 863-85: 3.13 Panta oblicd in curba suprainaijata reprezinta rezultanta deciivitatii $1 a pantei transversale. Panta oblica trebuie s& fle mai mica de 9,5% pe sectorul de racordare in spatiu gi mai mic’ de 9% in curba curenta, 5 3.14 Supralargirea benzii de circulajie de 3,50 m [atime se prevede numai pentru strazile de categoria III gi IV cind raza curbei este mai mic& de 250 m, conform tabelului 9. Tabolul9 man lwlel=l«lslalnla]«]w] w|i] a | a] [saustencn [ao [ve [ws [ol le leolal«lel=lslal=| tabllese prin Intorpolace lintard, OBSERVATIE ~ Pentru raze cu valor intermediate, supralérgill Pentru vehicule cu lungimea mai mica de 8 m, supralargirea benzil de circulalie de 3,50 m latime se poate determina in funotie de raza curbel, cu relatia: e=-— (m) @ _ supralirgirea unel benzi de circutatie; L— lungimea vehiculului, in metri;” R raza curbei, in metri 3.18 Supraliirgirea se amenajeaza proportional cu lungimea clotoidei simetric taj de axa, fara Sa se reduca létimea trotuarelor sau a altor componente ale strézli. Cind nu este necesara racordarea progresivé, supralirgirea se realizeaz& in afara curbei (pe aliniament) pe o lungime, in metri, de 0,5 V. Pe arcul circular supralargirea este constanta, iar in cazul racordari aliniamentelor numai cu arce de, clotolda, supralargirea maxima se aplica simetrc fafa de bisectoarea curbel pe lungimea Ys. 8.16 —_Circulatia pe sectoarele de traseu situate in aliniament, pe deciivitati in vecinatatea racordrii verticale, in condifii de aglomerare a vehiculelor necesita asigurarea distangelor de vizibilitate conform tabelului 10. Tavolul 19 Visa de bar, kv Flu euleel 5 a e im a Diana deviate, | Cue irtrun sone a 35 % 6 8 Ckeualotn amboleeoneud a 70 0 130 180 Deparire = 200 250 300SUAS 10144/3-91 -8- 3.17 Vizibilitatea in curb& se asigura prin eliminarea obstacolelor situate pe partea interloar& a curbei pina la limita cimpului de vizibilitate; acesta rezulta prin asigurarea distanjelor de vizibilitate mAsurate pe lungimea corzilor axei benzil interioare de circulatle din curb’. Distantele de vizibilitate minime care trebuie asigurate in curbe sint date in tabelul 11. Distantele de vizibilitate corespunzaitoare confortulul optic sporit se adopta In curbele cu o raz mai mare sau egala cu raza recomandabila. Tabolul 11 Vitozi do bara, km/h ‘Condit de viziitete tn curb oS Ey 40 ne Distanja do vieiblitato, m a Confort opto normal 6. 3 70 100 120 Confort opto eporit 60 75 20 130 150 3.18 Laintersectiile de strazi, vizibilitatea se asigura prin retragerea constructillor, amenajarea de portice, tesirea sau rotunjirea colturilor cladirilor sau a imprejmuirilor. Aceste masurl trabuie coretate cu amenajarea intersectiei si reglementarea circulatiei. 3.19 Straizile de deservire locala care se infunda gi au lungimea mai mare de 50 m, sa pravad la capa cu amenajairi pentru intoarcerea autovehiculelor: platforms, bucle sau teuri. Pe strazile cu o singuré band’ de circulatie se prevad largiri alo parfii carosabile, necesare Intinirilor si depasirilor de autovehicule. Aceste largiri se amenajeaza cao a doua banda ce circulalie de 10...15m lungime si se amplaseaza la intervale de 100 m, in aliniament, precum si in curhele cu vizibilitate mai mic& de 50m. 4 ELEMENTE GEOMETRICE IN PROFILUL IN LUNG 4.1 Deciivitatile maxime admise in aliniamente $i in curbele de raz egal sau mai mare ca raza recomandabila, conform tabelului 12. Tabolul 12 Vileza de baz, krvh Contiguratia terenutul ub 40 40.60 50,60 Declivitsfi maxima, % Gimp, Deal, coline ‘Munte COBSEAVATIE Daci teronul este foarte accidentat sau dacd trasoul are puncte oblig pot majora cu 1%. 42 Pentru str&zi de categoria IV situate pe teren accidentat se admit declivitati excey pina la 12% dar numai pe sectoare pina la 100 m lungime, condijionat de masuri suplimentare pentru siguranta circulafiei (parapete, indicatoare de circulatie etc.), 4.3 Declivitétile maxime pe rampele podurilor si pasajelor denivelate sint dé 4% pentru strazi de categoria I, 5% pentru cele de categoria II gi 6% pentru strazile de categoria III. in curbe cu raze minime, pe bucle gi bretele la intersectiile denivelate, declivitatile maxime se stabilese conform tabelulul 7. 44 In zona Intersectillor de strazi de categoria I gi de categoria II declivitatea maxima este 1%,-lar pentru celelalte categoril este 3,5...4,5%. : 4.8. Se recomanda ca declivitatea strazilor s& nu fie mai mic& de 0,2%. Pentru evacuarea apelor,: STAS 10144/3-91 a la rigole trebule asigurate pante longitudinale de cel putin 0,5% pentru rigole nepavate $i 0,3% pentru rigole pavate. 4.6 __Linia rosie se proiecteazi, de regula, din succesiuni de declivitati ditijate in acetagi sens, tn concordant cu configuratia terenulul, cu sistematizarea verticala a zonei §l cu categoria tehnica a arterei, evitindu-se alternantele de rampe gi pante. Lungimea iinima a pasului de proiectare a lintel rogii este conform tabelului 13. 47 Toul 18 Categorie arta Tungimnea minimd a pasulul de prolecare | 7 | i = i 100 _ Vv 50 ¢1 mal putin OBSERVATIE - Pasul do proiect plat, dack unghiul format de declivitajile adiace Fanforséiitor sau al eotetor obligate pentru racordare 48 fi rodue cu pind Ia 50% faf8 do valorlle din tabsl in eszul terenutul tangonta trigonometricd 0,4%...0,5%, precum #l if enzul 1a constructile din zona. Raza minima a curbelor de racordare verticala se stabileste conform tabelulul 14. Tabolul 14 Vioza de baz8, kh Foul racordasi sub 40 «0 50 co Raza minima m . Fiacordare convert 500 1000 2000. 200 500 1000 Racordare concavi OBSERVATIE ~ In cazul strizilor de categor minima 49 relatia: m= py Pz ‘in care: Pi, Pe deciivitstile adiacente, in %. 494 ~tangenta ~bisectoarea = ordonata in care: . R raza cercului de cero, in metri 1V situate tn condi difllle de teren sau ou puncte obligate poate reduce pink la 200 m tn cazul racordatl! convexe, roo jv 100 m in cazul racordarll concave, Tangenta trigonometric’, m, a unghiulul format de declivitatile adiacente se determina cu 1%) Pentru racordarile verticale cu arce de cere, elementele geometrice se determina cu relaplile: (my tm} (my Xx _ abscisa punctului pentru care se determina ordonata, in metriSTAS 10144/3-91 -10- - _. 4.92 Racordairile verticale pentru strazile de categoria I si II se pot realiza in conditil estetice superioare, daca configuratia terenulul este favorablla, cu arce progresive de parabola, Elementele geometrice ale arculul de parabola se determina cu relatlile: m EF -tangenta T=— rT Aca im z -bisectoarea ba. oR tm) ordonats ~ ~ ordonata -# Yen tm in care: raza minima a arculul de parabot8, in metri x abscisa punctului pentru care se determina ordonata, in metri OBSERVATIE - Elementole goometrice ale ourbelor de racordare vertical pot determinate ¢l prin alle metade de caloul care conduc le o precizle supetioar, 410 — Lungimea minima, in metri, a curbel de racordare vertical se recomanda s depagrasca 2 (V este viteza de baza in kilometri pe ora). 4.41 Strazite de categoria III si IV cu declivitatl mari pot fi prevazute cu o banda de circulatie suplimentar’, de 3,50 m lafime, in sensul de urcare. Introducerea benzii suplimentare se recommanda pe rampe.cu lungimi mai mari decit valorile din tabelul 15, daca in componenta traficului sint mijloace de transport in comun sau daca traficul greu reprezint& peste 10% din totalul vehiculelar Tabetul 18 ‘Lunglmea minima a banda de clrculatie suptimer 00 | 180 100 7 412 Pe sti Azile cu declivitati mari se amenajeaza odihne cu declivitati mai mici de 2%, situate la diforenfale de nivel de 20...26 m. Odihnele se pot prevede cu belvedere, separate de calea curenta prin figii verzi. 4.13 Linla rosie pentru strazile cu tramvai amplasat pe platforma proprio nu trebuie s& depaseasca declivitatea de 5%, lar pentru strazile cu linia de tramval inclusa in partea carosabila 4%. OBSERVATIE - In cazurl justificate, se admite majorares acestor declivitai cu 1%, adic& decilvitijile,pot fi de 6% ¢1 respectiv 5%. 5 ELEMENTE GEOMETRICE IN PROFILUL TRANSVERSAL 5.1 Caracteristicile elementelor geometrice ale parjii carosabile a strzilor, conform tabelulul 16. Tabelul 18 Namirulbenzilor de oroulatio | __Laimea unel benz! do Tijimea par oaroeabile circulate % m 3.50 21,00) 3.50a1. STAS 10144/3-91 5.2 Lafimea parti! carosabile a strazilor cu o singura banda de ciroulatie, in cazul incadrarii cu borduri denivelate trebuie s& fie de 3,50 m, iar in cazul incadrarii cu borduri ingropate trebuie sa fie de 3,00 m. 5.3 Incazulstr&zilor existente cu latim! diferite de lasimile prevazute in tabelul 16, numarul, fajimea i destinafia benzilor de circulate se stabilesc in cadrul studiulul de organizarea circulatiel, avindu-se in vedere conditille functionale si corectla de capacitate de circulatie stabilita conform STAS 10144/5-89. 5.4 _Alcatulrea profilurilor transversale pentru arterele de circulatie din localitatile urbane gi rurale se detaliaz& conform STAS 10144/1-90, iar pentru trotuare, alei de pietoni si piste de cicligti conform STAS 10144/2-91. Amenajarea profilurilor arterelor si proisctarea elementelor geometrice se coreleaza cu prevederile STAS 10144/5-89 gi STAS 101 44/6-89 pentru calculul capacitatii strézilor gi respectlv a intersectillor, Daca intensitatea mijloacelor de transport in comun pe pneuri depageste 60 vehicule pe sens si ora, se recomanda sa se prevada o banda de circulatie suplimentara rezervata transportului in comun (a cérei capacitate poate ajunge la 180 vehicule fizice pe ord si sens). 5.8 _Profilul transversal al parjii carosabile poate avea, dupa caz, forma: ~ acoperig cu doua versante plane inciinate spre exteriorul strazil (spre rigole); ~ curb, cu pante transversate variabile; ~ streagina, cu o singura panta transversala (in curbe convertite sau suprainaijate); - cu casiu longitudinal, de reguié axial (de exemplu pentru strézi inguste fara canalizare subteran’). 5.6 _Pantele transversale ale p&rtii carosabile in aliniament depind de tipul imbrac&imintil, conform tabelului 17. Tabelul 17 Tipul mbricdmingi strat Panta traneversald, % Tmnordciminton pa earooaie: = pove de oeluput 26 = ava de pavele normale gl abnorme, impietruil #1 mecadam = Pavel de platré brut gl bolovant 30 = Imbricéming! astaltice 26 = Imbréicdmingl din boton de olment 20 ‘Imbr&c&mintea trotuarelor: = Imbréoémin asaltca 28 = tmplotrut, balastari 30 = dale din beton 25 mbréc&mintoa in plete gl platforme 6.7 incadrarea cailor pentru vehicule sau pletoni sa proiecteaz4 corespunzaitor categorie strazii, traficului, amenajarilor pentru evacuarea apelor meteorice, sistematizari verticale i esteticil stra Partea carosabila se Incadreaza, de reguld, cu bordurl denivelate cu inaiimi.libere conform tabolului 18, =Tabotul 18 Domentu de apticare stréal magistrale ‘irizl do tegiturd, colectoare qi do dovervire fooald ‘origi pentru traffo Industrial amonajato cu tigote cu pant gt Ta travretiie de peor fafa de spatfite vera actacente fat. do part carat aciacontl COBSERVATIE ~ Indien tord @ bordutl de maximum 18 om se adopti tn dreptul guitor de scurgere ‘analiza pluvialo, esta‘ ver emplaca in fare trecetor de peton. 6.0 Sirazile provazute tu acostamente, rigole si santuri se ineadreazé ou bordurlingropate, benzi de incadrare etc., conform STAS 1598-90. Gabaritul de fiber “tracero al strazilor trebuie s& asigure spafiul liber cu urmatoarete dimensiuni: inaltimea de 5,00 m si latimea egal cu kajimea partii carosabile plus cite 0,50 min partite faterale, Iniljimea gabarltului pentru strazile cu tramvai sau trotelbuze este de regula 6,00 m, exclusiv spalit de siguranfa faji de coroana arborilor. Pe podurl, gabaritele se stabitese conform TAS 2924-91. 540 — La alc&tuirea profilulii transversal al strzii trebule 88 se find seama de spatille gi conditite nocesare amplasarii instalafitlor tahnico-ediitare (canatizarea pluviala si menajera, Ituminatul public, tolele de telecomunicatil, rejeto electrice, alimentare cu apa, hidranti, cémine, gurl de scurgere, posturi trafo ete.), precum si de prevederlte STAS 8591/1-91. — Fesponsabiul prolectuluk: Colaborator: + Mizistorul de Interne - Dopartamentul Poiiiel~ Direcfia MLPTAT - URBANPROIECT Crroulatol 5 + Inetitutud de Arhitoctusd lon Minot Dr. Ing. Victor Guu + Inttutul do Prolectirl Trensporturl Auto, Nevale 41 Aeriene > PROFECT Bucuragtt * Inottutul de Protectisl Prahova, Rodactat final: Inesitutul Roman de Standurdizara ing. Radu Ungur ‘Standardul a foot borat nifial in anul 705% Lex 83