You are on page 1of 152
Problematica pusa de programa de admitere vizeaza asigurarea capacitafii individuale sia abilitafilor de comunicare oral si scrisi de catre tinerii a cAror cariera va impune cu necesitate, in relafiile cu publicul, o permanent receptare si transmitere de mesaje. in acest caz, se impune conferirea acuratefei exprim§rii celui chemat s& intocmeasca un act procedural, un proces-verbal de constatare, 0 declaratie sau orice alt document de a carui redactare depinde stabilirea gradului de participarea persoanelor implicate. Pentru a comanda aceasta carte sunati la: 0349 806 432 - 0722 616 948, for RZ dupa Programa de admitere in scolile de agenti de politie si de subofiteri de jandarmi Coperta: ‘Cosmin Barcan Tehnoredactare: Florina Gavril8 Corectura: ‘Maria Ticleanu, Dumitru Ticleanu $i Claudia simon, Descrierea CIP a Bibliot JICLEANU, DUMITRU Teste grila de gramaticd dupa programa de admitere in scolile de agenti de politie si de subofiteri de jandarmi / Dumitru Ticleanu. - Caracal: Hoffman 2015 Nagionale a Romani ISBN 978.606-615-873-2 \www.LibrariaHofiman.ro www.EdituraHoffman.com Tel/fax: 0249 460 218 0740 984910 CUVANT! TNAINTE | inst ae Aceasti edie a testelor de gramalicd face corp ‘comun cu testele de limba englezs, considerind cd masura va Cele zece teste de gramaticd urmirese. sé | pe cei care se pregitesc, i-st perf Jn condi de simulare organiza Testele pe care spre rezolvare vizeazi verificarea cunk rezolvarea testelor-gri tocmai s8 constate nivelul cunost privind problemele di i bazate pe reguli gi li | ce ar putea produce ase orienta rapid leexistenfei unor se doar foarte aproape de ea unorastfel de imaveste toca minarea unot posibile confurii si rezolvarea problemei de bi nu pri bbazaregolei grama Lucrarea de faja se doreste a deveni un ghid si "¢ de exersare a cunostinfelor individuale. Ea este qunio> | uy sou sep eoenaytp 2p sndus ‘naied "Dp armonoid 0 y s1¥od 370 mnplsipur easnefaid usd 1 guseane §> UBIPISUOD, -eydaspuy os © 129 azds asapundsys ap 8 psvounyys9p “exeotn YeU01 yes aanpe aqwod 9{ 22 gyeluenu # espoud “ee jadwioo no grep o “yupdeis © named ry poset 6-98 nee 89) nid yuensodu 2p 1p span MRD v ap TuIUMDeP ued 2p [eqra4-sao0id un emmpanord 198 un yoseaUDO} ewsayp yao jRwude> fplayeanoe vasLayuo oundust 25 age © of aqenparpur mgnoede> waseunfise | ereazia siamwpe 9p ueaud ap esnd eonewoygaag | "garlonposdestuos y e aapanop as pas0a1 sojatuntoun> ' areprosto> ap ¥8 audrey 2p fenplArpur raymOpP v azenuTUNP 2p | vanetuay any ‘waurexa e] auop injmennaat easouyigo wiyp>e) aod Du ir Ticleanu 6. Confine numai cuvinte despartite corect in silabe seria de cuvinte: 4a, -no-por-tun, tran-sfor-ma, su-bin-fe-les; b. in-o-por-tun, trans-for-ma, sub-in-te-les; ¢. ieno-por-ttm, tran-sfor-ma, sub-in-fe-les; d. toate cele trei rispunsuri de mai sus sunt corecte. 7. Se dau dubletele: alegere/alestturd, nfa/tuftinied, pilotd/pilotind, step/stepaj, tartt/tartind, kiV/chil, rocfrock, Acestea: ‘a constituie termeni specializati semantic toate dubletele; b. sunt forme admise pentru acelasi infeles; c, sunt forme acceptate numai prima din fiecare pereche; 4, sunt forme aeceptate numai cele din a doua pereche, 8. Dintre cuvintele apé-plati, masind-capcané, iarbéi-de-Sudan, géindac- de-mai, alba-iulicn, alba-neagra, asti-noapte, dupd-masé, dpd-priinz, e1uro-comunism, radio-emifdtor sunt corect scrise eu eratims a. toate; b. toate, cu exceptia lui api-plat’, alba-iulian, dupi-prai comunism, radio-emititor; c. numai primele sapte; 4. niciunul euro- 9. Dintre perechile de cuvinte angarale/hangarale, hamsie/amsie, haide/aide, magazioner/magaziner, maiou/maieu, comando/comandou, ridiche/ridichie, patiser{patisier, infirmerie/infirmierie, sifonier(sifoner, muchie/muche sunt admise de normele literare: a. ambele forme; b, numai a doua forma a perechii; c, numai prima forma a fiecdrei perechi; 4. niciun rispuns nu e corect. 10, Seria care contine numai forme de plural corecte este: a. condee, cliseuri, closte, voleuri, dorinte, hanoracuri, fanténi; b. condeie, cligee, closti, voleuri, dorinfe, hanorace, fantani; c. condeie, clisee, elosti, volee, dorinti, hanoracuri, fanténe; . numai a treia serie. Testo-gtila de gramatica tera de gramatios 11. Sunt corecte formele de imperfect, persoana a Il-a plural ale seriei de verbe: a. deocheagi, imperecheagi, inminuncheali, vegheagi; b, machiagi, trunchiati, injunghiati, calchiati, ¢. sunt corecte ambele serii atat finala monosilabic Ia cele din seria a, cat yi finala bisilabica la cele din seria b; d. nu este corect niciun rispuns 12. Stabileste tipul de re si ear(substantiv) de: a. polisemi b. omonimie lexicala c. omonimie partiala, 4. omonimie morfologica. existent intre car(verb), indicativ, prezent 13. Dintre cuvintele: (a)compatimi, (a)compune, (a)premedita, (a)premerge, (a)reciti,(a)reclama, (a) transborda, (a)transpune sunt derivate in inerioral limb a. numai primul, al patrulea, al cincilea si b numai al doilea, al trilea, al saselea si e. toate; 4. niciunul optulea; saptelea; 14, Care dintre cuvintele populare(subst.), populat, populatie, (@)populariza apartin familie’ lexicale a cuvantului (a) popula: a. toate; b. niciunul, intrucat au etimologii diferite; . numai primal si al doilea; d. numai al treilea si al patrulea. 15. Formele 0 mers, n-am plititard, episipilisi/ofi citi, ofa venila sa vind(si el)sunt: a, neliterare; b. regionalisme gramaticale (morfologice); c. athaisme morfologice; 4d. regionalisme fonetice. 6 -ayosu 10) nu ‘prouiaD ssof tun twosts aj wnsosnG ‘onmu suds ap agsa nu ‘ajau ajasouaqun ssasua aysoayad a9 uy “Pp aipaf top wuinu wy ‘pauasn inpsaid uno ¥ 240s 0 1pDAp UM NYY {mMASOUND JDM pD-fy > “pou nu ps wjgn ppy tou audsap asatsanod t-ra Bs pPIaOU WO NAY suoponaqwa vy a0v0L 98 mu Ds Syzian w-f 98940} [-nU BS aSaLef A" ‘aiuuind ap aroiyjo9 w juan ¥ nope o-mutsd o onan.) ‘au 16 v9 opps ap vs Jo1 “Bung ayoyjiizad MAD D AQ] VD ‘pjeonietres8 yoSord xedv one ug voroyntioy TeV Sz, “g°9'p'] peuinu “p SB/L'9/S*p' | BeOp °o se sc'¢'7 une “q oreo} “e snjraxoquoo yatajod aysojoy vums ayenquad9e ojarUANO asNUICL ‘awwoypusodxo aparmss wip (g)mpnsc®}o0j(_)mmpnsdo]00 pynaorp “pusciiag op (9)atunuad ((cJeutTiuad youn ays jou poop 1019 “(yyoYeuaq Hg yio4fSuag 18 juns two (gynaYauag/( uoYBuaq up :jnluNUD ¥p 9S "7 aymuro ‘ypu paso nds 29 ‘ypapaapo 16 aif ps v2 ‘sownaf vasd 31 °2 oifuagia pyose] ‘Py]0 401 “py0}Ia409 ISof B uM Ap \9sqo WO-t ap win) “P inyi9s 99 D} asapups 16 ‘nyaos mop ny — jajounp no pusuusoy 18 ‘aj21Bq ‘2t08 ap adaouy ‘2 ‘injrsosafoad nyofs sayafuy 2 ‘asus ‘ynsoy3y “Q amdyyouy si-mu ap nsapour aud juns ‘jpnas sosoford 18 nugos ‘uoupura Aaja “op Wsaoy e -yoatoo giejaungaur aso nu enna area ut aLjmtrO/ Arua KOYNLOP] “Ez 2) vaisoon 9190} N3 n inp JME xO} Up HaSALB 94090 PI “puna saouyo p 1S ened v “enop v reUNE-P arerony, jung “120 puunzp-1uySoqq0 “}40Sn9 nadso yonynyd-npa ‘ysanunB18 2apoq 70 16 afoyd 1atoyan jnanjatadoad ‘tapiu nfia8 28 pivsa ap aspamroy u8rap piuiowp ‘ndoo r-yradoud vj ‘11d09 1290 1opupsuD “Lipo indo ‘nin ‘onujjuoo janSoppip :oreuorxaly autsoj Bjorwoyguuin Nep 2S “ZZ PoNeUIEID Bp BINE-SISAL a ‘aopuar ‘nsoAod ‘aauod atunn9 ‘uLanfp sau “inyout ‘oufo ‘osarttun ‘good. “9 ‘Sudopaun ‘9/Sus ‘uounayg ‘ayuipuad “aooradd "vapos "y'0°q ‘puypiats ‘xayluntauta ‘wasida ‘129819 "e ‘iso ayiqrueaut axngolpe tp reumu wMyLoTe VIDS °[Z ‘aystua imp ‘guntadapatuy “aBups ‘aconu “p ‘epiad-puang ‘auuny-painsuy ‘pasn-pan “> ‘rani ‘aamongansge ‘91a ‘outnte jaro} ‘auva4n "i8njq ‘suvz0} ‘aprqnunsuoD “e zojso yeunyd ap aAnog}op aatueisqns teu ouE{too a1n9 HAS “0Z “tqias anuip eunroru -p ‘ous eurud reumu “9 sexyed v 18 enop w reuunu 4, ‘a]I198 2180) *v ‘SOLO[CA “[Equ;OU JojaquFAnd ajautuoUE atmaNsUOD ‘jIgDZapIsWoD ‘aun y snydutts “sepowd { Tumuuys Soronou 7 ‘jouwasuiau ‘Joung | ‘ayMand ap aTELaS 14°61 ¢18 7 auagip auurano 18 f #8 | anuy artmuosed op “p ‘p18 7 anuy i € 8 | aul arutMOUS ap “> untuOUIS 9p ‘Z 18 | Nut oxtutuOsRd op “q 9]9 mut gistxo orieyar ap dy ap sorpondo y naww8z ¢ pidno Z sedno | a|auLARD HEP 9g *g1 ayeuorido ayuerrea “p ‘oyophind aunjuowo 1$ auejouro “> ‘a01Sojo}10Ur auuoUTO “q a18ojo}1OU ayaiowo “e ‘murzardaa (nyjduns oqui9d) peut (ja) — (uazasd ‘ngeorpur)mpESus(my na) afaqu1any °L | “auistBojoou area “p sunynuuruduss 218019 farounduioo urd ayeuus0y °9 sara areatsap lid oyeULs0y “8 uns para ‘psn “arunwuno “jouafoaad ‘apronuas(as 8) ‘dunjouw ‘ayouBiv9 “oyfiw ‘toa101 “a.DSiDiu :9faqULAND 914 “91 ‘mueorOH] Ma Dumitru Ticteany 26. Se dau urmitoarele expresii: 1 a tia fruncii la cdini, 2a pus carul inaintea boilor, 3 om eu dowd fefe, 4 a impusea francul. Care dintre acestea are infelesul de a se spune despre un om nefndemfnatic, care face lucrurile pe dos? a. prima; b.atreia; cc. adoua; da patra, 27. Se dau enunfurile: Angrijind de paringt tai, est fericita, Ingrijandu-se din cauza vremii ploioase, si-a facut probleme. Cele doud verbe mareate reprezinta: 2, variante optionalefliterare ale aceluiagi ve b. variante regionale ale aceluiasi verb; ¢. variatii admise in norma; d. perechi de verbe la care diferenta de conjugare gi forn diferentiazi sensul a avea grija(verb invechit ~ a se neli 28. Cuvintele avut(subst, neutru) — (am)ayut(verb la participiu) sunt: a, omonime totale: b, omoforme(omonime morfologice); c. omonime partiale; . omografe si omonime. 29, Nu apar greseli de acord in urmitorul enunt: a. Uneori lise trece cu vederea abaterile de orice fel. b. Nimeni dintre ei nu cunosc legile stat ©. Fiecare dintre tineri sunt dornici si aibé ser d. Mama sau sora au grija de paringi? €. Mama sau surorile ei au avut aceste idei? 30. Alege enu folosite corect: a, Acesta este omul eu ale edirei opinti mdi identific b. Aim accentuat gresit cuvdintul care I-ai folosit in textul ti. ©. El este omul care i-am propus o intrevedere. d. Ce nu mergi mai repede? ©. Am folosit expresii a caror semnificaie mi-e clard. | fn care pronumele relative sau interogative sunt 31. in versul Arald, téndrul rege, e-un rege singuratic...avem parti nominale in cazul: a.nominativ; — b. vocativsinominativ; —_¢. nominativ si acuzativ. 10 Teste-grla de gramaticé steal. de gramaties 32. Primele cyvinte din: Vin vreaw/Barbat sa te iau, sunt: 33. Cuvintele evidentiate impresoard. sunt in cazu a, nominativ + genitiv + acuzativ; b, acuzativ + genitiv + nominativ; ©. acuzativ + acuzativ + nominativ; 4. nominativ + nomjnativ + acuzativ. Somnul codrilor adane/Murmur lin él 34. Alege pentru formele pronominale din: $i Idistindu-te la pieptu-mi/ Nu stiam ce-i pe pamdnt/Ne spuneam atét de multe... solujia corect a. pronume reflexiv, acuzativ/complement direct + pronume personal, dativ/atribut pronominal + pronume reflexiv, acuzativ/ complement direct; . pronume reflexiv, acuzativ/fara rol sintactic + pronume personal, dativ/atribut pronominal + pronume relativ, nominativ/subiect, pronume reflexiv, dativ/complement indirect; __ ¢ promume reflexiy, acuzativ, mare a diatezei reflexive/fira rol sintactic + pronume personal, dativ/atribut pronominal + pronume relativ, nominativinume predcatv; pronume reflexiy, dativitibut pronomin alta solutie. 35. Structura cvidentiati in: De efite ori, iubito, de not mixadue aminte/Oceanul cel de gheajd mi-apare inainte. este: a. locufitine adverbiala de timp/complement circumstantial de timp; ine conjunctionala, conectiv al circumstanfialei de timp ‘Grd rol sintactic; ¢. locutiune pronominala/complement circus numeral adverbi stantial de timp; ‘complement circumstantial de mod. 36. Cu ce valori gramaticale apare forma era(a fijdin: 1 Pe cand nu era mourte, nimic nemuritor../Caici unul erau toate $i totul eva una. 2 Eva sé pierd trenul din cawza ta. a verb predicativ personal, verb copulatiy, personal, (1) verb predicativ impersonal (2); 0 eee e Tmo9Iqns No epIOde * By quonyanreorpard aumu + anejndos qraa/jeuruiou reampasd ¢ Suezard ‘anworpur “parsed wzaretp ‘atyeatpaad quanyteqion yeotpaad z :utdns inpou B] qroaaneoipaid autnu + anemndos quaa/qeutwiou yeorposd | “2 (g)nudionued e| qtaayanyeoipard aunt + arrerndo qioa/petutou ywompoad “(e*Deaised ezoyerp ‘anjwarpord quoa/teqioa yeatpaid “q, (¢'g)garsed ezoqerp ‘anreatpaid qioa/teqian yeorpard “(1 )usdns e| quonjatyeorpaid sunt + annemndos qonjjeuutou eorpard “ “nroqd 9 myzoduyy ¢ nau no nnd a pnyicoduiy ¢ yapyd ap 2 pnuizoduy J “xp auiragoye wns ‘oreo up o1qiOA op ajslied 16 umsoxd ‘rooHea!pasd [NJo} axSOTIABIS “Ch yeuorirzodoad jeanueysqns inqune odaad peumuouosd mnqune ‘[eaor}yzodard jeanuysqns ynquye “p jeuor|yzodaid opearueysqns omnquane ‘o9) ap 2yerlueystunait9 “o qeuorirzodaad oyeanytsqns aingusye “q oo] ap ayetiuersumonts ayuartrayduso *e cax\yzodoud uy quns “yyasment ey 19ye Jm/sDH NO pious 0 yuo yo9$ onop ayao aumup wun wy pinosafoud Sy squossadins uoyae. un ad jop1do9 ssof y cove\juapiAe ajeanueisqng “Zh pou “pow 9p ‘pour op yeuerswunouto pow op “pout op ‘spow ap suorltptiog yexfueysumast9 “p yoourput ‘dun ap yertueps 3 autpul ‘pow ap yerjueystna) spow 9p 4 spour ap -toura}diuos afjrzodaud ur yuns ~or91d unin purpdol woan.y 10 aynnndlo no atodus nu ps as-npupuiay ‘ppuopnad aravof nazz “pom 1o-u ne vo #i-npupuuyfo ‘omposounoaian yf Sy “up meunio8 jnpow ry a]oqs24 “Ty agngoysu aumnuord jpooup ‘anumsqnsjooup ‘aneSau aunuosd/isoupur uoUa|dui09 “p 18 ayeudye ayonpt ‘soanp Sjoamput Soanpmt -q ‘yeiwjoyou atunuosd jeuor}puos ‘anumysqns/pour ap pexjuejsumnono ‘Anesiou aumurosdpanpul “e ‘ajpriowre[daros woySeounas “2u21.0 od, repunos ad ySnd na.ow mms np, “aun op ung nse npg “oyunu ty “Oy umuoad 16 anueysqns ‘anedou oumeosd (OTEUIEI ep PNE-IS9] za Twuorirzodad jeanurysqns inquieaneznoe taueredutos pout ap jetiumistmans uamayduoa weisqns “9 ainquigyaneznoe ‘sanuesqns “q ‘ostz-niadosd pou ap ayeriireysunons aycourajdwioo/anezno “oanueisqns "e UNS “Rau J 9 wNaM ed [mj “eNeaU ed 10 j29 32 nyo yinyn2 punasduy pupSupid 1s :4y ayerUyQns >,ouI0 “GE ‘auueisqns euot}rpuod [erfurejsuunoxt9 yroUta[duI09 santue8 ‘Ansnsuowep aunuoid 4 yjeuoritzoderd ountinsoy “p jeanoolpe inquuie/Aneznoe ‘AnensuoUap feuTuIOUOsd AnDalpe + 90] ap joxjuejstunoar wuottoyduiogjat}rzodaud no aueznoe ‘ANue}sqns “9 ‘eantuos Teurwouord inque/antuas ‘arardoude op agensuousop aumuosd + 90] ap jerfurisumnosta 1uowaydwoo/arirzodaid no aneznoe ‘anuwsqns “q ‘59{ op yexiuesumsiio yuowroydwwoapmunudy “ens ‘antuo8 ‘Anensuoutap ownuord + eeuor{yzodesd aunyjnsoy “e suns ‘pyodiaurad opoays ny aisa 99 ‘waysaae n90] 2d posvinuysuos as ps a aug 2m ayeIUN|QNS a[LMINNG “BE eurwouord jnquyeyneznoe ‘|eanpd “uynaseu “ypxEIOyatE auuNTOIE + leanoafpe inqureyaneznoe ‘jeanyd “unjnaset YeaRoYou Atjsafpe ‘Pp ‘othyzodoad ap ayred ap for wagyyanneznoe “yeanjd ayoYaU JooTE + fealyoolpe inginyanuznoe ‘uNOseUI YwIROYSU JeunUOUOId anoalpe “9 syeanoalpe nqeneyanwznoe “uynaseud “Teanyd ‘yexpIoKou yeurLUOWOsd ABBKPL odoud ap Jos wrgyjanwznog “urynoseun ‘Ted Yengioysu joan “e angzon ap xoptired aurbrede guruowro eumioy “rona00 psad ais teapduins uy s1uvago arsed ansnu wwxpdumo wy :aqunjunu Uy “LE Z jeuoszaduunt ‘aneorpard ion | ‘ytuosiad Aneindoo qian ‘euosrad aneindos qua “3 sz reuossodun ‘arrerndoo qua 1 ‘qeuosrad anemndos qion ‘{euosiod aneorpard qran -q Tues] nauinG Durnitys Ticleanw 44, Alege pentru cuyintele marcate interpretarea corecti: Posibil si-1 credem ca spunea adevéirul, Clar cd ne amejeste cu vorbe. a, nume predicativiadverb de mod + nume predicativiadjectiv propriu-zis, nominativ, pozitiv; ’. predicat verbal/adverb predicativ(1) + nume predicativiadverb de mod(2); c. nume predicativ/adverb de mod(1) + adverb predicativ/predicat verbal(2); d, nume predicativ/adverb de mod{(1,2). 45. Cuvantul evidentiat in: Oameni pastrétori ai tradifiilor vor fi mereu. este: a, substantiv, genitiv/atribut substantival genitival; b. substantiv, genitiv/complement indirect; . substantiv, dativ/atribut substantival datival; . substantiv, dativ/complement indirect. 46. Primal cuvant din: Ce md tot trimiti de la Ana la Caiafa? Lasi-mi-n pace! este: ‘a, pronume interogativ, acuzativ/complement circumstantial de cauzzi; b. pronume interogativ, nominativ, sul €. pronume interogativ, acuzativ/complement indirect; adverb interogativ/complement circumstanfial de cauza, 41. Stabileste felul subicctului si felul partii de propoziie evidensiate in: Sunt dintre ai nostri care-ar face orice pentru a ocupa fun cele mai inalte. a, exprimat prin pronume posesiv, acuzativ: b. inclus + nume predicativ/pronume posesiv, acuzativ; c. subinfeles(unii, persoane) + atribut pronominal prepozitional(al subiectului subinteles)/pronume posesivy, acuzativ; . nedeterminat + nume predicativ/pronume posesiv, acuzativ. 48, Secventele evidenfiate: Pan-in Dundire ajunge furtunosul Baiazid. Furtunoasi marea! sunt analizate corect in varianta: a, substantiv, nominativ/subiect + substantiv, nominativ/apozitie; adjectiv, nominativ/atribut adjectival; b. adjectiy, articol hotarat, nominativ/atribut adjectival + substantiv, nominativ/subiect; adjectiy, feminin/nume predicativ(verb eliptic a fi); 4 Teste-grila de gramatica ——__leste-grité de gramatioa c. adjectiv, articol hotdrat, nominativ/atribut adjectival + substanti hominativ/subiect; adjectiv, feminin, nominativ/atribut adjectival: d. substantiv, articol hotarat, nominativ/subiect + substar nomninativ/atribut substantival(apozitic neizolata) + adjectiv, nominativy nume predicativ( verbul eliptic a fi). 49. Recunoastem in formularea: Mat frumosi si mai résfajayi de bunici nu sunt alfi neposi. a. un predicat nominal/nume predicativ — adjectiv, gradul comparativ, nominativ + verb copulativ subinjeles(nu sunt) si un predicat verbal/verb predicativ, diateza pasivi, indicativ, prezent (participiu + verb auxiliar nu sunt); b. un predicat nominal/nume predicativ multiplu—adjectiv propriu- zis + adjectiv participial, nominativ, masculin, plural; ¢. un predicat verbal/verb predicativ la diateza pasiva — participiu + verb auxiliar, 50. in versurile: Ser si flu a ta stdpanii..2vé a. un predicat nominal/adjectiv participial + verb copulativ(sc este) + complement indirect(de veacuri gi de stele); b. un predicat nominal impersonal/adjectiv participial + verb copulativ si dowd complemente indirecte; ©. un predicat verbal impersonal/verb predicativ, diateza pasiva ‘impersonala, regentul subiectivei + complementcle de agent de veacuri side stele. cartea vietii este si de veacuri si de stele/Eu SI. Structurile: J Te rog, astfel: a. 0 fraza constituita dintt-o propozitie principal incidenta si o propozitie principal independenta(1), 0 propozitie principala independenta cu verb cliptic(di-mi)dedus din context + 0 propozitie principal incidenta(2y; b. 0 frazd constituita dis ii + o completiva direeta(1), 0 propo i + 0 propozitic principala; ¢. 0 fraza constituité din dou’ propozitii principale coordonate justapuse( 1), 0 propoaitie principale); al rezonabil! 2 O cafea, te rog! sunt alcituite ab 09 18-65 ‘Q-85 "BLE 19-96 “HSS {0-pS 24-€S !P-ZS {+18 S9-05 “6H 1A-BP O-Lb EOF 'O-Sh SP -be ‘O-EP 'a-TP LoL {9-Op O-6E ‘A-RE SOLE *H-9E 19-SE SO-vE SO-EE FETE LUHTE SO-OE !-67 89-82 {PLZ 19-97 {4-57 "9°¥C {O-€C FETT SAI 'PHOT '9-G1 {9-81 SR-LT SAC SQ°S 1 SO-PL SO-EL SPRL SLL AOL 19-6 2-8 FEL {PD Seog Sop Sore LO-7 | unsundspy ‘qpaup qwoutojduos “9 ‘nq ‘anjearpaxd aunt "e ad ajareoyeutm uy aesjuOD Yod 98 MLI98 ay BS 1 DS 9 DUP) "e2RI} WEP PrETOPrOgNS ei}rzodorg “09 -otirzodoad 9p 2 Dypo 18 mavy 14a gjedioutsd + anmnoastion + BIR sgpeuodiipuios + gyeuoriipuoo + rjedioutid 3 sdioutid “q :ayettoproqns ap ajtindy, “sousas pup) un So xo asa viznjouod “nretp rons Dos DO ay89 wouoIzIp) {21008 "ny YSOON|DANS IMI-P9 SOIOf a9 D7 ‘vppows ap 2 viz vo prpropuy advou-ny :ajazey wy sonponut go eriounfuod “gs yjedioutd + annqure + efeToriipuos + Roaup ganaydros 4 woop gAnatduros gjoarput kanjaydwos + yrediound -p ‘yredroured + panngune + Eanngene + oom Earrojduoo + groastp eanafduio9 + Ranngiane + gedioutsd “o sgqediounsd + eannqute + parsoouoo woop panodwos + gannquie + ¥rediound °q ‘ppediouiad + eanynquye + eArqune + EIsaup eanaydati09 + moaup ganaidiuos 4 woanpuy panojduios + gediound ev remuanns “‘Duorlazas 08 ‘30/0 auno ad nunssnuosd opm wy ‘ansaiB 2129p 121 v2 jnzv9 Mop ‘nonf ps wing 18 09 undu i-ns pradaup wo ny cezeay wy wiayS2ound3y "LS + vannquye ‘BOqBUEIB Op B6-2190L ot ‘ediouud + gioauput vanayduroa } vansorqns + gioanpur ganajduioo + duu op gyerlueisumouto “p ‘seredioutrd 4 woanpur yanyayduuos + yanooigns + gioamput eans{dwos + yjediouud + vannqute 9 eyedioutid + pjeznes 4+ Ranooigns + moomp ganojdwos 4 gpediourd + gaungune “q ‘pjedioutsd 4 ploasrput yanoydutoo + grediound 4 poampur panoydutos + predioutid + duu ap gyeiueisuinario “e jUNS °B) v auDiaBox9 0 a1s9 vision "uiDy}Aa 2) D9 NID DU DS Np “IwaWUIL NO Pqtod ap NDIS VS Dapp jut-nu ‘uyppiuy wso-a} pupa jmsuawout uy :ezexy tp aqiirzodorg “9S gjeznea + anaoigns + pow ap xyeslueastunoat9 “p jezmv9 + wIOUIP LANa[MMOD + kI9aup anofdws09 “> ‘Sgroaup ganaydusoo + gyezned + vanaoiqns + woosip eanojdwsoo “q ‘pfeznco + pANoaigns + wloastp varigjduioo ‘e ‘a[S1wUOpIOgHS a12 “IDs Ws 39 a8 auld «wop sre pojauyut ap ‘fasor0a u-opoan waas poyaua wna daoiad nu tog 728 “6S pangonnis BH“ spanvorpoid + pjedioutd + panoarqns > Anwotpaid + vjedioutid + waraigns -q ‘ganooigns + vledroutid + waneaipaud ‘a1so “apad apjyo advoayd n3 uiamntig po s/apa4s vayindiyous aypod puu-nu az) “tazesy waxtN¥OTY “YS ‘wpanp yana|diios + ganeorpard-p —_‘ganworpard + ganngune ‘0 Sgatyoorgns 4 panteorpard q — ‘RaTInglae + wanvwarpaad *e ‘ayeuopiogns ap undty djasvormutin warseoundas “vais vifonys 1Spdap wroa vo voW paLaTitAtto9 ais “DaU8 pyjonuis 1Sedap woa v9 ajsa Daw DavaSunauor :ojozVs5 UI "ES juapyaa aut as nu v wwopd qa npnBapa 18 puround ysojof ap nad a-ypy ‘P “a0 nyys nu un 18 wing nyys nu una BAB ap vauniin 9 ‘a9 ays aujo puurasas nu jotenui D 18 ung Dav ¥°q dnp yduns arizodoid 0 gisrxa nu area tH sirz0d erSvounday “Zs ‘mueopoi] Maung Dumitru Ticleana Testul 2 1. Cuvintele aghiotant, delicios, descuama, mausoleu, patinoar, oleandra (dans), oigte sunt aledtuite din: n seria: 4. elogia, ghiosé, judicios, glacial. 3. Cate sunete si cate litere avem in cuvintele giuvaiergiu(1), exista(2), Rosetti(3)? a, zece sunete si unsprezece sase sunete gi sapte litere(3); b. unsprezece sunete gi unsprezece litere(1), sase sunete si sase itere(2), sapte sunete si sapte litere(3); ¢. nicio variant nu este corectd. ere(1), sapte sunete si sase litere(2), 4, Nonmele limbii literare admit variante accentuate literare libere la cuvintele/formele din seria: a. alias/alias, adulter/adulter, legitim/legitim, imaturfimatwr; b. suntem/suntem, faceti/faceti, intoarseram/intoarserim, intoxicii/ vn profesor/profesor apendice/apendice, intim/intim, traficttrafi; 4. doctorifa/doctorifa, prevedere/prevedere, inspector/inspector, Surietfurie. 5. Precizeazi contextul in care cuvéntul este folosit cu sensul principal a. Ai nascocit odati/..Cat ghimpele/De mic $i iute: acul, b, Au luat-o in directia indicat de acul busolei. Teste-grité de gramatica ——________@siegriia de gramatica ¢ Acul albinei a riamas infipt in degetul copilului. 4. Agata cu grijé globulefele, ca sa nu se-nfepe in acele bradului 6. Se dau cuvintele: inconvenient, disproportional, hiperactivitate, invoiala, amoratitate, dizarmonios, rasuciturd. Sunt formate prin: a. derivare cu sufixe; b, derivare cu prefixe; ¢. derivaré cu sufixe gi cu prefixe, adici derivate parasintetice; 4, derivare regresiva, 7. Identifica seria de cuvinte care pot avea perechi omonimice: 4. freevent, grup, a importuna, glum, aspru, a gira; b. real, resort, scai, nas, a rani, pur ©. afriménta, impetuas, prezenfa, reusiti, mister ad. dinte, faté, cap, a ritbda, mare. 8. Indicd situatia in care antonimele nu sunt folosi 4. atitudine acceptaté/netoleraté; 6. propunere acceptata/respinsé; 6. cerere acceptati/refucat 4. mod de trai acceptat/arbitrar. 9. Alege situatia in care explicatia nu este conforma sensului cuvantului citat: a. plangere, dorinj& exprimata printr-o cerere (dolean{i); b. export de miirfuri la prefuri mult inferioare cclor de pe pial interna si mondiala, promovat de unele (ari cu scopul de a impune pre{uri de monopol(dumping); ©. articol de fond care exprima punetul de vedere al unei publicafii sau al unui post de emisiune intr-o anumiti problem&(editorial); 4. ardere explozivii in care reactia de descompunere se propaga cu viteze mici; explozie violenta; conflict generalizat(deflagratie); ¢. totalitatea delictelor(incalcarii usoare a legilor penale, sanctionate cu inchisoare sau amenda) si a ctimelor; criminalitate, infractionism Gustitie). le azaudsun e 1$ vases v “eared v “elon w Seuad reume p ‘feaga7 I$ ‘enol 8 “eaout9 & ‘enop view “o seunyora “q oreo 8 jemnjd Anwznoe-aneuwow ap ayga109 auuso} yung ‘aajau ‘aya)sojay ‘oupoxouiay ‘aparda “tannins ‘alousDo mnuuvsjng ‘tunuopungo ‘advoosop}ayo9 ‘apeo3unan :9aULI0} WEP 9g “L.1 “oony v ‘ouptugs e ‘opeg w “opyos v ‘vopondud Bp ‘eoouy ee ‘ouarer v “worEg v ‘eopyos & ‘wopoaaud v9 ‘Soony v ‘OuptUs v ‘woyEg v “eapyos v ‘oporaid vq ‘wong ‘vouptug! v “Roig v ‘oppose ‘aponaid Be "RqUIELIA UL yarOo arep uns ‘novf ap upunp au a9 ajnoj09 ajjou no wnap jndoo mipq yf wa-au 1H AojLnftpi vaavoyos jnz098 Yf. pa no mepaaad if wo RoDG]-oyLanN}UNUD P AOfOqIOA ope RANoe weareIp UazaId ANIUIsU Op DfOULIO} e1WO}, “91 “rfuguona unin po a9 29 up ‘Samu pout jor ‘np rou 18 ‘ns pow yp uouayuy ovat 4oLarpn ‘oLayy ‘2 “napspon row ‘juayn ap jaf 0} ‘soumay ap paruodoap “4 ‘pauisnu azol sow ap “iopias wonmf sou sofpiu “D -a]uANS ap BUDS Uy ANEredUIOD jnpeA v] aansalpe wae NN “S] ‘oyporad areootg up rleurquios ajaquie ‘p mjoauod Yoxgooy arfettiquioo wuutsd °9 ‘OnE eUMUOIE “g uigntioo enop ee :ajoai09 jung “yjesoduray/eresodway arefeSur ‘tesoduayqesodura) [nso “ge ap eiey axefauqe/arjezauge eisoprueut fosnds A0jaq104 wrhesouqe jeoreouqe “ouRG a.E9 9p waAUpIAdE/eosENpaII ‘91"yIpeI9 AMPA ap LOs|s Ar op wiuaxaJap/euasoytp “eiuErayIP ypuasyop op gud auppnype :oyeo1x>] aytHieusquios nep ag “pT ‘aypauod rosgooy & 2: e009] uisreyse un 16 opouoy wist(euorBos un ‘ayFojoysoU wisteyse UN “P “yeorxo| ynun I$ a9Hojo0ur austeyse enop “9 PoyeUelb op eusO-31S91 oz fonueutes: lusteyse un 1 onauoy wist}eUO!Bar UN ‘oxBoyO}IoW wHsTeHRTE Un °g ‘pjeoneured swsteuordas 2 vautpio 1ong poap agqo F-ajadun psuy :oyunst9a Uy *¢| uy ‘nso 0) sede yupyou-a7 pu ps jruas wap -apof no puns pn ad ming apvod nu wapan 2} 0-31 nppuonpa into ap 18 stias ap wany “p fo} ad supa nv-| 2/948 a]aqiog ‘a pav as nu sup aq 2 ‘pysaon juns raasou 1p “rzadynd uns tapos ansuyp 10¢*q ojayvisonpa 18 msyios vaontd 18 mynsayfis pmior up Kaw ap vilvas vy 1814 1S0f wy ‘HoBog ap pound juns kasou 3p juorsumod op usa 'b <(@jworteures8 nojea vanequurys)ourisioAwoo und oyeuoy aruiano auisojoy uns a1v9 uy aytinfunua arSo -waouya v 16 enop & “outLad UL“ seared seaauio etlyzod ut “q Seungort ur -e pauiap wi arnyfo raavu oilvaoy pygasod a nu ‘yunanf anno wicy ¢ ‘phusopof ul Bmp juadas ayfv20} PisvagD us Yf DA 112991) Aojysof vosapaay p -aysvo0) ap oxo} vosvayyyd vs wanfoa D [V-eID § “pyiqnuozas aso xnj ap jnpoao] naguad vnyignis ouvo0T z"viouuLiarap npvouad o najuad ayluaSn anya ap mopf v-s seuipp|2 v1}v20T | :108109 jelumngozquy ajso nu sOj>IUIAN fnsuas avd us UEfrZod FORUAPT “TL naga tue uinoe ad ap your “uowouL 38008 ur 9 ‘10sajoud 1s0y ¢ twANNSyO B ap asttES No IaANDUOD “O}B|NO|VO 2 yo0up yejoaKI09 ¢ *vorpLant axeiovstioD wx weruls Tou woIO}SeOUNdOL rnuad gusojo} yinuuoy Z ‘Hounut vied ad swipeunarut | “q ‘soqureurp awzea 1999 ‘elusjodwios no yoarqns un eproge & ¢ ‘eystjodouow aun o-nU yred aony nut area axepuuidanuy ‘Hansyo v op asues aqy|s no yuoINouOD ‘p ‘“Jorno[eo By oaNIp weIaU0oOU (LO[arep B axesONjaxd ap Antzodsip “yuourediypo | z0qu95au) ¢ dasp ap 9fauu0U no atULO;UOD I1JenUIS Youn vjuaisixa pvauurssap axes gnmtuoy Z ‘younut ap alioy v gleid | “e aso ma-plap 9 ‘ossafoud xo ¢ “apisino p ‘auy-ffo ¢’ainf ap 7 ‘doysqof [ sojaiuano/soptsasdxo [nsug “OL nueaa nanan Duritry Tieleana 18. Se dau urmétoarele dublete: cerdace/cerdacuri, nectaruri/ nectare, copertiZeoperte, cipsunidedpsune, cicatrice/cicatrici, amaneturi/amanere, woigjuri/voiaje, tuneluri/tunele. Dintre acestea sunt formate din variante literare(opfionale) ale aceluiasi cuvéant: a. niciun . numai primul, al treilea, al cincilea; ©. toat 4. numai al doilea, al patrulea, al saselea. 19. Cuvintele via(prepozitie) - via(verb, infinitiv) sunt, a. omonime lexicale; b. omografe; ¢. omofone; 4. omonime morfologice(omoforme). 20, Formele duble: decoratie/decoratiune(1), prescriere/ prescriptie(2), pendul/pendula(3), file/filew/filet(4), fascicul/ fasciculi(5), ordin/ ordine(6), onor/onoare(7) sunt: a. in relatie de paronimie toate; b. cuvinte diferite(1), sinonime(2), paronime(3,4,5,6,7); ¢. sinonime 1,2, paronime 3,4,5,6,7, 21. Dintre perechile de cuvinte: apropo/apropou, cartilaj/eartilagi apocalips/apocalipsd, pampas/pampa, birdacé/birdac, aductie/ aductiune, delco/delcou, acont/aconto normele literare admit ambele variante formale fir deosebiri lexicale: a. toate; b. niciumul; c. toate, cu exceptia primei perechi d. toate, cu exceptia celei de a cincea perechi 22. Constituie dublete nou acceptate de limba literari dintre imprumuturile manager/manager, bluejeans/bluginz, on-line/online, brie-d-brac/bricabrac, bridge/brigi, off-line/offline, standby/stand-by. a. toate; ’. numai primal, al doilea gi al cincilea; c. doar primal, al treilea, al patrulea, al saselea si al saptelea(dar la celelalte a doua forma reda pronuntarea); d. numai al doilea si al cincilea. 22. Teste-grila do gramatica ——_______stearia de gramatica 23, Se dau formele verbale de infinitiv: a decalcifia, a decalcifica, a ozona, a ozoniza, a ozonifica; a rarefia, a rarifica. Normele limbii literare le accept: a. pe toate, ele fiind tn relatie de sinonimic; b. numai pe ultima; ‘¢, numai pe prima gi a dou; 4. pe toate, ele fiind paronime. 24, Stabileste relatia dintre formele verbale a libera/a liberaliz. inflora/a inflori, a indesa/a indesi. an a. de paronimie; ite ca infeles(1), de paroni 4. variante optional o(2,3); 25. Dintre formele duble: instructie/instructiune, conversie/ convers une, concesie/eoncesiune, rafie/ratiune, pronuntie/pronunare. Sunt variante optionale(pentru acelasi sens); a. primele patru; c, niciuna dintre forme; . numai ultima forma; d. toate formele, 26. Se considera im pleonastice: 0 perecke de doi tineri, afluenta mare, a se mérgini doarfnumai, ciifelus mititel, a iegi. afara, ortografie corecta, contraveni impotrivé, boare de vant, fauné animala, geniu mare, notorietate publici, mercurial de preturi. potect ingusti, pasaj de trecere, chiar tu insufi, ambele doud evenimente, ‘ a, toate; b. niciuna; c. toate in afard de ultima. 27. Indici seria in care numeralele sunt folosite gresit: 4. al patrulea, al optulea, al zecelea, al douitzecilea, ; ». al doud miilea, a doua mia, a dowa suta, al milionulea, volumul al doilea, Carol intai; ¢. clasa a treia, clasa intai, intiti clase, premiul int, 4 cla douiizeci de elevi, 4 cutié de 10 kg; ” Oh A ctase a 4. dowd aprilie, intdi apritie, dowizeci si unu apritie, doudzeci si doud/unu de manuate, ora doudsprezece, legea optsprezece, kin 9, pagina 20; as 23 % guy peanoalpe inquneyaneznoe ‘anwar jeuturouord anoatpe Sy ty gzneo ap [eHuesumasta waLi9|dwo> ‘majerquanpe aunginoo} “¢ us oourp mattaydeoo/anveznoe ‘aryejan auntioad ZT UL jooMpUN yuoutaduodyaneznoe ‘ANedoxout sunuoId Hy suaponf'ao ap yanaong ag ¢ ‘yrut pow pewod.toua as Daddv ap ‘onsa. aq p ‘InIfo n 29 ap yoandns v-g ¢ gpzDoA8 ap wuyd yoo s-y 29 ag (2) Guay as a9 acy {iiwo8iad yung [ ‘a[arxaywoo wy ayS9 99 ap BUILIOS “PE “ronsuraroereo oye “P ‘gpeqion auint}noo] 6 wevoutioy ‘aneotpaud rerprxne quan $¢ UH Atxo[far wzapeIp "ANTZTENML wuostod ‘Alyeindoa ‘8 ¢*p my parxoyjor wzoyeip ‘feuostodutt ‘An rZueEAUT ‘oindoo £2"| uy parse BzoyeIp ‘Anvanen ‘Jeuosiad ‘aneoxpoad 9 (g)fevosrad ‘anyzuesnut ‘arxayar ‘aneompard ‘(njurwayy “9 9 “A aneorpaid serjryne)g ut parxoyjos ezateip ‘antueaus “peuvostoduat votpasd iz. 8 sp UL warxayjar ezoymip ‘anznenut ‘{euossodwt eorpod {¢ up efeuNuOUosd vanoe ezayeIp ‘ANizUN) “TeuosIod ‘arpeotpard <7" ezoyeip ‘anya “Tetosiod ‘anyeatpoud 4, ‘Sg ur earxoygor ezaverp ‘antzuenut ‘[euostaduur ‘anjeatpard Sus patxoyar ezayerp ‘anezmenur ‘Teuoszadr ‘aneorpard £9 Uy gAIxoljas ezojeip ‘feuosiod ‘anrzuesyur ‘Aneompard ‘¢%p UY APayar “ANWZueNUT ‘qeuosiad ‘anendoa ‘(¢)xjeurtuouard panoe wzareip ‘anizen ‘jeuosied neorpard {2°[ uy parjoe ezayerp ‘anizuen ‘Terostad ‘armorpaud “e “Dirpno| ap 4op a0nf a8 | g pyowndsuy dv ad! wnaynyl no vaovf ag 4 “}914af 2 v9 moBf v-S 9 {BISA NaLoW 2 po aovf as win ¢ g]nq ap DIy204 ws yn v-aano/eavornsunp vsvoUiny! 9 MOR D-S 2D p "MAo]9 MaBf D-s(E)auIs ad wt ‘Inpar Inoef D-I(2) J29 ad poamusws S090 WT ‘puUvA{rId ‘D]IIME YI Pul-Lf ‘auIUEE | ‘Ul 900(a8)B NqIaA JeuNgonuy azede fonstaloeIes 9 no PIETY “CE “aqeonwuresd ps0fea ome ‘p sqeurmouord inquye/anruad “repnBurs “uyjnoseuu ‘Arsasod aumnuord + Teururouosd ingune/antusd SeinBuns ‘urnoseur ‘atsasod aumuoud °9 fonoens qmnoseun ‘onyoosd reABIOY fooNe + jeAnoOlpE nose ‘Alsasod yeururouard anoafpe “q Jor wamyannuo8 send inqune/anad ‘reyn sus ‘PoHEWBIE op BIUE-OISOL ve. Jor wagjyaptusd “urnoseur ‘sajnduIs ‘onYfoord yagioy fore + waLas Teuntuouosd inquaye/ariuo8 “epoSurs “Wy|noseur“euosiod aumuosd “e ‘nauwd aysadises agyapumag ny vayoapanButs wnieg 109 unymwaooun jnnyvs ad vadye/e4oUOS I] 29904 1810) 1§ :3f2IxXD{O9 it TBA 99 no arSaniquis “Ze reuno wIMIO9] WuLIOd MTE|O|9 IEE NZO I YAINS ‘TAel wep ‘2 Seunroru “4, fareoy “e ‘azanyy ad vant99} wutiod OOSNA 'NZO ‘ANO ALE IONS ‘irk era1narqe antic “1g ‘ases op nu weurp ‘ase sade -q joSar ases -e “at mu a 99 ‘ayas 2 Fino pqnauus powop spp8 wns 8 azoaau a 1Do—p WU nu DIOD-209 pevauansas va ‘af 119 ACT :INIXD} WL FISIXO [2} DUO ap yokox9 DIED “OF ‘nroLiaf aise vauyipy ‘Iny Diumnlynyy tous 18 Ta109 3p ound us woBiaw ps -oapr 0 wy unBuis ap-np ‘aim $3 ‘9 ‘Mi 10 io pws uy WIS v ‘aanquaryd vj 1801 V-N-G angng put 99 v290 122109 vevauonry “YaBajaltl Bul 2s ‘ata as ‘to ‘Iwavloy aps0 nu D9 town ypBasd aysa D9 suds wD-| 0 :e]uiniunua tr zede otjemyound ap 1paSaig “6z -winfo sod put nu aque 18 mauayy “yn wou ato sod 1-mu ‘plo ap ajulipuo punf mosouny UID] IDU DSDID UL IDAs ND DUI) {aUIDY dISa0v Nd -93 -d “pumas vitonns aBajaiut toa aap aanre}.j Zau)vY a1sao0 n9 1-3) “p ngsoaan van] uy naga quayas aimed nu aquupu I sou ‘9 npiaid jsof no 1a] ap ains pnop ajay iipusuexa ysof nn jsay9 ap ayns wnop 19>) °q ‘oad np aroinuny “psoj9 uy spurge v aporpuint gippyn99 «v1 ‘yoo9yd noyo ra aaguip arorun{ QD slinjunua ap vos wt rede prose ap a8 “gz, ‘adsun ‘toprasy By 02 a1yo ap auvaayf mina p ‘mayo Oz a1va v asvyo p ‘aaazaudstop 040 ‘ayonuput ap vun 18 pazpnop ‘ayjuado top “oIpIUy vsvjO ‘vial vsDID ‘a near] aang Dumitry Ticlearus . pronume interogativ, acuzativicomplement indirect in 1; pronume interogativ, acuzativ/complement circumstantial de cauzé in 2; locutiune conjunctionala introduce 0 circumstantial’ comparativa progresiva in 4; pronume relativ, acuzativicomplement direct in 3; adjectiv pronominal relativ, acuzativ/atribut adjectival in 5; locutiune adverbiala/complement circumstantial de cauzi in 1,2 si 4; pronume relativ, acuzativ/complement circumstantial de cauzad in subordonata 3; adjectiv relativ, acuzativ/atribut adjectival; . alta interpretare. 35. Alege solutia corecta pentru cuvantul cum din contextele: Cum treci Siretul, apa-i rea si lemnele pe sponci, Cum mu se dit ursul scos din barlog. .asa nu ma dam eu dus. Cum e sacul si peticul. Cum a incetat ploaia, cum a iesit soarele 1. adverb relativ de timp, corelator al circumstantialei de timp; adverb relativ de mod /eomplement circumstantial de mod, corelator al circumstanfialei de mod; adverb de mod relativ, introduce o predicativa! complement circumstanjial de mod; conjunctie subordonatoare, reduce o circumstantial de timp; adverb de mod/complement circumstantial de mod; ’. conjunctie subordonatoare, relator al temporalei: adverb de mod relatiy, relator al circumstanjialei de mod/complement circumstantial de mod; adverb interogativiexclamativinume predicativ; adverb de ‘mod/complement circumstantial de mod; c. conjunctie subordonatoare, relator al temporalei; adverb de mod, adverb de mod, relator al predicativei/nume predicativ; conjunctie subordonatoare, introduce o circumstanfiali temporala/fara rol sintactic; adverb de timp, corelativ/complement circumstantial de timp; 4. alta solute. 36. Cuvantul frumos in: Ni-i frumos ce e frumos, ci-i frumos ce-mi place mie. este: a. adverb de mod/nume predicativ; . adverb de mod/nume predicativ + adjectiv calificativ, nominativ/ nume predicativ + adjectiv calificativ, nominativ/nume predicativ; c.adjectiv propriu-zis, nominativ/complement circumstantial de mod; d. adjectiv calificativ, nominativ/nume predicativ. 26 Bestia de gremmaticn 37. Forma subliniata in enunturile: Hai sa valstim, iubito, prin salon, Hai ca n-am poftd de glum " terjectie simpla, cu semnnificatic imperativa, predicativa, regent cumstantialei de scop/predicat verbal + interjectie simpli cu valoare emotiva, fara rol sintactic, propozitia nu se subordoncacd sintactic interjectici; b. interjectie simpla, imperativa, predicativ’, regenta finalei i a cauzalei/predicat verbal; ¢. verb predicativ, imperativ/predicat verbal in ambele enu d. interjectie predicativa/predicat verbal + locutiune conjunctional, fxd rol sintactic. 38, Ultimul cuvant din: Ca pot intra-n ferusalim, solemn/Ca $i Cristos, calare pe magar. este in propo: a a. circumstantial de loc; . indirect; d. circumstantial de mod. 39. Preporitia de introduce in: De copacul asta a fost legat de méini yi de picioare. partile de propozitie: ‘a. complement indirect, complement circumstantial de mod, complement circumstantial de mod: ° ». complement circumstantial de loc, complement circumstan{ial de ‘mod, complement circumstantial de mod; ¢. complement circumstantial de mod, complement indirect, complement indirect; d. complement circumstantial de loc, complement indirect, complement indirect. : 40. Exist in enuntul: Roscovanul fagiduia riigusit! intd i 0 eovanul figiduia rigusit! intdietatea in rdcbunare cui o va prinde: ae a. subjecte simple exprimate prin adjectiv substantivizat in nominatiy, aticulat hotatat si pronume relatiy, dativ(in subordonata);, b. subiecte simple exprimate prin adjectiv, articulat hotirat, nominativ si pronume relativ, genitiv (in subordonata , ©. subiect simplu/substantiv provenit prin conversiune, nominativ si complement indirect/pronume relatiy, dativ (In subordona 4. subiect/substantiv, comun, articol hotirat, nominativ si atribut pronominal/pronume telat, dati. a &@ “yeansalpe inqgneyanmied ‘atsasod joururouosd Ansafpe + yeuruouord inquie/ania’ ‘feuosrad aumuord “p reannoafpe inqune/anieznov ‘aisosod eutwououd aqpalpe + jeunmouoid angineanmuad ‘aisosocd aumuosd “0 : ‘ Soautp quauia|durooyaneznoe ‘Anuesqns + yoarqus;uiazoud ‘anruyjut ‘yanoe ezareIp ‘jeuostad ‘Anwoupardau 4. [2qi9A Weompasd iowa ‘Anvoipur “gatoe wzareip ‘[ouosiod ‘Ayeorpaid -q ‘yoanip yuatajdusooyatseznoe ‘Anueisqns + yoouIp ywaUE|de09 ‘Auszaid ‘anruyut “panoe ezareip ‘jeuosrad ‘aneoipasdau 4. opoeWus Tos eryeaion vzayeip “juozaad ‘atuyer ‘a[euosiod oatyeotpasd “e ins ‘pIEpO [a mnovf 0-20 ad nyDA}0908 out) ewod wur as ny pumaydiug asiz ‘animes ‘Devan vowasd 18 a \uaA Y “uy RZUI} wROP ® Lp o[aarEISgNS 1S o}BHUN|QaS 9}OqI9A “Eh izode ‘Aneutou ‘oanuesqns “p ‘erejozi oufrzodeyatyeumurou “untuoo anuersqns + spanpur wawo|dwooyaneznoe ‘nudord aquersqns + (eyejozieu arjrzode) TevodaWw sjeanuersqns inqineaneuntion ‘nudosd anueysqns “9 Eanueysqns 4 aqeuoy}yzode ajeanueysqns oynquye/aneuntto * widoxd oanumsqns -q ‘otlvzodyaneuruou “unutoa anueisqns + nhizodeyaneuuou « eoweuresd puns ‘yorodnto ayaBar ‘ordéaD 1S paBug suodey op swwr-17 saywIUYgns aauIAny “Zp “anolpaid auinuyaneznoe ‘Arsosod aumnuosd “p tanereduros Pour ap [eyjuejswnosto wowa|duos/aneznoe ‘atsasod auinuosd “9 sjeuoriyzodaud jeurwouosd inqueyaneznoe ‘atsasod aumuosd °q jeansofpe inqunwaueznoe ‘Arsasod peurtuouoad AnDafpe “e ‘9 nu panf pro} ¥y vow B Da PsDOD ‘UL vou ¥ nNuEd HoBI09 vasRaIdIONML aBOLY ‘Tp SESE ‘nearer raquang ean Dumitru 49. In textul: Se cunoaste el strigoiul, care a méncat smanténa, avem: ‘a. un subiect multiplw/pronume personal + substantiv; subiect simplu/ pronume relativ, nominativ; ’b. un subiect/pronume personal , nominativ + atribut substantival apozitional/ substantiv, nominativ + subiect simplw/pronume relativ, nominati ‘c, un subiect dublu exprimat prin substantiv, nominatiy, anticipat de un pronume personal, nominativ + subiect simplu/pronume relativ, nominativ. 50, in propozitiile: 1 El cu mine n-am stiut nimic, 2 Inzilele noastre au plecat la tineri! exist ‘a. un subiect multiphypronume personal, nominativ + pronume personal, acuzativ(!), subiect simplu/substantiv, acuzativ, precedat de la cantitativ; ’b. un subiect simplu/pronume personal, nominativ + complement direct/pronume personal, acuzativ; subiect simplw/substantiy, acuzativ; c. un subject simplu/pronume personal, nominativ; subiect nedeterminat 51. Structurile: A nu se deschide usa in timpul mersului. De verificat aceste texte! alcatuiesc: a. propoziii cu predicat cliptic; . enunturi exclamative independente; ¢. propozitii principale imperative cu predicate exprimate prin verbe ta modul infiniti si la modul supin. 52. Se dau propozifiile: 1 Sa cresti mare! 2 Aprinde-v-ar focul si vai aprinda! zise ea burzuluita grozav. 3 Unde nu se ie hapsdna de nevast...dupii noi! Acestea constituie: principale enuntiative; b. propozitie imperativa(!), propozitic principala exclamativa + propozitie principald incidenta(2), propozitie principala exclamativa (3); . propozitie principal exclamativa si o propozitie incidenti, propozitie principal imperativa(1); propozitie principala mativa + propozifie incidenti(2); propozitie subordonata avand regenta neexprimat&(3). Testo-grila de gramatica 53. In fraza: Fie cd muncesti, fie cai nu muncesti, nu te ridici asupra oe exist urmatoarele tipuri de raporturi; ? a. de coordonare prin ju: ntre cele doua sul alternative si de subordonare prin jonetiune fati de pei ». jonctiune intre propozitia subordonaté gi juxtapunere fad de regent; ¢. de coordonare alternativa exprimati prin jonctiune(fie) intre cele dou subordonate §i de subordonare prin jonctiune(ed) fafa de regenta. 54. Indica fraza in care apar greseli de punctuatie: a. Lam adus ce mi-a cerut, numai e4 nu s-a bucurat ___b. Nucini pare réiu atit de inconsecventa ta, edt cd ain erezut mult in tine. © Soarele, c4-i soare, si ot are pete. Nu seriu nici dacé am timp . Vii cu mine, sau rimdi acasd, sau te mai gandesti 55, Care este alcdtwirea frazei: Odati plecata departe de noi, mu va mai finiciodata cum a fost si ce-a fost, dat fiind cé nu va mai reveni decdt in vizita i datorita faputlui c& acolo va fi rostul ei a. prineipali + predicativa + predicativa + subiectiva + atributiva b. principala + predicativa + subiectiva + subiectiva + atributiva:. . principala + subiectiva + subiectiva ++ subiectiva + atributiva: 4. principal + predicativa + subicctiva + cauzala + eauzals. 56. In fraza: Argumentul clar a fost ci acolo este mai bine, pentru ea, n-avea pentru ce se rézgandi. avem: ° a. o predicativa; b, predicativa + predicativa; ©. predicativa + predicativa + completiva directa, 57. Compara frazele si stabileste felul subordonatelor €h: Ca nu-i ce-mi dorese, asta ma neli nui ce-mi doresc. a. subiective; letive directe; ©. subiectiva reluati in regent prin demonstrativul asta si o apozitiva pronumelui demonstrativ; 4. alta interpretare. 5, ee ‘oyquarsout-q ‘onysarfiar areatsap "t reuLioy ‘9p ynpour aySoausd 99 uy “uns puPsP/ ‘soranD ‘vinyl ‘voHf aarUAND “9 “Zu ajouns gop if p*e*| UL UNS MUS Un“ Se°7 up aroums gnop fy"] tH youNs uN “o ‘o[aittans 920} Uy ayouNs gop “q ‘Spe°7 uy oyoums gnop {8 | UE JoUNS aNgUIs UN -T (pyroooye ‘(g)umnnaea “@uBouuy “(peas uy ezvsjou oxayy] ap vpeiadar vounisoaong “s €°Z‘1 BIBOOA 4. BIBIOALHOS — FIEDOA “2 ‘°¢ RjeooAtUHaS 4 BjedOA —BIEOOA geOOAILDS + B[EOOA —BIBDOATILIAS “q Se°7'T greoontuuas + pjea0A — pIROOA "e doa ~ doo ¢ ‘ry ny Z ‘ittowop = nuwawop | :9foiutano uy pnyouns azede ao19u9} HO|EA 99.1 "y (v280g 02p)28 indnud wysd 18 199 “(v1 ca) wragty wd yee 9 ‘p280q ‘Svzirz —73-q foyoxa =X" rexoqtyajarany wid ayepay quns 23 ajaiaung “¢ “n ppeooartuds “0 eyeooattas °T e[e90A {0 vpeooaituias ‘0 feooatuios *T RIeDA “q to vyeooantuas ‘B Bpeo0A “D veo0A e a[eiauns pspoipms ‘opvoyda ‘Sorpmys ajayutano Wt epat O WIN] Z V+! +1 Buoyin 1+ 1+ T8uoyip ‘p fomutano afaquie wi 1+ TBuoyip + wIeI0A “9 Soqutano apaqure ut T+ { BuOyIP + Bjed0a “q {4 1 Buoysp + Bje204 "1 + F Buoy + "IeOoA “e vuimpore a1so zsnd(na) ‘H4f ayaumtano uyp WH} ayeuNs ap waunIs200Ng | € [njsoL POUEUBIB Op BIOSIS], ee 9-09 19-65 ‘pgs ‘Lg 05 19-60 !0-Rb "PLP {4-96 Ye-Sp {Ppp {9 LE 1D-9E9-CE O-bE GEE HCE Bee 10-77 10-17 18-07 5-6) 1 196 19-8 S0-4 19-9 Fos top sg PZ SET 18-96 4-65 pros ‘ES SE-ZS ‘OHS sansundspay joastput eano|duoo -p ‘eezneo pyertueysumosio “9 Syeuothipuoo gresiueistumon q sduiy op gjerfuriswinans °e 2189 “ptm ap aBupjd ifo-y""oat nuyoud {up vovaus nuyed » aypo toa 118 Ho pup? ‘up ai\tzodoud wunttg “99 “pALIngastt09 + Bleznvs + puoprout yediound + yyediouud 4 grediouud -o poastwoo + Blazneo + vpediound + gioanp eanoydwuos + vjsamp ganoydiuoo q ‘yannnoasuoo + gpeztieo + 90] 9p grexluvjsumnasis “e sluns “naony vrpiy dagtad nu ps ojoan-ad pupd wsoad ap nso wn.a mu 40} avop v9 ‘naus jpup8 uy na otz jpdoio apun 1$ pun aysousapd o apy ‘razey a[uitzodosg “6S ++ ¥yedioutsd + 90] ap presfurysuinon "panoaiqns + (gleznwo a9 no pzvaraysoqut) ¥[ouori;puoD yJeHiuEsUINosIO + RoaNIp EANE|duIOD + BediouLd “p terse ganiajdutoo + greuoritpuoo gyerjueismmorto + ejedioud “> Seanoorqns + (ejeznes woo no kzto.ayrorut)gfetrotlIpuoD gyerjueysuMosD + vfediouud “q swanoaiqns + dum ap prerfuejstunomo 4 eedrouud -e ‘wamonUs UsDpIOS ung 16 Bod mys IS/e}sa90 aprunwasa u-o4f RSDP tu PUD D/asa4d ad 40qz BS 429 DS 99 DT :BZEIy Uy WOAY “gS posvorgt mupayio 9 Tmaeorai] Tau Dumitrs Ticteany c. derivate progr verbul (a)fi + sufixul 0s; d. imprumutate, ive fie(forma popular’ fie-sa) + sufixul -icd; inf, tara + sufixul -Ana, verbul cuveni + sufixul 7. Care dintre sensurile urmatoare ale cuvintelor:1 limba, 2 cuvant sunt invechite(arhaisme semantice) a, limbaj; discus, conferinfi: b. nume ‘dat unor obiecte(lama cufitului, acele ceasornicul nd, idee spust; Fin siteme de comnicae; promisiune/anajament,nvtur¥ndramare 4. vorbi/cuvant, popor, prizonier(folosit ca prizonier) |; stire/veste! informatie; motiy, infelegere/acord 2, 8. Se dau cuvintele: substantivul cAnt si verbul (cu)ednt, acestea reprezintit a. omonime totale; b. omonime morfologice(omoforme); . omonime partiale; 4. numai omografe, nu si omofone sau omonime. re cuvinte apartin masei vocabularului: - 8, translator, oftalmolog, monger, servus (Formmuli de salut), b. siirac, (a)sedea, cu, doi, pai ©. masa, mar; aici, viata, grédind 4. fiu, mamé, a trai, ai 10, Sunt formate prin compunere toate cuvintele din: a, decizie, decupra, amiral, nonfiguratiy, interasistenta; b. neobosit, microb, scufiunda, transplanta, retrobulbar; c, mijloc, amiazé, a dedulei, miazdzi, deloc, neoclasic dumneata, tralala; 4d, mujdei, desigur, neoliberal, casetofon, circumscrie, e. la drept vorbind, a biiga de seama, in fafa, in loc sa igas, 11. Se dau cuvintele 1 a frauda/a defrauda, 2 a lapida/a delapida, 3 a legala delega, 4 a agrega/a dezagrega 5 a rula/a derula, 6 descendent! ascendent(adjective), 7 amovibil/ inamovibil. Sunt antonime: a.toate; 6.456917; 1,217; d. sunt paronime. 34 Teste-gritd de gramatica ———_____sterarila de gramatiea 12. Sensul expresiilor: de visu, con moto, ad rem, ad referendum este: a. de vis, Vo vorba; despre Iucruri, la alegere; b. deja am vazut; cu Jucru, la referendum; ©. constatat cu propriii ochi, din vazute; cu multi migcare; la obiect, Precis; cu conditia de a objine aprobarea superioard; pentru a refer 13. Alege dintre sinonimele/explicatile de marininos; 2 care se ocupé de binele omenir titudine patrunsé de a sensuri: I om darnic, filantropic; 3 conceprie, ragoste fafa de oameni: 4 omenese, Care dintre acestea reprezinta intelesul/sinonimul cuvé i umanitarism? 2. toate; . a doua sia patra; €. prima sia doua; 4. a treia/altreilea 14. Sinonimul substantivului drept este: a.cauzi; —b. autoritate; c.echitate; d, dreptate. 15, Paronimul adecvat enuntului: Acfiunea de descoperire a complotistilor reprezinta un adevar(I) fragrant/(2)flagrant, a. primul paronim; b. al doilea paronim; ¢. niciunul nu este potrivit contextului dat; 4. ambele cuvinte, intrucat cle reprezinti variante optionale literare pentru acclasi sens. 16, Cuvintele ardei, bleumarin, boicot s-au format prin: a, derivare progresiva; b. compunere; c. derivare progresivaarde + sufixul -ei), compunere(bleu marine), derivare regresiva (din boicota); 4. derivare progresiva, conversiune, este cuvaint de baz. 17. Dintre substantivele tortellini, varice, taiefei/tdijei, infelepciune, zahir, intuneric, cinsie, curaj, iluminat sunt defective de singular: a. toate; b. primele trei; ¢. toate, in afar’ de primele trei si ultimul; 4. numai al patrulea, al cincilea, al saselea 1 optulea, 35 a yeuosiod ‘Antzuen, fanuzuenut ‘Jeuosiodun ‘anearpard ‘antzuenut ‘Teuosied fanizuenut ‘feuosiod ‘aneindos ‘anizuenur ‘{euostad ‘Aneotpal ‘anzuen ‘Teuosied ‘aneotposd ‘anzuenur ‘feuoszoduur ‘aneorpard ‘anrzuenur ‘fecosredun ‘Anejndoo Fanyzuenut ‘Jeuosied ‘Anemndos ‘anizuenut ‘yeuosiad ‘Anendoo “q ‘sanrzuen ‘Jeuosted ‘anvoipoud ‘anrzuenu ‘qeuosrodusy ‘anvorpard Sanrzuenut ‘jeuosied ‘areindoo fani2uanut ‘fewosred “aneorpaid Sanyzuenut ‘feuosted ‘Arrejndoa "e ‘auspou ajajiz sunfo Yow D-N ¢ “RrowU ap ojunu pepasaioqu mou j-nu ‘sunt v-] p “DAaUUIO ad 129z0G IU a} DS “DA nugny un sunfo y § “aus uy azapasouy aapwu O Dy suf IY Z ‘a1]O4o4 pfowipys nyjunSurs paoun v pownu W8unfo pup 7 -ymiunud ojoxwo}RULT Uuy adunfe e nqioa oxde oonoeiuis iumeses) 99 nd DYS9qIquIS “9Z vavadst op oyso “yemnfe te-] o4e9 JEU, “P spsnjaino 0 aynyour 1801 1 9 pupd umap un-ad asso }79 na asioul 1 °9 jndo3 a1) 18 90] ad vnjaxo"ana ys nzIq D-8 atid 107°, ‘popu v-8 ‘youn ap mnsey 0-8 D9 injnidaf pHLLoIq "e uj sojpinjuna v areziue8I0 apjnjunus ui(ynjoseue)gonoens arjonnsuos op yosaul sedy “sz Wu eur ons nu yeqasiu Joo jotu vinago wadnse non] axdsap atjentioyut 0 2390 azeo vatno ounds 29s fouta|qoid foun vaseuor}ngos autA Hy apun ap 1NS ys Hod nu q ‘sundses eney Ligqanuy ind Tig pugo Sajeo ut jnaoz0U axed thr Puyo “e “qaun ay ps purpgvasquy “sqaundot 2408 apum ap 18 ny jnsardxa weeazuiayoere9 9] are od onnenye my +2 -ainzpaaidou ad qnoanad ywapiooe “p ‘anieyygo o aynoaxa 1$-¥s orpoidun j-arvo ‘injnsoyqap edino op qwepuedapur wountUaAa “o ‘yoneB4jqo varwynoaxo ty vorpardry |-a3e9 yeliog uEUIUOAD “q ‘eaauto ap ysnduu atienis “e 89 Mp.LOG Ze Louse IS {NSOpo}U “¢Z pONBWUEIE ap BpIB-OIS9] oe “apsan-puung “voypumu ‘jayforpu “posva-pans p ‘pdod ‘ppoa ‘pio1 ‘poipog ‘2 {pajupg ‘vfoyns ‘Duotwroy “ounpsnd “q ‘PB ‘toqng ‘odod ‘oyand ‘napspad 0 ANUP UU, [HUB ap oatntersqns ap wHaS YOIpUL “ZZ CANCO/MNO)AINOSNfow apeshUF wIp asnduiod ayLiotAauae UI ‘P Sovqts) mugans op jrunyeis rexgdgo nw euvo aramnumaduy BuOrAeIqe s(or-p)inymugano ejeuyy yzwansyd ares aptiaraaige v °q SQNOAVE) Banu arutano nes amuausey up asnduros axLiowesge Be ‘arwowiaydsap around ‘e1gy eimn0r ize puny viurragoud “panreynoyy aysa njmound waxtsO[Og “17 ‘wan © 1$ vurtid yournu “p un “9 on "g forwon "8 ‘qg9109 1yes8 ny Jaudery-ynusoy ‘BNIQ-No-jnuwqoL) ‘aunyy -nsif) p ‘pumnay ap wiog "PON ap DaLiatuy ‘aly ap aUbiog g ‘a4ds-DIDg “pwwH-nyyaT ‘Ims-vADIg ‘auopy Omg Z ‘NOY-ap-ynin4y ‘roapduly-nSOY ‘opadyg-na-vqiy | :qudord asndwoo aanwersqns ap oj!ues ep 2g “OZ uas a1e0} “p fouos wud reuinu °> soayed v 1§ enop e feuun “q ‘ous vran & 18 euitid wn “e aqoa109 quns 1291/9 ‘JaopH ‘jLuoraysyaLd “OS LAIS ‘quossinasn p ‘joanoutfosa ‘Iasvoinn ‘jaavorpigau ‘iaaoposnquin ¢ ‘ayou ‘yadoju ‘api ‘1210 7 ‘jaadowuouo ‘youu ‘1aeusopnp ‘yaajoz0 | :anep-anuad op auLIO} NO DATUEISGNS ap 2|ILI9S OAIUIC] “6 “ynunyorr -p seajop ye 18 younsd youn “o tarwon “q seayrop [8-2p mnj20 vyfdaoxa na ‘21801 “e -ajeorxay Horicaxgytp waxy “yn No 1S 989 no yuazard ANwOEpUE B| ayQnP ‘unio ne INSUps w ‘ingup D ‘IMO w “muta B ‘rHyaYD D afaQUDA ANIC 8 nueaol] nan Dumitry Ticleanu 27. Cuce valori morfologice apare forma ce in enunfurile: Ce niicaz pe capul mieu! Ce zici dumneata, mos Luca, despre unele ca acestea? Ce tmici devin chiar zei.../Ce-Ji cer eu yi ce-mi dai tu! Au mers ce-au mers, poi s-au agezat la umbré. ‘a. adjectiv pronominal interogativ, adverb, pronume nehotarat, adverb relativ; ’. adjectiv pronominal interogativ, pronume interogativ, adjectiv interogativ, pronume relativ, adverb relativ; c. adjectiv pronominal interogativ, pronume interogativ, adverb exclamativ. si de intensitate(marci pentru exprimarea valorii superlative), pronume nehotrat, adverb relativ. 28. Prepozitia pe introduce in: 1 Praf'se cerne pe ciirti. 2 Copilul... ‘wandeste ca se afla cdlare pe-un cal de cei mai straynici. 3 $i eat cei ‘pe diinsa? 4 Acum sui pe mine fara grija si hai st te duc unde vrei. 5 dncepe a edina pe fiul craiului. 6 Plutirea luntrei pe apa Bistrifei este ‘azi poezie, urmatoarele pitti de propozi a. complement indirect in 1,2,3; complement circumstantial de loc in 4,5,65 . complement circumstantial de loc in 1,4; complement indireet in atribut substantival prepozitional in 6; complement direct in €. complement indirect in 2,4; complement direct in 1,3,5; complement circumstantial de loc in 6. 2) 29.Alege solutia corectii pentru forma i in contextele: 1 Ce-i e seris omului in frunte-i e pus. 2 Doar mare-i Cel-de-Sus! 3 Dacii le-i duce, daseiile, file dau degeaba. 4 Zi-i inainte, cobzare! ‘a. pronume personal, forma neaccentuatd, dativ/complement indirect(1); verb copulatiy, indicativ, prezent, formeazi predicatul nominal cu adjectival mare(2); pronume personal, dativ/complement indirect(3); pronume personal, dativ cu valoare neutri/ fir rol sintactic; b. pronume personal, forma neaccentuaté, dativicomplement indirect, respeetiv, atribut pronominal datival(1); verb copulativ, indicativ, prezent, formeaza predicatul nominal cu adjectival mare(2), verb auxiliar in structura viitorului(regional si familiar) (3); pronume personal, forma neaccentuata, dativ cu valoate neutra/fard rol sintactie; C. pronume personal, forma neaccentuaté, dativ/complement indirect(1,3,4); verb predicati, indicativ, prezent/predicat verbal. Tesie-grit co gramatica 30. Se dau enuntucile: / Pe raftul de dedesubt sunt 5 numai reviste. 2 Imi scapu dedesubuul vorbelor sale, 3 Dedesubtul meset ain ayezat seaunele Forma evident aparine prior de vorbire a. locutiune adverbiala de loc(1), prepozitie cu genitivul(2.3 b. preporti + adverb de oe), substativ23) ca aenap uunne adverbial Ge T9c(1, substantiv(), repotie eu 7” a. Drepeatie + adverb de loc(1), substantiv(2), prepozitie cu 31, Identified pozitia in care conju de relatie in subordonati: a. Sé fi fost pedepsit cum ar fi reac| b. Sif se fi aflat cum s-au imprietenit? ©. Sa mai vind vara, c@t ne-am sdturat de frig. d, Aveant sé mii obignuiesc ca 0 sit ploud zilnic in aceste finuturi, 32. Stabileste cazul si functia sintacticd ale substantivelor din: pare-as sta tocului.. a. dativ/complement indirect; +, nominativ/subiect, nominativ/subiect, dativ/complement indirect; ©. nominativ/subiect, nominativ/subiect, dativ/ci 7 , dativ/com 7 Pape nplement circum: d. dativ/complement circumstanti lbstantivului/ i, nu existé fnainte, desi merg de de loc. ay posibilititile ascunse. este: oa 2. salvarea b. virtualitatile si posibilitatile, iar salvarea = nume predicatiy. 34. Avem in: A doua oard am vazul-o rézéind. a. un numeral adverbial/eomplement circumstan a tial de mod; 6. o locutinne adverbiala de timp/complerent circumstantial de timp: €.1n numeral adverbiaV/complement circumstantial de timp; 4. un numeral ordinaV/atribut ad ljectival + substantiv/ circumstantial de timp. ae 38 39 Wy "woaloo 9 nu RUeLIEA OLoTu “P ‘Soanput wauaiduroopanywanse “epetttrouord auntino0y °o ‘Sjoampur wawaydwoo/aneznoe ‘Anessuoutep aumnuord 4 Jeansafpe inquneaneznse ‘ywreioyau euuoUord anoolpe °q jeannoaipe inqine/aneznoe ‘Werevoyan jeurtoUord anoalpe + reqsuinost9 juattiafduwosyanwznoe Yerpioyau aumaord “e ip eiinygye ays9 “nidiuy2 ony §p 10do ‘9199 ayv0} Bf 12qnq na sanuod So-u pup “Oy BeHUGRS eIMONNE “py peneo ap “anwznoe ‘nsosod jeuruouord ansofpe/reanoafpe mquie + aneznow ‘snditio3 yymejoyoU ouiNUOIM/ganeD ap yerHuTE\sUANAID 1HOLO|AULO “p ‘anad ‘jeuturouosd anoalpe/teatyoalpe inquire + Anwznoe ‘sndwos jyamoyou ouinuordpsonpul yroura}d sqemyd ‘aneznoe ‘Arsosod feururouord ansafpe/teansafpe inqune + ateznoe ‘sndutoo yeazyoyort aumuord(jeuor}rzodord)ioax1pur wowoydwtos “q Sqmeznoe ‘atsasod yearurotrosd anjoafpe/teanioalpe inqine + aneznor GprEjoyou atunuoId/tiaBe op joutaydutos “e sun wrane “401 doo asap aunoayf ap polupowg mame :|nbunad Ul “Ey paneo ap ferluestunaito yepeyoo #8 yuaHe 9p yun “p Sroodtpun [mye 18 yuo ap ynun 9 ‘quae ap -q ‘qoomput -e ‘yrouraqdiuoo enop “Hjauunp pros ap mmvorsuy mp-s apstop.] ifoumup nau ap ayoiorauy ssofno api4opy :ajemunu we Sonpoxiut ap wilz0daigd Zp ‘anwotpard auinuyaneSorayut atumuosd “p ‘qoonp yuaurojdurosyareznae ‘anejal aumuord “9 ‘Anvorpaud oumnuaneurwou ‘Aefar aumuoud °q Soaignsyatyeutwou ‘atyejas sunuoud “e un "ymy01 yb98n v-8 9189 a9 HIODaS aq “InjuNK tH WHOYSEOUNDAY “Ly ones oxfouny may/ehyuutop no reps09e nudoud anueysqns 4+ onsets orouny Bej/anesoa ‘anuersqns ‘p ‘jeus0Rave9/(guejoziau oxjrzode)recorjrzode Jeanueysqns ingmne/aneuruou + gorows ariouny ExRI/ANIEI0A “9 ‘sjeuor}rzode jearnueysqns inquiye/anreooa +. 19aIqns/AT1eD0A “q ‘sqeuorlyzode jeannreysqns mqmneyanemutou + atireysqns/anemtuoU °e "ynizeo ut juns “unup 1l-arzjunoo ypeaz/snyy YiuMop “viM} jmsva: “ul yeIUNGHS jnanuesqng “oy aneweI Op ei ov -1eanoalpe anquieyanep ‘aneyar jeurwouosd anoolpe “p sjouruouoid inquie/artus ‘remnduts ‘nunnow ‘aneyes auMuoud “9 ‘oaxipur quowraydusoo/anep ‘rejndus ‘nanau ‘aQejax oumuord “q ‘eangofpe mquyeyanmuad “reyndias ‘ururwnay‘anejat yeuruOUoKd AROoKpE “e OnOBIUIS IS a1FOIOJs0W 980 ‘yvdsaadugv-5 NINA InjoB wig ymaupa w-pupedd 0 09 vis o¢pupyy cup wINAKD [RIUBAN “GE “ouput 1wowrajduioo /aarxoyarfozayeip w yoseu‘ajeptarxayou auinuold ‘Sonoeiuis Jor pryyeatxoyjas razarenp e yareuu ‘anep ‘Arxoyor ouunuo1d ‘9 ‘yeurwouord mnqineyaisasod ynanvp ‘arxoljax oumnuosd “q ‘noasiput quowiajduroayanep ‘Arxoyor oumuoud “e tun “apunovan pains 189 apuinpiZ “Us WOAY “gE jpuorjrzodaid jeanueysqns inqune/aneznae ‘AnuEISqns eanoofpe inquie/atiuod ‘teumpseo yeiouunu + yorSojoou oxiyzodaad ‘p sqeuor|rzodaid yeanueysqns inquye/atreznoe ‘AuEISqns + [PANIUD Teanueisqns inggne/antuad ‘Jeurpses [eouIMU + JeaKrUas joonze “2 jouoriizodaid jeanueysqns mquie/aneznoe ‘anueysqns + jpuol}tzodasd Teanueisqns ingrneyaneznoe ‘jeurprea jexounu 4 aiiyzodaid “q sjeuor}zodasd yeanueisqns inguid/aneznae ‘AnjueIsqns + TPANTUES [eANUEYSGns ingie/AtUDS uN No BPUD[EALYOA 91 ‘[eurpueo joouNU 4 ejeuruarepau ajajeiownu nouad Anis ap oyfvjor varworeUL natiad SOTO} ANwZnoe [t’ze9 sundut ‘ax{\zodoud “~ rploa109 waserasdionut “o1sa2 ap a}eaq ap p7. Vontodes ur aupueyyorpe -as yysruyqns exjonsuoo nquad aBayy “LE doos op eriueysuinons jnourajduroopurdns wf quaa un -p ‘dos op yeriuejscunoato yuowia;duroayatwznoe ‘atueisqns un “> sumauto uauto}duroasurdns ef qzoa un -q | ap yerreystnaato jurowra[durog/areznoe ‘AQUENSqns un *e 2389 ynased Bf onp as ayaiu ajtanpups :u1 yrerluapiAs wULIO,] “9g “yoautp nraurayduros “p {90} 9p jeriueysumaiz9 wrowH9|du09 9 ‘oarqns “q ‘nooutpur wawojdwsoo “e axlizodoud ap oud wo aysa javoue pj aBajno wig cu vy ex}rzodasd ap wpadasd anwznoe us jnaqueasqng “cE ‘aueeP] nang Dumitry Ticleanu complement circumstantial de timp; - . predicatiy, personal, intranzitiv, diateza activa, infinitiy, perfect complement circumstantial de timp; i a. predicativ, personal, intranzitiy, diateza pasiva, infiniti, prezent! complement circumstanfial de timp. 46. Sieste in enunturile: Ji-ai si sfiryit sdracile merinde/ $i... recupii ‘pasi privirea i-i cuprinde. 2. conjuncfie coordonatoare copulativ . pronume reflexiv, dativ, marca a diate coordonatoare copulativa; c. adverb de timp/complement circumstantial de timp + conjunctie coordonatoare copulativa; 4. alte valori gramaticale eflexive + conjunctie 47, Pronumele relativ introduce in fraza: ...ca parinte ce méi giisesc, stiu bine cum te-am crescut, 0 propozitie subordonata: a. atributiva; . circumstantiala de mod; cc. circumstantiali comparativa; _d. completiva indireetd. 48. Fraza: Dacii mu stii boabd de carte, cum ai sti ma ingelegi? este aledtuita din: a. circumstantial conditional + principal; b. principal + circumstantial de mod; c. circumstantial cauzalé + principal, d. circumstantial de timp + principala. 49, In fraza: La cali slujesti, calic rimdi, avem: ‘a. doua propozitii principale coordonate juxtapuse; b-o principala + 0 circumstantialé conditional juxtapusa regenteis c.o circumstantial condifionala juxtapusd regentei + o principal, 0 circumstantial’ temporal juxtapusi regentei gi o principals. Testo-gita de gramatica 50. Ce tipuri de propozitii identificam in fraza: Ni omul, ci-i cum vre Domnul a. dou pr He adversativ si dou’ subordonate subjective subordonate prin jonctiune fata de regenta lor; b. dow propozitii principale coordonate adversativ si doui ive subordonate cum gandeste 51. Structura frazei: Tu vind dupa mine, si, dacd-i gisi-o, ferice de tine va fi. lard de nu, luati-va catrafusele si incepeti a va carabaini de la casa mea, cici nu va mai pot suferi. este: a._ principal a i conditionalé + principal. + ci de predicat) + principala + principal + circumstantial cauzall; b. principal’ + c circumstantial cauzal ¢. principald + circumst cauzali; ¢. principala + circumstan ial de timp + conditional + principala + principal + cauzald. ndijionali + principala + principal’ + i de timp + principal + principal + 52. Stabileste ce funcfic sintacticd indeplineste subordonata si-si viziteze sora in raport cu termenul regent din constructiile: Hotérandu- se in familie... au inceput pregitirile. Hotérandu-se.... nu sia dat seama cai lipsesc resursele. Hotiirénd.... au fost tofi bucur a, completiva indirectd; b. subiectiva, completiva indirect’, completiva direct; c. completiva indirect, completiva indirect’, completiva directa: 4, subiectiva, subicctiva, completiva directi. . 53. Indic felul primei propozitii din versurile: De cet ce wind parfumuri cdind esti atins/Tu-n haine prinzi mirosul lor distins(Gh. N. Dragomirescu) a, completiva indirect; b. principals , completiva de agent; fi 4. atributiva, 42 43 Se "9-09 29°65 10-86 "8-15 ‘4 SP-ps SHES SO-25 21S %0-05 ‘Sry 'O-By HOLY 19-9 “OS SOHh EY BOL !9-Op {9°66 SO-BE 'E-LE POE SPS SO-bE MO-EE pC !9-€0 54-20 (PIT 8-07 2-01 8-6 19-8 "Pry 10-9 eS Map FOE OT spossundsper 29-80 ‘9-7 8-92 ta-sz, SO-S1 Spl PEL OI soanp eannoydutoo o 1$ panoaiqns 0 ‘juaae op Barioyduio O “Pp foaqooiqns Baop 1S grooutpUl Bano|dw09 0 “9 teanoaiqns o 18 (ay0100 tpiasdsoye oyeangaigns 0 uae ap zaria}dtt09 0 q ‘yeauip Ehop I$ ¥loaxIpUT eanjo|daiod 0 °e juopt ‘aiminisuos ssof no ypiBou0w a9 ywz1yourosrne bs yo vaypparjon jbj99109 D aud ap waydxa ap NodB sy ee Ul “09 ayaque) groanp panoydut yiyzodoud aye “p seyesoduroy pyeduejstumos + vatyoarqns + gansoqns + epedoutsd “9 can ap plerjueysumono + gangargns + RauooIgns + gledioutd -q éduy op pjeriuejstmosro + eanvorpard + ganjeorpoad + pjediouud -v ‘tt}rzodod wove yjomfo yf ion 29 propo vonf wor a9 nu ‘wna pund randins pozxpoas wn-29 Sous 98 Seng 22} Wl “6S by ‘aninoastiog qerltreystanosto wrewaydtt09 “p SCyv-p)reuorl:puos jexjuessumoats yuautaydiuos “9 sqoaigns “9 ‘dun op jerluvrstunonns uowrajduros run-nuy aBenuioa arwod as ‘y8und u-ajvsvd s-nu vooqypSuny pusns ap sojof a9 cezeay utp atirzodoxd vnop Vv "35 \BABSaOUOD O #8 Al tuor{ipuoo wnop “Pp ‘Enop ‘sjeuorlspu0s ‘oatsoouod prop “aAngaIqns BROp “yreUOH;puOD 0-q ‘Spaisaau0d 0 ‘aatioarqns pop ‘a[euortipuod Enop “e 1ystxa “naan ssa0v n4ao yf So-1) mu tinBuys doous vs nsa poop yo ppmropus advous nu J0} ‘Daw waiaundoud ranfas ap 4149 ns vidao20 povcy WAR UI "LS ‘aantoaiqns enop “p ‘oantzode gnop °2 sorgomp aanjajduzos gnop “q ‘eanvorpard 0 18 poop eanardutos 0° ayeuopiogns ayttivzodord “prnpororu ainod o-ns woa nu tonyayf ys Ime wo-29 /ISof v-aumuy 99 4c] :eaeIy UE SoNpOMUL ANAL SfoUMUOIZ “Og pout ap vjeslurswanast9 ‘p ‘gioampur ganjduioa ‘2 swenvo op pyeniueysumnazto “q, ‘panveompaad -e :yreuoproqns 0 aisa jnuiafo mydaoo0 wn-1 nu yo [2 sunto of ps rouorsaudur ap 193 zeae wip enop v wihizodoxg “¢¢ {2 a8unfor na ny 10 sof no-a9 sunfo agp ‘20s ayuapitza aanidxa iss aBunly ‘9 mip NBA) w-29 aanmunuD BsDoUNss 0 sunt ¥°q 120 pounu 1» 19 aBunly *e -ganeotpasd atfrzodoad o wisixa auwo uy wiirzod wery “ps PaNeUIeI op BB-OISOL Taeaial] nang Dumit Ticleanu Testul 4 Alege seria de substantive compuse s cu cratima: a. Criva-Sat, Tusnad-Bai, Alba-lulia, Baba-Cloanta, b. Lacul Rogu, Calea Victoriet, Podisul Getic, Raul ©. Gara de Nord, Campia de Vest, Craiul-de-Roud d. Avocatul Poporului, Ministerul de Interne, Gradina Botanica, Orient Expres(tren), e, Gramatica Limbii Romane, Regulamentul Organic, Uvertura Sateascé, Legea Partidelor Politice, Serviciul-de-Contabilitate. -orect cu majuscula sau oamnei; 2. Diftongul ie se poate serie: a, numai cu doua litere: fi-e, ierbar; b, numai cu o singura litera: e in pronumele personale el, ele unele forme ale verbului a fiz esti, eram pronuntate(iel, iele, ieste, ieram); ¢. atit cu doui litere, cat gi cu o singura litera in cazurile menfionate mai sus. 3. Litera e noteaza: a. un singur sunet: vocala e; b. dou sunete: semivocala i si vocala e in unele forme ale pronu melui personal si ale verbului a fi(el este), eram | . sunetele: vocala e(serdi), semivocala, ¢ (seard), semivocala i(aceea, ea, efectueczd), ie in situafiile mentionate mai sus , in ,b”; d. numai vocala e si semivocala e: iederd. 4. fn cuvintele chioard, moftangioaied, chior; cercei avem: 2. diftongul oa, tiftongul oai, litera ajutdtoare i+ vocals o, diftongul ei, aloatuit din vocala si litera ajutatoare e + semivocala f ». triftongii ioa, oai, diftongii io, ei; c. diftongii oa, ei, io,triftongul oai 46 Teste-grilé de gramatica ——_______fesle-arité de gramatiog 5, Indica seria doar de cuvinte monosilabice dintre urmitoarele: a. ie — ia(subst, bluza), maxi, ion, azi, crengi, strdngi: , seif, leidi, chiosc, ciao, lincyi, strdi ©. chiot, lui, cei, mini, aist(reg.), nuci; 4. taxi, ofli, Mimi, iesi, ear, schiopi 6. Care cuvinte dintre fugdtor, fugar, fugarnic, fugaci, fugitiv, fugairet, fugit(@) apartin familiei lexicaie a cuvantului a fugi? a. toate; b. numai fugaci fugitiv; c. toate, cu exceptia lui fugaci gi fugi orul limbii, ci imprumutate; 4. niciunul, ele find formate de Ja substantivul fuga. care nu sunt create in interi- 7. Se dau seriile de cuvinte: 1 mare(adj) — mare(subst), 2 mare/ bogatiluxos/somptuos, 3 mare, voluninos, incdpétor — apreciabil/ bun/celebruffaimos, 4 mare, vie, strélucitoare—slabd, palidé, stearsa Stabileste relatile lexicale existente intre cuvintele fiecatei seri n2,3, de antonimie in 4; b. de omonimic morfologiea in 1, de polisemic in 2,3, de antonimic in 4: €. omonimie totala in 1, de sinonimic in 2, de polisemic in 3,4; 4. de omonimic morfologica in 1, de sinonimie in 2, de polisemiie in 3 side antonimie fn 4 8. S-au format prin conversiune cuvintele din serile: 1 Verdele proaspéit ndscut/ Se-neliné in arbori si iarba. 2 Un cer adoarme/Altul pe sub noidMai limpede se urc-n dimineafa. 3 Un cael, niste cdini latré-n noapte. 4 Dragul de tine, ai sosit? numai cuvintele: a. verdele, proaspat, niscut, un(cer), limpede, dragul b. proaspit, un(cafel), dragul; c. verdele nascut, limpede, un(ci(el), dragul. 9. Dintre formele duble: | genuncher/genunchieré,2. land/landé, 3 a apropia/a apropria, 4 a se datora/a se datori, 5 a indesa/a indesi, 6 dumiri/ddumeri 7, ghetou fgheto reprezintt: a, toate cazuri paronimice; ev ‘atop jus pnBrans 16 vipipy 2 ‘aso jus ajaanSnas 18 Ip P JORMADY TUMS DOS 1S BOIL yipjuoptoon ysof nv ynpvo 38 vuivdvis“¢ inosouns juns ya jnuomnn 18 Diddy D cerlyzod ut yoo ayezyyeas tins net Inyooigns no ajeoupaad mpoume pe J99 18 arneyndoa miNgon |APUODV “G1 ‘aqwor'p ——_fwaotto # 1S ened v “BION B Teop 'o ‘enop ajoumyjn recun “9 Seunior'® gawoW jooNe no ayeINoNUse AneP-ALTUes op ‘a199109 auUOJ yuNg “JONAH. ‘JapuNUvEDAQuA ‘TnpAo ‘naoRdy “oof “quowmny ‘tasvoyng‘rapauow yox2]08 ‘yoysoda.d :ayaanurersqns ep 9 °S | “ap pinf ‘ap 1Anz1 ‘ap ajo9 ad ‘ap 20) uw “p ‘dua 199 “40 2799 ap “D9 wBupy ad “yo 99 bdnp °2 ‘po naaov usd ‘po puny yop ‘pa jnsxayaad qns °o spo jmdof utd 'ps vijypuod n> ‘92 waoph uy -feuoviounfiro9 runt {nso] aut}ttos ase9 wHHOS BLPUT “LT auajdardpupsdayd ‘wnBodoyun8oqor ‘sounyasa ‘uvesol“p {noqyas ‘pooys ‘uvif wodupsD 9 yous ‘ayfiuod ‘ayiouiasip ‘puaszof a ‘peouso ‘yausyay ‘ofummsounous ‘ppys “e aurjuioo a1uIAns ap affL19s aNUTp B10 “OL (piesoytJou LULIOS ig}99109 9989 nu vuInIDIM “Pp nujsuod ferBo91y & BULIO} EMOP B°o ‘tyfonnstioo roxgooy & guuu0y vutad youMU “q sproqi] atfeltea op rijenis eo ouoy ajaquie :oyparoo aui0y gwurzoiday eUIWoU/|BUTLUOL 799 16 yoqHOA ymegypand qBojoperey soyfnut Je/Oy{NtU e JOMMe “OLEUL L9d/LIEUI 19[9O FOLYZ “OITA, (29 ujorg iny ‘Tord injruoyne ye/oqe/inymuoine v 18 zojaluEysumno.to osaySeouna ‘a|aiu a[e/e uednaoaid f2isaoe “olutsop lotusop 16 1aluoA sniioa “gq1yB/d ysoxd You voo wuodareo/eing|d ysoud teu j99 wUOseIEO ‘qvorjdxa ap vaud eur vaomaid teu [99 ovfera 9 PoNBUIBIE op BO-OIS8L co ‘aannosony nsasow ajaan auds pavajuaLo as j}JaULL “p ‘nysnd advoado 9 jnsinso “aanorgsany| ajay lafnnod aos inhynanao po nuns wn pruyzasdod aunany vad °q ‘pln arsaznaypa 1S-auno ndup ndiotud ap wnuwums un wars v-Ig ‘wu9} eurtad yeu “9 Syuuoy enop & rewnu “q ‘ounuoy ajaquire “2 tuwns “(ppoarsjioasfoaus iayro{iayol BurySor /Bui88of ‘qo1S/qor ‘zvaByzzvf ‘rarouyts1aw ‘}snauaopsanauadd ayo. Hoyos) ‘ao8ojoU a}a|qnp 1O{awoygULIN we IS9I0D eywIE aBoqY “| zno-p fe no°9 sjnunyoru “q soyeoy “8 sunfupsap y ‘sooprond ¢ ‘s0ns0qo 7% ‘qunsnBo | no areruours ap woder ur y aywod unxoduay jrytgand “Z] 7 arumuowre “¢*] artutuored “p Se°z atumtuored ‘¢ 18 | oramuoyue “> se7'T armuored °q €°7' | anustuowue *e ‘ap uods uy yuns juosjuay — junuBjwa ¢ ‘ayioasouy — afoaiaua Z ‘juperBiaua — juoz}Sioun | waULIe ap ayseIq “1 sunynumiduy -p ‘oyvorteuresd open varequmryos wird ayeuz0y “O ‘onuarsou °q, ‘Soatsoufias aveatsap dante ‘axyns no areauap ajaun -e aTeUtioy ap jnpout aysantid 29 ug uns sod ‘pruand ‘122190 ‘wayoue ‘puma “Puan ‘pansocaryy :9|=IMIAND “01 “aqeuorido ayururea twumnu “p ‘aynuorido, ze "9 rwades ¥ “qaesamyjau enop & “grea yutuoy eurtad ‘eases w 18 ened ¥ ayeuorido ‘aqueuea ‘eaouto w 18 Bran v ‘enop v ‘wand ‘aunuored ap tinze9 “q aqueirea anf (99 48] onop w 18 wun youne aruntuOITd 9 ‘mueepoil mn Dumitru Ticloanu 20, Identified pozifia in care apar intrebuingiri gresite ale adjectivulu yronominal de intarire: - pe Lor insesiinsisi le place viafa mondend. : b. Lor ingile/inselor le mai da o sansa. Insusi propria lui propunere mu e acceptata. Noi insusi gresim fi. Eu insimi am fost harnicii. cc. Mie insemi mi-am fost dragd. Ew insimi am fost d. Bucuria mamei insesi ¢ mare. Postpunerea insisi a adjecti ¢ preferabilé. : junchele/genunchiul, 1. Se dau dubletele: berbecele/berbecul, genunc! candatofoandatele, linoleutfinolewnul,.itinerariulftinerarl. Ele rezinta: - er variante libere admise cu artical hotirat; fb. forme corecte articulate cu articol hotarat ale unor substantive omonime; c. variante formale cu articol hotérat, dar numai a doua este considerata corectii in limba literara; _ 2 d. variante formale cu articol hotfrat, dar numai prima este consideratd corecti in limba literara. 22, Dintre formele duble ale verbului afi: sintem/suntem, eream/eram, fuseiffui, nu fii/na fiimperativ), find/fiind, mt, sit ft Tauclat(&)/si fii Iudar(@) sunt admise de normele literare. a. numai prima; oanbele forme 3t8 variante optionale; zit i 3 . 4 Samet dou ford, cu exeeptiacelet dea teia la perfect simplu care reprezint& varianta opfionald. i : 1 Sa fi iubit, copile! 2 Ar fi permis sa ne 3, Verbul a fiin enunturile: 1 Sa fii iubit, copi pe i deat ‘pe iarbi? 3 Osi fie céldurd azi, 4 Era sa plec fard umbreld. 5 Ceaiul din termos 0 si fie cald mult timp. Eu voi fi dus(6) ednd vor j(7)mari nepofii. apare cu catacteristicile: Fi inxilae in strucura diatezet pasive in 1,2, copulativ edicativ in 3,4 copulativ in 6; : - prey. auxilir in sttuctura diatezei pasive in 1,2,6, copulativ in 3,5,7, predicativ in 4; 5.7, Teste-grila de gramatica ©. copulativ in 1,2,5,6,7, predicativ in 3,4; d. au ur in 6, predicativ in 3, copulativ in 1,2,4,5,7. 24, Carei parti de vorbire ii apartin cuvintele asemenea, anume, aievea in enunturile: / Asemenea intdmplari am trait gi eu. Cine anume te resi? Ar putea fi un chip aievea.2 Ne-am imbritcat asemenea. Anume am plecat, sa nu te mai aud tipdnd. Aievea parc-o vid aici/Icoana firavei bunici. 3 Copiti sunt adesea asemenea celor care le-au dat viata a. adverbe in toate emunturile; b. adjectiv invariabil provenit prin conversiune din adverbe in 1, adverbe de mod in 2, adverb apropiat de statu ¢. adjective invariabile provenite prin conv in3. june in 1,2, prepozi 25, Stabileste valoarea morfologicd a formei a in situatiile:! La adus 2 paipusa a 100 de lei. 2 Sunt prea orgolios pentru a vedea raul din ume. 3 Nie-a lui Stefan a Petrei, om de treabi. 4 Jar pe fata a micé a huat-o de nevasti. $ $-apoi ce-a mai fi a mai fi. 6 Unde se ma pomeneau scoli ca a lui Balos in Moldova. 7 Ana, a pe care o cunosti Fi tu, este marea sarbitorita! & Autor a multe infractiuni esti tu 2, prepozitie: introduce un atribut(1), marca a infinitivului(2,5), articol posesiv-genitival(2), articol adjectival(3), substantiv(7); b, prepozitie neologici cu valoare distributiva(1), prepozifie— marca & jinfinitivului(2), articol posesiv-genitival, forma regionala, moldoveneasci(3), articol adjectival demonstrativ, leaga adjectivul de substantivul determinat(4), verb auxiliar al viitorului, forma popular’ Si regionala(5), pronume demonstrativ semiindependentiatribut Pronominal(6), form a pronumelui demonstrativ, regional munteneasc@/ apozitie pronominala(7), prepozitie impune acuzativul, intreaga constructie(a + adjectiv + substantiv este echivalenti cu un genitiv(8); ¢. altd interpretare, 26. Se dau enunturile: J De vale, din izvoarele de pe munte, s-a format un lac imens. 2 Nu de acel deal ne temem , ci de vale cé-i ingustd. 3 Copacii cazupi au tuat-o ta vale, purtati de torentele vijelioase. 4 Mi-e 80 51 es 109 jatifzodaud no aneznae ‘a}sasod aumnuosd “e saysa ‘Jour fe ad vind no omz pinoy nig -ereareUE eUMLIO, “Ze “aj gs myngzaa ye anearpard aumuyanentou ‘anejar aumuord + feansalpe inquie/iiqeueaut Anoafpe + ioargnsyarreumarou ‘Anwjar auumuosd -p 90ND yuaUID| CIO yanyeznoe nuord + pour ap yeyfumsumasto ywaura}dutos/pou ap qiaape + aneorpard aumu/aneuurot ‘anejar auinuord “9 ‘ayy gs minqion fe aLgns/anreutUOL ‘ANejar auMUOHd 4 Teansalpe inqmnesiqereant anoafpe 4+ 1oarqns;anemnuroU ‘Arefar oumuord “¢ Soaup yuawrayduooyaneznoe ‘auejar oumuord + pow op yesiuersumoni yuowrajdwos /pour ap qioape 4 pout ap jerluesuinario yuoutofduiooyatreyan quoape “e {EISIX “Drpposonu ayvod Onn ton mu ION af BS Maa wUM-aDISOf D AKUNMEE 99 40] “IX UT “TE "ANBOOA ++ ANTEIOA SANPUTUIOU + AlyeUTUIOU “p IPURLHOU + ANTROOA SATIEDOA 4 ANIBOOA “9 FANRDOA 4 ANBDOA fATIRD0A + ANIBD0A “q {ANBOOA + ANROOA SANBDOA 4 ANEUIUION "e synzeo iy nes ~doppaouiaf 190f put os /4oyo.x9 aynUtEHOp ‘Sou 2 [0 jjou-pgysns ur ayauaya ‘ny ‘pur-pmnfy “at ayetUt{qns afOWUIAND “OS § 18 € UL jo9igns grey atiizodoud ‘ayosupa4 ‘auosuy ‘oreoyguLN ajarutano Uf TRU y Nes ¢ 2J2zayt] ULId 99109 sLIOSUEA} 2yS9 J IMOUNg °7, 1801p ‘swajaoe7 pe ‘waynndo [e ‘wartan qe “earfop |e “9 seajacazaidsun Te 8 eayenou ye ‘wojardes ye ‘vaynaned ye ‘eoltos) ye ‘ea}op ye “4 ‘eajaoaz ye ‘eaymdo ye “eaytan (e “eaytop re ‘ynand *e guunreny tnjaoo eaysaoe anmup areg ‘umipois 1] 2your19 Qf ‘oosoy/g ‘zouR3 g uafipnos z ‘vonaplog 9 may ¢ Poul p ‘mony’ ¢ ‘sonjoadsaa Z'DUOT J !3,BVNTAND Nep ag *T g [N}soL ‘PoTeaTeI6 op FIHE-I50] 09 7°09 ‘P65 "0-85 Beep Pop 5-05 ‘e-6h ‘ep $5 ps SES 9-7 ‘und asvorsuopzoqns wioun{uoo uid ysnponuy pjeznvo 0 1$ jetOT!IPUOD [99 Nd YzkOIOBIOqMT SUDS 1942 gn gyesodurar 0-4 IsuuND1I9 O 18 E[CUOH:PUOD O *E unyong ap vasn}u9y Puns Da wu-azNp a2/‘uniongz mu Jypeeout OA UND 1g jDOIA atuaas avai paogy vlinBay S9-tu mu a9 aq] :9|LINSIOA MH WIBDTTTIUEPT “09 ‘paMnoasuo9 0 18 glezneo O-—p ezneo gnop *2 sgyrznea 0 18 gfeuorpto9 0-q ‘opeuorisptod gop “e ‘uiaaw élodpus s4onu 10-94 ap ‘aty} [nBo4p ‘soIIn 10-89, DE nspuu 40 » 1s Dovq/‘tinin{s a]D1 D-9 Yak pou 3°) ‘292Exy UL “6S ‘ANNOastIOD yypyuEsuINaITD o 18 EALNOAIANS O “D feanoarqns 0 1$ apedtoutid ran °2 ‘eyeury 0 #8 aais0au09 yop “eatoaIQns O°q, Swatioaigns ora 1§ ayoautp aatyoydwuos enop et :sixo “aoas oreo) bf reungr nL goiuNU nSaBexpU-nU ys 18D eden O-aUID aun] U-EdeALL/{BOHZ YS TOA 99 10} HOLT, :ATLINSIOA Uf gS yanooiqns + vredioutid + gjudiound + gatsoouoo “p ‘Sganworperd + gledroutsd + garseouoo + BAISaouOD “2 Eeanoatqns 4 wedioutid 4 gaisaouoa + EAIsaa09 °q seansaiqns + wlediounsd + yeuorlipuoo + pjeucrlipuos “e 8182 “hnd0an jungyounsy-ap D9 aund pus Hryo uunoey ad panuoss 1gpiaumy w-aing Duy panp 1g I97eIf BANLAALO|Y “LS “ys20e-2[LAND WEN ANOSE LeU ¥>E Saison ginuop ap dy294 o-a1ed tw] IZUIse OED “e 189 ‘aisonogApnuiap ap ay2aa 0-aund uj/aysao0-ajLanoquyN/INOSD YoU pop 2p180 108. ey0NS tnp (soJayeatpaud waupro uI)Enop v ethrzodoad “9S nuearar] rajuunG Dumitra Ticleanes 6. Se dau cuvintele RM.L/FMI, NATO, LL. C lei, lupi. Care dintre ele se pot desparfi in silabe la capat de rand! a, toate; . numai compusele abreviat ¢, numai ultimele doug cuvinte; 4 niciunul, 7. In cuvintele sofi(subst. mase.) — soyfi(subst. fem); bulgdrii(gridind de zarzavat) — buledrii{bucatd dintr-o materie solida); era(subst) era verb), cnta(pr) — canti(vb, perf simplu). Accentul diferentiazi: a. cuvinte si forme gramaticale, elemente omografe, dar neomofone; . dublete accentuate, ambele acceptate de normele limbii literare; c. dublete accentuate, dar recomandat numai una dintre forme. 8, Punctul ca semn ortografic se foloseste: a. dupa toate abrevieril care pistreazii una sau mai multe litere din partea (ete), nu si ultima lui liter, iar dupa cele abreviate le majuscule e optional(ONG/O.N.G. . d. cand abrevierea este format din inceputul cuvantului gi finala lui vocalica(D-Iui). 9, Se dau cuvintele: (a)mulfuni, a intruchipa, mérinimie, targmuresean. Acestea s-au format prin: a. derivare cu sufixe; b. compunere; c. imprumut; | 4. compunere parasintetica(sunt compuse iin acelagi timp derivate cu sufixe lexicale). 10. Elementele componente ale cuvantului flordreasi sunt: a, radacina flor + sufixul ~ar =florar care formeazi tema + sufixul motional -easa; b. ridicina + tema flor + sufixul~ar + sufixul -easi; ¢. ridicina flor + sufixul -ar = florar, tema pentru flordreasi — sufixul abstract -eas + desinenta -f. e Teste-grilé de gramatica ——________este-griié de gramatica 11. Indicii seria de cuvinte neomogens in ce priveste modalitatea de formare: 4a. adulator, ofertant, reformist, dirijor, bragagiu; b, léutar, impreuna, eul(meu), decres, boicot; ©. avizier, compotierd, balansor, amestecctor; 4. paneuropean, cleptoman, prinavara, tercot. 12, Sensul expresiei castele in Spania este: a. clad aceasti jar’; b. planuti ce se pot realiza, visuri posibile; ¢. visuri irealizabile, planus 4, mirajul bogatici 13. Se dau dubletele lexicale: / olac/mesager, curier, 2 ostrov/ insuld, 3 surghiuniexil 4 claun/elova, 5 molifié/molitvaé, 6 poliloghie/ 7 paste/pasti(paine sfingitd). Acestea reprezinti ii duble dintre care una invechiti — primele cinci, variatii duble sfera familiar — literar a gasea, variatiilibere al saptelea dublet; luble optionale primele sase dublete, al saptelea dublet polologhi b. vari ‘numai prima formé e Iiterar ¢. sinonime 1,2,3,4, variat corceti 7. duble optionale 5,6, numai prima 14, Seria de cuvinte, toate cu forme literare este: a. adélmas, caramea, gips, paianjen, preerie, provoc,genoflexiune; b, aldamas, caramea, ghips, pitianjin, preerie, prooroc, genoflexiune: ¢.adilmas, caramela, ghips, paianjen, preerie, prooroc, genuflexiune. d. aldémas, carameli, ghips, jaratic, , paianjen, prerie, proroe. genuflexiune. 15. Se di perechea omonimicd | a reda(a da din nou) ~2 a reda(a deserie), Forinele de imperfect si de mai-mult-ca-perfect ale acestora sunt: a. el redlidea, noi redaduserdém(1,2); b. el rediidea — noi redaiduserdim(1); ef reda — noi redasertim(2); . el reda ~ noi redaserdim( 1,2); alte forme. 63 Qin ‘pour op yeriueisumono yuawafdutos/pour ap quoape “e aiBojoHOUt I$ ones aI89 ‘vin; in aso mu pnop guajauid 0 oso 99 amnogy uuomzads wanf Dymsyoa} ayjoniozaida (o mndypun apnod a8 ny “pou anq You 1ounnn-ap wpwnoas arog ‘a1Doroyd Uy) is ayood mid -oqaupwpd ap yf 4b-24bd vo} :3|21X9} Lip UNLUOLLO WLIO “OZ qian 1s ‘pjeuozobtonus tunr}noo} ‘woproy ‘nye nu ‘j$0 1a ‘snasas ‘yoan ‘jdors ‘oxn.g “Bapos ‘uopivd iW :WULAND sfareoygutiN YorFOTOJLOW! wse|D UL LzTaIpedt] “¢z -auntuosed “p ‘ountouts “9 foustuojue —_fsuoasqe “q sousajoza “e 2189 appeqiut mnjaanoolpe jnuauourg Ez “90 yap 9} un ‘opfupte apvor uy ‘nazouuing my wus nI“p anv op piuyut ‘pnys 24rya ap ‘wo ap plore 0 ‘vad yuvod “9 “puyiy no “2 m3 4x apyayayte a1o0 ap “vinis ap “pfuypaso-va4 ap “4 ‘pur ap “12 py ‘pions no ‘neu byfodyoioa dup “e 190] teeAINLE DUE|WOD BIE BINDS OBITY "ZZ 1gj0a109 2}50 bnop v yeLUNW axwD UIP ayO|QnP “P ‘eroarog asa eutiad reumnu areo utp ayaiqnp “2 ‘rerouy autaoy 16 arene att] “q ‘aqeuorsdo aquerrea/aroqy wienrea igjuzoudos 21 shpduy (9 6) andy 40/0(12 ‘|2) ‘pprs ps so/mpos vs 0 ‘woloidjuoalad ‘uavafuosn Ao ok , a nibian ora aud/pparaad ‘pavsrinfuyypzvasyinfut ‘pzvaseppzvso ‘nyBnsjhySns ‘hySuynyBuy :ajouuoy Mp 2g “IZ “(a ‘ose ‘Anuersqns)ti07 ~ var0z ‘ays0A — gIsaA jwonsegie — vonseare ‘axonwuosd — gionuoid ‘osonpes — (gumn)graIpe OJIP 9ANUEISGNS JOUR uiLrede yoRIUT 11498 EOP 2]99 ‘a1e0) “> PONBUBIB Bp BIuB-oIseL a 102 ‘San ‘yauspgyo ‘Hapuiaud ‘tuolpos q ‘a]au0z ‘aqsan ‘jausngo ‘adonuiadd “aiaipoe“e ‘aqoay09 juns «wpm Burs ‘apep-aptuod ‘Temjd Anwznoe-aneuwou ap ajouLiog anuIp 2x83 “0Z Thunfy-so 16 wiseyq Inj erldooxa no ‘ayeo}“p Suynoseur jauod ap afaunioy reumu “9 Carmona Soe01 -e AnUp-AnlUOS op aioaro9 aunoy wuzaidoy, “Hou-jqupu ‘DLoy imp ‘ynunfy-Sopy ‘Yu-p4os ‘fausay inj ‘odud Any ‘arxayy “vauyspy inj ‘vepspid iny ‘npt-notung pny :9[aUU10} NEP a5 ~61 ‘o[09 16 191 “uund0] asz9AIp uf ‘(LoIne UIP Nes a1ado uIp afesed JoMLUNUE var HtULY rUuEd)¢ fouUNYE No Iq10A ¥ ‘sANoAIgns Lorarde a0 v ‘yindaouodaad auared z ‘jutuowo 1 tuLoy 11}g}09 “IuapUL;Njoud ‘Goamm jnznw uy ojeded sojofesout B axesaupe 9p g{nutiog) | -q ‘ides aonp as v 00m) & “euaoaujod tj apred wny &“pniquo 200 ad 18 2x0 ve coisa myssed ¢ stad-pavd z 4q40 30 yqan | sorsaudxa ynsuag “gy “yorflojoazeyy-oo1x9] onutuoUIs “p —_‘eyerlaed arustuoyue ap “9 ‘yretized aruutuowis op -q_—_*gyen0y aluutuowss ap “e papiounf alduosuyfonde ‘yasoaua9 wpogjuoumunf ‘woq.v9 ap sivipiy/apiom ‘possoatun nipowaynarnund ‘Danjaftof pxoyzodu ‘az2ansap ap pioidmasngap ‘jus ap panSifiday ‘ayesoumnus AymAND op ayzandnus 16 apoyuiAND oujUE HISTO HJwOIKa a1fejox 9°) “LT ‘porojoau Bao Up wallop pe ser “rorruuey ways uIP ynumEEd ‘ooruOMIS a}aIqnP “p ‘gow eye ($ yatyoaadT eun “ajqnp weuswA “9 ‘eoruutuoque rysarad -q forBojoau eapfop je 18 ({owd);yoaa seu jugano un-squrp ayMygoje so1WIUOUs ararqnp ~e eyurzaucdaa waIssoY “MpUoeS Y/AMUOS! auf O ‘TMPBAnAxaAOpKID ‘ompo/IsnBuy ‘pidouuy /sofeana ‘nporpunysorungees ‘jqofopionoaaing “ojouyxa MoiBuys“ayoyrzmqoyaysoud ‘aounsqo/aaouplodpout :ajayaiqnp nep 35°91 —— naeajai] nang Dumitru Ticleanu b. verb predicativ, personal/predicat verbal; adverb de mod/ complement circumstantial de mod; verb predicativ, impersonal! predicat verbal, adverb de mod predicativ/predicat verbal ¢. verb predicativ, personal/predicat verbal; verb predicativ, personal/ predicat verbal, verb predicativ, impersonal/predicat verba adverb de mod/complement circumstantial de mod. 27. In enunturik iceste plaiuri gustate odaté ajung si la tendine neapivate. Mai raméne de expus norma personalé ce aplicdm. Vasele acestea se fac din lut. Nu mi-a iesit nimic in viata. Sa nu mai fi fost zi, de loc rau nu mi-ar fi parut. Imi pare-n ochii-fi cd vad 0 veche vind. sunt folosite: ‘a, numai verbe copulative personale si impersonale; . numai verbe predicative personale si predicative impersonale; ¢. atat verbe copulative, cat si predicative; d. numai verbe predicative impersonale. 28. in enunfurile: / Vite fragi, tie dragi! 2 A inceput sa se vada prin tine. ité-te, ochiule! 3 Poftim, cinstite parinte, de-ti lua din masa noastrd. 4 Haid, salté-ti din ciledi/Pintenii, 5 Poftim mereu la ce nu putem objine. 6 Ce-ai spus? Cum ce-am spus? 7 Ce, crezi cd nits bun la nimic? 8 $i noi fost-am poftifi ined: crai, erdiese. sunt urmitoatele parti de vorbire: a. interjec{ii in 1,3,4,6,7(cum gi ce sunt folosite cu valoarea unei interjectii), verbe predicative in 2,5,8, pronume interogativ in 6; b. interjectit_in verbe predicative in 2,5,8, pronume interogative in 6,7, adverb interogativ in 6; , verbe predicative in 1,2,3,4,5,8, adverb interogati interogative in 6,7. in 6, pronume 29. Cuvintele subliniate in: Doar plante noi de intuneric plimba/ Pe fafa ta starnindu-l in roiuri, 2 De asta gi eu ma anin si ma inchin la cinstita fata voastrd. 3 Doar céimpu-mi stain fafa. 4 Copilul a apiirut in fati-ne. 5 Oamenii de fat au véizwt rotul. sunt: a. substantive in 1,2, loc adverbiale in 3, adjectivala in 5 Jocutinne b. locufiuni prepozitionale in,2, locufiune adjectivala in 5; c. substantive in 1,2, locutiune adverbialé in 3, locutiune e adverbiala in 3, Tasto-grila de gramatica prepozitionala in 4, locutiune adjectivala in 5 d. locutiuni prepozitionale in1,2, locutiuni adverbi locufiune adjectivald in 5, 34, 30. Cuvintele subliniate: Dorin la fereastra visului meu, jarda/Al edrei Jan a stralucit intdia oara. Ti-am auzit aripa de serum/ Cautati de drum. Gandul al eui gand este! Surorii alteia ii voi ineredinja pe cel ‘mic. Lauda de sine nu miroase a bine. Tovardsul dumitale avutea trei pain’? au functia de: a. atribute adjectivale; b. atribute adjectivale gi atribute pronominale; ¢. atribute pronor ind Verbele la modu gerunziu din exemplele: Si sine plutind deasuprt- mi geniul morfii. Se vede iesind o umbra alba. Se vedea o oaste mergdnd. Ridicdndu-ma repede de pe scaun, am amefit. Citind mai ie td a un vocabular mai bogat. Am gresit crezand in el. indeplinese in propozitie urmatoarele functii sintactice(in ordines Indep factice(in ordinea @. complement direct, subiect, atribut verbal, complement circumstantial de cauzi, complement circumstan(ial conditional complement circumstantial de mod; . b. complement circumstantial de mod, complement dircet, aribut verbal, complement circumstanial de mod, complement citeumstantial conditional, complement circumstantial de mod; _& complement direct,subiect, atribut adjectival, complement circumstantial de cauzi, complement citcumstantial de mod complement circumstantial de mod. : 32. Substantivele din versurile: Frumusel ci mi-oi lega/De stefar of ‘mio strdngea/De maini si de picioare, sunt n propozitie complemente: a. indirect + circumstantiale de mod; b. circumstantial de loc ++ indirecte; 66 iesqns angen Enop [duo gnop inaato yuoULD]dur0D 2 EHOp “g WS ojo0up tun “(qt 9902 od ‘oaneredutoo opesjureystumanis aqauiojdcuoo enop “e ‘atitzodord ap rhagd ajareoyguatm “ay ap thu ag0z ad mp 0-1 pour op suna.t9 ywaUtaydu0s “q reysuunouto yroruD{dw09 “e «ay aonpontn ydnp wijizodarg “Op sdoos ap 01 ap ‘alamnppd auod pdhiqyaiauouen 9p 2p 1 JeIQraape InqENE/ETEIqIOApE a1EOBA NO At eanueisqns mquir ubingan movf v-s sopanfaid v PONEWIBIB Op BIE-AISAL a oo) eee 8 ‘ANeBozorUN owmuoAd “p iqns/aNjourtuoU ‘Aedorayu aumuoad °9 ‘anworpaid aumu/jeiquaape yeroumnu 'q ‘auvorpoad auinuyanwutusou Aneto aumuosd rise graisou Irusouuys rouorduivs isan vy 1801 v voyayp9 Jy “Ip UBAND [NUL "Re yzodyayeznoe “jeutpreo jesowtu p moyeu aumuozd “9 wioyoU owmuosd -q auuip nun ‘jnpoa sapo ny: Teanoofpe inquye “p SJequeape inquye °q ‘901 op 9189 ‘poanut D-au DaLISOS “UIP INQIEAPW "9 odie “p ‘Sojooutp oquawra|dwoo “3 ‘snjdnnu Aneorpaid owinu “q ‘aneurwow Anoolpe 8 stz-nnidosd ayoofpyjpow op jexjueysumama juoutayduiog suns eM ap 1 yu aq/zad 91 mu ouUPO} DsOo Uy 245 aELANLGNS aJoULIOS “Eg See ower] aang Dumitru Tigleanu 43. Constructiile omonime ta: Cat timp a fost bun de munca, s-au folosit de el. Cat timp ifie necesar pentru a serie acest editorial? sunt interpretate corect in: a. locutiune conjunctionals, relato locutiune adverbiali/complement ciroumstant b. adjectiv pronominal interogativ, acuzativ/atribut adjectival; substantiv, acuzativicomplement circumstantial de timp; adjectiv pronominal interogativ, nominativ/atribut adjectival + substantiv, nominativisubiect; c. locufiune conjuncfionald, relator al circumstanfialei de timp: adjectiv pronominal interogativ, nominativ/atribut adjectival + substantiv, nominativ/subie 4d. locujiune adverbiali relativa/complement circumstantial de timp; locutiune adverbiala interogativa/complement circumstantial de timp. imstantialei de timp + 1 de timp; le marcate in: IM-a bétut pe umiir prieteneste. Céimaga era Casi mai mare ca a voastr rar veci in acest ordgel. Sunt a, complement circumstantiale comparative exprimate prin adverb de mod, substantiv cu valoare adverbiala, pronume posesiv; ’b, complemente circumstantiale de mod propriu-zise exprimate prin adverbe de mod, substantiv comun, pronume posesiv; c. complement circumstantial comparativladverb, substanti functie sintacticé exprima insugirea de superlativ a adjectivuh complement circumstantial de mod propriu-zis/pronume posesiv, acuzati d. complement circumstantial comparativiadverb de mod si, respectiv, substantiv cu valoare adverbial’, atribut pronominal prepoziional/ pronume posesiv, acuzativ. 45. In enuntul: N-au anuntat numdrul de locuri din motivul de neglijenti. L-au respins pe motiv c& nu are indlfimea potrivitd. sunt subliniate partile de vorbire: ‘a. locutiune prepozitionala + substantiv, acuzativicomplement circumstantial de cauzi; locutiune conjuncfionali introduce 0 circumstantial de cauz’; b, locutiune prepozitionali, impune cazul acuzativ + substantiv/ complement circumstantial de cauzi; prepozitie + substantiv, Testovgrila de gramatica acuzativicomplement circumstantial de cauzi + subordonatoare, introduce o atributiva ¢. prepozitie + substantiv, acuzativicomplement circumstantial de iv, acuzativ/atribut substantival _prepozitional ionala, introduce o cauzal . 4. prepozitie + substantiv, acuzativ/complement circumstantial de cauzd + substantiv, acuzativ/atribut substantival prepozitional: substantiv, acuzativ/complement circumstantial de cauzd + conjunctic subordonatoare, introduce o atributiva 46. Numeralele cardinale: Céldtorese cu tramvaiul zece. Am omis cifra trei, Evenimentele secolului XX sunt atét bune, edt $i rele pentru umanitate, indeplinesc in aceste enunfuti functile sintactice a. atribute adjectivale; b. apozitiiizolate; __¢ attribute substantivale in nominativ numite categoriale in Gramatica Academiei, false apoziti(identifica obiectul, restrangdnd extensiunea primului termen pnd la unicat) atribute substantivale apozitionale/apozitii neizolate(dupa gramatica traditional); d. atribute apozitional 7 7 47. Se dau cnunturile: Orasul Cluj, este bine administrat de ambifiosul ". Orasul meu, adic Cluj, cunoaste o perioada de te deosebirile dintre situafile date ale substantivelor prop 4. aibut substantival in nominativ(categorial potrivit noit gramat atribut substantival apozitional (apozifie neizolata) (potrivit gramaticit traditionale); apoziie in nominativ; b. atribute substantivale categoriale/apozitionale(apozitii neizolate): ¢. atribut substantival prepozitional + apozitic simpli izolatt. 48. Stabileste interprotarea corecti pentru cuvintele evidentiate: Exercitiul doi l-am scris. A pistrat cafeaua tot in ambalaj @. numeral cardinal cu valoare substantivala , nominativ/atribut substantival apozitional; adverb de mod/fara functie sintactica: D. numeral cardinal cu valoare adjectivala, nominativ/atribut adjectival; adverb de mod/complement crcumstanfal de mod; c. numeral cardinal cu valoare subst aporitie; pronum nehotirat/complement direct; Cease amend 70 n eo “p21oduroy ‘vjeuoritpuos ‘e(euorispuos “eaiseou0> “9 ‘aqmbennts o1v01 wr epettorizpu09 “4, ‘gyeuorispuos ‘(eyeuoyfspuio9 Bjtenu no)eyezneo “BAtsoaUOD “t 2189 “2/001 ap 10 YS 0 ‘oIDyD HOU Jo RaBG. {2100} ap yo mu ps a2 ap “oipro jjounut yo pong "(nasauodeIg "])vIfo $0-18 28uppd $0 1oyyosta row So-a1 nu povq :ajazeyy wip arirzodoad wuld “Lg seannqmne “eanynoosttoo ou ap preyhumystansifo ‘earnoastioo pjetiuerstumasto “‘panNgusye “4 ANIN9asuO> BreHjuE}stuNDTD “Pow 9p EpEAuesuNOsTO ‘PAlnguae “e :a[@ywuopiogns ‘apai2 v wauas t)-mu ap pyiquiuos 0 bag ‘apass v vauas t-nu ap prsaio> pjiqono 0 nary raueAif dluopisa vou) ap Bjgoiuod o asolbBup :ofoz01} ty sonponut aq 9S ‘vanvoipaid + gjedioutid + eAnaoigns “q twanvorpoud + epediound 4 eyeuoriipuoo “e ‘aya ‘rpdui 18 pouortos Lf plow ow wang “Jozexy vauInyRory “SS tuo 1189 99 puwunasus psv0U ‘Mooupul gatyajduzod o 1S zanooigns o ‘duay op grerinstanasto o “p ‘ejoampur eanayduroa 0 18 zanoatqns o *zjeworipuod 0 “> ‘doos ap yperiueysunarta o 18 panesipaud o ‘dup ap yrettrestumasto 0 -q ‘doos ap petiuerstamouto o 18 eanoatgns 0 “dun op yeHrestunouto oe HUGAR “DOSDIOID 0-1 YS J2 UN] L-D}AvOS DI/UNSD ayps app uoug udo/'vaspu as vs jnyd09 }S0f B pup. :Imx31 UI “pS {RAIS@0tI09 + RATINIESUOD “P ‘ppeuorispuos + pour ap greriuejstamons “3 Sereuor{ipuos + eannoasto “q valsoouon + plezne9 "2 ‘ajayeuopsogns ‘ayfonys prow aBajahuy $e nu ‘ueno.40 voyceo 10-Mu act sojahus o-an ap rooyehsa 0-1 un ‘oyprKaqUOD ut Bonpoat] ap etfounluED ES -guofar grediounid arlrzodord o 1$ sajaitiqns anefndoo INqI9A no BIeUOHIpuoD BENOPIOGnS O-NMIP EIMED|E WEY O “P ze seweuntidxoau yusdoa pupae tieuopaogns atlizodoud 09 ‘uyeoazep ‘gaurouaye ‘ganerunuo prediouud attizodoxd 0 -q wredioutad aujizodosd o 18 sapaiuqns aneindoo Inqian no ‘parsoouoa greuopiogns o-nuIp eimgoje Eze oO "e :RININSUOD ‘VISDeDD NpPEsaLd jLadoasap If an-u ‘Hiayy aOIYy RUN ZS ‘aneuopsogns ap 1$ az2uoprooo ap modes “p 'ganvszoape axeuopso09 “(z)¥o arwoyeuopsoqns vyjounfucs ountiouof und axeuopiogns op joo se. ‘o1oundexnf uud yuzieor oreuopiogns anut alewioyfe [myiodes “()roxfounfuoa vorwo[vA no quoape — auntfouol und yezrea1 ayeUDye odes “9 (E)zanejndoo axvoreuopi009 ayjounfuos — aunujouof wud oxeuopz009 “(z)araunderxnf utud axu0ps009 18 auntiouof uid oxewopsogns “(| )azoundeyxnf utsd axeuops009 “q 1(¢)gane{ndoo arettop1000 “(jawuofos ap yluy 1oreuoproqns waraunderxnt *(j)areuopsogns “e ‘asauspapu-nit 16 ‘Doayd SH E “O]oow onp ay ‘asa nu vo ‘foun UD Z ‘Suafa Ppa ‘aunos a pur uixzodoxd anuy gistxa aonaequts Lmuodes 95 Ts 118 vredyoutad athtzodoud 0 “9 ‘sojajuygns anejndos }2 ‘asnderxnf ayeuopio09 apediounsd whrzodord yrop wip “q sgrediounsd ayzodoud winSuis o-nuip FOININSUOD as “PaNDAA 14aIPI D ‘waUIAU {UNS vaazaq |NGIONOSE "OS qua ‘dum ap apeiurysunoata aitauteydutoo/ajeiqraape tuntinooj gnop “3 ‘yttaor uxp mynqion 1 dtu ep jelurisumosro yaurarduios gerqraape suntinoo 0 x operodutar Feyertueystumauto fe soyaattoa ‘areoyruopuogns veworjounfues aunsino0] oq ‘aanjaio9 asvoyetopsogns ajetotjoun(uoo runsinoo] Bnop “kt OAD jDUIU DUDWADS apAnaNG DIpID ‘no ourdupius put y10 varpie-ap ‘psnov weauad 140 2x09 9G] "BZEN} UL ‘Gy pou ap [plurystunouts quata|dioo/aneznoe ‘igimoyou auunuosd ‘jeanueysqns angqie/AneUrUON “gfeANTE|sqns o1eoeA nd [eMIpseD feIOWNU “p poNBWeIE op Bub OSL TuearaI] Pag Dumitry Ticlearw 58. Propoziia subordonaté din fraza: A¢unai mi-am dat Kimurit seama dit e de grew in fara strdind. se poate contrage intr-un: a, complement circumstantial de mod; . complement indirect; : c. complement circumstantial consecutiv; d. complement direct. 59, Propuzitiile frazei: $i dacd mu edstigi ce e daca pierzi ceva. sunt in ordine - ae 1. conditional + principal + predicativa; b, subiectiva + principal + predicativa; c. conditionala + principala + predicativa; 4. conditional’ + principal + subiectiva. 60. Prima propozitie din fraza: Ceea ce se vede/de jur-imprejur/Nu sunt decat paringii nostri. este o subordonati: a, subiectiva; b, completiva direct c. predicativas 4. completiva indirect. Raispunsuri: a, 3-b; 4-b; 5-c; 6-4; 7-4; B-e; 9-d 10-8; H-b; 12-€5 1 1; 2-85 3b; -b; 5-€; 6-45 To oe 5 39-€; 40-b; 41-3 29-0; 30-c; 31-4; 32 42-b; 43-c; 44-15 45-c; 46-0; 47-0; 48-0; 49-b; 50-b; 51-c; 52-b:53-d; 54-8; 55-b; 56-c; 57-0; 58-b; 59d; 60- Testo-gril de gramatica Testul 6 1. Cratima este fol a. a nota cAderea intémplitoare a unui sunet sau a mai multe sunete sau a unor silabe; b. a reda pronunfarea intr-o singura silabi a unor cuvinte, a lega articolul hotarét sau desinente de cuvinte neflexionabile, a marca omiterea unei sceven{e din interiorul cuvantului in abrevierile necontinue, a ortografia cuvinte compuse, a desparti silabele unui cuvaint pronunfat sacadat si a cuvintelor in silabe la capat de rand; ¢. serierea abrevierilor care pastreazi una sau mai multe litere parte initiala a cuvéntului abreviat 2. Grupurile de litere che, cuvintele din seria a. lichea, lichior, gheata, ghioagd: b. cheala, chiose, lighean, burghiu; ©. chei, machia, gheisa, lighioani; 4. cheamé, crochiu, ridichea, poliloghie. i, ghe, ghi noteazi doud suncte in toate 3, Sunetul i este semivocalic in toate cuvintele seri 2. opaif, gaifé, ioniza, oiste; b. prodigios, roi, subiect, pieliti: ¢. clanuré, ion, fanion, acei; 4. orice, lornieté, cernoziom, seif. 4, Cuvintele: 1 oiste, 2 cianurd, 3 cianit, 4 aghiotant au: a. trei silabe(1,3,4) si patru silabe(2); b. doua silabe(1), trei silabe(2,3), patra €. trai silabe(1), doua silabe(2), patra 5. Cuvintele masi(obiect de mol a. cuvinte polisemantice; . omonime totale; —masii(multime) sunt —_—_ ,, a ‘puny np "puysoue Duyn ‘ouuajqoud amasap ap “a ‘apornung vonT uor ‘D2}0I9 vILIASIq "7204 sedizod utp aysigreursaayaqiionnstion ayeiae y 30d TN “91 SSMS FEU 9p {L198 [9 2[29 9]#0} “P Syoroueuu vamurgr “wooLeUt oun feaolmgut youmnuer ‘waouT yotuted “wamndus woUn| ‘So sefnsurs e} Bjoar09 aucLOg YELLE aUN|IDD axLD BLAS “2]20RAPUL jaunt 2pooup) ound ‘2yaanBuns ajaumpups‘yeanyd ap ajauuoy Nep 2 °C] 2po1jand aujuowo soun uybindo spanaquy ‘apaquu “> ajion ‘tanxajduoo ‘suawlSas ‘umxapur “4 ‘auniad ‘oxajdiuoo ‘ayuawias 'oput *e case eanyd Aneznoe-arjeunuou ap 9199109 aULIOJ feUINUT BUEUoD BLO BLE “P| ‘aye ULAIp ap wEarD 1804 ¥ ALUM EAIZD waLNod vorBojom) a1fdaau09 ‘p - yy UN-NUL for NUM e EySNar *gpoUIsiIO oseyoadlsoqUI “o ‘oun je snposd “eazo v ap vourulow “q sxougap By ap 14¢q idyoue op vuuns o 1uLid wap snyrsoysporo jradosp eyeysuod as aneo UL pe ° ‘aysa wjumaas mpnyeano [NsUag “Ey -vatmdo yw 18 wapoides 2 “voqoses fe ‘P ‘sqnungotu “q ‘uaruowue ap tmea/ze9 wiuzardar ondosopojoafin ‘wzyiarspudes swpoafiayoudes 9 ‘soapymozal ¢ ‘nagnjnsysoloups p ‘juonsuoaupmuomD ¢ ‘so}onued Morupipr 7 pousouysyounsus 7 -araIQnp dosvorUIN NWI “ZI “ouros Bian &“p ‘ouios pram 18 wautid “9 fouos wnop e 18 weutd “q ‘opnas areot "e -gunpourar ‘apbemaqey Siu op jnsojeluy no “oyun ‘Ansodsas “16 mayanu guurwosuy sro —_nareuem opel SS ee a {proxygad) azaunduoo op ayuowioye no reuLioy nv-s afSojonu ajwowonu ‘axB0qo1109 ‘puunsovano ¢ porspuovo}t ‘sLupuoro}iu ‘yooLi9 "ypowén> Z ‘ uo} ‘yzoxtu (psv0-)so14v9 ‘nIOLLWD | :3,ULAND ap 9111298 BNIUIC| “|| eungoqu “9 ros pulnid “e fouasenope-q 99 ‘sft0q P ‘sst404ay ‘aiumwopun.3 ‘Sa18(v) ‘pnp ¢ ‘edisus ‘siv9 “oling ‘0101 ‘unwopunsd ‘$au3 “ypnp | :efeo1%9} 10] wrjiey wap ayuiano sO, V awwatsap und asvus0 ap &zeq amttystIOD are9 ayNIAO ap BUDS HOIpUT “OL ‘sonsey “|1qoust ‘aiSepava “9 duaqeou ‘sonidwios ‘puvitug “vara q ‘Suypeo ‘pluauoapeur Sueuinxny ‘10;0es49"2HI9}09 "e wonaryn ayf ps nos auyyo as ps aonjd 1 pinaps ¢ ‘atiuasvou wip nyDeSou8 p ‘pluapungo 1 at8aio auna ¢ ‘asaBuvds 0 soa v aav9 soja0sfu Z ‘Boy ‘asunaso tundoos aseapuan auno ‘ajasasoqut vosdsza4 pando 1$-a109 auvosiad ap nud [ :aquivodxay ituyap niuad a1fojoou wiuouis un 215082) “6 ‘aisoudxa vioui wp seysasdxa enop wo sqnunyoru -q ‘a1801 8 saquyums —‘yyduaup eyeoapnl no vorBojoaze4f-o91x9] sruuOUIS 0 yzvaULIOg prcioo apuatel 180 p ‘own ad Indigo no ¢ ‘doa o] unnos no ¢ ‘aou-ndoo no 7 aqusaxdxa anutp a18) °g ‘arejndod amano “p Hog auusteuo!au “2 ‘porfojopiour ouisteys “q or auoy auustee “e june mead ‘eures “eyquuy Huouay, “2 ~auoide axnueasqns ‘p ‘2]IQour aanueysqns 9 ‘yer}ied oumuojue -q founruowo “® -iuns FOeA nog ‘oyway — p08 ajaquiAny “9 Juadoe tSejaoe Me WonsHus ‘apeAouto I$ asapisuoD 4 yod nut “Pp arejunuioid i$eas0e ne) auojowo 16 ([9} BI Nuss 2s) azesBoWO 18 rep “Oppred owsHUOUTO feta nM “o ee rear] Baan, Dumites Ticleanu i form ¢. a vézut-o toamna, fiumusefe si sie, pe peron, dublii la tenis, forme yramaticale ale euvantului erat ca coautor, sub subsuori ori la degete, masa sa. 17. Substantivele glas, mod, ton, limbaj, not, locuri pot realiza combinatii lexicale cu: a. paronimul familial; ». paronimul familiar, - cc. atat cu familial, cft si cu familiar; cu niciun paronim dintre cele date. 18, Identified pozitia in care apare repetitia de tip special numiti tautologie: sec Stina Duminica i de mine gi de mine...zise Sfanta Dumin , 6; Met, het ase spénul in sine...Harap-Alb, Harap- Alb! De nume ee Dem vit mu te-am viizut. Mai merge el De nume i-am ausit, dar de vézut mi Mal merge el cat mae vie tramal iaca-ce vede o dikanie de om. Stdpénu-tau ci eae ta de mine, rz, Harap-Albzse atunei Pasri-Lai-Lungil. sau construcfii incidente mu avem in textul: nana daci-i fi auzit de dansa, se afla sili a. Numat in ridin e aceste, zise imparatul. ae oe Spanul vizdnd cd is-a dat viclesugul pe faa, se réipede la Harap-Alb. . Bin ,, méicufa, dar ce trebiam siifac. 1 d. El, din neatentie, cu siguranga, a scris gresit cuvantul i -Vodli, Mangalia, vele Sdnnicolaul Mare, Negru-Vodi, Borgia Taegu diy, Horenu, Bact se forme runvele focuitorilor: iy dnnicolaez, negrean, mangalian, giurgivan, jian, hurezean, béctioun; b, sdnnicolan, vodean, mangalez, erie icolean, negruvodean, mangaliot, giurgluvenn,térgujian, horezean, bicituan jurgiuan, targujian, horezan, Teste-orlé de gramatica ———_________stecgri da gramatios dicd seria de substantive mobile: 4, fratelsora, bou/vaca, caprahap; b. tenor, soprand, mated, gropar; © gurd-cased, brénza-n sticlé, pierde-varé; d. Oprina, casierita, stiteanca, negresd, scandalagioaica; €. Baboi, fatoi, maimujoi, copilita. 22. Substantivele: coardi, rapa, brosuried, cireasi au formele de genitiv-datiy, singular, articulate cu articol hotirat: 4, coardei/corzii, rapeisrapii, brosureleifbrosuricit, ciregei/ciresii: b. numai coardei, rapei, brosurelei, ciresi €. numai corzii, répii, broguricii, ciresei: 4. au forme duble, dar specializate semantic. 23. Se dau constructile: cat de vesel, oriedt de mic, rea de neinchipuit, ce bun(e), 0 namilé de om, baiat de biiat{argou) au valoate de: a. comparatiy; b. superlativ absolut; . superlativ relativ; 4. pozitiv. 24. Indica seria ce confine locutiuni conjunctionale subordonatoare: 4. vind in vedere ed, multumité faptului ed, din pricind ei, in cazul ef 4b. in caz cd, din pricind ca, de cate ori, ca loe sé; . precum si, cum si, numai ed; de atétea ori, din motiv de, pefeu ati. 25. Incadreazé urmitoarele cuvinte in unitatea morfologica potriviti: alo, halt, sanchi, halal, ziu, bravo, uite, musai, 2. interjectii; b. adverbe; terjectii, cu exceptia adverbului musai; 4. interjectii, in afard de verbul uite gi adverbul musai 26. Cu ce valori morfologice apar formele un gi 0 in textele: / Un singur fruct, cel plin/Pocnit cdzu din creanga lui incinsé. Dar n-o sit cada(2) oare dintr-o clipd(3)/intr-alta. Voi stiti prea bine ed sunt 0 vioard(4)/Care canta. 5 Un cer adoarme/Altul..se urcii-n dimineati a, numeral cardinal cu valoare adjectivali(1), verb auxiliar struetura viitorului(2), adjectiv nehotirat(3,5), articol nehotirat(4); 78 79 yeuor}:zodaud peurtuouroxd que yatieznoe ‘qettosiod stumuord ‘feassoafpe mnquye/aryeurtuou ‘siz-nuadosd ‘anoafpe *(e)roarqnsjanpurtuou ‘Anwessqns “(z)jade ap yuauta[dwos yagqeznse ‘aqqueysqns “(]Janoeiuls Jor Brgjyalyesoa ‘ANuEISANS “p qeurmouord inquuiw/aneznoe ‘[euosiod awunuosd “(p)feanoafpe ynguve janouruow ‘siz-nudoid angalpe ‘(z)ioartpur justa|duroayaneznoe ‘aquejsqns “¢*| sHoeIus [or wIB/ANeOA ‘srz-nusdosd anoalpe °9 ‘yeuoy}rzodaid yeuntouoad inqune jaqeznoe ‘jeuosiad sumuosd ‘yz peanoalpe inquneyaneznon ‘srz-nysdoud iatioafpe *¢°] onoequIs jor euyareooa ‘si7-nudord anoalpe “@ ‘yeuor}rzodoud jeuruxouaud inqune/aneznoe ‘Jeuostad aumeord “(g)aneorpaud atumujarearasou sxz-nexdoud ausotpe ‘(z)wuaiie ap wattay duos pageznoe ‘AnTEsqns “| ONOBNEIS Or BB/ANEDOA ‘AHMEISANS *e jpisvaon vjof wswowun.ay } i2UNg 2p 1ppp pynf o néo ‘auyy ap winByaq ¢ “PiVf ap DAW wsKOUINAy ap 1191 7 ‘luau ap vSo 1190 s-f ‘oseoumnay | ‘Ul aywOrEUL AJANTIAND "TE -siz-nudosd pout ap jesiueysuunoato yuotraydaroajanvznoe weztanuersqns anoelpe “Dp ‘(anmued) aneredttos jesjaeysumouro qjuouro|dwooyaneznoe ‘sz-mudosd anjaelpe 9 qed) anjeredtioo yeriumstunasto yuoura|dero2yanjeznoe ‘ANUEISgNS °q {oampur juottia|decroo,atyeznoe ‘jeanyd ‘uynaseu ‘stz-nudord anoalpe e :2qS0 "aun 2p wlasogyos axpuyp sopSppp8 wind pow yo nag cu wyesiuaptas BULL “TE ‘anejos anepiadns 1$ aptzod “p ‘eojtop [e yzvauoproos as area no anoelpe inyruutad vajureuy reuunu yrugde b oo)annepos aneprodns 1$ ynjosqe Ane[adns “9 oyeiprouiodns op anesedaroo 16 ynjosqe anveliadns °q foyeijiousodns ap anereduoo + anizod *e poy nanuad snp wng yout 18 jixysjod po a9 ays “nyyoRto yur wosd ‘ap neafing “uy dye.uy]qus ajeanoatpe yuns arjeseduioo ap pwsd 20 &T “OF joafpe yngune/Anjeznor “jeanyd “upeUIay “BIE VOHjaU [eupwouosd anoolpe Sonoeyus jo2 ExBI/ATEZMOR “TwsRIOYAU [OONHE “P eee ede PoNeUBIB op eUNE-OISAL, 08 pORIMS jor BIBj/aneznoL “jeanpd “ULL, IeIEION HOAHUZNoe “UTUTLLIgY uot jooute ‘jeanoafpe BUS YyBOLaU [euNOUOId anoafpe “> seamen « : | ‘onownus fox may/anmznoe ‘eynus “us vpseioyou jounuowosd anor 4 NOLIUS [Or BRY/AHLZNoW “[NBUS “rex—OyOU [ODNE ~w poop ety sown nspipw aise spo wry ‘voML Paro. naguad youl ais spduny :xio9109 wA|NIOS 94ST BULIO} NaytAd OBOLY “Gz . “()anuersqns 9‘) areiqioape (shemovou anoofpe (G2) wou auc Poop anges $g UL Anweisgns 18 9°¢ wy antiootpe ‘g'L'p'T Uy Pou ap aqiaape “a 8°L'S wl Aanueisqns *¢°7 ur aatioalpe ‘9*p| Ul aquanpe "e 10} nuuad asauunipau iy g yds a9 pzoa}u09 104, ‘oLuads pn101 HO 16 jrH0} a vast 9 101 tH-ttUL ajtimiad jus afasarcy ¢ 1220}Y3 ADS MV 10) 2182 ia (ghO1 Durpeis oSvarnus aysad sisnqnad v-§ “snp puLIDOP Bs LOW a0 (2)101 psy juyjdu-as(;)rozjauona Douneapy :|NAXO} UL 9189 OY, “BZ . *s anworpard auinuyatioalpe “(z)aneatpad aumuytidns ‘aneorpard oe ‘SET a weorpard/aaised lozeywip emmonnis wr nidionzed ‘Anwoipasd quan “9 {(g)aneorpard aumuynidionsed vy quan “(c)jeuosiad Ieason wowpaxdqignientt neinnied. + seiete“gloajpeuosta vaised vzoiwip ‘wwazard ‘anvorpur ‘aneoipaid qioa ‘(p)anvorpard auunuounissonuos ud yuaaoad pou! ap giaape” “(g)ruqian wolposdwnfuoa ap injnqiaa jnidionsed 4 serprxne quoa)gatsed zaIbip ‘Anwompaid qioA + olizodaxd 4. pour ap quoape ‘(z)atreaipaudd sumuudns ‘Anvorpard qian ‘()anvorpoid awnu/pout ap quaape “q a 7 taneorpaid auinuymdns peoIpoid qion “'}'|eaypoxd auimypout ap quonpy lp “igs 18 op ayqny y1u949j {2 anf 29 atooay ap ynasouna 3 § 2809 run of Hol] 19 PY Woe a ‘, hupwos NID 9p IIE 16 ung ap iW z ¢ jan 9p I-rU Exs900 Index ¢ you aaiutad pando sow ys snjoxo 3 | Zul dwRUI|QNS 9]ouNOS “LZ — (z)injruoma warmonans uy renprane quoa (sgn. nove Anoalpe ‘(p' )rezeioyou joonse “0 (e'pgmoyau pore “(Z)injnuoya vanyonas Uy zeypane quan “(e*T)RIeAHDAlpe areopeA no [rUIpIe jexUINU “q Ee ee ee reer] rapaangy Dumitru Ticleany 33. Stabileste valorile cuvantului ea aceea in contextele: Ca unde mu dei 2 cdldura ca aceea si se topeste oménul. Zi ca aceea n-am mai avut vreodati ‘a. pronume demonstrativ, acuzativ/atribut pronominal prepozitional; b. locutiune adjectivala/atribut adjectival + pronume demonstrativ de departare, acuzativ/atribut pronominal prepozifional; c. locufiine adjectival, acuzativ/atribut adjectival + pronume demonstrativ de departare, acuzativ/atribut pronominal prepozit 1. locufiune adjectivala/atribut adjectival. 34. Cuvéintul subliniat: Pe efind locuiam aici, casa era ingrijtd. Tu esti bun, pe edind ca este asa de rea. apartin urmitoarelor clase morfologice: ‘a, adverb relativ de timp/complement circumstantial de timp; b. Jocufiune adverbiali de timp/complement circumstangial de timp: c. conjunctie subordonatoare fara a fi parte de propozitie; @. adverb relativ de timp/complement circumstantial de timp; ocutiune conjuncfionala subordonatoare fig functie sintactica. c& i cunosc, nu-i sunt 35, Structura subliniaté: In ciuda faptul sagat. este analizata corect prietend. A plecat sub pretextul ¢& are de in varianta: ‘a. locufiuni conjunctionale, introduc o circumstantial concesiva gi o circumstantial de cauza ’b. substantiv, acuzativicomplement circumstantial concesiv + substantiv, ‘genitiv/atribut substantival genitival + conjunctie subordonatoare, conector al atributivei; substantiv, acuzativ/complement circurnstanfial de mod + conjunetie subordonatoare, introduce o atributiva ©. locutiune prepozifionala + substantiv, genitiv/complement circumstantial concesiv + conjunctie subordonatoare, introduce 0 ‘tributiva; substantiv, acuzativ/complement circumstantial de cauz + conjunctie subordonatoare, introduce o atributiva; 2. locutiune prepozifionala + substantiv, genitivicomplement rcumstantial concesiv + conjuncie subordonatoare; locutiune conjunctionala, introduce o circumstantiala de cauzi. 36. Forma de neprevizut din: Am o mare teamd de neprevacut, este: ‘a. verb predicativ, supin/complement indirect; b. substantiv, acuzativicomplement indirect; ¢c. verb predicativ, supin/atribut verbal; 4. substantiv, acuzativ/atribut substantival prepozifional Teste-grilé do gramatica 37. Cuvantul ee in % ontextul: Ce-am spus gic is 1s $i cea fi : &. promume relat acuzatvfeomplement dives EO . pronume interogativicomplement direct; G- adverb relativ/complement circumstantial de mod Pronume nchotirat, acuzativ/complement direct.” 38. Alege pentru in 8. scopul si analiza corectis Studi 38. Alege pet dias multi sd se informese despre acest fenomen atmosf emer ‘antiv, acuzativicon i coin rin mplement circumstanjial de scop + . foc i ionali introduce o final; onal introduce un complement circumstat 39. Cuvantul mareat i ir in: M-a surprins moduli a. pronume relativ, acu: vatribut prone ©. pronume relativ, acuzativ/subi s relat, acuzatv/subiet; Pronume relativ, acuzativ/element predicativ suplimentar, 40. In enuntul: Ce-ai. : Ce-ai spus conteazd mult n Inenanat mai mult, ave: ge magmplement creams Cantitativ/complement circumstantial ‘i ‘suri ~ adverb de mod, com tate + ae , comparativ de complement circumstantial canttativicomplemnent circumstantial de nde miisurdadverb de mod pozit een ae - complement circumstantial de mox e de mod/locuti i becom : dMlocutiune adverb 5 plement circumstantial eantlativ/locuiume adverbiala de wig 41, Recunoas il 7 stem in enunful: Banii [- - Reeuno mii Lau transform: i acest ténér. un complement circumstantial format de neinchiput pe a.demod; — b. conditional; rc C.consecutiv, — d. de cauza. 42. Primul cuvant din: Suparatia mmorfolote oe din: Spit cum era, me mca intrebat mimic, este jf adjectiveomplement circumstantial de mot adverb de mod/complement circumstantial ___ © adjectiv/complement circumstangiale de mod cauzi, cumstantial de cauzi, regentul unei a2 83 98 (qeunidxaou 9 yeoipaxd eojJop |e) anresioape opeuopio09 ajedioursd nixzodosd enop “q ‘ejediouid ot|:zodosd winuis 0 -t 943 uy ‘eaLe|NULIOS ‘OS sguutzardas ay 19 ynutfopuns p10 00] op Jeriumysumosto youtaydatos yane[ai 90] 9p qioape 4 yoaIgns/ayemtUTOM rLOYau auMUOIE *p ‘qpaigns/atyeumnuuoM “eyeuruioKoxd auintina0y “9 90] ap Jetleysuunozto yuautajdusoo JO] 9p qQraape + I991gnS/aneuTWON ‘ANeBoraIUT auMuoId “q 00] 9p pee}uestano.t9 uaua|duoo/anpjar quoape + jooiqnsyateurtuoU ‘Anejo oumuoAd *e catjoouy 2.09 rydoupuy D-g :mIp oxjoouy ated oja}tnAns nayuod yII9109 vEINIos adoly “Gy ‘auinjos mye “P 9p qioapeygznes op jerirestunauto yuotuo| duos ‘aqwanae ‘AnniTasqns 2 juaaydaroo uydns e] quoayieqiaa ynguae “2 suinouto Wwouto|duiod ‘Aneznoe ‘ANUEISANS {pout op yexjueysuunaito ywowwajdusoo “dns e] quoweqion inquie sdium ap quonpey(wane> ap wjejueyseunoaro ui)dum ap duo ‘aneznae ‘anumnsqnsyeeeo op petjuesuutontD juauso|dwioo ‘uidns e] qfoayannoastod jeyrystunos19 juousD|duu0o “e ‘y]99209 eI|NjOS "PSI uF jUULAd Sof yout D-W ‘sunfo v uno nyzxgy, suiina ap Hf aqOAaU ap 1210 j1194 Y “SLIOsOpou ap a1opups ojos jaon up nazz “us dyesuapiad [aULiO} nnUDd 9BaLy “gp eanoafpe inqune/aneznoe ‘ereatyoalpe axeo|eA no feUEPeD fexoRINU + joupun juows|dutoo,ayjrzodoxd no anwznoe ‘jexwioyou ownuosd's oompuy otto} duroo/jnaniep no wiuayeAtyoo aifonnstios uy aneznoe ynizes ‘Aio9[09 feioumu 4 ovzodard “q jeuoi}izode yeantiaysqns inqune/aKjeuNON ‘qeuipivo jerouunu 4 yeansolpe inquye/atyeanioe YeIBIOYsU ATalpe "T UNS “qAIpDpd bp aionawna ap jnunjd yours soy vy sonuazoud wio-27 :uy oyetutjgns 2fawOd “Ly -anoafpe inque/aneznoe YeImoyaH rowtoydwoo/aneznoe ‘ygsgjoyau aunuroud “p anoafpe + yoanp (POTBUIEIE Op NB-BIS0L v8. ‘Hoanput yuauiajdutosyaneznoe ‘yepoyou swinuosd 4 yeanoofpe nquie/aneznae ‘TerMoyat aL99h ‘hosuput juowajdurogyaneznae ‘erpioyou aunuoid + jeanoalpe mqunejaneznoe ‘siz-nudosd anoofpe -q ronlizodgyaneuturou ‘jexeoyou aunuosd + oonpur ywowtojduosyanuznow “jexgioyou awnuod “e "navaul as-npupanosip wizno ajaye ayn a: ayeraTGNS apMIINUAS ‘9p Pou! ap rerlueysuinats quota] duuoo/aryeznoe “gpeartuaysqns aqeoyea ‘[eurpavo ferauinU “JearNuas peAnUBIsqns inquIe/antusd *yourpieo [esownu ‘Teanumsqns inqune/efeaitueisqns ountiNooy “9 ‘aneorpaid ouinuyaneurusou “ypeatyueysqris osvopeAa No | -ANNUT [BANUESANS ingutTe/snyo0ad ywaNOY 1uod ‘ANueIsqns ‘jeatioafpe nque/reuoraes) yesotuRU “q ‘anvorpard aumuyareurmou ‘injnanuersqns ye sransqns ‘Jeurpwws jesouine S[eAntuA feAnUEIsqns inqunejontjooud yeigioy (NOONE ap asosur aniuos “yez1Anuesqns Teuipsvo ferowune jeanoolpe ingine/eieatyoalpe auntinoo, “v sgjoaiod wasmjaudioyut ‘gnop soup no ayy “vpigisod a nu auauinu a}sa90 wap QL In| Darapoag “ens EL EIS ongung wip 2 moors :ayex\uapiaa ajauLie] nua dB3Ty “sh yerournu iosuy ruorjizodaid yeanumisqns inqmne/areznoe ‘anumisqns 4 dum op yerimesumor juourajdwoo/yjeanuvysqns aiwoyeA no yovrownu exfeunxordy purlidxa [outpseo ferouNU “o sjeuor}tzodard jeanaeysqns inqine/aneznae ‘AnyuEysqns + dun ap jertersmnons ywowtofdurosjaneznor ‘dunn op yerlumsuanoita wowoduoo/aniaeysqns + [eanoalpe INgINe/AneZnoe “geanoalpe auvo[eA no yeuIpsRO feIoWINU “e ‘ajind anf axjsnou ajiandi.a wiqyjupuipd ssoon jue ap Nur gnop aq :[epise weztjeue ty aod yretuapiad erfonNsUOD “py ys aque U pou ap fexiumsumarto ywoUrD|dwooeIqianpe [esotuT "> ‘yeiquaape mqune ‘anoadsaz “8 dum ap yerluerswnons juowaldwoo/peiqioape pox -q “Terqueape inquire ‘anoodsas ‘6 pout ap rwrluwysuunaut> juowro|cuuooyqelqueape [wou "e {2189 ‘DINU! }S0f D140 ¥NOp ap aiDInL> “NSPE !up-] nw 201 18 140 yop 9p 1eynyD w6-7 “us yyexiuapiad ANYONE “Ey Tuer] aman Dumitru Ticleanu 51, Subordonata din fraza: Carpile se vor cumpaira de cine se pregiteste pentru examen. este a. o completiva de agent; b. 0 completiva indirecta, co subiectiv’; alt tip de subordonata. 52. Regenta + relatorul sa: fi era mai mare dragul sa... cere o propozitie subordonatt a. completiva directa; b, predicativa; c. consecutiva; d. subiectiva, 53. In fraza: Nix sunt in maisurd sii daw eu sfanurile cele mai bune. exist: 8. atributiva ’. completiva direct c. completivit indirect; 4. consecutiva. 54, Propozitia subordonati din fraza: Curdnd, curdind si ew/l coi pleca. este: a. predicativl pe lang verbul copulativ; b, predicativa a verbului copulativ impersonal; . subiectiva, avand regent un verb predicativ impersonal d. subicctiva, avand regent un verb copulativ imperso i pare 55, in fiaza: Fac astfél cum mie-mi pare/$ifaceti precun vai place. exista: a, doud completive directe; b, dowd circumstantiale de mod; c. doud predicative; do completiva directa si o circumstansiala de mod. 56. Adverbul relativ introduce in frazele: E un palat cum altul nu-i/Te ‘simi sfios edd treci prin dreptul lui. Frumos eum it din fire si uns de voievozi/La cap $i alia-n spate, el are doud cozi. subordonatele: ¢, circumstantiald consecutiva si atributiva; 4. circumstanfiala consecutiva si circumstantiald cauzala. 57. In versurile: Viata noastrd oricdt de neagra,/Ea implineste oare in lume vreo solie? avem: a. o singur propozitie principal, b. o propozitie principal si o concesiva; ¢. 0 propozifie principal si o atributiva; 4.0 propozitie principala si o circumstantial’ de mod 86 Teste-grila de gramatica —_———_________lsstearita de gramatica 58. Prin conjunctia daci in fraza: As ft spus toate acestea dacé ni-ar fi intrebat. se introduce o circumstantiala a cauzala; —b, temporal: ¢. concesiv; _d. condiionala. 59. Enuntul: Chiar atent, n-as fi observat uceasta gresealé. este: a. 0 propozitie principala, bb. 0 fraza aledtuiti dint-o propozitie concesiva si o principala 60. Constructia subliniata ¢ primavara, constituie: a. dou propozitii principale; b. dovai propozitii completive indirecte juxtapuse regentei; c. doua completive directe, juxtapuse regentei; d. doua apozitive. Nurne mai dém seama: e sfarsit de iarna, 61. E sd in frazele: Avea wn tatdi sé nu vii mirati, Avea un tatd aprig vi mirafi, tipurile de subordonate: a. atributive; b. atributiva + circumstant . circumstantiale de mod; d. atributiva gi consecutiv. de mods 62. Constructiile: La multi ani!, Foc! La Gigi, patiserul! Ocolire la stanga! reprezint analizabile; b. unititi sintactice neanalizabile comunicare in circumstante diverse. nlactic, avand rolul de 63. Formulitile: A se pastra la 25 de grade. De explicat yi celelalte sensuri. pot fi considerate a. propozitii principale independente imperative cu verbul ~predi la infinitiv gi supin; b, constructit neanalizabile sintactic Raspunsuriz 5 2-05 3rd; 4-a5 Suc; 6b; 7-23 8c; 9-85 10-b; 1I-d; 12-c; 13-a; 14-05 15. V6-a; 17-b; 18-65 19-b; 20-0; 21-d; 22-0; 23-b; 24-b; 25-c; 26-4; 27-b; 28- 29-0; 30-c; 31-b; 32-a; 33-b; 34-d; 35-c; 36-b; 37-4; 38-4; 39-b, A 42-0; 43-a; 44-c; 45-2; 46-¢; 47-b; 48-a; 49-<; $0-b; SI-a; 52-4; S3-c: 54. 55-b; 56-4; 57-b; 58-4: 59-0: 60-b, 61-d; 62-b; 63-2, 7? 6a -eurd reusnu 7p renop e 8 euntzd “> ‘ened © °q qusydus Insuas pjutzoidos vaysooe onuip axe;) “panypno ap Psd p HeatuDuifos ap ‘auvjaajo ap ‘aipyynroyfian ap nsdy § :ansoud ‘aygoiysau(uinp) :punxou pyoysuoBuoo nyonus aronyigap Z N=298 ponyoayaqua jaan ‘apeansony Wad ap jopoyfiadns 16 jasoqojun pow / :9jstieaujdxojoy.auyjop ep 2§ “21 uotueseye ‘oumifoaye :A1sooxa ‘sentq3e “P ‘onatnod ‘average ‘stoop ‘ieze}04 "9 ‘pjuvyesuon gimyjoautzap ‘tsqeuozon “yeuortes “q ‘oumnsoid ‘orjsord S(ryoonu)osaatutanp ‘asoro1goopnt et sjuns njanuE|sqns 912 18 SoypypNf iNjnanoafpe afouuoUts “|| ayeyyduay ‘ound 4. moo xyoud no warapast + pBod ‘eae + my ‘vorstd wy ap A\SaxTou WAL ‘To + GD “$v-+ 91800 "wT + sud ajajutano 2] ap axtyns no ayeariap °O ‘awoySout“q Swunmumnaduay“e ums aumdiuoa ‘ys1y Box ‘181d ‘aqqn ‘pevIn, ‘Sors0 “past S.tUAND “OL “yoaroa aisa mu Sus UNIOIU “P ‘qu “injoreog jnosip ad grearasqo Layip wuenu ep runtlzod “> ‘seatno vorzouo arsaqins are wyquqo.das wade “q sa8insno yj v uns nu apun ojode arDajap aud ea1I0 no wyNgO ve ra}s2 a.eog u-ojad ysy3 w/eyngD & foIsasdxo Insuog “6 Sopa} ‘$0- ‘10 "p éS019- ‘60 s10x99~*9 {$0 ‘S049- OID LO]D- 4 {50I- *$O}D- OID SOF :ajaxigns ino ywULIO] Ne-S So}oUINgaN ‘So}9KV—ISO 4oI9s0 YoIZadsO ZaIBNHAT “g ‘snqqo ‘Snqqo ‘sod ‘vounfou ‘Sossua“p ‘piyou ‘porsaus8 “inung ‘jasnog “upeynog ‘Snjaqaq “2 ‘pouyund ‘Sniups “panorBi.109 ‘unappsd “q ‘pjapppBou ‘Bvaa]np ‘phuaojoid ‘piruyoq “e ‘ajeanoafpe 16 daanueysqns oeannumup axyns no o1aLiop upd oqewus9y yung “L POUEUBID op BUB-aISaL 88 ‘aipiansdsip “anlorpsian| ‘Bogs phi “dunous 4230y8)08 ‘gavasn oypowumnp dep pe ‘piu -anfonys ‘nafor-pajy9 ‘pranuIDUy “atUwD-LaINpD °> ‘auuasuntas9 ‘snpd wt ‘99 jya ‘nadnsvap ap ‘pavas no ap “4 ‘auinaBz1p ‘woysoBau ‘eoyyvj01 ‘Doasap ‘yuodurayo “e ‘eas Ul asndutoo ayutANO TeuMU asasRe ag 9 ((ryonsode)orjemound ap 16 gar|go e1eq :ayesFou0 ap ‘9 ‘s1nyonsode 18 yorigo ereg ‘ayerou0 ap -q |nyonsode 18 goriqo exeq :ariumiound ap “e . sDJBUUOS ESO]OR Me-s HINO *H9,S] “eI,UBM “yLo/LAyoUIOTP (e1woyeatsnuoa) jeayo “(e10 vyad tly)uytuy JoJ9IUIAND RasELIDS Uy *S “Buoytp unvoru“p sSuoytp un “0 s8uoyIp ton -q S(erouns ejounyn) ny ‘94 1uoyIP top e ‘WaAW NIBAaYwANYB [MUIBAND UY“ . Miatsam ‘ajyno “ipnyour ‘frodo “p Moxo0F-asIp “(siz)v-1w moys ‘[2 ‘woxa “pIDopda“‘iwaY.veUn > :p)}08 uonso ‘napuvay ‘ywayaa.n -q uagam “worzowa9 “praia “ppnoyoa.n “e ‘SIMIAN 9p LOS BEC Us IAuOYIP Woy “E “atagnaana ‘uotats ‘piv0}a ‘aqvo “p 1 (up)o-ru 9 “a “tavauump “9 ‘pqvowysou ‘pavora "(wznyq)rat ‘if-q “nis (gua) ‘zonasuy ‘twoounu ‘noaBana “e 9]ULAND 9p LIBS UY seOP Buyin wistxa “zZ ‘318904 1943 ‘92904 nuned -p ‘aye000 tan “9 fa[e90A tuted “ayeoon 191) “q ‘aqeo0a ned -e Ginny 1§ juvjoryse aporutano uy guns B[890A aYB>) “| Z injsoal ‘mueeray] namuang, Dumitea Ticleanu 13, Se poate stabili un raport de antonimie al cuvantului elegant’ cu: \lelicatete; b. vulgaritate; ¢. impolitete; d. cu toate cele trei serii de mai sus, 14, Se dau cuvintele: J complotist, conspirator, 2 incerewit, tnvéiluit, iconjurditor, 4 conjurat, 5 inconjurat. Bxisti un raport de sinonimie intre: | a. doi gi tre b. doi gi pat cc. unu gi patrus, . intre patru gi cine’ 15. Indic& seria de cuvinte care pot avea pereche paronimica: a. colabora, dispositie, cifru, alocuiune; b. apus, simulare, protestatar, paragraf: ©. a afecta, a radia, a cdstiga, a reflecta: 4. irecuzabil, gradat, exportat, peioratiy 16, Indic& enuntul far gregeli gramaticale: a, Scrie-ti temele, elevi, nu se merita sé fi profesorii vostrii, _. ». Dat fiind cd minciuna $i fatarnicia sunt sociale, ce ne supard, la uma urmei excesul acestor tertipuri. Dac m-ai vedea neajutorat in propriii-i ochi sii ma prev - , Luati-i pe aceea ai cdrui termen ¢ expirat; d. Nu-mi ia ars de nimic de cand nu-l am vazut. continu dezacord cu 17. Sunt corecte toate formele de imperativ afirmativ si negativ singular de la verbele: a bate, a face, a veni, a ticea, ase duce, a fi: a. bateti — mu batea, faceti — nu faicea, vind — nu veni, taceti— mu tace, dute~ nu te du, fiti— nu fii - - b. bateti — mu bate, faceti—mi face, vino—mu veni, ticefi~mu ticea, ducte ~ nu te duce, fi, figi— nu fi, nu - o. baiteti — nu batea, fliceti — nu faicea, vind — mu veni, ticepi ~ nu iced, du-te~ nu te du, fiti— nu fi 18. Nu sunt folosite pronume de politete sau locutiuni pronominale de politete in formularea: — a. Tovardsul dwnitale avut-a trei paini? b. Ce vrei mata de la mine? Teste-grilé de gramatica estos to gramatica ©. Altefa Sa i-a dat binecuvdntarea. 4, Da, domnule judecitor, trei a avut....0 fatit buledzd, lalate, de. era fried sa inmopteci cu dansa-n casd. 19, Nu se despart prin virgula propo: raport de coordonare: a, copulativa si disjunctiva cand conectorii se repetd; b. copulativa si disjunctiva cind conectorii nu se repet’; c. cdind gi are valoare adversativi; 4. cind gi este urmat de un conector coneluziv. 20, Indic& enunqul/enunfurile cu intrebuinfZri gresite ale articolulul adjectival si ale pronumelui sau adjectivului demonstrativ: a. Baiatului celui mic al omului acestuia ti place fotbalul. b. Afunca femeitor cele harnice este cea mai usor de apreciat. Au si alte grifi decdt acele stiute ©. Tandrului acela ii place un tricou dintr-acesta. Acei dintre ei s-au pronungat in acele cazuri in care hotardrile instantei intarcie. 4. Domnia Ecaterinei cea Mare a fost cea mai agitati si lungé, Uncia si aceleiasi ise acordé atentie merew a. Ceea ce a fast socotita o greseald mare este cit mu a consultat un avocat in ce privesc contractele incheiate. b. Eleva care am ascultat-o si care i-ain pus noté este nemulfumiti. ©. Nici una dintre voi n-afi scris corect mumele autorului. Lectura unui capitol sau altul din acest roman este grea 4. Ce-i cu acestea? Nimeni si nimic nu ma poate convinge sé colaborez cu tine. 22. Se dau emunfurile: / Ai devenit un iuda/Un luda, amice! 2.Am avut edacie/o Dacie alba. 3 Acest defitlat este un cajavencu/un Cafavencu fara pereche. 4 A triit 0 intreagit odisee/Odisee. 5 Dafi-mi, va rog, 0 ‘havaniifo Havand, Cuyéntul cu grafie corecti pentru enunt a. este al doilea; ». sunt variante optionale, deci ambele grafii sunt corecte; ¢. este primul intrucdt sunt substantive comune provenite din cele proprii $i au capatat valori lexicale specifice. 91 6 Sg°c'9's%c'7 uy aquaape *p*] axnuesgns “e stdojo}iou Hyun zojawwoHgULN usjiede ynpoug masa. » soumslac § ]2 b] IDUIaYfo 6 D-Ul YD "SOS 0-99 pigy 2 ‘aunds 99 ynza4o ap na1B 7 9 ‘wanpUyds qPIS 2 1n]”,) ¢ -afaxsneu 9 wip ad taupe piasooid”waydeou pun B=! BIo4D2 WNIT Uy p ‘ug tout joo zaxony waxdeon £ “wnyipo au ayfaturuing z 101 ap Sip no ajoydayso puns ayronuyuny f :9|TBIMULOG UE dyeLURIQNS B]arUAND "TE -ajeqian aingpie nop “p 1eq198 oynqurE fou “2 ‘jeqson aynginre nayed °q sg tys 48) 100 -q (8 Sys ‘oaysed 6 “o{nyea) tour -v ad ap$-o8 asno Jon tmunu asnopy “jou 16 naan wiaysod psjaunsod 18 apnpoo “inyg, :ymXO} UL JUNS FOHORIUAS offotmny BBY UIAND DYED “67 ‘apteooa uy nayed 16 anjeuIWuOU tt aULqI0A ap aH O“—P " FAnRUTTUOU ]nZe9 UE aTIqlOA op tLied rout “9 090A [NZvO Ut d41qIOA 9p T}4Ed 19UID “q {afteaoa jnizeo ut axiquoa ap ilted nuyed “e suns “yosqa uiv-2) umngyoadayn yS9/ nou! POPE ‘pysaMw Potty AE :|RSIOA UL “RZ yoonue 2°] uy arnsuourap myaumuosd “p pul Anensuowlop mjnanoaipr uy ayensuourop mpauunuosd “9 ‘p uy AENsUOWAp Injnansolpe suowlap injauunuosd “q ‘sqeangafpe mynjoouse 2 zojquun t-n9 auiayinjd yao ad ‘apo D7 p juounpy/erDo} amuyp pungou tow p92 ‘ny ‘0 £ ‘Bivf ap 129 n2 Dupu npyp tody Z {1210 no? 39 OUND ‘pavasn na jZDA tuD-] a4 ad [a2 NI I8Of Yo-u DIC] | jerxayuO UIP Bar/ja> o[SULIOF ULjrede DD1FOJO}IOW ASE[D 184¥D “LZ ‘°€ ur peanoalpe “e'Z uy jeanoalpe mynjoont “guy jeanoafpe tnynpoonve *Z*] UL AN PoneULB Op BUE-wISAL 18q294 weorpardyjeuosiaduu Heoqpard qian 18 yo ervowuopsoqns vrfounfuos und asnpostt aanoaiqns jmuo8ox “Teqton yeotpasd/jeuostadust‘Atyeorpaud qioa “Pp sJequon qworpoudsteuosiodun ‘aneotpaid quan Spout ap qeriuejsumosto juowajdwooyaynmiquqord ap pout ap qraape ‘> ‘sfeuosradutt aneorpaid quanyeqion reorpaid 4. jeqioA worpaidyaneoipasd pour ap quoape “q sarvoyeuoproqns aifounfuos + jeqisa qworpasdyuuossodun ‘anvorpaid qioa-e ‘P3829 19 pad] o-ss) snovfap ayngqax a3 ‘a1po3vu o Ip2ap ajsa nu njota Divo} yo atnqaay, ‘Ut Healuopiad sojpuoutia v yonoEIUS I$ EoIROIOJI0u BaseOTwA DSITIQUIS “9 YUU) Enop vrRUN’9 — “yUOY BUI reUMU-q —SajoquiE-e ‘9198100 dung “aSoupaSoup araf ‘asouaywsoua vinf ajyusoa/quuian punoou ‘1afo1o4 sataforod afaf ‘opuerje20uay ada ‘MAb4oUo/oxD4ouo LAnp}) “aDsIWod /atmszuo9 wiatyd “nujuovjammaues tamiad ‘ajna\gnp WEP BE “SZ (Jaay2 nw vy “49}0 thn pynantTas no ayua[eamoa tHjonysuos uy Up 18 v ajitzodaad no retunu ‘Anep-arqtuad ey reuse 9sasojoy 28 "9 s(ourind ‘somsaytp ‘1oytumue ‘0]msop) Anep-aniuod 18 Jeanjd 18 semnBus ‘aneznoe-aneuruiou najuad “9 faneznoe-aneuruou nuad reuune “2 couuoy ne uyind 4p.0yIp SyuunUT “{nySap ajaanoaIpy “pz ‘njduns yoojsod ap 1$ yoazradun ap aya0 reusnu “p Engzanua8 op 1 wazaud atyworput ap ago veer “9 runt “q ‘orvo1 = ‘a1gai09 jung, (na)ituus “(na)ringrnw ‘woy4os ‘unayoasoduy ‘uvasmdpo “wofoSap ‘wossanf ‘pupnjuason — vevaniuaaov ‘puyaio — pznoao ‘puyparaid = ppasad ‘pury304 — pzvay8as ‘purfpad ~ osafpad ‘pupzese ~ pros ‘puvsuany — pavas.nf ‘pupspfiu ~ pSvfus :oyvqson apouLioy nep ag “EZ Taeerei] PNG Dumitry Ticleants b, substantiv 4, iar celelalte sunt adverbe; 5 substantiv cu valoare adverbial c. substantive in 1,4,5, adverbe in 2,3, adjectiv in 6, pronume relativ in 8, conjunctie coordonatoare in7; d, toate sunt adverbe. 32. Alege solutia corecta pentru formele evidentiate in: Mulfimea pare ed escorteazii pe cineva: militari, 0 straja si fel de fel de a. complemente directe/substantive, acuzativ fri prepo7i adjectival/locutiune adjectival b. subiecte/substantive, m adjectival, c. apozitie/substantive, nominativ; atribut adjectival/locuyiune adjectivala; 4. apozifie/substantiy, acuzativ; atribut adjectival“ocutiune adjectival, acuzativ. inativ; attibut adjectival/locutiune 33. Cuvantul la sedldat din: Adesea la scdildat mergeam/In ochiul de we. este a, complement circumstantial de loc/verb la supin; b. complement circumstantial de loc/substantiv, acuzativ; c. complement citeumstantial de scop/verb la supin; 4. complement circumstantial de scop/substantiv, acuzativ. 34, Forme pronominale din: ..du-te in odaia ta la castel si vezi-ti de treabé. Tandrule, grai Zoe/Hainele (i-s mai ciudate. sunt: a. reflexive: acuzativ/f%rd functie sintactic’, dativicomplemente indirecte; b. reflexiv in acuzativ/fird funcfie sintactic’ si in dativ/atribut pronominal; personal in dativ/atribut pronominal; . reflexiv, acuzativ/fird functie sintactica si personal in dativ/atribut pronominal. 35. in enuntul: Soldatul fir declarat prizonier si pus sii lege sufele. avem: a. un singur predicat verbal; , un predicat nominal: c. doua predicate verbale, al doilea are verbul auxi dun predicat nominal cu nume predicativ multiplu. wr subinteles; 04 Teste-gria de gramatice —________ste-gila de gramatics 36. Ultimele cuvinte din: De data asta se altoia: covdrsitor un simfamant nou: 0 apropiere sufleteascd mergdnd pané la induiogare. sunt: a, atribut verbal/verb predicativ, gerunziu + complement circumstantial consecutiv/substantiv, acuzativ; 7 b. atribut adjectival/verb predicativ, gerunziu + complement circumstantial de loc/substantiv, acuzativ; c. atribut verbal/verb nepredicativ, gerunziu + o “omplement circumstantial de mod/substantiy, acuzativ; » d. atribut adjectival/verb predicativ, gerunziu + complement circumstantial consecutiv/substantiv, acuzativ. 37. Prepozitia la preceda in emuntul: Cu incetul la evocarea lor se desteprase in mine un suflet nou. a. un complement circumstant b. un complement circumstanjial de timp; cc, un complement indirect; 4d. un complement circumstantial conditional Ide cauzas 38, Primele cuvinte din:Cu tot farmecul atétor amintiri scumpe, sederea in orasul acesta mi-a parut un surghiun totusi. sunt gramatical: fat, acuzativ + complement circumstantial concesiv/substantiv precedat de prepozitie, acuzativ: b. locutiune prepozifionalé + substantiv, acuzativ/complement circumstantial concesiv; c. atribut adjectival/adjectiv nehotarat, acuzativ + complement circumstantial de mod/substantiv, acuzativ. 39. fn enunful: Pe a cui socoteala se tréncdneau atétea? avem: a. atribut pronominal/pronume interogativ, genitiv + locufiune prepozitionala; locujiune prepozitionala, 40. in textul spectatori. exist: a, numai un subiect exprimat prin verb la infinitiv; b. un subiect/verb la infinitiv 5i un subiect/substantiv, nominativ; se poate inchipui o reprezentatie teatrald fara 95 16 aunginso] 4 aniuad ‘anvjor ounuosdpsoupur wawajdwoa “2 rasa “phiof asa ruyoUy p-s paduowo eynags whey Uy 07> prunSurg -ut vyorUy|gns vaNandyS “Ly oompur wrawoyduoa/aneZnon “ereANUEISAnS aseoTCA 4 Panruad yeanuaysqns nquie/aniias ‘gyeanueisqns anvoea “9 yedtor}yzodaxd feanuesqns Inquyeaneznoe “Bpeanueysqus suvojea + (EeIOZDU ax}yz0dv) [euorirzode jeanumsqns yngrneyaneuruow ‘efeantersqns areoqtA “q ‘qeuorjrzodaid jeanjuersqns inqineyareznoe “gpeAnuesqns: apgape ingue/Ansios “gjwanoolpe szeo|cA "v ‘aso pan) puto) ap p90 Dua — 1912 rayfia win wy Bupjeg snp opeutpavo opapesstumny Tede anjaequts [Ox 39 No 18 ZeD-99 eT Op ouvoyea + -panea ap ptiueysuunsyfo weaura|cauoo ‘aneorpard aun “oaspur wwawayd.s0d “p. ‘wan op [es}ueysuunoxt> wawaydutoa ‘anvorpoad axunu ‘20 ap yesfuersunoms juainsyduroo “2 Sjpauip yuauu9|duroo “90] ap perjurestanom yworoydu09 “q : ‘Joop wawa[diuos ‘yaxIp juaurafduuos “e “Doms uns “wasnjdouw-pul axDos jm 2q1 Pupap] aonf 28 2 18 adsv$ ad purpun ung “JMXAV UIP BIEANUEISAAS “Sp oauIpur jawtaydwoo/anvep ‘EINBuIs “ANAL ‘ApeFas ouMUOAM “P {90} ap jetiueystumouta 4 4 4 uy auumuord “9 qwawaydwoo/anuad ‘wnBuys ‘nynou ‘AyeBoss}ur suIMUON ‘50[ 9p friueystumat yuouta|d.uooyan Serins ‘agnou ‘anearoumMord'q, auIpUL ywauta|datoo/anNUas * reNBuIS ‘nsynou ‘ARDjOx ovuNUOAd ~T 2389 “uydap ad ayfouuop jnsupp myo pudnsy bun ap j20 jngop vo I-p2p4 2189 DAmpinyy :A0Ip NALD [NILEAN “ph ‘oringos eye “p Spanp yourojduioa/eanse uozoud ‘aruyu ‘ateorposd quoa ‘jootgns/aryeuwoU “yeaEIOYaU Teurmiouosd nqie/AneuIUIOU “[euOsiod aumuord “> amp yuawo]dwoo/anjeaipaid aunt ~ atyettuto ‘anoalpe + ‘gant wzarerp ‘aniutjut ‘aneindoo quaa 16 ceannoofpe inquire Spmmoyau Anoafpe + rargnsyaneunuiou ‘feuosiod stunt ezayeip auunuosd PoHeUIBIE op eE-OISAL aera gee ee EE ‘yoau1p 1atafduiod a atfonnsuos pavanuy ayeunwou ‘Aneoipasd suinujanoofpy 4 yatnoe ezorep Suszaid ‘ansuyur ‘aneindos qian 18 (raneuiusiap)arizodyanouruiou ‘Swimoyau suinuord + yoaiqns/arreuruoU ‘jeuosiod ownuoId “e LapUBUt tf 42dape ws amne/~Tup/s pipunpuns. ajsuio na ized so-aw2 Wor oA Runtiad yIDa109 wiinjos adaly “Ey Teiqionpe inquuye/pour ap quoape Sioampur yrawo|dwoo/aneznoe ‘anuersqns :[eanoalpe inqure/ejeanoalpe au /geanoofpe aunyins0y ‘jeatue;sqns inqiae/at IQUOAPE aNglIe/pOML ap qraxpe ‘ioamp suowajduoa/aneznoe ‘anueysqns ‘JeuorloaLiaqu inquyy/pfeuorloatrayu sunginooy ‘jeuourzodaid jeayuxsqns ynqureanuznoe ‘Anueisqns S(eiwrozrou ojzode) jeanueisqns ynqusy/aryeursou ‘Ayuesqnse “q noafpe inqune/qiaape utp oumusioauoo Ud auanord rqetseaur anoatpe Soeutput juawa[duioo/antzznoe “ounisraAtIOD und quaaoid snueisqns ‘eansafpe inginesgjeanoelpe oumuinoo] eatioafpe inquaie/greanaofpe sunsinso} ‘Jeansa{pe anqiyeyanvznoe ‘axolyounn uud Anuesqns un-qmp yuarcid anoalpe “e “eumopye 1x9} UN pmo] wry “"WoursupuL dd woreepUt UraITNg “oUEN ap yea wo ouestiyjur O vaay “gULUIOd ap aqioA aundg ‘org ajasnpoid wlajaad Huy -uh a7eH}uapiAd ojoruano nunuad wioai0d wzreUR aZoLy “Zp arwraudranuy eye -p sjeansafpe inquivjanvznoe ‘yreanoatpe ameojea no eyerLoYoU wourwrouord aumujnaoy ‘yoorqnsyatyeuttuoU ‘Anwjax atuMUOAd 4. [eqs9A aworpaad/anvotpoud qiaA + soatqns/arreuuou ‘AneSoxaqur awunuosd “3 {jo9uIp yuourayduroo/aneznoe ‘yierpoyeu yreuwouosd ourujnooy Sosgns/anemuUrom ‘Anejos ouuMUOId + [BqFOA, worpardyanorpaid quo + 1oaIqns/aryeuitou ‘ARuBoxoyu auamOsd jotta yeazjoy JooTyTe no apiquinonse ajiqetsen aaruesqns 2120} -q, ‘onyjoua OY Joon no apigemnonrean ‘ayrqemTeAU! oanMesqas aye0) “e uns waysooy “atunuadd g aqaq Z ‘2pon 9 f Z ‘JouND f :ayaanuersqns nep ag “pz ‘pyidoww ¢ ‘m10q » “Dud ¢ ‘wMpoAUE wryepea9 JT “eULION uf YstUAPE BHUELNEA Nd 9qIDA ‘p ‘sewid reuntr ysrupe aisa area anunp ojeutnioy ayuettea no aquoA “9 ojaluy ap v99 no eyeIsose 989 arwin{uuoD ap wuaropIp 2:9 e] 9q19A “q ‘seutrot us asruupe apeuorido ayuerren “e yurzandas arg flaBu vpoladiu 0 sapur oyosapuy » ‘uo vposoyfiy v 'rSunpo v7oBunpo D aqioa ap apyoaiod 214 “EZ ‘rgoro9 puny eeud yewunu S>peMtIoy aquRERA “2 ‘aqiaA 9p myparod 10)8998 Ip 28 2189 wad yuazoxd ‘AneoIpuT ap 192109 O1ULO$ “q ‘su9s ap atotfuaaytp Big} ‘e}oai09 apeuotido ayueseae suns vorsaoy ‘pEnauops0 /puopio ‘D2napiodv/apuoDD ‘P2DdU.MII/PULIPO] ‘pevarsafiun pppsafiunws “yzva190.IU02/2190.)UOD 9]>H|9NP B14 “TT nsuos gzeHi poNeUIBIB OD ‘jpx0y yor 9 ron foun g rqa09 jung “ajayayny ie : aporerpyeqes upanoy ¢ appr aqyajoy » aaa sun gay ea) 30709 inside oun | ay eee Todiounid soafied onmagior ‘doo ‘p ‘aap ‘Inoap ‘wo8ni90 ‘yeSnmunaf 9 suon 22 yf so8siv0-c0)mp 4 - ‘apduwon ‘tou ‘raguuyfap ‘porta ‘snyodoo8 9 ‘otimiuoo op apa vane yor nu a8vo aauoolpe ap wojdtoo wus vorpuy 9g veut id 9p oupro yuna o-nuy ajuREreA afoquue -p : ‘IuUHA wop w reMuNUt-> ‘S1L9}4P tunsojaiuy ne vopuny ayueLTeA ajaqut -q ‘equviea Sntpe woptos nq avousufasmioy opuouearynepuonts ena) plounoaiun /psauironun “(axed ap prawied) paatunotyun/acouunsoneo Mquosunmyquioso ‘eyiasdjatiaaud :ajouL0} ajaqueUeA Tep og “61 aworp flan es senop 8-q seuud -v ‘PepayounuaBuy ‘p=pnyounuaSus ‘pz sayapouy " wD ur “pemnysunua8ut 8 fonmupouy “as-rupory “oy-rupou 4 ‘peviyoou (9s) “pevnyoou(9s) ‘pevayoru(as) 9 ‘unxvf ‘unsyoof 'uinssof ¢ “zort9 ‘zoIs80 "201999 p ‘yous ‘sous ‘sjus ¢ ‘pevaa. ‘peviaio ‘pevaxo ¢ ‘aytupsod ‘aj-tupsod ‘artue-psnd | “99109 ay89 dorFeAs aULLIEA 194) 9199 OMNI ab wery gt ‘Buny 2p vyei01 vsdiiv9 180f » row 9/¢ ap vardvou uf 4 2 naniod pun 0219 ovo unto ung © disown sof 0 my 9 jionour ss0f 0 ‘ny 9 ons9 olen ap tau oputidna sips ni avo|Da £ PPywun/aoyues js 9 ‘savyrunfjajoy;wof tuntunda ¢ SE "nuwopai] TORuNG Oare glorie si fie a vorbi fntr-un pustiu? Privese oglinda si nu-mi vine-a crede. A te socoti cel mai bun ajunge si fie 0 dovada de grandomanie. Réméne a fi anchetat si el. exist a, nume predicativ/verb la infinitiv, prezent; b. complemente direcie/verbe la infinitiv, prezent, c. subiecte simple/verbe predicative, infinitiv, prezent, diateza activa si diateza pasiva; d. mume predicative/verbe nepredicative, infinitiv, prezent, diateza activa gi cea pasiva. 28, Recunoastem in enunfurile: Suflet al meu, ce faci acu/Pierdut prin lucrurile toate? Rémndi oprit deasupra acelei case a noastre. Soful unei prietene a mele, azi pensionar fost mecanic la calea ferati, gi-a instalat sonerii. Ai nostri tineri la Paris invafi... a, numai pronume posesive; . atat pronume posesive, cat si adjective pronominale posesive; ¢. numai adjective pronominale posesive. 29. Prepozitia de introduce in contextele: Se Kdisase mai mult dus de ape deciit inotase, Se musamalizeazit de acestia ca a fost anchetat de insusi comisarul nostra. Iubit de Inuit de altit a reformat institufitle. S-au petrecut multe greu de infeles de oricare dintre voi. Mulfimea nu mai este controlabila de nimeni cand se dezléinjuie a, complement de agent; . complement indirect; c. complement circumstantial de cauza; d. complemente de agent, cu exceptia formei de inteles(supin). 30, Forma ce este in enunfurile: Ce mai freaméit, ce mai zbucium! Stim are ce importanté are aceastés actiune a lui? Ce frumos cap avea totu a. pronume interogativ; b. adverb provenit prin conversiune dintr-un pronume interogativ, adjectiv interogativ, adverb exclamativ gi de intensitate (marca lexicala a valorii superlative); c. adjectiv interogativ, adverb interogativ, adverb interogativ exclamativ. Testo-grlt do gramatica —_____lsste-gria de gramatics 31. Substantivele evidentiate tn: 4 parcurs eale de mii de kon pand aici. Parasirea un timp a {4rii eva iminentd. Ain asteptat ani intregi aceasta libertate. sunt sintac a. complement circumstantial de loc care interfereazi cu circumstantiatul cantitativ, atribut substantival(nuan{a circumstanjiali), complement circumstantial de timps b. complement complement direct; © complement circumstanjial de mod, atribut substantival, complement 1 de timp; . 4 d. complement circumstantial de loc, aribut substantival, complement irect. ct, complement circumstantial de timp, 32. Alege pentru substantivul a interpretarea sintacticd potriviti contextului: In acest cuvdnt se scrie a. Scriu pea mare, Litera este a Cunose litera a. a. complement direct, complement direct, b. subiect, complement direct, nume predi apozitie simpli; ¢. subiect, complement direct, nume predicatiy, atribut substantival apozitional (apozitie neizolatiatribut categorial.(Gramatica Academic) Bine o sa fie cu voi, dragit mei! cuvéntul bine este a. adverb de mod/complement circumstantial de mod; b, adverb de mod predicativ/predicat verbal c. adverb de mod/nume predicativ; 4, adjectiv provenit prin conversiune/nume predicativ, 34, Forma care din: £ invidios care ‘pe care. este: a. pronume relativ, nominativ/subiect + pronume relativ, acuzativ/ complement direct; " b. pronume nehotarat, nominativ/subiect + pronume nehotarit acuzativicomplement indirect; : ©. pronume interogativ, nominativ/subiect + pronume relatiy, acuzativicomplement direct : nominativ/subiect, 106 107 601 ‘orlyzodard no aneznae ‘Anueisqns/i9% quoutoyduios 4 aneznoe ‘Anejar anoafpe/jeansalpe inquie “8 {ML 190109 eZ\feUuL 2989 “a.vd oan yeay ygo aqme wy mp ps ofooy =) yrergns eImonNs “ty Aneunou fouinuyeanoofpe inure un 1 sojaiuigns yo1qns ttn “p sano[oo ferocunuatirzode o 1$ (foa)snjaut yoa!qns un “> s(apa)sojajusqns ‘yeunntdxoout yoaigns un “q ‘saneuruou ‘angafoo yeraumupoargns un -e ‘ysIX9 ‘a8upjd pur ps pnopuptuy :{njunud Uy ‘Op ‘Anep ‘veIeIOYDU peUTWOLOLd anoelpe ‘jeanoafpe inqune ‘antia® ‘isasod atumuoad yoastput yuoua|awH09 ‘P fanep Semoyou feururoucsd ansofpeyteanoalpe anqune ‘anid ‘Ajsasod sumuoid/jeanniuad yeuyarouord inquve “2 :Anep Sesmoqau atunuosdeyduns oxjizode “(austen ‘ounds :eondyo ayjonsystios u)anep ‘atsosod aumntiosdnoospur yuowelduioo “q “anep ‘yenjoyou auinuosd 1 uout9, dao ‘aro ‘atsasod owmnuoudyreuttuouord nquie“e "yuns “s0anyny ‘prion 2010u spy v-4 "WEY LOVE pIMpOS ar MAY “ay BVeHUaPIAE BIO “GE poaay Teanep Jeanursqns inqene/anep “TBAROYoN aunuoid ‘waniuod jeurwrouord ynquyeyaxeugdop ap Arresysuowlep aumuoid ‘JeantuoS yeanuesqns imquie/antued ‘anueisqns -9 Speanmo8 yeumouosd mnqine/anma8 yeanoyoU sunuoad ‘feanep jeurwrouord ynquye/anep ‘orenredop op apesisuoutop aumnuoid ‘eAnep [eanuMsqns InquIe/anep ‘Anumsqns “¢ anes jeururouosd angineyaniuad ‘Ignoysu sunuosd ‘iorpur routa;dwioo/anep ‘qnrensuourep aumnuord ‘joanpur rweurajdwooyatyep ‘AnuBIsgns e onroRqUls 1$ /G0[0js0U uns ;wPaAEDLLO a/aditu Ny [BIOPE aun ny ‘agsvou xojarasupid avy’ ‘ny uy JeIUAGNS \mUBAND “gE “aneuruiou ‘njdyonzed ey aqroa midn{nut Aneorpaid aumu + anejndos qiaajjeuruiou yeorpasd un “p ‘POUBLIBID op BUNS 3IS8] ne 1! ene ee ee ‘aneznon ‘asiz-nudoud aanyoafpe snidataur apvoypaad auinu + anginiton qranjjeuruou worpasd waa ‘ased wzayep ‘aueotpard qreaytoqiaa qooipard mn “q : ‘vassed wzayeip ew] aquo, ‘raiqgns soxee inion no eaop 1 ‘oeqion aopad aoe one oupe 1 ng ma pr ese} Lg ae ‘auinqos rape “p . : " jweIsqns/pour ap jesluwistunaito ywaLuayd.uod us onizodaul ap yepasoud anwp “anueisqns/atsaou09 yetluystnodr9 wauta|duzoa “7 wt arfrzodaxd 2p yepaoaid aLyep ‘atyreysqns/euotirzodaid eanupisqns ingzne “| uy anep ‘osouiuarayp ap anensuotlap atinuozd ‘PeOpUL MOUO|CLIOD + ANeznoR ‘ARROITTeD Anoolpe;teatoalpe mute > “p'€ ur o1frzodaad no anep ue }Sqns/pous op jrrjuRyswNDII9 uoWIa}dwI09“z Uy atfizodoud a i no AN nuEISANS/EARYPTwARMISGNS gH "| ul angp AAueIseemer TS juatuayduroo + yBansafpe inquie/ateznoe ‘auwort|eo Al alpe -q ‘waHizodaxd ap repoderd anyep“Teuoriyzodaid yearyasrsqns wiquaye-e° | {tp 290m moroaday 010) now mages xesOED ¢ mpucn ed JoURId seo sont no MSoQI07 ¢ -ap08 wonLErdorse sesjuos woMs ty Inpfo BS Z "yBIINID> aeAyUOD jnsUIS ai MISe>D Imoupang 1 :uy ayeluoprrs 2usos najuad eio0109 ttinjos aB1y -9¢ Teanueysqns ynun 9§ yeanoafpe mnque un rewinerp : snizuruad ‘aneorpaid QHOAyTUGIOA INQUE un ‘AnEZnoe ‘ALUESqnsyfeuoritzodeid Teanoeieqne Inqune un ‘aLreasuoUap feurLuOUOLd ANoalpe/TeAroalpe inquyE un “9 7 tnyzunuag ‘quaa/jequan mop ‘anensuoUop [euTWOUOId Anoalpe/eAnoatpe inquIe un q ‘anwzuge ‘eanueysqns/a|puorizodard 4 leANUEISqns angie gop “jepiooe nrzUNIO’ Up Tau coos {8 Anensuouisp [euwouosd anoafpe/sfeansalpe ayiquie yop “e WORD “M2 apupdoBups 19 aysuusad ap aoan aay :tujunua Use $e PO aS ea] Pau Dumitru Ticleanu b.locutiune conjunctionalé subordonatoare, introduce o circumstantial de timp; c. atribut adjectivel/adjectiv relativ, acuzativ + complement circumstantial de timp/substantiv, acuzativ cu prepozitie; 4. atribut adjectival/adjectiv interogativ, acuzativ/complement indirect! substantiv, acuzativ cu prepozitie 42, Predicatul nominal al primei propozitii din: Lwerw yrednic de vézut e cdnd vin sé-si ia lipovenii... este a. de vizut; b. vrednic ¢; c.lueru e; . propozitia a doua are rol de nume predicativ al verbului copulativ e. 43. Constructia marcatd in: Multe sunt de fticut si pusine de vorbit, daci e cu cine te infelege. e interpretatd corect in varianta: a, verb copulativ + nume predicativ(te infelege) ~ verb, inti iateza reflexiva + complement indirect/pronume relativ, acuzativ; ’. verb predicativ/predicat verbal + complement indirect/pronume relativ, acuzativ + subiect/verb predicatiy, infinitiv, prezent, diateza reflexiva(constructie infinitivalé relativ c. verb copulativ + proporitie predicativa aleatuits din pronume relativ, acuzativ/complement indirect + predicat verbal/verb predicativ, indicativ, prezent, diateza reflexiva 4. alti interpretare 44, in enunturile: J leri, frig si cea. 2 Azi soare, dar frig. 3 Nua plecat tata, ci fratele, aver: . 4. subiect multiplu in 1, subiecte simple in propozitii coordonate adversativ (se repetd verbul — predicat verbal) in 2,3; . subiecte multiple: coordonate copulativ in’ I si coordonate adversativ in?, ¢. propozifii fara subiect 1, subiecte multiple in 2,3 45. Cuvintele subliniate in: 1 Dupii ce méntuim de biut..ni se aduce alta 2 Sine punem la invitat. 3 Este atat de stiut cii e un fanfaron. 4 E de regretat de fofi cd un asifel de tandr gandeste aga. sunt ‘a. verb predicativ, modul supin cu funefiile de: complement indirect fn 1,2, nume predicativ in 3,4; 110 Teste-grilé de gramatica Fie teeter eee Ree ENE TGV Os (vr Ticd UAE EE b. verb predicativ la modul supin cu functia sintacticd de complement direct mplement 2 $i predicat in 3, ©. verb predicativ la modul supin, avind funetii sintactice de: complement direct in 1, complement indirect in 2, nume predicativ in 4, verb la modul participiu in structura diatezei pasive, indicativ, prezent formeazii predicatul verbal impersonal cu auxiliarul este in 3, d. verbe predicative la modul supin, avand funcfia sintactick de complement direct in], complement indirect in 2, nume predicativ i 4, verb la participiu/nume predicativ, formeaz’ predicatul nominal impersonal cu verbul copulativ este. 46. Structura subliniata in; Asa c& ieri e mAine/$i clipele se-nourea desprinse de sitag este analizaté corect in varianta a. complement circumstantial de timp/adverb de timp + predicat nominal/verb copulativ + nume predicativ — adverb de timp; b. subiect/ndverb de timp substantivizat + predicat nominal/verb copulativ + nume predicativ ~ adverb de timp substantivizat; ©. complement circumstantial de timp/adverb de timp + predicat nominal/verb copulativ + nume predicativ/substantiv provenit prin conversiune. 47.1 Primul cuvant din: J Clar cd tandrul acela se comporta grobian. 2 Bineinjeles ca nu poate fi acceptat de oamenii de bun-sim}. 3 Sigur fi mu ne reprezinta. est: a. nume predicativ cu verb copulativ eliptic/adverb provenit prin conversiune in 1,3, predicat verbal/adverb predicativ in 2; . nume predicativ cu verbul copulat conversiune; ¢. predicate verbale/verbe predicative; 4. nume predicativ/adverb provenit prin conversiune in 1, predicat verbal/adverb predicativ in 2, nume predicativ/adjectiv calificativ, nominativ tn 3 it prin 48, Alege interpretarea corecta pentru constructile marcate in: Fiindu-i dor de casa gi fiind atdt de iubita de ai sai, a hotdrat si revind aic a. complement circumstantial de cauza/verb copulatiy, gerunziu + ume predicativ/substantiv, nominativ; complement circumstantial de cauzi/verb auniliar+ verb la participiu, modul gerunziu, diateza pasivi; m1 Seatsoou0o ep naw nypsoud ap 19 yno0aa ayf vanpuys 18 vat iyzod uray J-B9 3/)n4910 PONBUBIB op BUB-OISAL Zu ee eee raMIp vanojduios wieuopiogns 0 “guoprout Bp ‘poanpur wanajduos Jduto9 greuopsogns o 1 yoestpun oud 8 open ‘ojoautp 2anaydutos ayeuoproqns iyzodoud enop yisrxa -q vioanpur weUoprogns 0 “o/ed Je qoApe 4 pjuanes jor Enyyamojeuoprogas aifounftoo “> ‘atrwoppaud Sumuyanefar qioape + o190 Jareoreuopsogns atjountoo “q ‘S0| 9p jeuesuma.t9 juawo|diwoojaryejox qionpe-e 12 ap a1onau Da apun mpape Mason D-u apuy) :2[>1XeIuOD Wt 39 DUN TMHIBARL) ‘ge STG Dumitru Ticleanes ¢. cireumstaniald de mod, atributiva; d. completiva indirecti, atributiva. za: Macesui cel mai negru te miri de-a inflorit. avem: cel mai negru,..de-a inflorit = o completiva indirect; b. propozitia principal’: Macegul cel mai negru te mi completiva indirectd de-a inflorit; . ¢. propozitia principali: te miri gi circumstantiala de cauzi: Micegul cel mai negru...de-a inflorit. si 59. In fraza: Mu stiu ce-mi vine: Ay mdnca din fietecine. gisim: a. doua principale si o completiva direct; ».o principald, o completiva directd si o apozitiva; c. o principal regent’, 0 completiva direct’ si 0 principala independent’, 4. alte tipuri de propo: 60. A doua propozitie din: Ai fost facut sd-ti creezi propriul destin. este: a. 0 circumstantial de scop; ial de cauza; c. 0 completiva indirect; d. 0 predicativa, Raspunsuri: T-a, 2c; 3+e; 4-0; Sed; 6-bs 7-45 8-05 9-¢; 10-2; 16-b; 17-¢; 18-c; 19-¢; 20-a, 21-b; 22. 29-4; 30- 42-c; 43. 95-b; 56: 57-4; 58-a; 59-b; 60-c. Teste-grilé de gramatica —————________lestecoritt de gramatica Testul 9 1. Litera e noteazA ih cuvintele / episod, 2 ea, 3 era(vb) ummatoarcle sunete: a. vocala e; b. vocala e, semivocala c. sunetele ie in 1,3, semivocala i i d. vocala e, semivocala e, sunetele ie. 2. in cuvantul gheisi sunt: a. doua consoane, doua vocale(e si 4), 0 semivocala i si o litera ajutatoare hy b. trei consoane, trei vocale(e,ii); ¢. dou consoane, doua vocale(i si), doua litre ajutatoare(e si h); d. dou’ consoane gi trei vocale(e,i,i). 3. In enun(ul: Oricine és iubeste propriii-i copii. vocala i apare: a. de ase ori; b, de cinci oris c. de patru ori(cine, propriii, copii); 4d, de sapte ori. 4, Sunetul i are trei valori fonetice in enuntul: a. Copiii se joaci, b. Ai doi ©. Vezi initiala mare. 4. Ai flori de trandafir. 5. Se despart conform reg cuvintele din seria: intr-insul, bundistare, sav 6, preelectoral, transgresa, punctuati © jertfa, acuareli, declar, intreaba. 4. taxi, imbdcsi, aspreala, poet, submultiplu, r morfologice si a celor ortografice lic, subordine; doind; 6, Sunt monosilabice toate cuvintele din seria: 4. albi(adj), schiopi, streang, seif 4. albi(vo), seici, unghi, iei(Subst), spargi; ©. bie, whisky, stramti, sleau, single; 4. bie(ffsic), ciao, seif, serpi, spray 114 G08] ae eee areeaneearione ‘rounut sofow romans ‘10Lt0))n 4o}a}UD "e caanoalpe djoseoygaim sanpjiodas ap nes aaneseduros op woop! wHvoo AN “LL souane oq Luadns soupy iysaanars iau3 “pannopn ‘jupyodua ‘soumas ‘apadas “e 198 up a|aanyoo{pe 9120) AqIOApE {IAS 10d “9 ‘pin dpuoag— Suoyeynipinug— ; n -punpyn-Apunp ‘imqiapymn-kétap i qaing oyejnonse foutiog 18 afafuausop aun e] opyMynunadeay eorpuy “CT -gUNIyEsD BIRy 2I9% un“ neutad reuana “9 ‘syaunyoqu “q, ‘ywor ryoa109 1yje18 ne ‘dosdoy “yo0e poy ‘yorqp.0%y unapandnoy ‘uodooyyo08 ‘dn-yord :ajawistBojoau anwIp 28D “TT munya 8 you nunoru“p wojndes yo 18 voynued ye “eoyrouy (e yeu 9 em Senop ajeurud reumu -q, S2780) "e farwo8ta uy ajauuiow ap arejdaooe afaquie “wreqi| ayienies ap tans ayeraprstoo ung ‘wawnpumump 2 yo1epanuyy spiazanuy 9 ‘atapuiadanuyaiapursdassuy ¢ ‘Joouysoauy p ‘ailorodsooun /eosodsonus § ‘soifjona g ‘ayajousianjaroy | “2jaraIqnp nep 2g “|L “ suuajp omusano “Ey orumuored yoodsv no pworxey nyc “¢*y aresoM] ayvos ‘euoildo ayueuea “2118 11'01'6'8'L'9's'y aottmuosd tysatod “p ‘wrer9yyuquut{ ap aywidaooe ajaquare “wiogyy a ‘ormsay aque eA “q ‘onunruoaed yoadse no afearxay tyoauad “e smuuizosdar ponlompio gy ‘vzif vyosasf vg Saqpeysoing [1 ‘naisoqnpypmussoqqn gy ‘Daajas vymjotau dD Hooiunuod/adeoquniuod g ‘atinsjuasuoxyainauasuod 1 ‘gunpstaseod Laisuuciad 9 “auioxyfasoryf ¢ “arsofyno0f p ‘wnoudoundjondound g Posdfoar 7 "vpansoasypBiaxoos ¢ ayuiano ap aqnyoaieg “Ot wa uomnnsou ‘tuosoult ‘9 ‘a}o0ud ‘Solouipasgou “upBod “p Supnia so1wasouna soynys ‘uvarupuipd ‘asowy ‘9304 "9 Pomuauvsovs ‘pqpjorsu ‘yqiSuppu “q ‘aupfs ‘wap "nuove “B shuns uryoad mj ajauumuoyry “6 (PRqADAS uDsasoquroU YsouD ‘soayayd “9 ‘aardoud ‘ys0f-p ‘so1puds ‘sonssof-9 ‘somdwos ‘soxn “q sosasoipqups ‘ansaf 0 ‘gUUPOSUL SOIPHSEY [MUBAN “g ‘auido ‘ayivsapysuoe ‘piuinzgrya ‘atatvaudo ‘p Sajotu ‘avaddoatidl ‘atidaaiad ‘ataysoouns ‘2 furns ‘onimapue ‘aysen ‘ans ‘oulotuaofias 9 ‘auaSajaiuy ‘ouniios ‘prozapnt ‘asipuv8 ‘Jano ‘plunsuoa D ‘ma|dutioo vues wip 9]ao Kens ejuNSoUnd myayuyand ajourTUOUIG *L oeweI ap BUB-o1s9L nue maaan Dumitru Ticleanu 18, Contine numai substantive de genul masculin seria de cuvinte: a. picolo, vankeu, musefel, whig, ianuarie, re, patru, B; b. pick-up, lobby, software, skate; ©. curaj, fotbal, crivay, var, aur; masculin; d. beizadea, calfa, ordonangé, paria. 19, Doar substantive feminine se gisesc in seria: a. aftershave, b-uri, cornflakes, replay; b. cinste, marti, oind, mass-media, laudatio: ¢. or, lan, corrigenda, feminism, marginalia; 4. afizali, ora(planta), ueigé-I roaca, tortellini. 20, Se dau perechile de substantive: cristale/cristaluri, etimine/ ciminuri disji/date, curentiveurente, difucoare/difuzori. Acestea reprezinti: 2. variante opfionale de m ferentieri lexicale; b. variante literare cu gemuri diferite specializate pentru sensuri diferite; c. variante de numir, desinenfele repartizindu-se pe sensuri (omonime parfiale); d. variante de numar, una dintre ele cu o anumiti forma, . substantive cu forme multiple de plural ind admis in expresii fixate 21. Perechile de substantive: chipie/chipiuri, tuneluri/tunele, anteturi/ antete, niveluri/nivele, canafi/canafuri, cocoloase/cocolosi, arboretil arborete, maratomuri /maratoane sunt: 4, variante de numar din care numai una este literara; ». variante optionale, ambele forme sunt admise in norma, far diferentieri lexicale; c. forme de plural repartizate pe sensuri(omonime parfiale); d. forme de plural, desinenta pundnd in evidenf& sensul(paronime). 22. Fie substantivele: arborele, arcadele, unghia, ridichea, mingea, sandaua, graurul, mangoul, muchia. Au forme articulate cu articol hotirat corecte: a. toate; b. niciunul c. numai primul, af doilea, al patrulea; d. toate, eu exceptia al patrulea si al saptelea, 118 Teste-grila de gramatica —__lste-grité de gramatioa 23. Seria care contine numai forme corecte de genitiv-dativ, singular articulat/nearticulat este: najii, gutuii, mindret inii(medicament), zibavei/zabavii, gilustei/ ¢, carabiei/coribici, vrabii/vrabiei, prapistii/prapastci, silcii/sal sinii/saniei, ideiifide d. ambasadoarei, serisori gif, laturei , lipitorii, ghicitoarei(persoand), papus 24. Cuvintele pesemne, delegar, inceatd, ordnduialé pot avea: a, perechi omografe; b. perechi omonimice; ¢. perechi omofone; 4. perechi omografe si omofone 25. Dintre cuvintele: fasung, miriste, Mesia, mijloc/mijlac, caro, comando, migariti/migarita, dactorisé, prevedere sunt accentuate conform normelor actuale: a, numai substantivele comune; b, numai al patrulea, al cincilea si al sasclea; . numai primul, al doilea si ultim d. toate, 26. in formularile: Umbli cale lungd. Brau impresurati din toate pirfile, J-a dat cinci euro. S-au infeles pe drum. Era ingrijorat de acestia Fereastra a fost inchisé ce rafala de vant. Asteme-te drumului, murgule! ayem tipuri de complemente: a. direct, de mod, cantitativ, de timp, de cauza, indirect; b. de locinterfereazi cu circumstanfialul cantitativ), de loc (interfereazi cu circumstantialul de mod), direct(interfereaz cu cel cantitativ), de loc(interfereazi cu cel de timp), complement circumstantial de cauza, de agent, de loc; . direct inter, de mod, direct, de loc, de cauzi, de agent, indirect, 27. Formele evidengiate in: 1 Dupa-amiaza aceasta a plouat. 2 Mergem inpare dupi-amiaza, 3 Mersul pe jos dup3-amiaza e sandtos. 4 Dupi- amiezile sunt insorite. 5 Dupi-amiezile ma odihnesc. sunt: a. substantive in 1,4, adverbe compuse de timp in 2,3,5; b, substantive in 1,3,4, adverbe de timp compus in 3,5; ¢. substantive in 1,3, locu{iuni adverbiale in 2,4,5. 1 cere eect

You might also like