SERIA ,ADEVAR SI LIBERTATE” ABUZUL SPERANTA SI VINDECARE PENTRU CEI ABUZATL, meABUZUL SPERANTA SI VINDECARE PENTRU CEI ABUZATI Multi crestini poarté amprenta ranilor provocate de abuzul fizic, oor eens CMH etm mod MOC Mente mauCie me este marcata de confuzie si de teama ca vor fi respinsi sau abuzati din nou. Un sentiment de vid ii face pe multi sa traiasca, din aceasta cauza, o viata fara speranta. Daca esti afectat de urmarile vreunui abuz, indiferent de natura acestuia, cartea de fata te va ajuta sa-ti intelegi propriile tipare ey neg ete CMM AMR ¢)1(ecMe COUT MB Tet ecmE: LEAT MEN (ola ac) modificat raportarea la Dumnezeu si la ceilalti. Pasii practici spre obtinerea libertatii, descrisi in carte, te vor ajuta sai gasesti drumul spre refacere gi vindecare, redandu-ti speranta necesara Poem emo eto eome een me RUC mes Cartea aduce cu sine, de asemenea, aspecte profunde gsi o intelegere de mare finete asupra acestei problematici, atat de Seema Oe Cee ene oe omc R eT RCE ence mijloceascd vindecarea plina de har gi de dragoste pe care Dumnezeu o da oamenilor raniti si zdrobiti. A move € ] s si fi par din seria ,Adevar gsi libertate”, care are la baza bine- cunoscutele cursuri ale programului de ucenicizare gi slujire prin rugaciune, oferite de Ellel Ministries International. URA ELPISDespre Ellel Ministries Viziunea Ellel Ministries este o organizatie misionara cregtina nondenominationala, cu viziunea de a oferi resurse gi de a echipa Biserica, primindu-i bine pe oameni, invatandu-i despre imparatia lui Dumnezeu gi vindecandu-i pe cei care au nevoie de vindecare (Luca 9:11). Misiunea Misiunea noastra este aceea de a indeplini viziunea mai sus prezentata in intreaga lume, pe masura ce Dumnezeu ne deschide oportunitati, in conformitate cu Marea Trimitere gi cu chemarea Bisericii de a proclama {mparatia lui Dumnezeu prin predicarea vestii bune, vindecarea celor cu inima zdrobita si eliberarea captivilor. Prin urmare, suntem dedicati evanghelizarii, vindecarii, eliberarii, ucenicizarii gi instruirii. Versetele specifice pe care se bazeazi misiunea noastra sunt: Isaia 61:1-7; Matei 28:18-20; Luca 9:1-2; 9:11; Efeseni 4:12 si 2 Timotei 2:2. Bazele credintei Dumnezeu este Trinitate. Dumnezeu Tatil ii iubeste pe toti oamenii. Dumnezeu Fiul, Isus Cristos, este Salvator si Vindecator, Domn si Rege. Dumnezeu Duhul Sfant locuieste in crestini gi imparte puterea dinamica, prin care acegtia pot continua lucrarea lui Hristos. Biblia este autoritatea inspirata in mod divin in ce priveste credinta, doctrina gi conduita, precum si baza pentru invatatura. Pentru informatii suplimentare Vizitati site-ul wwweellelministries.org in care veti gasi informatii la zi despre lucrarea internationala Ellel Ministries. ELLEL MINISTRIES SERIA , ADEVAR SI LIBERTATE” ABUZUL SPERANTA SI VINDECARE PENTRU CEI ABUZATI PAUL SI LIZ GRIFFIN Editura ElpisDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei GRIFFIN, PAUL Abuzul : speranta gi vindecare pentru cei abuzati / Paul si Liz Griffin ; trad.: Lucia Cadar ; ed.: Mihaela Moza. - Oradea : Flpis, 2010 ISBN 978-973-88822-8-7 1. Griffin, Liz WL. Cadar, Lucia (trad.) UL. Moza, Mihaela (ed.) 316.613.43:2 Abuzul: Speranja gi vindecare pentru cei abuzagi © Copyright 2007, 2010 Ellel Ministries Limited, Titlul original HOPE AND HEALING FOR THE ABUSED ‘Traducerea in limba romané este publicatd cu permisiunea Soverign World Lid PO Box 784 Ellel, Lancaster LAL 9DA United Kingdom wwwsovereignworld.com All rights reserved. Toate versetele citate, cu exceptia locuritor precizate, sunt luate din Biblia cu explicafii, traducerea D. Cornilescu, edijia a V-a, apdrula in 1998, tiparita de organizatia Christian Aid Ministries, $.U.A. Toate exemplele folosite in aceasta carte sunt reale, ins numele gi detaliile incidentale au fost modificate pentru a pastra confidentialitatea persoanclor implicate. Copyright 2010 Editura Elpis, Oradea, Romania Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Editurii Elpis. Toate drepturile sunt rezervate. Nicio parte a acestei publicatii nu poate fi reprodusa, stocati fntr-un sistem de regasire sau transmisa, sub nicio forma saw prin niciun mijloc electronic, mecanic, fotocopiere, inregistrare, frd permisiunea prealabila a editorului, Scurte extrase pot fi folosite in scopul recenzarii. Design-ul copertii Andy ‘Taylor, ,.Ellel Ministries” ‘Traducerea: Lucia Cadar Editarea: Mihaela Moza Corectura: Sanda Sindulescu, Dorina Voin Tehnoredactarea: Bugen Budea ISBN 978-973-88822-8-7 Vizitati site-ul www.edituraelpis.ro Scrieti-ne la adresa e-mail: elpis@edituraelpis.r0 St. Horea nr. 2, Oradea, jud. Bihor, Cod postal: 410080; Tel/fax: 0359.802.318; 0730.50.80.73 Despre autori Timp de 20 de ani, Paul gi Liz au locuit ca expatriati in Africa de Sud, Bahrain gi Japonia. in aceasta perioada Paul gi-a urmat cariera de inginer chimist intr-o companie inter- nationala de petrol, iar Liz, a carei profesie de baza era aceea de invatatoare, a fost mama cu norma intreaga pentru cei doi copii ai lor, dar in acelagi timp s-a implicat in multe activitati crestine gi a facut voluntariat intr-un serviciu de consiliere prin telefon. O dorin{a crescanda de a-L sluji pe Dumnezeu I-a indemnat pe Paul sa demisioneze gi sa se inscrie in Anglia la un colegiu biblic de 3 ani. Au inceput sa se implice in organizatia Ellel Ministries in 1991, facand parte din echipa de slujire. in 1995 ei s-au alaturat pe deplin echipei de la centrul Ellel Grange. Paul este membru in conducerea executiva si amandoi, atat Paul, cat si Liz, predau gi slujesc celor care cauta vindecare in vietile lor. De aceeasi autor Mania ... Cum ii faci fata?Cuprins Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Anexa Guvantinainte o3 2.2: smwmmai ss seumas 9 Prefaté. <<<: cceessicsssowemascs steam i Nu aga a vrut Dumnezeu............. 15 Puterea cuvintelor.. . Controlati emotional................- 30 Deceptionati de pastori............... 34 Loviti pe dinauntru gi pe dinafara...... 43 Folositi in mod ruginos.............45 51 inlantuiti de trecut ................-- 62 Tatal Caruia fi pasa . . 79 Eliberarea durerii emotionale.......... 88 Speranta si vindecare ................ 96 Traieste liber! 0.00.0... 0... eee eee 108 Versete biblice de incurajare.......... 113Cuvant inainte N-am sa uit niciodata ziua cand m-am rugat pentru prima oara cu o persoana care suferise un abuz. Au fost multe etape critice in dezvoltarea viziunii din care a rezultat lucrarea Ellel Ministries, dar pentru mine aceasta a fost una dintre cele mai semnificative. Mi s-a cerut sa ajut o doamna foarte nefericita - o doamn a carei nefericire aveam sa descopar cd provenea dintr-un abuz sexual. Pe vremea aceea eram necunoscator in privinta frecventei abuzurilor de tot felul care exista in societate, atat in randul femeilor, cat si al barbatilor. Eram si mai nestiutor in ce priveste cumplitele dureri prin care treceau cei care sufereau vreun abuz. $i am fost socat sa descopar ca aceasta era o problema serioasa gi in cadrul Bisericii. Au trecut mai bine de 30 de ani de cand am constientizat pentru prima data aceasta problema. Gi in tot acest timp am fost privilegiati sa descoperim multe chei care pot deschide usi spre libertate si spre vindecare. Pentru unii, chiar si vindecarea este un drum anevoios de urmat, deoarece s-au luptat cu probleme legate de iertare. Am plans alaturi de cei care au fost abuzati de oamenii in care s-au gandit ca pot avea incredere. Uneori impartageam mania lor datorita consecintelor pe care le-au suferit din cauza altora. Totusi, in mijlocul acestui tumult, am vazut si am simtit mana lui Dumnezeu indrepténdu-se in modul cel mai frumos gi poate cel mai extraordinar inspre cei care suferd. Intr-adevar, Isus vine sa-i vindece pe cei cu inima zdrobita. Mila Lui nu cunoaste limite. Unii dintre aceia care au mers10 Speranid gi vindecare pentru cei abuzali pe aceasta cale a vindecarii au devenit activi in viata spirituala gi in slujire, intrucat au trait realitatea faptului ca Isus chiar vindeca gi in zilele noastre! Ma rog ca in timp ce cititi cartea cu adevarat folositoare a lui Paul si Liz Griffin, scrisa dupa multi ani de experienta, ncepeti sd intelegeti de ce, pentru cei care au suferit in acest fel, viaja seaman uneori cu un camp de batélie. Pasii spre libertate sunt cheile ce le vor ajuta pe victimele care au suferit abuzuri in trecut s4-si continue drumul spre o vin- decare profunda si de durata, dar sunt si unelte valoroase pentru cei care cauta sa-i ajute pe alli. Imi doresc ca aceasta carte s4 fie o adevarata bine- cuvantare pe masura ce descoperiti in paginile ei incurajare si speranta pe drumul spre vindecare ~ atat pentru voi ingiva, cat si pentru alti. Peter Horrobin Director international al Ellel Ministries Prefata Am stat rabdatori privind si agteptand, in timp ce Margareta, tandra care stdtea in fata noastra, rasucea nelinistita o batista intre degete. isi tinea capul plecat gi abia daca ne privea. Discursul ei era intrerupt de lungi perioade de tacere, dar ea nu parea sa-si dea seama de asta. Pentru ea sA spuna ceva cat de cat era foarte dificil. Nu-si mai destainuise povestea la nimeni, iar noi ii eram relativ niste straini, pe care ii intalnise doar in seara precedenta. Se lupta sa se hotarascé dacé putea avea incredere in noi sau nu. J-ar asculta oare povestea acest cuplu si apoi ar respinge-o, daca ea le-ar spune ce facuse? Majoritatea oamenilor din viata ei, in care ea crezuse in trecut, s-au dovedit nedemni de incredere si au dezamagit-o intr-un fel sau altul. Margareta gi-a iubit bunicul gia avut incredere in el pana in momentul in care el a inceput s-o atinga in mod nepotrivit pe cand ea avea gapte ani. E doar un joc, obignuia el sa spund - un secret intre ei doi, si nimeni nu trebuie sa gtie vreodata de acest lucru, ori ea va fi pedepsita gi alungata de acasd. Era confuza deoarece ii placea atentia cu care el o cocologea, dar adanc in sufletul ei stia cé in ceea ce faceau ei impreuna ceva nu era bine. La varsta de 14 ania descoperit ca era insarcinata, dar nu a indraznit s4-i spuna nimic mamei sale. Nu stia daca o va crede sau nu. Chiar daca ar fi crezut-o, Mami ar fi fost devastata sa afle ceea ce tatal ei ii facuse propriei nepoate. Bunicul a platit ca ea sa facd avort, dar a trebuit sa-i spuna doctorului cd se culcase cu prietenul ei, care a 412 Speran{id gi vindecare pentru cei abuza{i parasit-o in momentul cand ea i-a spus despre sarcind. Nu doar ca era furioasd pentru cd nu spusese adevarul, dar se simtea vinovata ca facuse avort, si toate astea se adaugau la toata povara de vinovatie gi rusine pe care ea era obligata si 0 poarte. Margareta fusese abuzaté o perioada lunga gsi con- secintele acestui fapt i-au afectat profund fiecare parte a in{ei sale. Se simtea fara valoare gi se detesta pe sine. Se gandise adesea la sinucidere. Nu putea sa aiba incredere in nimeni gi, pentru ea, Dumnezeu parea sa fie departe. Avea putini prieteni gi ii era extrem de greu sa lege relatii. Pentru cineva din afara, parea o persoana timida, linistita, care poate prefera pur gi simplu propria companie. Cu toate acestea, pe dinduntru era chin si confuzie — un amalgam de ganduri gi de emotii pe care Margareta nu le putea lesne identifica sau explica, dar care o tineau prizoniera intr-o viata fara liniste. Povestea Margaretei nu este una neobisnuita. Lupte similare cu acelea pe care ea le-a trait se intampla la multe alte victime ale abuzului. Poate cd abuzul tau nu s-a derulat pe o perioada atat de indelungata ca si in cazul Margaretei. Poate ca a fost sub forma unei manipulari spirituale sau a fost un abuz fizic. Este posibil s4 fi fost un abuz mental, emotional sau verbal. Multe consecinte totusi vor fi asema- natoare cu cele traite de Margareta. Cand am inceput prima data s ne rugam gi sa le stujim oamenilor la Ellel Ministries, am ramas surpringi sa descoperim cat de multi dintre ei fusesera supusi vreunei forme de abuz in viata. Acum nu mai suntem surpringi. Este posibil sa intélnim in fiecare saptamané la bisericd chipuri vesele gi aparent lipsite de griji, dar multi oameni din spatele acelor fete ar putea s4 ne spuna intamplari despre abuz. Ei au experiente pe care incearca sa le uite sau despre care nu vor sa vorbeasca, dar, cu toate acestea, ele le influenteaza inca vietile gi fi impiedica sa trdiascd viata din belsug pe care Isus a venit s-o aduca. Am scris aceasta carte pentru toti oamenii acestia, ca sa le impartagi adevarurile pe care Dumnezeu ni le-a aratat la Prefaja 13 Ellel Ministries. Credem ca aceasta carte ii va incuraja pe cei care au fost abuzati intr-un fel sau altul sa stie ca Isus vrea sa aduca vindecare in vietile lor. Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, céci Domnul M-a uns st aduc vesti bune celor nenorociti: El M-a trimis si vindec pe cei cu inima zdrobita, sa vestesc robilor slobuzenia, gi prinsilor de rézboi izbitviren; sd vestesc un an de indurare al Domnului gio zi de rizbunare a Dumnezeului nostru; si mangai pe tofi cei intristati; s@ dau celor intristati din Sion, si le dau 0 cunund impiriteascd in loc de cenusi, un untdelemn de bucurie in locul plansului, o hainit de lauda in locul unui dul mahnit. (Isaia 61:1-3) Avem credinta ca aceasta carte va aduce intelegere acolo unde este confuzie gi libertate pentru cei care sunt prizo- nieri ai trecutului. Ne rugam ca ea sa aduca pace acolo unde este neliniste, speranta acolo unde este disperare gi vinde- care pentru cei oprimati gi cu inima zdrobita. Paul si Liz Griffin ianuarie 2007Nu asa a vrut Dumnezeu Deschide azi orice cotidian gi titlurile vor anunta intéamplari reale despre abuz din lumea intreaga si din toate straturile societatii — relatari despre traficul de copii din Orientul indepartat, prizonieri abuzati in lagarele de concentrare, violente puternice provocate de fanii de fotbal bauti, pacienti din ospicii molestati sexual, escroci care ingeala buna-credinté a pensionarilor batrani, si chiar slujitori ai religiei implicati in scandaluri sexuale sordide cu membri vulnerabili din congregatia lor. Este foarte limpede ca trim intr-o societate in care oamenii isi trateazd semenii nu aga cum a intentionat Dumnezeu. ‘fn schimb, traim intr-o societate in care preamirirea sinelui si multumirea de sine sunt puternicele forte motrice din viata multora. Astfel de oameni isi satisfac in mod egoist propriile dorinte, fiind nepasatori fata de durerea si mahnirea pe care le provoaca altora. ‘Traim intr-o societate in care abuzul fizic, emotional, verbal, spiritual, rasial si sexual lipseste rareori din rubrica de stiri. Aceasta societate este reflectata in povestirile celor pe care i-am consiliat gi alaturi de care ne-am rugat de-a lungul anilor. Cum definesti abuzul? Definim abuzul ca fiind folosirea gregité sau nepotrivita a ceva sau a cuiva. Inseamna sa ne folosim de altii, fara 1516 Speranta gi vindecare pentru cei abuzafi consimtamantul lor sau fara ca ei si inteleagd ce li se intampla, pentru realizarea propriilor noastre scopuri. inseamna a trata o alta persoana ca pe un obiect, si nu ca pe © persoana. Inseamna sa ridiculizam, s4 rusinam sau sa-l ranim pe semenul nostru prin cuvintele si actiunile noastre. Abuzul implicd folosirea gresitd a relatiilor. inseamna sa desconsideri drepturile celorlalti de a fi tratati cu demnitate. Abuzul nu tine cont de vointa celuilalt gi ignora faptul ca altii incearca sa spuna ,nu”. fi manipuleaza pana cand simt ca nu au de ales decat s& spuna ,,da“. Tata ce ne-a impartasit public o doamna la un curs de instruire, intr-unul din centrele noastre: ,Cand am fost copil, limitele mele umane mi-au fost calcate in picioare de catre oameni. Ca urmare, am fost pasiva toata viata mea si am suferit de oboseala cronicé multi ani. Acum mi-am dat seama ca trebuie sa fiu activa in vindecarea mea si sa ma dezic de orice cap de pod al dusmanului din viata mea. Sunt foarte entuziasmata de ceea ce am invatat la acest curs.” Ne rugam cu multe persoane care au fost abuzate, de care s-a profitat sau care au fost tradate. in aceasta carte vrem sa explora cateva din cdile prin care s-a ajuns aici si, in acelagi timp, vrem sa aducem speranta si indrumare spre vindecare tuturor celor care au suferit vreun abuz. Primele capitole descriu cateva din multele tipuri de abuzuri cu care se pot intalni oamenii. Urmatoarea sectiune se ocupa de modurile prin care noi, ca fiinte umane, avem tendin{a sa raspundem la abuz. Ultimele capitole arata ceea ce se intampla in domeniul spiritual si cum Isus aduce speranta si vindecare. Abuz in familie gi intre prieteni Abuzul poate avea loc intre prieteni. Toti ne dorim sa fim acceptati gi nu ne place durerea de a fi respingi. Dorinta de a fi acceptati ne poate face vulnerabili la presiunea de grup. Aceasta presiune ne poate impinge sa facem lucruri pe care am dori mai degraba s4 nu le facem. Decat sa infruntam Nu asa a vrut Dumnezeu 17 respingerea sau excluderea din grup, preferam sé permitem s4 ni se incalce vointa si putem ajunge la alegeri pacatoase. De exemplu, unii oameni ar putea sa li se alature prie- tenilor ridiculizand, intimidand gi abuzand o persoana care asuparat un alt membru al grupului. Pentru a face parte din grup cineva poate chiar participa la ceremoniile de iniliere ale grupului, care includ practici sexuale abuzive. Abuzul poate avea loc in familie. Poate fi vorba de abuzul sexual al copiilor de catre p&rinti, parinti vitregi sau bunici. Uneori astfel de abuzuri pot fi comise de frati sau surori mai mari, de veri sau alte rude. Multi din cei ce vin la noi céutand ajutor au experimentat forme ale abuzului sexual din partea unor rude apropiate. Abuzul in cadrul familiei poate aparea prin controlul sau manipularea exercitata de soacra. Trist, dar unele mame nu sunt deloc doritoare sa-i elibereze cu adevarat din punct de vedere emotional pe copiii lor adulti si sa le dea drumul, nici macar dupa ce acesti fii sau fiice s-au casatorit. Urmarea este ca ele incearca sa controleze gi sa influenteze deciziile luate de cuplu gi se amesteca in evolutia sanatoasa a relatiei dintre sot si sotie. Abuzul in familie mai poate exista si in cadrul relatiei de casatorie. Unul dintre parteneri poate si inceapa mani- pularea prin acordarea sau refuzul favorurilor sexuale. Un astfel de comportament denatureaza frumosul dar al ii pe care ni la dat Dumnezeu pentru a ne bucura de el in mod liber si neconditionat, in cadrul relatiei de casatorie. Foarte adesea se regaseste in familii abuzul fizic cauzat de o disciplinare incorecta sau de un parinte furios care se rasteste la un copil. {n alte familii, violenta domestica apare intre soti gi sotii. Un astfel de comportament agresiv explica aproape 20 de procente din toate infractiunile insotite de violenta raportate in Marea Britanie. Jumatate din crimele care au ca victime femei, in Marea Britanie, sunt comise de partenerul lor, de obicei dupa o lunga perioada de violenta domestica.18 Speran{a i vindecare pentru cei abuzati Nu asa a vrut Dumnezeu 19 Abuz la locul de munca Pentru unii locul de munca este un loc al abuzului. Docu- mentare fara numar ne obliga si recunoastem cA in tarile din lumea a treia copii sunt exploatati. Copii de cinci sau gase ani nu au de ales decat sé munceasca ore intregi pentru un salariu derizoriu, ca sa-si poat’ cumpara atata hrana cat sa supravietuiasca inca o zi de saracie abjecta si de suferinta. Din fericire, legislatia industriala a ajutat la eliminarea unor astfel de abuzuri in tarile ,mai dezvoltate”. Cu toate acestea, chiar gi in aceste tari, angajatorii pot sa exercite inca presiuni asupra angajatilor gi sa aiba asteptari incorecte de la ei. Sefii igi abuzeaza angajatii atunci cand nu le recom- penseaza 0 munca bine facuta, sau cind Presupun ca oa- menii nu sunt loiali si, in consecint4, nu le permit si facé alegeri conform propriei vointe. Varsta, genul sau rasa sunt criterii de discriminare sau de abuz la locul de munca. Pentru unii, abuzul poate fi pe fata si evident prin cuvintele rostite. Pentru altii, poate fi experienta de a afla ca au fost trecuti nedrept cu vederea la promovare, sau cé au fost tratati diferit fata de colegii lor de munca, fara sa li se dea nicio explicatie. Multe femei au fost hartuite sexual sau au fost nevoite si indure aluzii sexuale din partea colegilor. Temandu-se de consecintele infruntarii unui astfel de comportament, ele au suferit in tacere, reprimandu-gi indignarea si durerea in urma tratamentului pe care au trebuit si-l suporte. Abuz in institutii In loc sa fie centre de vindecare, serviciile de sdnatate si spitalele pot fi gi ele locuri in care se produc daune. Pacientii sunt uneori tratati cu lipsa de respect si demnitate, tratati ca fiind un caz, nu o persoana. Li se poate refuza dreptul la intimitate sau sunt facuti sd se simta o povara. Am citit despre cazuri in care pacienti mai in varsta, vulnerabili au fost neglijati, in loc s4 primeasca ingrijirea gi atentia de care aveau o nevoie disperata. In mod tragic, unii dintre ei care nu puteau sa se hraneasca singuri au fost lasati sa moara de foame. Auzim de prizonieri care au suferit abuzuri din partea personalului gi a colegilor prizonieri. Gardienii au autoritate si putere pe care le pot folosi in mod gresit. Pot sa discri- mineze un anumit prizonier gi sd-i facé timpul petrecut in inchisoare cat mai greu de suportat posibil. Ei igi pot rata mi- siunea de a-i proteja pe cei aflati in grija lor. Prefacandu-se c& nu vad, ei permit prizonierilor sa fie intimidati, abuzati fizic sau sexual. Violul homosexual este o adevaraté spaima pentru numerosi prizonieri. in cadrul armatei sau al altor organizatii similare, cum ar fi politia, structura ierarhica inlesneste folosirea gresita a autoritatii. Au existat incidente in care noii recruti au fost intimidati, umiliti sau rusinati public. Antrenamentele in care se conditioneaza ca recrutii sd se supuna ordinelor fara discutie pot s4 nu mai constituie o forma corecta de ordin si de control, depagind limitele unui comportament acceptabil. Abuz in biserica Paginile Scripturii ne spun cd o conducere bund este esentiala in Imparatia lui Dumnezeu. Ne bucuram de ceea ce face Dumnezeu in Trupul lui Cristos gi cé multi lideri raspund chemarii lui Dumnezeu pentru a-L sluji printr-o angajare permanenta. Bisericile noastre trebuie sé fie locuri sigure si protejate, unde reprezentantii bisericii gtiu cum s4-gi foloseasca autoritatea in mod corect. Este trist ca nu intotdeauna se intampla aga. Unii oameni marturisesc cu reticenté ca s-au simtit controlati sau manipulati de pastori sau de liderii de grup. Pentru ca nu vor sa-i judece gresit pe cei pe care Dumnezeu i-a chemat si i-a uns, ei se lupta adesea cu durerea gi cu vinovatia de a miarturisi ceea ce li s-a intamplat. Am auzit de oameni care au fost indeajuns de curajosi incat sa infrunte aceste probleme, numai ca mai apoi au fost facuti sa se simta ca nu sunt supusi, ci sunt niste rebeli.20 Sperana si vindecare pentru cei abuzali Nu asa a vrut Dummnezeu 21 Fiind spuse aceste lucruri, noi recunoastem totusi pe deplin ca majoritatea pastorilor gi liderilor fac tot posibilul sa fie liderii pe care ii vrea Dumnezeu, uneori in conditii foarte dificile. Am auzit de pastori care sufera mult pentru ca sunt supusi unor presiuni nejuste si unor asteptari nerealiste din partea congregatiei, Se asteapta de la ei sa fie intotdeauna disponibili si s4 puna nevoile congregatiei lor mai presus de nevoile propriilor sotii si copii. Abuz la scoala Unii oameni au suferit abuz la scoala. Cand eu (Paul) am fost la scoala, cu aproape cincizeci de ani in urma, abuzul in scoli se manifesta mai ales sub forma aplicarii excesive de catre profesori a pedepsei corporale. La scoala pe care am urmat-o eu, toti profesorii aveau curele din piele la care apelau rapid pentru orice neregula. Imi amintesc de ziua cand elevii care faceau o ora cu autobuzul pana la scoala au fost pedepsiti pentru ca au intarziat la adunare intr-o dimineata cu o ceata groasa ce a incetinit tot traficul si, prin urmare, intarzierile au fost inevitabile. Astfel de abuzuri fizice se intampla mai rar in zilele noastre, dar profesorii inca pot sd-i trateze incorect pe elevi, facdandu-i de rs in fata colegilor sau ridiculizandu-i. in zilele noastre nu pot sé le mai puna pe cap palaria prostului si sd-i aduca in fata clasei, cum s-a intamplat cu o doamna alaturi de care ne-am rugat. Dar profesorii pot provoca tot atata durere prin comentariile lor sarcastice sau dispre- tuitoare la adresa unei teme dificile la care elevul s-a straduit sa lucreze din greu, facdnd tot ce a putut. Un astfel de tratament poate avea rezultate devas- tatoare. David, care a venit recent la centrul Ellel Grange, ne-a povestit experienta lui: ,Dumnezeu mi-a aratat daunele provocate de abuzul fizic, emotional si mental pe care l-am suferit pe cand aveam gase ani si eram la o scoala cu internat. A trebuit sa iert gi sd fiu eliberat de amaraciune, urd, manie, resentimente si frica. Atunci am invatat sd lupt in felul meu ca sa rdzbesc in viata si aga am facut jntotdeauna. Acum ma simt ugurat si pot sa primesc dragostea, acceptarea si pacea lui Dumnezeu aga cum se cuvine ~ cu multa apreciere!” Odata cu distrugerea vietii de familie si cu cresterea numéarului de copii nefericiti crescuti in camine destramate nu este neobignuit sa citim despre elevi care igi abuzeaza verbal si chiar fizic profesorii. Nu cu mult timp in urma a existat chiar un caz cu un elev judecat pentru violarea unei profesoare. ee Se pare cd in ultimii ani a crescut numarul incidentelor de intimidare printre copii, dar si constientizarea acestei probleme. Pentru unii din oamenii cu care ne rugam, astfel de experiente au insemnat faptul ca zilele lor de scoala au fost departe de a fi ,cele mai fericite din viata tor . Cat de tragic este ca, deschizand un ziar, sa citesti © insemnare scurta despre vreun adolescent care s-a sinucis, explicatia fiind ca n-a mai putut indura sa fie terorizat de colegii lui. Abuz din partea mass-media Putem fi abuzati de mass-media. Imaginile vizuale, pe care am prefera sa nu le vedem, pot ajunge dintr-odata in casele noastre cand ne uitém la televizor. Ca telespectatori, ne putem simti murdariti sau contaminati de limbajul sau de continutul programului. Unor oameni le-a fost ucisé reputatia din cauza reportajelor bazate pe calomnie gi pe minciuni. Interviurile sunt editate si prezentate intr-o forma care distorsioneaza adevarul. Mass-media poate fi in acelasi timp atat judecator, cat si juriu pentru victimele unor astfel de defaimari morale, cdrora nu li se acorda deloc sau doar intr-o mica méasura dreptul la replica gi la aparare. i Mass-media are o mare putere de a hotari daca o stire este valoroasa sau nu. Printr-o selectie atenta, ziaristii pot forma o opinie publica. Recent am vazut un realizator de programe ce cauta si contacteze oameni care avusesera o experienta neplacuté de vindecare crestind. Ce trist si anormal ca reclama nu cauta si oameni cu o marturie pozitiva in acest sens,22 Speranga si vindecare pentru cei abuzali Prin reportaje neechilibrate simtim ca opinia publica este atent manipulata. Chestiuni gi valori care pentru noi sunt importante pot fi prezentate incorect sau atacate si, in consecinta, noi putem avea gustul unui abuz. Pe scurt In capitolul intai am vazut ce se intelege prin abuz gi sub ce forma se poate intalni acesta. S-ar putea sd recunosti cA ai suferit vreun abuz intr-un fel sau altul, ori cd tu i-ai abuzat pe alti, Dumnezeu gtie detaliile fiecarei circumstante din viata noastra si, prin Isus, a luat masurile necesare pentru a ne curata gi a ne vindeca de toate abuzurile prin care am trecut. In capitolul urmator vom explora mai in detaliu chestiuni legate de abuzul verbal. Puterea cuvintelor Cum te simti cand cineva iti spune ceva care te zideste sau te incurajeaza? Cum te simti cand alltii iti spun ca arati bine, sau ca ai facut un lucru bun, ori ca i-ai ajutat sau i-ai binecuvantat? Pentru aproape noi toti raspunsul este cd ne simtim bine cand suntem binecuvantati intr-un asemenea mod. Acesta este gi felul in care Dumnezeu a planuit lucrurile. Dumnezeu ne-a creat ca fiinte relationale. Ne-a creat sa ne relationam la El insusi si unul la celalalt. Planul perfect al lui Dumnezeu pentru vietile noastre este sa ne binecuvantém unii pe altii prin actiunile si prin cuvintele noastre. Binecuvantare sau blestem Existé multe versete care ne vorbesc despre importanta incurajarii reciproce prin cuvinte. De exemplu: Nelinistea din inima omului il doboari, dar o vorba bund il inveseleste. (Proverbe 12:25) Un cuvitnt spus la oremea potrivita este ca nigte mere de aur intr-un cosulet de argint. (Proverbe 25:11) 2324 Sperania si vindecare pentru cei abuzati Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet si sindtoase pentru vase. (Proverbe 16:24) Putem sa ne folosim cuvintele pentru a ne binecuvanta reciproc, dar, de asemenea, le putem folosi si pentru a ne abuza sau blestema unii pe alti. Satan vrea si ne folosim limba ca si distrugem si nu ca si incurajam, ca sa respingem gi nu ca Sa acceptam, ca sa denigram si nu ca si sustinem. Exista o mare putere in cuvintele pe care le rostim. : Cuvintele noastre au puterea si darame gi sa ‘distruy a sau au puterea sa zideasca gi sd incurajeze. Cine vorbeste in chip usuratic, ninesle ca strapungerea unei sib dar limba inteleptilor aduce vindecare. (Proverbe 12:18) Moartea gi viata sunt in puterea limbii; oricine o iubeste, ii va manca roadele, (Proverbe 18:21) Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bund a inimii lui iar omul rin scoate lucruri rele din vistieria rea a inimit lui, aiici din prisosul inimii vorbeste gura, ; (Luca 6:45) Cu [limba] binecuvantém pe Domnul si Tatal nostru gi tot cu ea blestemam pe oameni, care sunt facuti dupi asemiinarea lu facut re (lacov 3:9) Abuz verbal Abuzul verbal poate fi definit ca folosirea unor cuvinte pentru a provoca rani emotionale sau blestem in viata cuiva. Inseamna a folosi cuvinte pentru a rusina, a Puterea cuvintelor 25 ridiculiza sia umili pe cineva. Presupune a spune minciuni gia aduce acuzatii false impotriva altora, astfel incat sa fie injositi si sd nu li se dea respectul cuvenit. Suferintele provocate de aceste cuvinte depind de cat de apropiatd este relatia dintre persoana care rosteste cuvintele si cea careia ii sunt adresate. Cu cat relatia este mai apropiata, cu atat cuvintele ranesc mai rau. Daca o mami ii spune copilului ei: ,Te urasc”, aceste cuvinte vor provoca de departe mai multa suferinta decat daca aceleasi cuvinte ar fi rostite de un alt copil intr-o cearta pe terenul de joaca. Tonalitatea si maniera in care sunt spuse cuvintele spo- resc semnificativ raul. Cand privesti pe cineva in ochi gi fi spui cuvinte intr-un mod apasat gi cu venin, cuvintele vor patrunde in sufletul si in mintea persoanei mult mai adanc decat daca aceleasi cuvinte ar fi rostite pur si simplu int-un moment de furie. Avertismente din partea lui Isus Isus insusi ne-a spus ca trebuie sa fim atenti cum folosim cuvintele. El chiar a asemanat folosirea anumitor cuvinte cu un act criminal: Ali auzit ci s-a zis celor din vechime: ,,Sa nu ucizi; oricine va ucide va cidea sub pedeapsa judeciii.” Dar Eu vd spun cf oricine se manie pe fratele su va ciidea sub pedeapsa judecatii; gi oricine 0a zice fratelui siu: ,Prostule!” va cidea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: ,Nebunule” va ciidea sub pedeapsa focului gheenei. (Matei 5:21-22) Isus a recunoscut ci dugmanului fi place sa se serveasca de cuvintele noastre pentru a aduce descurajare. Cand Petru, unul dintre prietenii Lui cei mai apropiati, il dojenea pe Isus pentru ca acesta spunea ca El trebuia sa Se duca la lerusalim gi trebuia sa fie omorat, Isus S-a intors spre Petru gia rostit urmatoarele cuvinte citate adesea:26 Speran|a gi vindecare pentru cei abuzafi winapoia Mea, Satano: tu esti o piatri de poticnire pentru Mine! Caci gandurile tale nu sunt gandurile lui Dumnezeu, ci gdnduri de ale oamenilor.” (Matei 16:23) Cu doar cateva momente mai devreme, Isus il liudase pe Petru pentru declararea faptului ca El era Mesia — ,Unsul lui Dumnezeu”. Ce usor ne este si ne identificim cu Petru. intr-o clipa rostim cuvinte care sunt pe placul lui Dumnezeu, iar in urmatoarea cuvintele noastre sunt in favoarea dugmanului. Cuvintele abuzive care sunt rostite pot reflecta adevarata atitudine a inimii cuiva. Ele expun atitudinile gi gandurile interioare. Daca incasdm astfel de cuvinte le putem gasi du- teroase si daunatoare. Ele alunga orice siguranta pe care cre- deam ca o avem in relatia noastra cu vorbitorul, lsandu-ne gocati, vulnerabili sau confuzi. Cuvinte de acuzare si de condamnare Cand suntem acuzati pe nedrept de ceva, aceasta repre- zinta, de asemenea, un abuz verbal. Ai fost vreodata atacat in felul urmator cand erai nevinovat: ,E numai vina ta’; ,,Tu esti de vind"; ,Tu ai facut-o”; ,,Tu ai furat’; vEsti rau“; Esti un mincinos"; ,,Esti o stricata“? Aceste cuvinte false sunt un atac la adresa caracterului sia integritatii noastre. Ele implica faptul ca noi am fi actionat dintr-o inima rea. Astfel de cuvinte patrund in duhul nostru si ne distrug. Cuvintele care ne condamna sunt, de asemenea, abuzive. Poate ca i-am auzit pe oameni vorbindu-ne astfel: At trebui sd fii pedepsit”; ,Ar trebui s suferi pentru ceea ce-ai facut”; ,Nu se cuvine sa traiesti alaturi de oameni decenti si sper si putrezesti in iad“; ,Mai bine ar veni cineva sa te impuste”; ,O sa sfargesti in inchisoare’; ,Esti la fel ca tatal tau“. Astfel de cuvinte care ne condamna ne pun intr-o lumina nefavorabila. Ele ne acuza si delibereaza sentinte. Daca aceste cuvinte sunt rostite de un adult atunci cand noi Puterea cuvintelor 27 suntem copii, invariabil le credem. S-ar putea sa icp, a crede ca meritam sa fim pedepsiti: gi sa acceptam toate experientele rele ale vietii ca pe o pedeapsa meritata care vine din partea lui Dumnezeu. ie : Abuzul verbal presupune gi cuvintele critice prin care suntem judecati. Oamenii ne pot scoate pe tug cu afirmatii ca: ,Pentru tine nu maie speranta“; ,Esti inutil 7 /Niciodata nu faci lucrurile cum trebuie’; ,Esti un ratat’ qi Nui oe de capul tau“; ,Nimeni nu va dori sa te ia in casatorie ‘ »Niciodata n-o s-ti gasesti de lucru, caci nimeni nu te va angaja”; yiti tai singur craca de sub picioare”. : Aceste judecati sunt adesea prezentate doar in nuante de alb si negru — ele declara ca noi niciodatd nu ne com- portam intr-un anume fel sau tntotdeauna ne comportam in felul acela. Poate ca ele evidentiaza o slabiciune reala sau o gregeala a noastra, insa pretind ca astfel de sla- biciuni sau gregeli apar tot timpul. Cuvintele ne darama in loc sA ne zideasca si nu ne lasd nicio perspectiva de schimbare. Eeaecet Aceste cuvinte pot fi auzite doar o singura data, dar nu sunt uitate usor. Ele se repeté mereu gi mereu in mintea noastra. Ele ne revin in amintire ca sa ne provoace chin si neliniste. Minciunile care s-au rostit incep sa fie acceptate ca adevar si si ne modeleze imaginea de sine. Cuvinte care aduc moarte duhului nostru Cuvintele care sunt rostite la manie pot fi abuzive si daunatoare. Poate sunt cuvinte de genul: Te urasc“; ,Nu vreau si te mai vad“; ,Pleaca si nu te mai intoarce niciodata”; ,,Vedea-te-ag mort!“; ,Mai bine nu m-ag fi casatorit cu tine’; ,Mai bine nu te-ai fi nascut”. Astfel de cuvinte ne dor cel mai mult atunci cand sunt rostite de Cineva pe care il iubim sau de care suntem dependenti. Ele patrund adanc in duhul nostru gi aduc mai degraba moarte decat viata. : Cuvintele abuzive ne duc la disperare gi condamnare: »N-o s& treci niciodata examenul’; ,Nu faci nimic cum28 Speranta si vindecare pentru cei abuzaji trebuie’; ,,O sa fii intotdeauna un ratat’; sau: / Sigur o sa faci aceasta boala, e o boala de familie.” Astfel de cuvinte sunt sentin{e si blesteme. Daca esti linta acestor cuvinte, s-ar putea sa le primesti si sa le crezi, si atunci dusmanul este imputernicit si le facd sa se implineascd de la sine. Adesea acceptam aceste sentinte rostite de altii i le transformam in Ppropriile noastre sen- tinte: , Nu voi trece examenul”; sau ,,Voi fi mereu un ratat.” Credem in sentintele rostite de noi insine gi renuntam sa mai luptam. Cuvintele pot fi folosite intr-un mod sarcastic si abuziv ca sa ridiculizeze gi sa batjocoreasca: ,,Uite-1 pe aragaz cu patru ochi”; , Nu esti nici pe jumatate cat era tatal meu“; wi un copil de cinci ani se descurca mai bine ca tine’. Cuvinte rostite in acest fel distrug stima de sine. Ele sunt ca niste sdgeti care patrund in duhul nostru. © doamna ne-a miarturisit ca in copilarie mama ei obignuia sa fi spuna: ,Nu stiu de ce iti mai cer ajutorul. M-as fi descurcat mult mai bine singura“. Aceste cuvinte au facut-o sa se simt4 neapreciata gi inadecvata. in loc sa-i fie hranit duhul, i-a fost zdrobit. Crezand ca orice ar face n-ar fi indeajuns de bine, ea a renuntat chiar si mai incerce Atunci, ceilalti o criticau ca este lenega si ca nu ii ajula destul. Efectul cuvintelor negative a fost astfel continuu reintarit, devenind un cere vicios in viata ei. Cuvinte de blestem Cuvintele rostite pot actiona ca blesteme. Ele sunt cuvinte negative care nu doar ca ranesc adanc, dar ne pot prescrie in ceea ce s-a spus. Cuvintele de blestem stabilesc drepturi dugmanului de a actiona in viata noastra. $i in cazul in care cuvintele care au fost spuse nu sunt adevarate, noi incepem sa le credem, mai ales cand ele ne sunt repetate la nesfargit. Faptul cé dam crezare acestor cuvinte false il imputerniceste apoi pe dugman. Cuvintele devin o temelie pe care dugmanul e capabil sa-si 29 Puterea cuvintelor construiasca o intaritura in viata noastra. Ele pot sctiona ca Janturi invizibile ce ne leaga de persoana care | _ a O doamni ne-a spus ca, atunci cand a terminat re ha : un prieten, acesta a spus: »Niciodata n-o sa te ee de mine.” Ea a spus ca inca ii mai simlea prezenta, ie ou despartit cu ani in urma. Cand ne-am rugat Pen! ch 7 J-am cerut lui Dumnezeu sa dezlege tot oe ee gat + el la nivel spiritual, ea a avut o reactie fizica destu de pu ternica. Dupa aceea, a descoperit ca Dumnezeu 0 ae on de astm gi era in stare sa respire normal. ee le a’ on de astm de cand se oe - fostul ei prieten, c intele acelea de blestem. ay att nae ne-a spus ca fusese abuzata eer on tigan care i-a spus: ,Sper ca tu si copiii tai sa fitt ee = capati.” Cand ne-a impartasit povestea ae oe yi Ulterior, doi din copiii ei s-au nascut cu handicap fizic. Pe scurt F Putem fi abuzati de cuvintele pe care oamenii le ee peste vietile noastre. Aceste cuvinte abuzive ne a fe duhul si ne pot face s4 ne sim{im respinsl, ee U : confuzi. Adesea subestimam efectul cuvintelor si abuzului verbal din viata noastra. Eliberarea de pias cuvintelor rostite de altii ne face in stare sa crestem gi = 0 maturizam in identitatea cu care ne-a inzestrat peed in capitolul urmator ne yom ocupa de ee ie ve putem fi controlati emotional si abuzati atuncl aims nen ne manipuleaza emotiile, astfel ca noi sa actionam con! dorintelor si programarii sale.Ai facut vreodata un lucru ce ti-a fost solicitat de cineva doar pentru ca te-ai simtit prea vinovat sau prea jenat sa spui nu? Ai facut vreodata ceva ce ti s-a cerut doar pentru cd {i-a fost teama de reactia persoanei respective daca ai fi refuzat-o? Daca ai un raspuns afirmatiy la oricare din aceste doud intrebari, este posibil si fi fost o victima a abuzului emotional. Se poate spune ca abuzul emotional apare atunci cand o persoana isi folosegte puterea propriilor emotii (cum ar fi mania) pentru a stimula emotiile (de exemplu frica) alteia si astfel o raneste emotional sau o manipuleaza in vreun fel. Este un puternic mecanism de control, care o determina pe victima sa se simta folosita si impinsa la actiuni, pe care nu se simte in largul ei sa le faca. Emotiile ne motiveaza actiunile Emofiile sunt reactii interioare sau sentimente pe care le avem fata de evenimentele sau circumstantele (reale sau imaginare) din viata noastra. Ele evalueaza ceea ce simtim in legatura cu noi ingine si cu imprejurarile in care ne aflam. Comportamentul nostru, gandurile si emotiile noastre sunt strans legate. Emotiile ne sunt influentate de ganduri, iar directia gandurilor noastre este influentata de emotii. Daca suntem nelinistiti in circumstantele in care ne aflam, putem lesne incepe sa ne gandim la lucruri negative care ni 30 Controlaji emotional 34 s-ar putea intampla. Atunci, gandurile noastre accentueaza sentimentul de frica. Deciziile si actiunile noastre, inclusiv deciziile de a nu actiona, ne apar prima data in ganduri. In mintea noastra, evaluam diversele variante care ni se ofera. Uneori, aceasta evaluare este aproape instantanee gi instinctiva. Alteori, cAntarim cu grija optiunile pe care le avem inainte de a porni la actiune. Pe masura ce facem acest lucru, incercam sentimente in legatura cu fiecare dintre optiunile noastre. Prin urmare, putem spune cd alegerea in final a actiunii este afectata de emotii. Emotiile ne motiveaza si ne energizeaza actiunile. Daca nu ne simtim in siguranta intr-o anumité situatie, sentimentul de fricd ne poate influenta sa fugim. Cu cat ne gandim mai mult la ceea ce ni s-ar putea intampla in acest mediu nesigur, cu atat devenim mai tematori. Cu cat devenim mai tematori, cu atat mai puternica va fi dorinta de a fugi. Emotiile ne motiveaza actiunile. Poate fi dificil pentru noi si spunem exact ceea ce simtim la un moment dat, pentru caé putem experimenta un amalgam de emotii. Emotiile sau sentimentele noastre pot fi pozitive sau pot fi negative. Ne bucuram de sentimentele bune, pozitive, pe care le avem cand lucrurile merg bine. Ne sim{im multumiti de viata gi plini de energie. Suntem incurajati, gata de actiune si dispusi s4 facem fata la noi provocari. Nu suntem incantati de sentimentele neplacute pe care le traim cand lucrurile nu merg bine. Ne putem simti storgi de energie si cele mai simple sarcini pot parea infrico- gdtoare. Ne simtim descurajati gi uneori deprimati. Ne putem simti nesiguri si confuzi, fara sé mai tim cum sa actionam. Adesea ni se pare cd am fi mai in siguranta daca ne-am retrage si am fi pasivi. Unul dintre motivele pentru care Dumnezeu ne-a inzestrat cu emotii a fost datorita faptului ca El a vrut ca noi s4 ne bucuram de viata. Dacd n-am avea sentimente pentru lucrurile pe care le facem in viata, n-ar mai exista niciun stimulent sa facem ceva de care sé ne bucuram. Emotiile pot32 Speran{a gi vindecare pentru cei abuzuti fi o forta motivatoare in viata. Chiar si emotiile negative, cum ar fi durerea gi tristetea in legatura cu nenorocirile celorlalti, ne pot indemna sa le oferim sprijinul nostru. Mania resimtita in fata nedreptatii poate fi o forta motivanta care ne face sé uguram nedreptatea. Ceea ce simtim in legatura cu ceva influenteaza invariabil felul in care ne comportam. Controlati prin fricd Ne putem folosi emotiile pentru a-i controla ori manipula pe alti cu scopul ca noi sd ne atingem obiectivele sau sa ne implinim dorintele. Putem ameninta ci ne vom infuria daca altii nu fac ceea ce vrem noi sa faca. Le va fi fricd de ce s-ar putea intémpla daca ne vom manifesta mania. Furia poate rezulta intr-o scend neplacutaé sau chiar sA conduca la violenta. Daca inainte au mai existat astfel de izbucniri de furie, aceasta nu va face decat sa accentueze reactia plina de team a victimei. Frica de ceea ce s-ar putea intampla dacé am fi nemultumiti sau ne-am pierde cumpatul le determina pe victime sa faca tot ceea ce le sta in putinta s4 nu dea curs unei astfel de situatii. Vor umbla in varful picioarelor in preajma noastra. Vor incerca s repereze starea noastra de spirit. Igi vor masura cu atentie cuvintele inainte sa vor- beasca, incercdnd sa estimeze raspunsul probabil pe care il vor primi, Devin supuse solicitarilor noastre si executa ceea ce li s-a cerut; fac alegeri din motive gresite. Le-am rapit efectiv vointa libera de a alege si i-am manipulat s& actioneze in felul in care vrem noi si se comporte. Ne-am folosit emotiile pentru a impulsiona emotiile victimei noastre, astfel incat sa-i putem controla comportamentul. Daca oamenii au fost abuzati emotional si controla tiin acest fel, ei pot deveni foarte pasivi. Am slujit multora care s-au simtit controlati de mama sau de tata, si au recunoscut ca le era teama de mania périntilor. Teama ca Tati ar putea sa-gi iasa din fire i-a determinat sa se supuna vointei lui. Controlaji emotional 33 Chiar daca Tati le dadea cateodata sfaturi bune si dupa voia lui Dumnezeu, ei nu apreciau lucrul acesta, pentru ca in forul lor interior simteau ca n-au de ales decat sa se supuna. Controlati de vinovatie in loc si provoace emotia de frica, abuzul emotional poate consta in folosirea autocompatimirii pentru a induce o vinovatie falsa in victime si a le controla deciziile. In acest sens, putem spune: ,,Daca ai sti cat de stingher ma simt, neai iesi in orag si nu m-ai lasa singur“, sau ,Pe mine nu ma invita nimeni la cind in oras.” Putem provoca astfel de sentimente de vinovatie incat oamenii sa se razgandeasca a legatura cu ce aveau de gand sa faca. Ei ar putea decide sa nu mai iasa in orag sau ar putea sa ne invite si pe noi la cina. Astfel, noi obtinem ce ne-am dorit, insé manipularea sentimentelor este 0 forma de abuz. : Cei care ne abuzeazi emotional pot sa nu fie pe deplin constienti de ceea ce fac ori pot fi reci si calculati, alegandu-gi in mod deliberat cuvintele, astfel incat sa-gi vada dorintele implinite. Oricum, victimele simt ca au fost controlate si dominate, iar vointa lor libera a fost incalcata. Pe scurt in acest capitol am examinat cum putem folosi puterea emotiilor pentru a-i controla pe altii gi pentru a-i determina s4 facd aga cum vrem noi. Am vazut cum esa te simti abuzat sicontrolat cand cineva iti dirijeaza emotiile pentru a te face s te comporti aga cum vrea el sau ea. Vindecarea vine prin eliberarea de controlul nedumnezeiesc exercitat de catre altii si prin libertatea de a face alegerile dumnezeiesti pe care Isus vrea sa le facem. : : in capitolul urmator vom vedea cum putem a abuzati spiritual atunci cand cei care au autoritate spirituala asupra noastra nu reusesc sa-gi indeplineasca rolul de buni pastori ai turmei.Deceptionati de pastori In acest capitol vrem si examinam ceea ce vom numi abuz Spiritual. Definim abuzul spiritual ca fiind in- trebuintarea gresité a autoritatii sau a puterii spirituale de catre o persoana asupra alteia, provocand daune bunastarii ei spirituale si afectandu-i potentialul spiri- tual. Am spune ca orice actiuni sau cuvinte care ii fac pe oameni sa aiba o imagine denaturata a inimii gi a voii tai Dumnezeu pentru viata lor este o forma de abuz spiritual. O definitie alternativa ar putea fia te purta urat fata de cineva care are nevoie de ajutor, de sprijin sau de intarire spirituala. In orice organizatie cu o structura de autoritate exist un anume potential ca o persoana sa-si foloseasca gresit autoritatea gi astfel sa-i abuzeze pe ceilalti. Acest fapt ie valabil in afaceri sau in organizatii politice, dar este valabil si pentru organizatiile crestine si biserica. Probleme actuale Sunt multi lideri buni si grijulii in Trupul lui Cristos, dar, din nefericire, sunt gi din aceia care din diferite motive au dezamagit turma pe care o aveau in grija. Cand ne rugim cu oamenii, auzim cum unii dintre ei au fost raniti si nedreptatiti de cei aflati in pozitie de autoritate fata de ei Ne dim seama ca uneori ceea ce auzim poate fi doar perceptia lor despre ce li s-a intamplat. E doar o parte a 34 Deceptionati de pastori 35 povestirii. Totusi cei care ne spun istoriile lor au fost ingro- ziti si raniti de experientele prin care au trecut. ‘Trupul lui Cristos are nevoie de o conducere si de o autoritate dumnezeiascd. Congregatiile trebuie sa-si respecte gi sa-si onoreze liderii, iar acesti lideri, la randul lor, trebuie s& fie smeriti si cu o inima doritoare de a sluji. Asa cum ne spune si autorul Epistolei catre evrei, liderii bisericii vor trebui sa dea socoteala lui Dumnezeu de grija pe care au acordat-o turmei: Ascultafi de mai marii vostri $i fiti-le supusi, cai ei privegheazt asupra sufletelor voastre, ca unii care au sii dea socoteala de ele; ca sf poata face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinand, cici aga ceva nu v-ar fi de niciun folos. (Evrei 13:17) Structura din interiorul bisericii ar trebui sa aduca siguranta - siguranta pentru membrii bisericii, care sa stie ca, mai presus de orice, pastorii lor sunt preocupati de propasirea lor; siguranta pentru pastori, care sd stie ca ei beneficiaza de respectul oilor lor. Din nefericire, lucrurile nu stau intot- deauna aga. Nu eo problema noua Esecul celor cu autoritate spirituala in indeplinirea rolului care le-a fost incredintat nu este o problema noua. In zilele lui Ezechiel, Dumnezeu i-a mustrat pe preotii si pe liderii religiogi pentru decaderea lor: Aga vorbeste Domnul Dumnezeu: , Vai de pastorii lui Israel, care se pasc pe ei insigi! Nu trebuie pastorii sa pascit turma?... Nu intarifi pe cele slabe, nu vindecati pe cea bolnava, nu legati pe cea ninitd; n-aducefi fnapoi pe cea ritacitd, nu ciutati pe cea pierduté, ci le stapéniti cu asuprire si cu asprime! ... lald, am necaz pe pastori! Imi voi lua inapoi oile din mainile lor...” (Ezechiel 34:2, 4, 10) Dumnezeu Si-a exprimat mania impotriva liderilor religiosi pentru ca nu au avut grija de turma. Oamenii au36 Sperantd si vindecare pentru cei abuzafi avut nevoi, dar ele nu le-au fost implinite. in schimb, ei au fost condusi cu o inima mai degraba legalista decat cu una plina de compasiune. Isus i-a mustrat pe farisei intr-un mod similar pentru ca nu au reugit sé ajute poporul: a Ciirturarit gi Fariseii ged pe scaunul lui Moise. Deci toate lucrurile pe care vi spun ei sa le piziti, piiziti-te gi faceti-le; dar dupa fapiele lor sd nu faceti. Caci et zic, dar nu fac. Ei leaga sarcini grele si cu anevoie de purtat gi le pun pe wmerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor sa le miste.” ; (Matei 23:2-4) Dumnezeu cauta lideri pentru biserica, lideri care sa actioneze ca pastori sub porunca Lui gi si se poarte cu turma data lor in grijé aga cum ar face-o El. Cand nu se intampla astfel, inima lui Dumnezeu e intristata. Isus stribitea toate cetatile si satele, ineitind pe norod in sinagogi, propoutiduind Evanghelia Imparatiei si vindecnd orice fel de boali si orice fel de neputinfa, care era in norod, Cand a wizut gloatele, | s-a facut mild de ele, pentru ci eran necéjite gi risipite, ca nigte oi care n-au pastor. (Matei 9:35-36) Amenintari, intimidare si control nedumnezeiesc Din nefericire, cand relatiile din biserica merg rau, unii lideri recurg la amenintari si la intimidare ca sa incerce sa-si impuna voia lor asupra oamenilor din congregatie si sa-i impiedice sa plece. Un pastor chiar a spus unui cuplu ca igi vor pierde mantuirea daca vor pleca din bisericé. Un altul a rostit cuvinte gocante: , Te blestem ca impreuna cu familia ta sa ajungi in iad.” Ni s-a povestit despre unii lideri cd au umilit in mod public membri ai congregatiei, acuz4ndu-i ca sunt pacatosi, profeti falsi sau ca provoaca probleme. Ei le-au spus acestor oameni sa paraseasca biserica gi le-au dat instructiuni - ee ee te Deceptionagi de pastori 37 tuturor celor din congregatie sa rupa orice relatie cu ei. in unele situatii extreme, poate fi necesar pentru un pastor sa ceara cuiva din biserica sa plece, dar acest lucru trebuie facut cu mare intelepciune gi delicatete. Alti lideri au dezvaluit in predicile lor aspecte private si confidentiale intregii congregatii. Chiar daca ei nu au dat nume, n-a fost greu sa se ghiceasca despre cine era vorba. Credem cA aceasta este o forma de abuz, pentru cd oamenii au avut incredere intr-un lider atunci cand i-au destainuit luptele gi problemele lor. in lipsa lor de siguranta, unii lideri au ranit oameni prin afirmatii dogmatice, care nu permit cuiva sa aiba pareri diferite. Ei pretind ca opinia lor e ceea ce propovaduieste Biblia si nimeni nu are voie si dea o alta interpretare. Avem convingerea ca trebuie sa fim dogmatici cand e vorba de adevaruri crestine fundamentale. Dar exista chestiuni despre care nu toti teologii au aceeagi parere gi este 0 aro- ganta sa insistém cA toti cei care nu sunt de acord cu punctul nostru de vedere gregesc. fn zelul lor, unii lideri au exercitat un control prea puternic asupra vietii indivizilor. Fi au insistat pe o loialitate absolutd fati de bisericd gi le-au interzis membrilor sa mearga in alta parte. Un pastor a spus bisericii sé nu se duca la o anumita intalnire cregtina organizata in afara bisericii. El cantarise aceasta problema, a luat 0 hotarare gi nu a mai acceptat nicio alta discutie pe tema aceasta. Recunoastem ca este nevoie de lideri care sa-si avertizeze gi sd-si protejeze turma de invataturi false, dar insistenta asupra loialitatii absolute fata de lider inseamna s4 depasesti limita dintre indrumare gi control. Unii lideri de bisericd le-au spus oamenilor cu cine ar trebui sau cu cine n-ar trebui sa se cdsatoreasca. O doamna ne-a spus ca, la scurt timp dupa ce s-a casatorit, liderul eide grup de casa obignuia sa facé remarci de genul: ,Inca nu ti-ai intemeiat o familie?’ De fapt se simtea atat de ten- sionata, incat nu si-a mai luat pilulele contraceptive in ciuda intelegerii pe care a avut-o cu sotul ei cd vor astepta doi ani de la casatorie pana cand vor avea copii.Speraufa si vindecare pentru cei abuzafi Decepfionafi de pastori 39 38 | | stiind ca nu este chiar in regula. Ar putea foarte bine sa ajunga la concluzia ca este ceva gregit in atitudinea propriei lor inimi. Incalcarea vointei libere | Oamenii pot fi abuzati spiritual cand simt ca au fost nevoiti Wil sa se supund unei rugaciuni gi slujiri pe care nu le-au solicitat. Unii au fost selectati din bisericd gi li s-a cerut efectiv s4 vina in fata adunarii, astfel incat vorbitorul sa se poata ruga in mod public pentru ei. Un alt vorbitor a mers la o doamna in timpul serviciului religios si fara s-o fi intrebat daca doreste o rugaciune, a zis: ,Ai un duh de vrajitorie in tine si te voi elibera.” La o intalnire la care asistam, o vorbitoare invitata a spus bisericii: ,Daca doriti si vedeti un miracol, veniti in jurul acestei doamne din scaunul cu rotile, in timp ce eu ma rog pentru ea.” Chiar daca nu s-a produs niciun miracol, vorbi- toarea a insistat ca ea a urmat doar indemnul lui Dumnezeu sicd nu a inteles gresit. Unii au fost abuzati printr-o disciplinare brutald si nedreapta in biserica sau printr-o consiliere insensibila. Oameni care aveau nevoie sa fie ascultati pentru ca erau raniti si aveau probleme interioare profunde de vindecare, au fost expediati cu sentinta: ,,Trebuie sa cititi mai mult Biblia.” Conducerea unei biserici i-a spus unei doamne al carei sot s-a sinucis: ,,Biserica depune mari eforturi si inteleaga aceasta problema. Credem ca ar fi mai bine daca ai parasi biserica gi ai merge altundeva.” Abuzul spiritual are loc atunci cand o bisericd este controlaté sau manipulata ca sa-l puna pe lider intr-o lumina buna. Cateva exemple care sa ilustreze un asemenea caz: ,Ar trebui sa veniti toti in fata in urma acestui mesaj“; ,Dumnezeu vrea ca voi toti sa veniti la intalnirea de maine seara’; si ,Daca ati avea vreo urma de credinta ati sustine financiar acest proiect.” Cand liderii spirituali vorbesc astfel, ei creeaza impresia ca transmit punctul de vedere al lui Dumnezeu catre toti cei ce asculta. Totugi, in duhul lor, multi dintre ei poate se simt stanjeniti in legatura cu ce s-a spus. Se pot simti confuzi sau cred ca sunt razvratiti pentru cd nu accepta in intregime cererea. Pot sa o tolereze, condusi de o vinovatie falsi, dar Situatii care pot conduce la un abuz spiritual Sunt situatii prin biserici care pot constitui un teren propice pentru abuzul spiritual. O structuré de conducere ca- racterizata de un puternic sistem ierarhic poate crea pozitii de putere si de autoritate. Decat sa cagtige respectul celor pe care-i conduc, ceea ce ar duce la o supunere voluntara, cei care detin pozitii de autoritare pot mai degraba sd-si foloseasca pozitia ca s incalce vointa libera a oamenilor. Ei incearca sd le forteze supunerea, spunand lucruri de genul: Eu sunt dirijorul acestui cor si ce spun eu, e lege.” In loc sa se supund benevol si sa aiba siguranta ca sunt bine condusi, oamenii se simt controlati si manipulati de la spate de catre liderii lor. Uneori, chiar nesiguranta liderilor bisericii este cea care poate crea probleme. Propria lor fricd de a fi respingi sau de a da greg ii face sa fie dominatori si sa exercite control. Ei vor sa ia decizii fara nicio discutie. Daca cineva nu e de acord cu ei, fi acuzd pe acegti oameni cA fac probleme sau ca sunt razvratiti. Daca biserica este una independenta, fara o alta autoritate superioara care si supravegheze bunul ei mers, nu exist nimeni acolo care sa echilibreze lucrurile. Un membru al bisericii care este acuzat nu se poate duce la nimeni altcineva pentru a-gi rezolva problema. E minunat s& ai oameni in biserica total dedicati slujirii lui Dumnezeu, dar ei pot fi folositi si exploatati de un lider prea zelos. Unii igi pot asuma mai multe responsabilitati decat le cere Dumnezeu. Din dorinta lor de a fi pe placul lui Dumnezeu, ei pot ezita s se abtina s@ spuna ,nu” cererilor din partea liderilor bisericii de a preda la gcoala duminicala, de a conduce grupul de femei sau de a coordona un grup de casa, in timp ce incearca sa creasca si patru copii mici! In inimile lor, ei pot ajunge la concluzia ca Dumnezeu este un sef foarte dur.40 Speranja $i vindecare pentru cei abuzafi Decepfionati de pastori wn Abuzarea liderilor din biserica Nu doar membrii bisericii pot fi victime ale abuzului spiritual. Uneori liderii bisericii ingigi pot fi abuzati de oameni din bisericile lor. Ca fiinte umane nu sunt in stare si fie perfecti si vor face greseli. Decat sa fie criticati, ei au nevoie mai degraba ca noi sa le sustinem slujirea cu sprijinul gi cu rugaciunile noastre. Poate cé nu reugim sa le oferim respectul gi cinstea care li se cuvin. Uneori ei sunt subminati de barfe sau de starnirea unor disensiuni in bisericd. Te-ai facut vreodata vinovat de atacul contra propriului lider? : In Biblie existé un avertisment pentru cei care cartesc impotriva lui Dumnezeu si a liderilor spirituali: Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Rogie, ca si ocoleasct tara Edomului. Poporul si-a pierdut nibdarea pe drum si a vorbit impotriva lui Dumnezeu gi impotriva lui Moise: ,,Pentru ce ne-ati scos din Egipt, ca st murim in pustiu? Caci nu este nici paine, nici apa gi ni s-a scdrbit sufletul de aceasta hrana proasta.” __Atunci Domnul a trimis impotriva poporului niste serpi infocati, care au muscat poporul, asa incat au murit multi oameni din Israel. Poporul a venit la Moise si a zis: ,,Am paciituit, cici am vorbit impotriva Domnului gi impotriva ta. Roagd-te Domnului ca si departeze de la noi acesti serpi.” : (Numeri 21:4-7) Cand ne rugam cu liderii de biserici, de obicei ii intrebam daca doresc sa ne rugam in privinta cuvintelor critice rostite de vreunul din membrii bisericii. in timp ce facem asta adesea suntem cdlauziti ca in Numele lui Isus sa sfaramam puterea demonica a oricdrui lucru produs prin astfel de cuvinte. De multe ori vedem manifestari urmate de un sentiment de pace gi de bucurie ce il cuprinde pe lider. Abuz prin daruri contrafacute ale Duhului Bisericile gi indivizii pot fi manipulati si abuzati prin actiunea unor daruri spirituale contrafacute. Originea lor poate fi sufleteasca sau chiar demonicé, dar in oricare din cazuri ele produc mult rau membrilor bisericii. Se poate crea multé confuzie cand profetii false sunt luate ca adevarate. Un astfel de mesaj, pe care l-am auzit sustinut de un lider al bisericii, a fost: , Dumnezeu S-a maniat pe voi toti pentru ca nu veniti la adunarea de rugaciune de la mijlocul saptimanii.” Era adevarat ci unii aveau nevoie sa fie incurajati pentru a veni la rugaciune, dar a spune ca Dumnezeu era nemultumit si manios pentru cé nimeni n-a venit i-a permis dugmanului s4 inducd un sentiment de vind si de condamnare. Acest lucru nu este in acord cu ceea ce stim noi despre natura iubitoare a lui Dumnezeu Tatal si nu era un mesaj care venea de la Duhul Sfant. Uneori bisericile sunt manipulate gi abuzate cand liderii promoveaza viziuni de suflet, care nu sunt de la Dumnezeu, dar care reflecta propriile lor dorinte si planuri. Am numi aceste lucruri ,,de suflet” pentru ca isi au originea in mintea, in vointa si in emotiile proprii ale persoanei, mai degraba decat in Dumnezeu. Cateva exemple de acest gen ar fi: ,Dumnezeu vrea sa credem ca El va spori numarul membrilor acestei biserici de la 10 la 5000”, ori, intr-o biserica unde prezenta medie este de doar 80 de oameni in total, , Dumnezeu ne spune ca ar trebui s4 ne rugaim ca 100 de suflete sa fie mantuite duminica seara.” O astfel de manipulare si un asemenea abuz ii duce pe oameni la confuzie spiritual, vinovatie si deziluzie. Ei ar putea crede ca viziunile care se presupune cd vin de la Dumnezeu nu s-au materializat din cauza propriei lor lipse de credinta. Ei pot ajunge la concluzia ca este mai bine sa nu crezi ce spun liderii bisericii, aga ca se retrag gi refuza sa se supuna unei conduceri dupa voia lui Dumnezeu. Ei pot ajunge la concluzia cd nu putem avea incredere nici macar in Dumnezeu insusi, aga ca orice incredere pe care au avut-o in El este distrusa. Exemplele de mai sus constituie un abuz spiritual extrem care ni s-a impartasit. Mentionand aceste exemple nu vrem si dim impresia cA toti cei aflati intr-o pozitie de autoritate42 Speranfa si vindecare pentru cei abuza{i spirituald ti abuzeaza pe cei din subordine. Cei mai multi lideri de biserici sunt devotati lui Isus gi doresc ce e mai bine pentru turma lor. O conducere dupa voia lui Dumnezeu include exerci- tarea autoritatii spirituale pentru a aduce indrumare si corectie. Aceasta indrumare sau disciplinare nu are drept scop inaltarea ori intarirea statutului sau pozitiei liderului, ci este spre binele oamenilor pe care liderul ii are in grija. Apostolul Pavel rezuméa acest bine“ in epistola adresata bisericii din Corint: Tocmai de accea vi scriu aceste lucruri, cand nu sunt de fab pentru ca, atunci cind voi fi de fafa, sa nu ma port cu asprime, potrivit cu puterea pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidire, iar nu pentru daramare. (2 Corinteni 13:10) In zelul lor de a-L stuji pe Dumnezeu, liderii pot fi lesne intelegi gresit sau pot sa dea gres in a comunica eficient. Daca uneori fac gregeli trebuie s4 fim atenti sa nu judecam eronat atitudinea din inimile lor. E nevoie si ne rugam pentru liderii nostri si sa-i incurajam, poate folosind chiar urmatoarea rugaciune simpla: iti multumim, Dumnezeule, pentru toti cei care au fost chemati si slujeasci in calitate de lideri in Trupul lui Cristos. Ne rugim ca Tu si-i binecuvantezi gi si le dai intelepciune gi putere in tot ceea ce fac. Amin. Pe scurt in acest capitol am vazut modalitatile in care putem fi abuzati spiritual. Printr-un control nedumnezeiesc si prin manipulare putem sfarsi cu un concept denaturat despre modul in care ne vede Dumnezeu gi ceea ce asteapti El de la noi. Libertatea si eliberarea din confuzia si din durerea abuzului spiritual incep cu intelegerea adevaratei naturi a Jui Dumnezeu ca fiind Tatal nostru iubitor din ceruri. In capitolul urmator vom examina impreuna probleme legate de abuzul fizic. Loviti pe dinauntru gi pe dinafart Abuzul are intotdeauna drept consecinte vatamare in inte- riorul nostru, dar el poate incepe cu vatamare in exterior. in acest capitol vom cerceta impreuna cateva din chestiunile legate de abuzul fizic. Definitie Abuzul fizic este exercitarea puterii fizice asupra altcuiva pentru a produce durere fizicd sau vatamare. Aceasta include si supunerea unui individ la ° pedeapsa aspra si nedreapta sau la o constrangere, justificandu-se in mod gresit astfel de actiuni ca fiind disciplinare. Abuzul fizic mai include si neglijenta. Aceasta este re- zultatul egecului celor aflati in pozitie de autoritate nid a implini nevoile celor aflati in grija si in protectia lor. Este nereusita de a le acorda atentia fizica necesara. Unastfel de abuz sau neglijenté poate veni din partea parintilor, a tutorilor sau a parintilor adoptivi. Poate veni de la cei aflati in pozitii de responsabilitate, in locuri ca: orfelinate, spitale sau inchisori. | : Degi abuzul fizic afecteaza trupul unei persoane, trebuie s4 recunoastem ca urmarile lui sunt mult mai profunde. Noi suntem o uniune intre trup, suflet si duh, si orice lucru care ne afecteazi trupul poate avea un efect si asupra restului fiintei noastre. Abuzul fizic ne va influenta felul in care gandim, alegerile pe care le facem, reactiile noastre 4344 Speranta gi vindecare pentru cei abuzati emotionale, gi va provoca zdrobirea gi prejudicierea duhului nostru omenesc. Violenta domestica Am cunoscut un cuplu care ne-a explicat ci Dumnezeu i-a adus impreuné si le-a spus sa se casatoreasca, chiar daca nu se cunosteau de multa vreme. Au gasit un verset in Biblie care, au spus ei, le-a confirmat aceasta, desi pentru noi nu era foarte clar. Cand l-au rugat pe pastor s4-i casatoreasca in biserica, el i-a sfatuit s4 mai astepte gase luni. Ignorand sfatul lui, s-au dus la un alt pastor care a fost de acord sa Oficieze nunta imediat. Din pacate, tanara femeie s-a intors la primul pastor dupa numai cateva luni si i-a marturisit ca a fost batuta violent de sotul ei. Un alt cuplu pe care il stiam, au hotarat, de asemenea, ca Dumnezeu le-a sortit sa fie impreuna si totusi, la putina vreme dupa casdlorie, am aflat cd amandoi se comportau violent unul cu celalalt. Se certau pentru lucruri marunte de genul: ce sé manance, cine era sofer mai bun sila ce ord sa mearga la culcare. Ori de cate ori el spunea ceva care 0 ranea, ea tipa, il lovea in fata sau il tragea de par. Atunci, el ii réspundea cu aceeagi moneda, lovind-o si justificandu-se cd ea a inceput bataia. Dugmanului ii place si provoace dezbinare gi separare, si el iese invingator atunci cand casitoria devine violenta. Victimele sunt in general sotiile si copiii, desi, din nefericire, este 0 obignuinté ca sotiile sa arunce dupa sot cu farfurii sau cu cel mai apropiat lucru aflat la indemana. Abuzul din casa este adesea insotit de abuzul de alcool. Alcoolul diminueaza capacitatea de a ne stapani emotiile si, drept urmare, acestea sunt exprimate in moduri nedumnezeiesti. Am auzit adesea cum multe femei s-au aflat in prag de moarte pentru ca barbatii, in mania gi in furia lor, gi-au pus mainile in jurul gatului lor gi au incercat sa le stranguleze. Astfel de incidente sunt traumatizante si inspaimantatoare si distrug puternic increderea de care depind casatoriile reusite. Loviti pe dinduntru gi pe dinafaré 45 Sotii care gi-au abuzat fizic sotiile si au venit s@ ne ceara ajutorul regret foarte mult ceea ce s-a intamplat, dar deseori ei se araté neputinciosi si nu stiu cum sé faca an se mai intample. Mania reprimata gi inabugita din copilarie este adesea cauza de baza. Mania lor iese la suprafata, isi pierd controlul si isi manifesta fizic furia impotriva sotiilor lor. : : Victimele violentei domestice marturisesc ci pot face faté mai ugor durerii fizice decat durerii emotionale i confuziei care decurg de aici. Ele mai pot inca iubi si ti doresc sotului lor tot binele, dar pierderea increderii sia respectului distruge relatia. De obicei exista un ciclu de perioade de separare si de impacare ulterioara, pe baza declaratiei ca aga ceva nu se va mai intampla niciodata, dar aceste promisiuni sunt inevitabil incalcate, sporind durerea gi disperarea. Apare adesea tentatia de a pune capat casatoriei. Vestea buna este cA existé vindecare gi restaurare a csatoriei, daca ambii parteneri sunt dispugi sa-L caute pe Dumnezeu si si se ocupe de numeroasele probleme din trecutul lor, care alimenteaza conflictele actuale. Din Pacate, in multe cazuri descoperim ca unul dintre parteneri inca nu este pregatit pentru aga ceva. Chiar si in ascMrenea situatii, existd speranta gi vindecare pentru victima, desi poate ca nu se intrevede nicio asteptare realista pentru reconciliere in cAsatorie. Abuzul fizic in copilarie Ne-am rugat cu mai multi adulti care au fost victime ale abuzului fizic in céminul lor pentru o perioada mai indelungatd. Uneori era vorba de 0 mama cu probleme personale grave, atat emotionale, cat si mentale. Sau poate cA era vorba de un tata manios care se intorcea beat acasa de la carciuma. Adesea abuzul fizic nu era izolat, ci existau $i episoade de abuz sexual. ‘ _ i Petru era un astfel de om care a venit la noi sa ne ceara a i i-a ara adam ajutor. Ne-a spus dupa aceea: ,Dumnezeu mi-a aratat ca a46 Speran{a si vindecare pentru cei abuzati fost abuzat in copilarie de catre tatal meu care obignuia sa ma bata cu o curea de piele. Am putut sa-l iert pentru asta si am primit rugaciune pentru a fi eliberat de efectele abuzului. Dumnezeu mi-a aratat, de asemenea, cd am fost prea zelos in disciplinarea copiilor mei. M-am pocait de asta si le voi cere iertare cand voi avea ocazia.” In cartea sa foarte emotionanta A Boy Called It (Orion Books, 2002), Dave Pelzer descrie anii in care a fost abuzat de mama lui. Tratat cu dispret si cu urd, el era abuzat fizic gi emotional in fiecare zi. Nu i s-a permis sa ia masa alaturi de familie. Adesea, de fapt, nu i s-a dat s4 manance deloc. ‘Tratat ca si cum ar fi fost un sclav, Dave trebuia sa facd toate muncile gospodaresti si era batut daca nu-si termina treburile. Fiindcd nu-l mai privea ca pe o fiinté umana mama lui Dave a inceput sa faca referire la el ca la un obiect. Povestea de supravietuire gi de victorie a lui Dave este ° marturie impresionanta a puterii iertarii de a aduce vindecare chiar si din adancurile unui abuz infiorator. : O doamni ne-a spus ca tatal ei o batuse in toata copilaria si adolescenfa ei. Pielea ii era adesea invinetita, dar nu in locurile pe care sa le poata vada oricine. Aceasta se intampla de obicei cand el era beat. De mai multe ori a aruncat-o pe scari in jos, Malti oameni isi amintesc incidente din viata lor cand au primit o disciplinare aspra si nedreapta. Cand vorbim cu oameni care vin la noi sa ne ceara ajutorul, ii intrebam adesea: Care este amintirea ta cea mai dureroasa din copilarie?” De cele mai multe ori, raspunsul se refera la momente cand au fost pedepsiti pe nedrept. Ei isi amintesc de durerea emotionala a situatiei mai mult decat de cea fizicd. Raul din interior este de durata si este mult mai semnificativ decat durerea temporara a pedepsei fizice din exterior. Povestea Patriciei Cand i-am cerut Patriciei s4 ne impartageasc amintirea ei cea mai tristé din copilarie, ea ne-a raspuns imediat Lovifi pe dinduntru gi pe dinajard 47 povestindu-ne un incident, care s-a intamplat pe cand avea opt ani, Se plimbase cu bicicleta in parcul din apropiere gi se juca bucuroasa la leagane, cand au aparut niste baieti ado- lescenti. Vazandu-i bicicleta, unul dintre baieti s-a hotarat sa plece pedaland. Ea i-a implorat sa-i dea bicicleta inapoi, dar ei au refuzat si, in cele din urma, au plecat cu ea. Patricia s-a intors acasa in lacrimi. Cand tatal ei a auzit ce i se intamplase s-a maniat pe ea pentru cA gi-a pierdut bicicleta si, ca pedeapsa, a palmuit-o si a trimis-o in camera ei. Patricia fusese victima comportamentului baietilor, dar in loc sa primeascd dra- gostea si mangaierea de care avea nevoie, a fost abuzata fizic si ranité profund in launtrul ei. © tanaré doamna cu care ne-am rugat in Orientul indepartat ne-a povestit cum tatal ei si-a creat propriul lui idol in casa. Ca pedeapsa pentru cea mai mica boacana, ea trebuia sd stea in picioare in fata acestui idol. Daca tatal ei o prindea ca nu statea in picioare, o lovea in partea din spate a picioarelor cu un bat, Este si ea o alta persoana foarte ranita induntrul ei de cruzimea unui tata. Victima unui atac neprovocat Abuzul fizic poate veni si din partea unei persoane aproape strdine. Actiunea sau comportamentul nostru poate fi in- terpretat de ceilalti ca fiind agresiy, iar ei pot reactiona total gregit. Pur si simplu se poate intampla sa fim in locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Putem deveni victima furiei unui strain pe stradd sau putem fi un trecator ne- vinovat amestecat in mania si frustrarea unui strain. Un tanar ne-a spus odatd cd intr-o zi traversa strada cand o banda de tineri La atacat. L-au aruncat la pamant si Lau lovit. S-a aflat aproape de moarte. Politia nu l-a crezut cand le-a spus ca nu-i cunostea pe tineri. Ani mai trziu, el incd suferea de pe urma atacului. Mai dureros decat atacul in sine a fost nedreptatea pe care a simtit-o in legatura cu cele intamplate. Era furios ca politia nu-l crezuse. Era furios si pentru ca atunci cand cazul a fost48 Speranta si vindecare pentru cei abuzati prezentat la tribunal, membrii bandei care |-au atacat au primit doar o amenda modesta. O parte din vindecarea celor care au fost abuzati consta din a sti cd au fost auziti - si aiba pe cineva care s& se identifice afectiv cu ei gi care si inteleaga nedreptatea ce li s-a facut. Persoana care ii intelege cel mai bine este Isus. Este de nepretuit s4 meditam asupra felului in care Isus a suferit abuzul atunci cand a platit la cruce pedeapsa pentru pacatele noastre. Abuzati in captivitate Cei care se trezesc in captivitate, oricare ar fi motivul, devin vulnerabili la abuz si la neglijenta. Sunt totali dependenti de cei care au autoritate asupra lor, atunci cand au nevoie de ceva. Indiferent de ce au facut sau de motivul pentru care sunt inchisi, toti prizonierii au nu doar nevoi fizice, ci si nevoia de a fi tratati cu o oarecare demnitate. Cei care au autoritate asupra prizonierilor cred, probabil, ca prizonierii lor nu merita sa fie tratati cu demnitate. Din diferite motive, acestia cred cA ei ar trebui pedepsiti si abuzati. Dintr-o asemenea pozitie de autoritate gi putere este foarte ugor sa gi faci asta. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, multi oameni au fost luati prizonieri de japonezi. Cei mai multi dintre ei au fost maltratati. Erau dispretuiti de catre cei care i-au luat prizonieri pentru cd s-au predat, in loc sa lupte panda la moarte. Multi dintre ei au fost supusi la grele munci fizice, subnutriti si lipsiti de asistenté medicala in lagare. Multi au fost batuti in mod brutal si pedepsiti pe ne- drept. Bolnavi sau epuizati, prizonierii erau batuti ca pedeapsa pentru lenevie. Cei care au supravietuit erau cu putin mai mult decat nigte schelete ambulante. Dupa rdzboi, trupurile lor au fost din nou hranite si insinatosite, dar ce-au facut acesti oameni cu amintirile si cu durerea lor? Adesea ei au ramas cu rani emotionale profunde, plini de améaraciune gi de ranchiuna. ,Uram cu intreaga mea fiinta Japonia si poporul ei”, spunea unul dintre ei. Lovifi pe dinduntru si pe dinafari 49 Am citit recent despre o japoneza crestina, Keiko. Cand ea a participat in Marea Britanie la o conferinta dedicata fostilor prizonieri de razboi, si-a dat seama pentru prima data cata durere si cate rani mai purtau inca in ei. ,Ce-am facut noi, japonezii?” se intrebat ea. ,,Acesti oameni sufera, iar eu le simt depresia si trauma.” Keiko a inceput sa organizeze excursii in Japonia pentru fostii prizonieri, ca ei sa aiba posibilitatea sé auda scuze din partea unor japonezi mai atenti si prietenosi. Le-a aranjat intalniri cu fosti gardieni gi le-a facilitat ocazia de a vorbi in gcoli despre ceea ce li s-a intamplat in timpul razboiului. Un fost prizonier a vorbit in cadrul unui program de televiziune si a oferit o marturie foarte emotionanta a expe- rientei prin care a trecut in urma unei astfel de excursii. ,,.In timp ce ne plimbam, am simtit o manutaé in mana mea. M-am uitat in jos si am vazut chipul fericit i zAmbitor al unei japoneze de sapte ani care se uita in sus la mine. Am simtit o caldura in tot corpul. M-am gandit: ,Nu pot sa mai continui cu aceasta ura in inima mea. Acestia nu sunt oamenii care ne-au torturat.’ in acel moment parea ca ura m-a parasit cu desavarsire.” Care este cauza violentei abuzive? De ce recurg oamenii la abuz fizic? Poate c& sunt plini de ura, de razbunare gi de gelozie. Poate ca vor sa-i vada pe altii ca sufera la fel de mult cum au suferit ei. Furia lor nerezolvata care provine din durerea gi din vatamarea de care ei au avut parte devine forta care-i impinge sa-i abuzeze, la randul lor, pe altii. In loc sa-si vindece mania intr-un mod responsabil, acesti oameni igi cauta o victima inocenta si care nu da de banuit. Felul in care se comporta gi actioneaza este adesea alimentat de duhuri demonice de méanie, crima si ura. Un barbat care a venit sa ne ceara ajutorul ne-a explicat cd ajunsese in inchisoare fiind condamnat pentru agresiune fizica. Era la dans impreuna cu niste prieteni cand cineva50 Speranja si vindecare pentru cei abuzafi i-a insultat iubita. Propria lui durere a respingerii a izbucnit si l-a coplesit furia. Nestiind prea bine ce face, el a atacat. Ne-a spus ca toata viata lui instinctul sau natural era sa-i loveasca pe oameni cu pumnul in nas cand se simtea ranit. Consecinta actiunii lui, ivite din aceasta furie incontrolabila, a fost o condam- nare la inchisoare pentru agresiune fizica grava. Pe scurt in acest capitol am vazut cum abuzul fizic pe dinafara produce prejudicii profunde pe dinauntru. Durerea fizicd este in general doar de natura temporara, dar prejudiciul provocat duhului omenesc gi bunastarii noastre emotionale poate fi de lunga durata. Victimele abuzului fizic au nevoie de Isus sa le aduca vindecare, nu atat ranilor trupesti, cat mai ales ranilor sufletesti. In capitolul urmator vom examina cateva din nume- roasele probleme legate de abuzul sexual. Folositi in mod rusinos in Evanghelia dupa Ioan, citim ca Isus a spus: Holul nu vine decit sit fure, si injunghie si si pripadeascd. Eu am venit ca oile mele sa aibii viafa gi s-o aiba din belsug. (loan 10:10) Nicaieri strategia dugmanului nu este mai evidenta decat in devastarea care apare in urma unui abuz sexual. Am vazut atat de multe vieti in care hotul a venit sa fure, sa omoare gi sa distruga. Victimele care au suferit un abuz sexual au fost intr-adevar rusinos folosite, consecintele fiind profunde si de durata. Vor exista cu siguranté oameni in biserica voastra si poate in grupul de casa care au suferit vreo forma de abuz sexual cand erau tineri. De obicei, ei tin ascuns cu mare grija lucrul acesta, nu-l impartasgesc niciodata, incercand sa se comporte ca si cand nici nu s-ar fi intamplat vreodata. Desi incearca sa-si traiascd viata ca si cand n-ar fi afectati, in realitatea zilnicd viata lor este departe de a fi implinita. Cu ceva vreme in urma predam la un grup de casa despre importanta de a fi gata sa-i iertam pe tol cei care ne-au ranit in vreun fel. in treacat, am mentionat categoriile de oameni care ar avea nevoie de iertare, inclusiv cei care ne-au abuzat intr-un fel sau altul. O doamna din grup parea foarte tulburata de ceea ce impartageam si ne-a intrebat dacd ne-ar putea vorbi in 5152 Speranta si vindecare pentru cei abuzafi particular. Ea ne-a impartasit ca fusese abuzata de cineva din familie pe cand avea sapte ani, dar n-a fost in stare si spuna nimanui despre asta inainte. Noi am avut privilegiul s4 ne rugaém pentru acest incident si si-L vedem pe Isus aducand curatire si vindecare in viata ei. Cei care au suferit un abuz sexual au temeri adanci, 0 nesiguranta gi un sentiment de frangere in interior, care ii trag inapoi de la dezvoltarea si cresterea lor la stadiul de crestini maturi si puternici. Adesea, ei sunt coplesiti de disperare gi de sentimente de neajutorare. Aga va fi tot timpul?”, se intreaba ei. ,Poate Dumnezeu sa aduca vin- decare in situatia mea?” Povestea unei pasarele ranite in timpul unei pauze de cafea, la un curs de la centrul Eltel Grange, mi s-a spus (mie, Liz) ca afara se afla o doamna care plange. Am deschis uga din fafa si am gasit o doamna sezand pe o treapta a scarii i plangand, iar alaturi de ea, pe aceeasi treaptd, statea linigtité si nemigcata 0 pasaricd dra- guta, verde. M-am agezat alaturi de ea si i-am vorbit cdtva timp doamnei, incercand s-o linistesc, insa a trebuit s4 ma intorc la urmitoarea parte a cursului. in tot acest timp eram constienté de pasarea de langa mine, dar nu gtiam ce sa fac. Era evident ranita si probabil ca era pe moarte. Fara stiinta mea, Dumnezeu avea deja un plan pentru vindecarea ei. CAtiva oameni vazusera un barbat care statea deoparte, in gradin§, si care nu participa la curs. Cand |-au depasit in mare grab ca sa intre in casi, i-au spus: ,Roaga-te pentru aceasta pasarica.” El s-a apropiat de ea tremurand pentru ca stia cat ii era de teama pasaricii. S-a apropiat tot mai mult de ea, pana cand putea sa-i atinga penele. Castigandu-i increderea, el a Teusit s-o ia in caugul palmelor lui. Pasdrea a inceput sa se zbata ca sa scape si atunci a observat ca o albina ii atarna de Picior. Pana la urma, cu mare dificultate, el a reusit 4 scoata acul albinei din piciorus. Apoia lasat-o pe iarba s4-si revina si, in timp ce statea in masgind gi asculta un meci de cricket Folosifi in mod rusinos 53 la radio, se uita din cand in cand sa vada daca pasarica era bine. Dintr-odata s-a uitat si s-a bucurat s4 vada ca nu mai era acolo. isi revenise de tot si isi luase zborul. Multi oameni, victime ale abuzului sexual, sunt ase: menea acestei pasarele, neajutorati, confuzi gi incapabili sa zboare. Ei au fost raniti gi mai au ceva ce apartine dusmanului in ei. Au nevoie de ajutor din partea cuiva pe care Dumnezeu il poate folosi ca sa-i elibereze de _,acul’ dusmanului. Definitia abuzului sexual Abuzul sexual este orice implicare intr-o activitate de natura sexuald impusa cuiva impotriva liberului consimtamant al acelei persoane. Abuzatorul poate fi bine cunoscut de catre victima sau poate fi unul total strain. In timp ce victimele adulte sunt in general femei, si barbatii pot fi victime ale abuzului sexual. Barbatii, totugi, sunt mai putin dispusi sa vorbeasca despre aceasta sau s4 anunte politia in caz de viol. i Abuzul sexual din copilarie este o actiune care ii expune pe copii unei stimulari sexuale nepotrivite Pee pentru dezvoltarea lor psihica si pentru rolul lor in familie. Abuzul sexual asupra copiilor este un pacat grav. Dumnezeu doreste s avem grija de copii, astfel incat ei sa r4mAna inocenti in privinta problemelor sexuale pana cand devin adulti maturi. Abuzul sexual se poate intémpla copiilor mici de ambele sexe. Abuzatorii sunt de obicei barbati, dar nu intotdeauna. Am auzit intamplari cu mame, surori, rudenii de sex feminin sau bone care au abuzat sexual copii. : i Degi problema abuzului sexual este adesea mentionata la televizor, mai ales in emisiunile de stiri, pentru unii nu este clar ce constituie un abuz sexual. O doamna care a stat cu noi de vorba se simtea stanjenita in prezenta barbatilor si se intreba dacd nu cumva fusese abuzata sexual in copilarie de catre tatal ei, gi avea nevoie de rugaciune pentru a evoca orice amintire a abuzului.54 Speran{d $i vindecare pentru cei abuzati Nu-gi amintea sa fi fost atinsa intr-un mod gregit sau sa fi fost implicata in vreo alta activitate intima de natura sexuala. Ne-a spus mai apoi ca atunci cand era mica, tatal ei se plimba uneori gol prin casa si céteodata fi spunea povesti obscene. A parut oarecum surprinsi cand noi am spus: »Acesta este un abuz’, gi cd era foarte probabil ca aceasta sa fi fost cauza sentimentelor ei de disconfort in preajma barbatilor. Planul lui Dumnezeu pentru sex gsi sexualitate Inainte sa analizdm in detaliu abuzul sexual, este bine sa ne reamintim planul lui Dumnezeu in legatura cu actul sexual. La urma urmelor, sexul a fost in primul rand ideea Sa. Planul lui Dumnezeu este ca noi si ne putem exprima sexualitatea in siguranta oferité de o relatie de casatorie plina de dragoste. De aceea va Isa omul pe tatdl siu si pe mama sa, gi se va lipi de nevasta sa, si se vor face un singur trup. (Geneza 2:24) Prin raportul sexual un cuplu cdsatorit devine un singur trup. Fiecare parte a fiintei lor este contopita prin expri- marea sexualitatii lor. Nu este doar o experienta fizica. Da, ar trebui sa existe placere fizica, dar planul lui Dumnezeu este chiar mai minunat decat atat. El a intentionat o contopire la nivel de suflet si de duh. fn intimitatea sexuala, duhul omenesc este hranit si intarit. Este o mangaiere reciproca atat pentru sot, cat gi pentru sotie. Este o atingere la nivel de duh si o intarire a sentimentului de acceptare, de apartenenta si de siguranta. Dumnezeu a intentionat ca exprimarea sexualitatii noastre sa aduca binecuvantare si o mare bucurie. Dumnezeu |-a facut pe om dupa chipul Su, La facut dupé chipul lui Dumnezeu; Folositi in mod rusinos 55 parte barbiteasca gi parte femeiasca i-a facut. Dumnezeu i-a binecuvintat si Dumnezeu le-a zis: ,Cresteti, inmultiti-va...” (Geneza 1:27-28) Daca ne exprimam sexualitatea in afara sigurantei unei relatii de casatorie pline de dragoste, ne razvratim impo- triva planului lui Dumnezeu pentru creatia Sa. Iesim de sub acoperamantul lui Dumnezeu, ce confera siguranta. In loc sd primim binecuvantare de la Dumnezeu, ne expunem blestemului dugmanului cu fiecare particica a trupului nostru. Biblia, manualul de instruire oferit de producator, a fost scrisA pentru noi, creaturile Sale. In Biblie, Dumnezeu ne avertizeazd sé nu ne implicim in activitati sexuale pacatoase. Versete precum Exod 20:14, Proverbe 5:15-20 si Galateni 5:19, toate ne spun ca, dacd ne implicam voit intr-o activitate sexuala in afara legamantului de casatorie, comitem un pacat care {fl nemultumeste profund pe Dumnezeu gi care va avea consecinte asupra vietii noastre. Cu cat mai neplacute fi sunt lui Dumnezeu actiunile de natura sexuald impuse unei persoane impotriva vointei sale. Cuvintele lui Isus de la Matei, capitolul 18 sunt foarte relevante: Dar pentru oricine va face si piciluiascd pe unul din acesti micugi, care cred in Mine, ar fi mai de folos si i se atarne de git 0 piatré mare de moart si sd fie inecat in adancul marii, Vai de lume, din pricina prilejurilor de picituire! Fiindcd nu se poate sd nu vind prilejuri de picituire; dar vai de omul acela prin care vine rilejul de pacituire! pas (Matei 18:6-7) Cand poate fi vorba de un abuz sexual? Abuzul sexual poate lua multe forme. Este abuziv sa suni oameni la telefon si doar sa respiri greoi in loc sd le vorbesti. Unii abuzatori folosesc vocea unei femei care raspunde la56 Speranta gi vindecare pentru cei abuzati telefon ca stimul pentru masturbare. Cand eu (Liz) am lucrat pentru un serviciu de consiliere prin telefon, era evi- dent ca unii nu sunau decat cu aceasta intentie. Supervizorii mei imi spuneau cA daca apelul mi se pare suspect sa fiu politicoasa, dar fermd si sa inchei convorbirea Daca delicventul insista, urma sa deconectez telefonul pentru scurt timp ca sa-l descurajez. Din cauza acestei probleme, chiar si vocea pentru mesajul de intémpinare trebuia schimbata, incat sd fie cea a unui barbat, si nu a unei femei. Felul in care cineva se uita la altii poate fi abuziv. Ceva este comunicat victimei prin contactul vizual cu abuzatorul. Gandurile necurate si pofta din inima abuzatorului poate sa le facd pe victime sa se simta pangarite. Mai ales femeile se pot gasi in aceasta situatie. Abuzul sexual poate fi de natura verbala. Pot fi comen- tarii cu aluzie sexual. Pot fi glume cu insinuari sexuale sau obscene. Poate fi relatarea unei experiente sexuale, uneori spusd intentionat pentru urechile cuiva care nu are cum sa evite auzirea celor relatate. Cuvintele pot induce imagini in mintea victimei, facdand-o sa se simta necurata gi pangarita Abuzul sexual poate implica o atingere fizicd nedorita sau o mangaiere. In inghesuiala din metrou sau din lift este abuziv sa te freci de cineva pentru a obtine un fel de sti- mulare sexuala. Atingerea fizica prin imbratigarea cuiva poate fi abuziva sexual dacé motivul din inima este gresit. Chiar daca acel motiv este inocent, o imbratigare poate fi resimtita ca abuziva daca aceasta este impusa celeilalte persoane. Multe femei pot sustine ca au avut parte de imbratisari jignitoare chiar gi in cadrul bisericii. Abuzul poate implica expunerea organelor genitale gi masturbarea in fata victimei. Multi oameni isi aduc aminte de incidente din copilarie cand straini, aflati intr-un spatiu public, au facut dintr-odata exhibitionism. Ei au fost trau- matizati si gocati, si au descoperit ca in mintea lor au intrat imagini nedorite de pangarire, care li s-au inregistrat in memorie. Folosi{i in mod rusinos 57 Agresiune sexuala gi viol Atat barbatii, cat si femeile pot fi victime ale agresiunii sexuale gi ale violului. Astfel de agresiuni sunt recunoscute de lege ca ofense infractionale serioase, iar victimele unor astfel de infractiuni au adesea probleme psihice gi spirituale vreme indelungata. Activitatea sexual silité poate include contact sexual, masturbare, sex oral sau anal. Abuzatorul poate fi un strain, iar experienta poate fi extrem de trauma- tizanta gi de infricosatoare. Ea poate include violenta sau amenintari cu violenta adresate victimei sau membrilor familiei victimei. Victimele pot simti ca le este amenintata viata si cd lipsa de consimtire la pretentiile abuzatorului va conduce la crima. Astazi auzim din ce in ce mai mult de aga-numitul ,viol la intalnire’. Victima nu-i este necunoscutd abuzatorului. intre cei doi au existat mai inainte contacte sociale, insd activitatea sexuala este impusad fara consimtamantul victimei. Poate fi impotriva dorintelor clar exprimate ale victimei si poate include violenta sau amenintari cu vio- lenta. Pentru victim, aceasta experienta este foarte traumatizanta deoarece apare in plus gi tradarea increderii acordate. : ,Violul la intalnire” poate implica alcoolul sau drogurile care le fac pe victime mai putin capabile de a rezista in fata abuzatorului. Poate ca victimele nu-si mai aduc bine aminte de abuz, dar ele se simt implicate intr-un fel de activitate sexuala fara consimtamantul lor deplin. Cele mai multe incidente de _,viol la intalnire’ nu sunt raportate. Procentul de condamnari pentru cazurile raportate este foarte scazut. Victimelor le revine obliga tia de a demonstra ca nu au vrut sa ia parte de buna voie la activitatea sexuala. In mod normal nu existé martor la ceea ce s-a intamplat de fapt si foarte adesea victimele se invi- novatesc in parte pe ele insele. Abuz sexual in cadrul casatoriei Planul lui Dumnezeu este ca intimitatea sexuala s& aiba loc58 Speran{a si vindecare pentru cei abuzati in cadrul sigurantei unei relatii de casatorie pline de dragoste gi ca amandoi partenerii si fie de acord. Din pacate, unele relatii de cdsatorie sunt abuzive gi chiar vio- lente. Daca unul dintre parteneri forteaza un raport sexual cu celalalt este vorba de un abuz. in Marea Britanie legea a fost schimbata pentru a include posibilitatea de viol ca fiind 0 infractiune grava in cadrul casatoriei. $i alte tipuri de activitate sexuala, intr-o casatorie, pot fi abuzive. Exemple in acest caz ar fi cand unul dintre soti este obligat de celalalt sa se uite la filme pornografice sau cand sotia este supusa la sex oral sau anal. Cunoastem cazuri de femei care s-au simfit pangarite de aceste perversiuni. Descoperim ca exista adesea manifestari demonice atunci cand ne rugam sau slujim celor care au avut astfel de experiente. A folosi favoarea sexuala pentru manipularea celuilalt este o forma de abuz sexual. Intr-o casatorie plina de dra- goste, amandoi partenerii trebuie s4 caute binele celuilalt. Ambii parteneri trebuie sa incerce mai degraba sa daruiascé in relatia de csatorie, decat s4 se concentreze pe ceea ce ar putea obtine din relatie. Cand unul dintre partenerii de casatorie este de acord cu actul sexual doar in cazul in care celalalt indeplineste anumite conditii sau se comporta in anumite feluri, atunci este vorba de o forma de abuz sexual. A refuza actul sexual este un gest dureros pentru parte- nerul de casatorie si presupune respingerea acestuia. Biblia ne spune sa nu procedam aga: Barbatul sa-si implineasci fafit de nevasta datoria de sot; si tot aga si facit gi nevasta fata de barbat. Nevasta nu este slapani pe trupul ei, ci barbatul. Tot astfel, nici barbatul nu este stapan peste trupul lui, ci nevasta. Si nu wi lipsiti unul pe altul de datoria de sofi, decat doar prin bund invoialé, pentru un timp, ca si vd indeletniciti cu postul si cu rugdciunea; apoi sa va impreunati iarisi, ca st nu vd ispiteascd Satana, din pricina nestapanirii voastre. (1 Corinteni 7:3-5) Folosifi in mod ruginos 59 Abuz sexual asupra copiilor Este intotdeauna foarte trist si auzim de efectul devastator pe care l-a avut abuzul sexual din copilarie in viata multora dintre cei care au venit si ne ceara ajutorul. Pentru ca atat barbatii, cat si femeile impartagesc astfel de experiente, putem doar incerca sa intelegem durerea si ranile din spatele a tot ceea ce li s-a intamplat. Suntem atat de recunoscatori cd slujim unui Dumnezeu Care intelege totul pe deplin si Care doreste gi poate sé aduca vindecare tuturor ranilor noastre. i : Degi abuzul poate implica o experienta traumatizanta singulara, mult mai adesea abuzul implica 0 succesiune de activitati sexuale de-a lungul unei anumite perioade de timp. Un abuzator il supune pe copil la activitati care devin din ce in ce mai intime. _ : Totul poate incepe cu atingerea sau cu mangaierea unut copil imbracat. Treptat, copilul poate fi obligat sa-] masturbeze pe abuzator. in final, copilul poate fi supus la sex oral, anal sau la contact sexual complet. : Victima se simte tot mai stanjenita fata de ceea ce ise intampla, dar conditionarea treptatd o determina sa fi fie din ce in ce mai greu sA spuna ,nu” gi e foarte putin probabil ca victima sa le spund vreodata altora ce se intampla. Abuzatorul va folosi vorbe dulci, tandre pentru al convinge pe copil sau il va mitui, ameninta sau intimida pentru a detine controlul. Poate copilul va fi convins sa creada ca aceste actiuni sunt ,normale”, fiind o parte a vietii despre care nu se vorbegte. Copilului i se poate spune ci o sd fie considerat un adult sau ca tot ceea ce se intampla intre ei este secretul lor special. Pot exista amenintari de genul: ,Am sa te omor daca spui cuiva ce se intampla” sau ,Ceva ingrozitor lise va intémpla parintilor tai.” Frica sau vinovatia falsa indusa copiilor ii determina pe acestia sa taca si sa continue sa-i protejeze pe abuzatori. ' Abuzul asupra copilului poate implica un singur abuzator, ori situatia poate fi mai sinistra gi mai extrema60 Speranta si vindecare pentru cei abuzafi atunci cand implica un grup de pedofili sau vreo actiune a unui grup satanic. O astfel de actiune sexuala este foarte traumatizanta si dureroasé din punct de vedere fizic gi poate fi instigata de grup ca o forma de pedeapsa pentru o presupusa boacana facuta de copil. Oamenii care abuzeaza copii Abuzatorii de copii igi cunosc de obicei victimele. Ei pot fi membri apropiati din familie, cum ar fi parinti sau bunici, frati, surori, veri sau alte rudenii, Daca abuzatorii nu fac parte din familie, ei sunt de obicei persoane respectate si de incredere, care au acces ugor la victimele lor. Ei pot fi bone, profesori, lideri de bisericd sau lucratori cu tinerii. Ei sunt oameni monstruosi, motivati de satisfacerea de sine gi de pofta. Multi abuzatori de copii au fost ei insisi victime ale abuzului. Ei se lupta in relatia lor cu adultii si gasesc 0 oarecare siguranta prin a detine controlul deplin atunci cand ii abuzeaza pe copii. Au un stil de viata inge- lator gi ascuns si, de obicei, recurg la amenint{ari gi la mita pentru a inchide gura victimelor. Abuzatorii vor nega seriozitatea faptelor lor. Ei vor incerca sé minimalizeze consecintele actiunilor lor. Vor argumenta ca pe victima nu a deranjat-o, nu s-a opus, ba chiar i-a facut placere. Pot chiar si sustina ca isi ajutau victimele sa-si descopere sexualitatea. Simptome ale victimelor abuzului sexual suferit in copilarie Abuzul sexual in copilirie este traumatizant $i afecteazi fiecare parte a fiintei unui copil. Poate duce la o ruptura a unitatii dintre trup, suflet si duh. Copii devin interiorizati gi se disociaza de durerea emotionala si de amintiri, ca o forma de evadare. Pe masura ce cresc, s-ar putea sa nu-gi mai aduca aminte de abuz. Totusi existé mai multe semne gi simptome la adulti care indica posibilitatea existentei unei forme de abuz din trecut. Folositi in mod ruginos 61 Adultii pot avea probleme cu somnul si visuri rascolitoare. Pot fi tulburati de duhuri care le provoaca stimulare sexuala ca gi cum ar fi implicati intr-un contact sexual. Pot fi oameni foarte tematori, care se izoleaza de altii si carora le vine greu sa aiba incredere in cineva. Adultii pot avea fobii ciudate gi amintiri sumare din copilarie. De obicei, ei isi pretuiesc prea putin viata si au ganduri de sinucidere. Unii pot fi instabili emotional, iar nedreptatea ingropaté a ceea ce au experimentat poate izbucni in rabufniri violente de manie, aparent inexplicabile. Ei se considera tot timpul victime si au adesea un trecut in care au fost victime intr-un fel sau altul. incercand si fac faté unei dureri ingropate, ei pot avea probleme cu alcoolul sau cu drogurile. Este posibil ca acesti copii, victime ale abuzului sexual, sa-si ingroape durerea si amintirile despre abuz, dar Dumnezeu cunoaste fiecare lucru ce li s-a intamplat si vrea sa le aduca vindecare si refacere. O doamna care a venit sa ceara ajutor la un sejur de vindecare a avut puterea sd scrie urmatoarele: Dumnezeu m-a ajutat sa fac fat amintirilor din perioada cand am fost abuzata sexual la varsta de cinci ani. El mi-a aritat nu doar ce s-a intamplat, dar m-a vindecat de frica, de durerea si de golul pe care l-am avut in mine, Inainte sf vin aici, lam spus lui Dumnezeu ci ag vrea sa fiu din nou eu insimi, fetita de cinci ani de dinaintea celor intamplate, si asta a si facut Dumnezeu pentru mine. Pe scurt in acest capitol am examinat abuzul sexual. Cei care au suferit un astfel de abuz au fost folositi intr-un mod rusinos pentru a satisface poftele carnale ale altora. Intelegerea faptului cA s-a comis un pacat impotriva lor constituie un prim pas spre vindecarea pe care Isus vrea sé o aduca in viata lor. In capitolul urmator vom cerceta consecintele pe care abuzul de orice fel le poate avea asupra victimelor lui.Inlantuiti de trecut Degi existé numeroase gi variate tipuri de abuz, raul provocat de fiecare dintre ele are multe asemanari. Raul acesta poate afecta fiecare particica din fiinta victimei. Daca poti sa te raportezi doar la o parte sau la mai mult din ceea ce am descris in capitolele anterioare, probabil cd te simti coplegit de ceea ce ti s-a intamplat. Ai vrea sa uiti si sa lasi totul in urma. Ti-ar placea sa-ti vezi de viata ta, dar te lupti s4 faci asta. Poate ci nu esti in stare si vorbesti despre situatia asta, dar te simti de parca esti inlantuit de ceva si nu esti liber si mergi mai departe. Abuzul iti schimba parerea despre tine. Ai fost dominat si controlat de o alta persoand, ceea ce te face sa simti ca nu mai ai propria ta vointa libera. Poate ca {i-ai dezvoltat o anume asteptare ca vei fi intotdeauna o victima gi o sfargesti prin a simti ca nu ai niciun drept personal. Uneori devii pasiv si ai nevoie de incurajare din partea altora pentru a incepe sa iei pozitie in favoarea ta gi sa faci alegeri dupa voia lui Dumnezeu. Abuzul te poate face sa ajungi s4 intampini dificultati de relationare. Abuzand de tine, oamenii au incalcat limitele unei relatii normale gi te poti simti confuz in privinta limitelor corecte. Reactia si comportamentul tau fata de ceilalti pot sa transmita un mesaj gresit. Poti sa nu-ti dai seama cand altii depagesc granitele unui comportament normal gi devii o prada a abuzului pe mai departe. Adesea incepi sa ai asteptari gresite de la relatiile tale cu 62 Inlantuifi de trecut 63 alti. Poti sa presupui ca nu e sigur sa ai incredere in nimeni. Te trezesti ca ii (i pe oameni la distanta gi nu le permiti sa se apropie de tine. Abuzul este o forma foarte dureroasa de respingere. Respingerea existé pentru ca oamenii nu te-au pretuit ca pe un individ, ci te-au folosit pentru a-i satisface pe ei sau pentru a le implini dorintele. Acest lucru este ingrozitor de dureros gi iti e teama ca s-ar putea intampla din nou. E posibil sa fi dezvoltat o teama de respingere. Ca sa eviti confruntarea cu durerea respingerii, este posibil sa fi adoptat incongtient strategii de aparare menite sa te protejeze. Din cauza fricii tale de respingere, te poti trezi ca eviti relatiile apropiate cu oricine ar fi. Tu nu iti dai seama intotdeauna ca din felul in care le raspunzi celorlalti si din limbajul trupului reiese un mesaj clar: ,,Pastreaza distanta.” Sisteme de convingeri denaturate Au existat vremuri in istorie cand oamenii credeau ca paméantul este plat. Marinarii doreau si navigheze fard sa piarda pamantul din priviri pentru ca se temeau ca undeva, departe pe mare, ar putea si dea de marginea lumii si sa cada peste ea. Vi puteti imagina cum trebuie sa se fi simtit un marinar cand capitanul spunea echipajului ca aveau sa iasa in larg si s4 navigheze indepartandu-se de uscat spre necunoscut? Gandul de a naviga peste cascade uriage de apa ii starnea fricd gi tot felul de anxietati. Sistemul sau gresit de convingeri fi afecta reactiile emotionale. Din cauza fricii, marinarul este in stare s4 organizeze o revolta, s4 preia carma corabiei si s4 navigheze inapoi spre casa gi spre siguranta. Sistemul lui gresit de convingeri in legatura cu pericolul in care se afla ii afecta actiunile. Cand ai fost abuzat, sistemul tau de convingeri se denatureaza. Experientele tale iti modeleaza gandirea si incerci si inventezi o explicatie rationala pentru ceea ce ti s-a intamplat. Incepi sé crezi neadevdruri despre Dumnezeu, despre tine insuti si despre ceilalti. Aceste64 Speranta gi vindecare pentru cei abuzafi sisteme de convingeri, care opereazd adesea la nivel inconstient, iti afecteazé emotiile si actiunile. Adesea dezvolli pareri gresite despre Dumnezeu. Conceptia ta despre cum e Dumnezeu este puternic influentata de modul in care te trateazi persoanele cu autoritate din viata ta. Daca parintii tai sau liderii bisericii iti oferé un model gregit al lui Dumnezeu printr-o forma oarecare de abuz, tu iti vei forma o conceptie distorsionata despre Dumnezeu. Faci presupuneri ca Dumnezeu se va comporta la fel cum au facut-o aceste persoane cu autoritate in viata ta. Poti s4 hotarasti cé lui Dumnezeu nu-I pasa de tine si cd nu te iubegte cu adevarat. S-ar putea sa consideri cd abuzul pe care Lai suferit este un fel de pedeapsa de la Dumnezeu. Concluzia ta ar putea fi cd nu se merita sa ai incredere in Dumnezeu. Nu indraznesti sa-ti permiti sa te apropii prea mult de Dumnezeu de teamé cA gi El te-ar putea trada si rani. Incepi sa crezi minciuna ca intr-un fel sau altul tu ai fost de vind pentru ca ai fost abuzat. Daca ai fi fost altfel, poate ca lucrul acesta nu s-ar fi intamplat. Poti ajunge la incredintarea ca esti ,rdu”, sau ,murdar’, sau _,razvratit”. Poti ajunge sa crezi minciuna cd meriti sa fii pedepsit pentru ceea ce s-a intamplat. Este foarte ugor sA crezi minciunile pe care abuzatorul verbal le-a rostit peste viata ta, ca esti ,inutil” sau ca ,,faci umbra pamantului degeaba“ Adesea ai pareri deformate despre ceilalti. Poate ti-ai spus: ,Nu pot sa am incredere intr-un barbat”, sau ,Nu pot s4 am incredere intr-o femeie“, sau ,Nu pot sa ma incred in autoritati.” Astfel de convingeri provin din faptul ca ii judecam pe ceilalti din cauza durerii provocate de abuz. Astfel de sentinte: ,ori e alba, ori e neagra” si ,,totul sau nimic” sunt o deformare a adevarului. Este adevarat ci nu poli avea incredere in unii oameni, dar e de fapt o minciuna sa spui ca nu poti avea incredere in nimeni. in 2 Corinteni 10:5 suntem invatati ca ,orice gand sa il facem rob ascultarii de Cristos”. Aceasta inseamna, credem noi, ca trebuie sa verificim daca gandurile noastre sunt in Inlan{uiti de trecut 65 acord deplin cu ceea ce spune Isus. Daca nu sunt, trebuie sa recunoastem acest fapt. Trebuie sa revizuim aceste ganduri gi sa le respingem, apoi sa le inlocuim cu gandurile cu care Isus este de acord. Negare CAnd ai trecut printr-un abuz s-ar putea sa incerci sa-l tratezi negandu-l. Poate fi foarte dureros sa te confrunti cu realitatea a ceea ce {i s-a intamplat. Aga ca e posibil 8 alegi s negi cd ai fost foarte rau ranit de ceea ce s-a intamplat. Poate chiar incerci s4-ti spui ca esti in stare sa depagesti cu usurin{a acest incident, sau ca nu merita sa te mai intorci in trecut, aga cd 0 sa-ti vezi de viata ta. : Chiar daca este adevarat ca nu vrei sa-ti petreci tot restul vietii ocupandu-te de lucruri din trecut, trebuie sa rezolvi problemele trecutului in cazul in care ele te inlantuie, nelasandu-te s4 inaintezi in planurile gi in scopurile bune pe care Dumnezeu le are pentru tine. Trebuie | infrunti problemele trecutului, oricat de dureroase ar fi ele si sa-I permiti lui Dumnezeu sa-ti aduca vindecare. i ie Din cauza durerii existente, este posibil sa incerci sa te disociezi si sd lagi in urma ceea ce {i s-a intamplat. Te straduiesti s ingramadesti totul intr-o sigura incapere gisa inchizi uga. Poate ca vrei sa nu-ti mai amintesti de acel eveniment sau sa alegi s ingropi durerea legata de aceste amintiri. Uneori oamenii isi amintesc de ceea ce s-a intémplat, dar nu mai simt nicio durere asociaté cu acea amintire. In slujirea noastra, oamenii ne-au povestit intamplari oribile despre abuz fizic sau sexual intr-o maniera: /Astea sunt datele problemei“ fara insa a-si exprima deloc vreo emotie. Exista o detagare intre ceea ce s-a intamplat si rana gi durerea emotionala rezultate. Cateodata, in slujire, oamenii ne vor spune ca au ingropate durere gi mahnire inauntrul lox, dar nu stiu de unde li se trage. Nu simt nicio bucurie in via\a. Ar putea sa spuna ca au oarecum in interior un sentiment de pierdere.66 Speranfii gi vindecare pentru cei abuzafi Uneori ingropate sau negate, amintirile din copilarie sunt declangate de evenimentele actuale. Auzind de trauma vreunei alte persoane, ei au dintr-odata o reactie emotio- nala de parca li s-ar fi intamplat lor. Reactii emotionale distorsionate Emotiile noastre sunt sentimentele sau reactiile noastre interioare pe care le percepem in legatura cu ce se intampla in jurul nostru. Uneori, aceste reactii emotionale pot fi distorsionate. Emotiile pe care le simtim in prezent si profunzimea acestor reactii emotionale sunt afectate de lucruri care ni s-au intamplat in trecut. Din aceasta cauza, reactiile noastre pot fi disproportionate fata de evenimentul care ni se intampla azi. O parte din sentimente apartin trecutului. Este important sa-ti dai seama ca perceptia ta asupra a ceea ce se intampla in jur poate sa nu fie exacta. Ai putea, de exemplu, sé presupui ca geful tau este manios pe tine entru ca s-a incruntat cand i-ai vorbit in dimineata aceasta. In realitate poate ca el era foarte preocupat de o cu totul alta problema care-1 deranja. Totusi din cauza amintirilor tale dureroase de respingere, tu presupui rapid ceea ce e cel mai rau din partea lui. Poti presupune ca pastorul de la bisericd te-a respins duminica trecuta cand a trecut rapid pe langa tine fara sa te recunoasca. De fapt, el se gandea atat de profund la predica pe care urma s-o tina, incat nici macar nu te-a observat. Una din consecintele abuzului este ca ti-e foarte frica de un nou abuz. Daca percepi ca 0 situatie prezenta se poate transforma intr-o situatie abuzivé poti deveni foarte ne- linistit. In parte, din aceasta cauza victimele abuzurilor pot dezvolta frica si fobie. S-ar putea sa-ti fie extrem de frica de barbati, daca ai fost abuzata sexual de un barbat. Daca cineva aflat in pozitie de autoritate s-a comportat urat cu tine, poti sa dezvolti o teama de toate persoanele cu autoritate. In subconstientul tau, vezi toti barbatii sau toate persoanele cu autoritale ca inlanguiti de trecut 67 pe un pericol. Poti percepe persoana iubitoare $i grijulie de langa tine care vrea doar sa te ajute ca pe o amenintare gi gregesti crezind cd ea cauta pe cineva pe care sa-] con- troleze si sa-1 domine. : Daca in trecut ai fost atacata fizic de un strain, o sa-ti fie foarte team sa iesi seara in orag. Uneori oamenilor le este foarte teama chiar gi s4 spuna altora ce au patit — mai ales dacd au fost amenintati cu ce li s-ar putea intampla daca ar spune cuiva. Manie reprimata CAnd a avut loc un abuz, invariabil existé into masura oarecare si o manie reprimaté. Nu este intotdeauna recunoscuta ca atare, dar, cu toate acestea, ea exista inca acolo. in sufletul lor, oamenii stiu cé nu este in regula ceva. M§nia pe care ei o resimt poate fi in legatura cu ceea ce altcineva le-a facut. Noi credem ca Dumnezeu este manios din cauza abuzului pe care oamenii l-au suferit gi ca este normal ca gi ei s& fie maniogi. Este o manie indrepta A Adesea, in timp ce slujim, descoperim ca trebuie sa expli- cam acest lucru si sd dam voie persoanei sa fie manioasa pentru ceea ce i s-a intamplat si sa o incurajam sa-gi asume aceasta manie. : ; Mania pe care cei ce au fost abuzati o resimt poate fi indreptaté mai mult impotriva celor ce ar fi trebuit sa-i protejeze de abuz. Victimele abuzului sexual din copilarie sunt cuprinse de furie pentru ca mamele lor nu le-au protejat de tatal lor vitreg. Multe victime ne spun ca mamele lor stiau sau banuiau ce se intampla, dar au ales sa ignore situatia. eee ae Barbatul abuzat in inchisoare de colegii lui poate fi furios pe autoritatile inchisorii care nu au facut nimic pentru al proteja. Victima manipularii si abuzului spiritual poate fi manioasa pe batranii bisericii pentru ca nu au privit drept in fata problema. Tet et Mania pe care o resimt unii poate fi directionata inspre Dumnezeu. Ei fl pot invinovati cA nu i-a protejat sau ca a68 Speran{a gi vindecare pentru cei abuzafi permis abuzului sé continue. Pot da vina pe Dumnezeu ca nu i-a vindecat de consecintele abuzului. Mania poate fi indreptata catre ei ingisi. Ei sunt furiogi ca au fost idioti” si cd nu gi-au dat seama ca erau abuzati. Autovatamare gi ganduri de sinucidere Mania indreptaté asupra sinelui poate degenera in autovatémare gi in ganduri de sinucidere. Desi oamenii sunt victime ale abuzului, ei dau vina pe ei insisi si se simt vinovati pentru ca au permis ca acest lucru sa continue gi nu l-au oprit. Sunt furiogi pe ei ingisi si simt c4 merita sa fie pedepsiti. Se judeca si se condamna, devenind executantii sentintei pe care gsi-au ales-o. Pentru alti, autovétamarea este un mecanism de adaptare prin care incearca sa faca fata durerii si suferintei inchise in suflet. Durerea fizicé provenita din autovatamare ii face sa uite durerea profunda din interior. Durerea fizicd este mai suportabila si o ascunde pe cea emotionala. Victimele abuzului au invariabil sentimente de stima de sine scézuta. Ele au fost respinse gi se resping si ele la randul lor, dezvoltand adesea o puternica ura de sine. Nu se plac si intretin chiar ganduri de genul: ,Poate mai bine ag muri.” Numeroase victime care au suferit un abuz grav fie au incercat sa-gi ia viata in mai multe ocazii, fie s-au gandit serios la sinucidere. Pentru unii, este un strigat de ajutor, dar pentru altii moartea este optiunea preferabild in schimbul unei vieti traite cu durere gi cu rani permanente in suflet. Vinovatie si rugine Victimele abuzului se lupta frecvent cu sentimente de rusine si cu ceea ce numim 0 vinovatie falsa. Aceasta este o emotie care spune: ,Eu am fost responsabil pentru ceea ce s-a intamplat — Am facut ceva gregit.” Mai spune: ,Trebuie ca am facut ceva ca sa provoc abuzul si ar fi trebuit s4 fac ceva ca sa-l opresc.” fuldnfuiti de trecut 69 Ruginea este sentimentul umilitor de a aparea intr-o lumina nefavorabila in proprii mei ochi sau in ochii celor- lalti. Tese la ivealé atunci cand greseala mea, egecul sau fapta mea rea sunt expuse public. Ruginea ma opreste s4 ma simt bine in pielea mea. Rusinea imi spune c4 sunt murdar si antipatic. Ruginea imi spune c4 oamenii nu ma accepta gi nici Dumnezeu nu ma accepta. Ruginea imi spune ca sunt un ratat si ca sunt rau. Victimele abuzului au fost adesea acuzate in mod fals ca sunt responsabile de cele intamplate si, ca urmare, poarla atat rugine, cat si vinovatie falsa. De exemplu, la una din conferintele Ellel, Carolina a iesit in faté pentru un scurt timp de rugaciune intr-o seara de slujire. Tocmai auzise unele inva{aturi despre abuzul sexual gi dorea sa ne impartageasca povestea ei. Copilaria ei timpurie fusese dominata de dependenta de alcool a tatalui ei. El se imbata adesea gi devenea violent. Carolina gi mama ei erau ingrozite de el. La varsta de 11 ani, Carolina a fost abuzata sexual de doi barbati. Pana la urmé ea s-a casatorit, dar cdsnicia ei n-a durat. Sotul ei s-a dovedit a fi violent si abuziv, s-a intors impotriva lui Dumnezeu si a parasit-o pentru ca era crestina. Pe cand ne explica faptul ca familia sotului ei o invinovatea pentru distrugerea casniciei, a inceput s planga. Se pare ca toata viata ei fusese invinovatita. In timp ce ii slujeam Carolinei, trebuia s4-i amintim mereu ca ea nu era vinovata in fata lui Dumnezeu. Pentru Carolina o parte insemnata a slujirii a fost ca ea si auda acest lucru gi sa inceapa sa-l creada. Juraminte interioare Ca urmare a abuzului, e posibil sa fi facut juraminte, cum ar fi: ,Niciodata nu voi mai avea increde intr-un barbat”, sau /Nu voi mai avea incredere niciodata intr-un lider al bisericii”, sau chiar: , Nu ma voi mai vindeca niciodata.” Din cauza durerii si a suferintei iti spui: ,Nu-mi voi arata niciodata durerea. Nu le voi da satisfactia sa gtie cat de mult m-au ranit in interior.” Astfel de cuvinte au putere si,70 Speran{a gi vindecare pentru cei abuzafi pronuntandu-ti astfel de sentinte, alegi s4-ti ingropi si s4-ti reprimi emotiile. Desi in aparenta ai uitat totul si iti traiesti in continuare viata, tu te tii de acest juramant si esti legat si restrictionat de el aga cum e legat prizonierul cu lanturi grele. Pentru oricare dintre noi, actul de a ne reprima continuu durerea gi suferinta emotionala nu duce deloc la disparitia acestora. Adesea ele se manifesta in diferite feluri. Ele pot iesi la suprafata sub forma unor migrene, dureri de spate sau alte boli fizice. Pot iesi la iveala si sub forma unor izbucniri violente de manie sau chiar depresii si cdderi nervoase. Cei care experimenteaza o cidere nervoasa puternica o vor atribui adesea unor incidente recente. Dar, de obicei acel incident recent e doar cireaga de pe tort. De cele mai multe ori, ei nu-si dau seama ca ultimul incident doar s-a adaugat la durerea gi la ranile care fusesera reprimate. Aceste persoane n-au mai avut energie s& mai poata tine lucrurile ascunse, aga cd, precum un vulcan care erupe, totul a iegit la suprafata, iar persoana a ajuns la epuizare. Mecanisme nedumnezeiesti de aparare Dupa experienta unui abuz de orice fel, majoritatea dintre nol vom incerca sa evitam durerea unui alt abuz prin retragere gi izolare de ceilalti oameni. Pastram distanta fata de semeni ca pe o forma de aparare, astfel incat ei sé nu ne poata abuza. Nu mai mergem nici la bisericd, pentru ca abuzul pe care |-am suferit era de natura spirituala si ne temem ca se va intémpla din nou. De exemplu, daca a fost vorba despre un lider al bisericii care a incercat sa ne domine gi si ne controleze, simpla lui aparitie poate sa declangeze in noi durere gi suferinta. Ne decidem atunci sa stam departe de biserica gi si evitam situatiile in care am putea intalni acea persoana din nou. Astfel, hotaram sa nu mai mergem la nicio biserica. Unele femei, care au fost abuzate sexual in copilarie, aleg inlantuiti de treeut 1 sa se imbarce in aga fel incat sa evite orice atentie neplacuta. De exemplu, vor purta haine largi si igi vor neglija inten- tionat infatisarea. in subconstient ele ar putea totodata sa incerce si devina neatractive pentru barbati mancand prea mult, Un astfel de comportament, intretinut de o stima de sine scdzuta, este o incercare inconstienta de a se proteja de un viitor abuz. incercand sa facem faté durerii unui abuz din trecut, putem ajunge sa recurgem la mecanisme de adaptare. In mod deliberat ne implicam in activitati care ne fac placere sau ne aduc alinare, intr-un efort de a ascunde durerea. Unele dintre aceste mecanisme de adaptare sunt nedum- nezeiesti, pentru ci ne indruma sa cautam alinarea in lucruri care sunt in afara voii lui Dumnezeu. Poate fi vorba de substante chimice cum ar fi tigarile, alcoolul sau drogurile, pe care le folosim ca un fel de anestezice pentru a ne potoli durerea emotionala. Putem incerca sé obtinem o mica placere in viata, apeland la pornografie sau la masturbare, dar apoi desco- perim cA am cazut in cursa unui tipar comportamental dependent, care este pacatos. Desi vrem sa renuntam la aceste obiceiuri, descoperim cA nu suntem in stare gi suntem condusi de dorinta nestapanita de a le mentine in viata noastra. Frica de dezaprobarea celorlalti ne determina sd pastram secretul asupra dependentei noastre, gi asta nu face decat sa adauge la vinovatia pe care o purtam deja. Dusmanul ne incarca rapid cu incé o condamnare. Unii dintre noi igi pot crea un sistem diferit de aparare pentru a se feri de un alt abuz. Acesta poate avea radacini in trecut, cand o persoané cu autoritate a profitat de noi gi ne-a tratat rau. Ne putem razvrati in inima noastra. Luam hotararea sé nu ne mai supunem celorlalti si decidem sa fim independenti si autonomi. Acest refuz de a mai sta sub vreo autoritate se extinde adesea gi la autoritatile dum- nezeiesti sub care ar trebui sa stam de bund voie gi, in consecinta, devenim reticenti la invatatura si deschisi auto- ingelarii.72 Speran{a gi vindecare pentru cei abuzali Identitate denaturata Abuzul violeazi fiecare parte din noi ca fiinte umane, lasdndu-ne confuzi in privinta adevaratei identitati. Acesta are ca urmare vatdmarea severa si profunda a duhului nostru omenesc, partea esentiala a fiintei noastre. Dumnezeu ne-a creat pe fiecare dintre noi ca s4 avem relatii care ne aduc binecuvantare, dar abuzatorii ne ranesc foarte adanc. Cuvintele abuzive de respingere si actiunile comise im- potriva noastra sunt ca niste pumnale care ne intra in duh. Rezultatul este cd ne trezim intr-o lupta de a fi in stare sa credem adevarurile din Cuvantul lui Dumnezeu. Biblia ne spune cd suntem pretiosi si minunati (Psalmul 139:14), ins poate c4 noi nu simtim deloc aceasta. Ne putem simi murdari si pangariti. Ne putem uri intru-totul gi simtim ca suntem confuzi in privinta adevarului revelat de Biblie, care pare s4 contrazicd experientele noastre de viata. Daca am fost abuzati spiritual, putem avea o conceptie deformata despre Dumnezeu, care ne determina si luptim pentru a intelege ca avem 0 identitate in Cristos. Ne punem tot felul de intrebari, cum ar fi: ,Oare Dumnezeu ma iubeste neconditionat sau ma iubeste numai cand ma supun?” Daca am fost abuzati sexual, putem simti confuzie in privinta sexualitatii noastre si a exprimarii acesteia. Poate ca am fost obligati sa ne exprimam sexualitatea intr-un mediu pacatos gi lipsit de dragoste. Astfel, putem ajunge sa ne respingem propria sexualitate. Fetele igi spun adesea: Nu vreau sa devin femeie daca asta inseamna.” Baietii se rusineaza de masculinitatea lor. Asa s-a intémplat cu Simon care ne-a dat permisiunea de a-i impartagi povestea in cartea Martial Arts and Yoga (Artele Martiale si Yoga) scrisa os . noastra Brenda Skyrme (Sovereign World, Simon s-a néscut intr-o familie in care nu a fost dorit. A fost respins de la conceptie pana cand s-a ndscut si a experimentat respingerea alat din partea paringilor lui, cat si din partea celor Inlan{uifi de trecut 73 doud surori, de la nastere pind cind a plecat de acasa. A fost abuzat mental, sexual gi fizic de citre tatdl lui, al carui abuz verbal includea sentinfe negative continue ce l-au determinat pe Simon si se retraga social, Aliludinea tatdlui le-a incurajat pe cele dowi surori sé-I trateze ca pe un obiect de care rideau gi pe care-l criticau cu orice ocazie. Prin urmare, Simon a inceput sit creadit despre sine cit nu meritd iubire sau amabilitate; el stia doar cf era baiatul cel rau i ci nu era acceptat. Din cauza abuzului sexual, el se rusina de propria-i sexualitate si masculinitate. Experienta noastra ne araté ca urmarile confuziei se- xuale pot fi exprimate in mai multe feluri. Unii se casa- toresc, dar relatia lor de casatorie poate fi distrusa de frigiditate si de frica de intimitate in cadrul casatoriei. Altii dezvolta o teama faté de sexul opus gi se indreapta spre homosexualism sau lesbianism. Altii se adancesc in promis- cuitate cautand iubire gi acceptare in relatiile lor. Unele fete devin prostituate, spunandu-gi: ,.Dacad oamenii tot vor abuza de trupul meu pentru satisfactia lor proprie, atunci macar sa fiu platita pentru asta.” Daune la nivel fizic Daunele gi bolile la nivelul fizic pot fi consecinte directe ale abuzului. in cazul abuzului sexual pot exista probleme in zona vaginului sau a anusului. Astfel de daune pot provoca probleme de infertilitate sau de tract digestiv. Mai pot aparea boli cu transmitere sexuala. in urma abuzului fizic, pot ramane cicatrice sau vreo forma de dizabilitate fizica. Victimele sunt nevoite sa trdiascd mereu cu amintirea fizica a ceea ce li s-a intamplat. Pot aparea, de asemenea, probleme de acufena (tiuit continuu in urechi), dureri de cap, migrene sau surzenie partiala ca urmare a loviturilor de la cap. Este posibil ca suferinta fizicd s4 fie rezultatul unei suferinte interioare. Am vazut deja ca oamenii care au fost abuzati incep s recurga la tigari, la alcool sau la droguri pentru a face fata durerii. Astfel de solutii produc doar o74 Speran{a gi vindecare pentru cei ubuzafi alinare sau o evadare temporara, dar pe termen lung costurile sunt de obicei mai mari si includ boli, maladii sau infectii. Autovatamarea sau incercarile de sinucidere pot fi urmiari ale ranilor fizice. De exemplu, 0 supradoza de dro- guri poate afecta organele interne, cum ar fi ficatul. Ne-am rugat cu o persoana care se aruncase de la balcon gi se alesese cu grave probleme la spate. Crearea de legaturi sufletesti pacatoase Abuzul poate duce la crearea de legaturi sufletesti pacatoase.' Ce inseamna asta? Ei bine, planul lui Dumnezeu este ca noi si ne binecuvantdm unii pe altii in toate relatiile noastre. Cand suntem in relatie cu altii, se creeaza o legatura ~ dam ceva din noi celeilalte persoane, iar noi, la randul nostru, ne deschidem ca sa primim ceva de la acea persoana. Pe masura ce relatia devine mai apropiata gi mai stransa, gi legatura devine mai puternica. Numim aceasta legatura relationala ,legatura sufleteasca“. Este o legatura care nu ne implica fizic. Ea implica mintea, vointa, emotiile si duhul omenesc. Gasim conceptul de ,legatura sufleteasca’ in Biblie, desi nu sunt folosite exact aceleasi cuvinte. Adesea este folosit cuvantul ,,unit”, ca in Matei 19:6 — ,ceea ce Dumnezeu a unit” (NTR) gi 1 Corinteni 1:10 - ,sa fiti uniti in chip desavarsit”. O alta expresie folosita de Scriptura este sa fim ,injugati" impreund cu alti gi suntem indemnati sa luam jugul lui Isus asupra noastraé (Matei 11:28-29). Putem, de asemenea, sa fim ,,uniti’ in inima noastra (Coloseni 2:2) sau sé avem un singur gand (Filipeni 2:2). Dumnezeu vrea ca aceste legaturi relationale sau legaturi sufletesti sa fie dumnezeiesti si sa constituie o sursa de binecuvantare. Totusi, cand relatiile merg prost si sunt in afara planului lui Dumnezeu, cream legaturi nedumnezeiesti 1. Pentru mai multe detalii despre legaturile sufletesti vedeti cartea Legituri sujletesti, scrisi de David Cross, Editura Elpis, 2009. Tnldnfuiti de trecut 75 sau pacatoase. Aceste legaturi nedumnezeiesti sunt mai degraba un prilej de blestem si nu de binecuvantare. Nu suntem facuti sé ne injugam la un jug nepotrivit (2 Corinteni 6:14) sau s4 ne plecdm sub _,,jugul robiei* (Galateni 5:1). Isaia vorbeste si el in 10:27 despre ,jugul” robiei. Legaturile nedumnezeiesti sau pacdtoase se formeaza in orice relatie unde oamenii cad de acord sa se revolte impotriva legilor lui Dumnezeu. lesind de sub protectia lui Dumnezeu, ei isi expun viata lucrarii dugmanului. Legaturile nedumnezeiesti se stabilesc gi atunci cand unul dintre indivizii din cadrul unei relatii pacdtuieste impotriva celuilalt. Desi partenerul nevinovat n-a facut nimic rau, el sau ea devine vulnerabil la blestem ca urmare a pacatului celuilalt. Legaturi sufletesti pacatoase foarte puternice se stabilesc oriunde a existat un abuz. Abuzatorii incalca libera vointa a victimelor lor, tulburand si pangarind duhul si sufletul. Ani de zile dupa ce a avut loc abuzul, victimele mai pot inca simti prezenta celui care le-a abuzat. Aceste legaturi pot fi ilustrate ca niste lanturi ne- dumnezeiesti care ii leagd pe oameni. EF ca gi cum cealalta persoani ar fi inca acolo. Este de parca s-a format o unire si un amestec in interior, Cuvintele care ranesc si actiunile gresite sunt ca o casetd fara sfargit care se deruleaza in mintile lor si ii tin prizonieri ai evenimentelor din trecut. Pentru a intra in planurile si in scopurile lui Dumnezeu cu viata noastra este important ca aceste legaturi nedumnezeiesti si fie dezlegate. Vom analiza acest aspect intr-un alt capitol. Demonizare Cand ne rugam gi slujim celor care au fost abuzati descoperim adesea ca e nevoie de eliberare, mai ales atunci cand abuzul a fost sever. Abuzul impotriva celuilalt este pacat gi este o razvratire impotriva planului lui Dumnezeu. Din aceasta cauza, demonicul castiga dreptul de a se instala76 Speranfa gi vindecare pentru cei abuzali inlantuiti de trecut 7 in viata victimei inocente a abuzului, iar eliberarea este o parte necesara a procesului de vindecare. Pentru unii dintre cititorii nostri, demonizarea si nevoia de eliberare poate fi un concept nou. ‘Totugi pentru noi este unul foarte clar din moment ce citim in Noul Testament ca eliberarea a jucat un rol important in slujirea de vindecare a lui Isus. Ela recunoscut ca multi erau prizonieri ai lucrarii dusmanului in viata lor si aveau nevoie sa fie eliberati. in Faptele Apostolilor 10:38 apostolul Petru a rezumat slujirea lui Isus prin urmatoarele cuvinte: .. [El] umbla din loc in loc, ficea bine gi vindeca pe toti cei ce erau apasati de diavolul; ciici Dumnezeu era cu El. Biblia ne spune ca suntem intr-o batdlie spiritual cu imparatia intunericului condusa de Satan, care igi exercitd puterea prin sfera demonicului (Efeseni 6:12). Demonii care slujesc imparatiei intunericului doresc s4-si exprime natura lor printr-o fiinté umané. Veti vedea asta daca cititi una dintre Evanghelii si urmariti cat de des Isus a scos demoni din oameni. Daca o persoani este revoltata impotriva lui Dumnezeu si traieste in pacat, din nefericire ea creeaza in interiorul ei un loc de intunecime spirituala. Cu alte cuvinte, ii ofera dugmanului un loc de autoritate in viata ei. in Efeseni 4:26-27 Biblia spune: ,/Maniati-va si nu pacatuiti’... sa nu dati prilej diavolului’. in acest verset, cuvantul grecesc topos este tradus prin ,loc de pus piciorul” (traducere dupa NIV), ceea ce inseamna un loc fizic. Cand dusmanului i s-a dat un loc, demonii vor putea sa-si foloseasca o parte din natura lor in acele domenii din viata persoanei unde li s-a dat drepturi sau autoritate. Asta este ceea ce vrea sa spuna Biblia cand ii descrie pe oameni ca fiind demonizati. Adesea victimele abuzului nu-si dau seama ca au nevoie de eliberare. Uneori vor spune ca abuzul s-a intamplat inainte de a deveni crestini. in mod sigur acum li apartin lui Isus, deci cum pot sa fiu posedat de demoni?’ Au dreptate cand spun ca sunt ai lui Isus, crestini find. A poseda inseamna a avea ceva in posesiune gi cu siguranta suntem de acord ca crestinii fi apartin lui Isus. Confuzia gi neintelegerea apar pentru ca expresia »posedat de demoni“ este o slaba traducere a cuvantului grecesc original daimonizomai care inseamna ,a avea un demon” sau ,,a fi demonizat“. Noi nu folosim expresia ,a fi posedat de un demon”, ci preferam sa spunem ,a avea un demon.” Putem fi mantuiti sau nascuti din nou si s4 mai avem un demon, dacé dugmanul nu a fost evacuat sau daca mai are drepturi in viata noastra. O ilustratie in acest sens este atunci cand cumpdram o casa. Casa isi schimba posesorul, dar mai sunt reparatii de facut, exista inca lemn putrezit, cari sau termite de care trebuie sa ne ocupam. Doar pentru ca detinem casa, nu inseamna ca toti parazitii nedoriti dispar peste noapte. Trebuie sa luam masuri impo- triva lor gi sa-i alungam. Demonizarea este una din consecintele abuzului, dar vestea buna este cd Dumnezeu are resurse pentru vin- decare gi eliberare. Prin moartea Sa pe cruce, Isus a biruit dusmanul. Biblia ne spune ca Isus ,,a dezbracat domniile si stépanirile gi le-a facut de ocara inaintea lumii” (Coloseni in timpul lucrarii Sale de pe pamant Isus i-a pus in libertate pe oameni prin slujirea de eliberare. In Marea Trimitere, Isus le-a dat autoritate si putere ucenicilor gi Bisericii s4 continue aceasta slujire de eliberare a celor captivi. Am intalnit adesea oameni care au beneficiat de consiliere gi de rugaciune in urma abuzului suferit, dar nu li s-a facut niciodata o slujire de eliberare. Este posibil ca ei sa se fi vindecat intr-o anumita masura, dar ca sa fie cu adevarat liberi si sd-si poatd continua viata de crestin, noi credem ca au nevoie gi de un anumit grad de eliberare. Asteptari de a fi intotdeauna 0 victima Victimele abuzului dezvolta adesea o asteptare ca ele vor fi mereu victime. Cand abuzul este neintrerupt, ele nu vad in general nicio iesire din situatia aceasta dificila. in timp ce78 Sporanfa si vindecare pentru cei abuzati vorbim gi ne rugdm cu ele, incercam sa le ajutém sa-si clarifice optiunile gi le incurajam sa fie active, si nu pasive. Le incurajaém sa-gi stabileasca limite in ceea ce priveste un comportament acceptabil si sa aiba un plan de actiune daca cineva incalcd aceste limite. Victimele violentei domestice pot merge la pastorul lor, la politie sau la serviciile sociale gi se pot gandi sé se mute intr-un loc sigur. La locul de munca, victimele abuzului verbal ar trebui sa-si infrunte abuzatorul sau sa fie incurajate si apeleze la liderul de sindicat sau la cineva de la Departamentul de resurse umane. Cei care se lupta cu abuzul spiritual trebuie sa infrunte realitatea situatiei lor, fie confruntaéndu-l pe abuzator, fie alegand si se retragé din locul unde se intémpla abuzul. Fiecare situatie este diferita si e nevoie sa luam in considerare diversi factori. Rolul nostru este sa-i ajutam pe oameni sa devina constienti de alegerile pe care le au la indemané, dar nu sa facem noi alegeri in locul lor. Este important pentru ei s4 inteleagé cad Dumnezeu nu vrea ca ei sa continue sa fie o victima a abuzului, si ca El ii va intari si ii va ajuta daca e nevoie sa ia decizii dificile. Pe scurt in acest capitol am vorbit despre unele consecinte grave ale faptului de a fi fost victima unei anumite forme de abuz. Fiecare parte din fiinta noastra poate fi afectaté. Gandurile noastre, comportamentul, deciziile si raspunsurile noastre emotionale vor purta urmarile abuzului. Ne putem im- bolnavi fizic ca un rezultat direct sau indirect al abuzului. Aproape intotdeauna va fi nevoie de eliberare. in capitolul urmator vom cerceta importanta faptului de a cunoaste dragostea si compasiunea Tatalui nostru ceresc, in timp ce céutém vindecare de abuzul pe care l-am suferit. Tatal Caruia fi pasa Slujind oamenilor ale caror vieti au fost devastate de abuz, descoperim adesea ca ei au dezvoltat o conceptie gresita despre Dumnezeu. Gandirea lor despre Dumnezeu este foarte confuzd. Ei spun lucruri de genul: ,Am avut incredere in cineva care avea autoritate gi uite ce s-a in- tamplat! Cum pot sa mai am vreodata incredere in oameni, inclusiv in Dumnezeu?” S-ar putea sa rationalizeze spunandu-~ este atotputernic ~ El putea face ceva. Poate ca n-a vrut intervina pentru ca incerca sa-mi dea o lectie sau poate ca ma pedepsea pentru ceva.” O astfel de gandire creeazd o imagine falsé despre Dumnezeu. Dumnezeu poate gi chiar foloseste oportu- nitatile din viata noastra ca sa ne invete, dar credem ca este gregit sa spunem ca Dumnezeu creeaza toate circumstan- tele si experientele prin care trecem in viata ca sa ne invele. Daca avem o conceptie gresité despre cum este Dumnezeu, e nevoie s4 ne intoarcem la Cuvantul Sau gi sa ne intemeiem injelegerea noastra despre Dumnezeu pe revelatia Lui despre Sine. insasi esenta naturii Sale este rezumata in cuvantul ebraic hesed - un cuvant care inseamna ,dragoste si bunatate vesnica.” Dumnezeu nu alege sa fie iubitor si bun doar uneori. El e intotdeauna iubitor si bun, pentru ca aga este natura Sa, iar El nu poate fi altfel. El este dragoste perfecta, dar gi dreptate perfecta Ori de cate ori Dumnezeu actioneaza, actiunile Sale sunt : ,Dumnezeu 7980 Sperangi si vindecare pentru cei abuzali intotdeauna drepte gi corecte. intr-o zi El va judeca toate pacatele gi relele, dar pana atunci El vrea sa arate mila si iertare tuturor celor care doresc sa se caiasca. El este milostiv si bun, incet la manie gi bogat in dragoste. El vrea sd aiba o relatie apropiata cu fiecare dintre noi. El vrea sa-Si implineascé promisiunea facuta poporului Sau si doreste sa-i binecuvanteze. Natura lui Dumnezeu revelata in Isus Dumnezeu [si dezvaluie adevarata Sa natura in Isus. Isus, Cel fara de pacat, a venit sa ne reveleze adevarata natura a lui Dumnezeu noua tuturor, care suntem creatia Sa. Cand Filip I-a spus lui Isus: ,,Araté-ne pe Tatal, si ne este de ajuns”, raspunsul primit din partea lui Isus a fost: Cine M-a vazut pe Mine L-a vazut pe Tatal” (loan 14:8, 9). Daca te straduiesti sa intelegi adevarata natura a lui Dumnezeu, uita-te la Isus. I-a fost mila de femeia adultera (loan 8:1-11), i-a mustrat pe ucenici pentru ca nu i-au lasat pe oameni sa-i aduca pe copii la El pentru a fi binecuvantati (Matei 19:13-14), a fost foarte induiogat de suferinta poporului Israel (Luca13:34). Jsus a venit sane descopere cum este Tatal cu adevarat. A facut aceasta atat prin felul in care S-a purtat cu oamenii, cat si prin povestiri $i parabole. Tatal din minunata poveste a fiului risipitor este o imagine a Tatélui nostru ceresc (Luca15:11-32). Cand Isus a spus aceasta poveste, ascul- tatorii se agteptau ca tatal sa se infurie pe fiul rebel. S-ar fi asteptat sa-si certe fiul si sa-| pedepseasca pentru cA a risipit banii. In schimb, felul in care l-a prezentat Isus pe tata a fost un soc, deoarece era total diferit de ceea ce se asteptau oamenii. Acest tata igi trateaza fiul razvratit cu bunatate gi compasiune. {l intampina cu dragoste inainte ca baiatul sa poata spune vreun cuvant. fl imbratigeaza si este foarte bucuros ca s-a intors. Aceasta este o imagine a modului in care Tatal nostru ceresc Se poarta cu un pacatos care se pocaieste, acordandu-i bunatate, dragoste si mila. Imagineaza-ti acum, daca poti, cata dragoste si mila le Tatal Caruia fi pasa 81 arata Tatal nostru ceresc celor care au suferit din cauza cd au fost abuzati si tratati cu cruzime de cAtre alti! Tatal milostiv Cuvintele din Isaia 40:11 au devenit pentru noi o reala expresie a conceptului de Tata ceresc si a ceea ce este El cu adevarat. El isi va paste turma ca un Pastor, va lua mieii in brate, ii va duce la sanul Lui si va caléuzi blénd oile care alapteaza. Avem aici o frumoasa imagine a lui Dumnezeu, Tatal Milostiv Caruia li pasa, aducand mangaiere celor care sunt raniti, asupriti si cu inima zdrobita. Aceia dintre noi care sunt tati poate c4 au avut vreodata dorinta puternica de a-gi linisti copii cand acestia sufereau gi erau neajutorati. Eu (Paul) imi amintesc de o noapte cand fiica noastra Angela era bebelus. Locuiam pe atunci in Yokohama, Japonia, gi ne-am trezit noaptea din cauza unui zgomot de gafait ce venea din camera Angelei. Facuse un atac de angina difterica si abia mai putea respira. Ne-am urcat rapid in masina si am dus-o la sectia de urgenta a spitalului local. Cand am intrat noi in spital, tanarul doctor de garda statea comod cu picioarele pe masa si citea ziarul. A aruncat o privire asupra Angelei si a trecut imediat la actiune gi, cu o expresie grava a fetei, s-a grabit s-o duca la raze X. in cdteva minute Angela primea oxigen, iar tanarul medic pregatea echipamentul pentru a efectua o traheo- tomie de urgenta (introducerea unui tub in trahee pentru a usura respiratia). A fost chemat si medicul pediatru care a sosit imediat. Din fericire, datorita oxigenului Angela a inceput sa respire mai ugor, iar operatia n-a mai fost necesara. I s-a dat un tratament si a fost externata din spital a doua zi, ceea ce a pus capat suferintelor ei.82 Speranfa si vindecare pentru cei abuzati Acum cand ma gandesc la intémplarea aceasta, imi amintesc absoluta neajutorare pe care am simtit-o cand am vazut suferinta in care se afla fiica mea. Era inspaimantata si agitata, iar eu nu puteam face nimic in privinta asta. Ca tata, ag fi facut orice pentru a ugura durerea si nelinistea pe care le indura Angela. Din grija si iubirea mea pentru ea, ag fi vrut sa fi fost eu in locul ei. Ani mai tarziu, am meditat la emotiile mele din noaptea aceea gi le-am comparat cu emotiile Tatalui nostru ceresc care este dragoste desavarsita. Dragostea Tatalui pentru tine Ma intreb cum S-a simtit Tatal nostru iubitor din ceruri cand Isus indura crucea gi tot ce atragea dupa sine aceasta experienta. A vrut El oare sa intervina si sé opreasca totul atunci cand Isus era acuzat pe nedrept, batjocorit si biciuit de soldati? Ce se intéampla in inima lui Dumnezeu cand Isus era despuiat gi {intuit cu cruzime pe cruce? Cum S-a simtit Dumnezeu in timp ce Isus atarna pe cruce? El stia ca Isus indura chinuri cumplite de fiecare data cand Se forta sa Se ridice cu mainile strapunse de cuie pentru a lua o gura de aer. : Cand fiica mea nu putea sa respire ag fi facut orice sa-i calmez durerea. Ma intreb daca Dumnezeu Tatal nu a fost tentat sa abandoneze planul de mantuire, in timp ce isi privea singurul Sau Fiu nascut pierz4ndu-Si respiratia pe cruce. Daca ag fi fost in locul lui Dumnezeu, cred ca ag fi vrut sa strig: , Destul - ei nu merité mantuirea. Aduceti-L pe Fiul Meu acasa si anihilati-i pe toti.” Spre deosebire de mine, care eram neajutorat in privinta starii fetitei mele, Dumnezeu avea autoritatea gi puterea de a face ceva in situatia si starea in care Se afla Isus, dar El a ales sa nu intervina. Iubirea Lui pentru noi L-a facut sa reziste dorintei de a-Si ajuta Fiul. S-a intémplat asta nu pentru cé Dumnezeu nu-L iubea pe Isus sau deoarece credea in vreun fel cé se merita sa fie pedepsit. Nu pentru ca Isus incerca si domoleasca un Tata Tatal Caruia li pasa 83 furios si cumva sa-I forteze mana si sd-L determine sa ne primeasca inapoi pe noi toti oamenii care ne-am revoltat jmpotriva Lui gi i-am intors spatele. Nu — Tatal nostru ceresc si iubitor stia cd victoria prin cruce era singura cale de mantuire. Pretul mantuirii trebuia platit. Asa de mult te-a iubit si m-a iubit Dumnezeu, incat a fost gata si permita ca acest pret al rascumpararii sa fie platit. Copil de Dumnezeu, ai inteles oare pe deplin dragostea pe care Dumnezeu 0 are pentru tine gi care a fost aratata pe eruce? Minciunile dugmanului A fost cel mai mare act de iubire din istoria universului, gi totusi putem sa-l pierdem din vedere cu atata ugurinta C4nd simtim ca Dumnezeu n-a facut ceea ce am fi vrut noi sa facd, putem chiar uita de acest imens act de iubire. S-ar putea sd devenim nemultumiti, s4 ne invergundm impo- triva lui Dumnezeu gi sa simtim ca El ne-a dezamagit. S-ar putea sa credem ca Lui nu-I pasa cand suntem indurerati i raniti. Aceste ganduri nu sunt adevarate, ci sunt minciuni ale dugmanului. Isus l-a descris pe Satan ca fiind _,tatal minciunilor’ (Ioan 8:44). Unul dintre numele date lui Satan. este ,acuzatorul”. Lui Satan fi place sé aduca invinuire si condamnare in vietile noastre prin acuzatii false. Doreste totodata s semene indoiala si confuzie in mintile noastre prin acuze false aduse impotriva lui Dumnezeu: ,Lui Dumnezeu nu-I pasé cu adevarat de tine” sau: ,,Dacd Dumnezeu te-ar iubi cu adevarat ar fi...” Noi trebuie s4 ludm captive astfel de ganduri gi sa le supunem adevarului despre Dumnezeu. Nu conteaza prin ce trecem sau ce experimentam, e nevoie sa incercam a ne aminti ce s-a intamplat la cruce. Cumva trebuie sa ne tinem tare de cunoasterea dragostei lui Dumnezeu pentru noi, exprimata la Calvar, chiar si atunci cand nu intelegem indi- ferenta Lui aparenta sau perceputa fata de circumstantele din viata noastra.84 Speran{a si vindecare pentru cei abuzafi Tatal Caruia fi pasd 85 Cand ne-am rugat cu oameni care au fost abuzati, adesea ne-au intrebat: ,,De ce a permis Dumnezeu asta?” sau ,De ce Dumnezeu nu a oprit intamplarea asta?” Uneori intrebarile nu sunt rostite, dar oamenii abuzati isi formeaza 0 concluzie care devine parte a conceptiei lor despre Dumnezeu. Ei decid cd Dumnezeu nu este cu adevarat puternic, cd nu e chiar vrednic de incredere, sau ca Lui nu-I pasa cu adevarat de ei. Este important sa aduci in discutie astfel de ganduri secrete despre Dumnezeu, pentru ca ele sa poata fi testate si cercetate. Cu totii putem sa tinem Ia anumite credinte ca fiind adevarate, doar pentru a descoperi ca, atunci cand primim informatii suplimentare, ele sunt de fapt false. Am impartasit concluziile noastre despre Dumnezeu cu cei pe care am inceput sa-i cunoastem, aga ca poate acum ei au o noua perspectiva. Am spus ca noi credem ca Dumnezeu este suveran si ca are autoritate si putere sa faca orice vrea, ins El alege sa Se limiteze pe Sine insusi gisa limiteze modul in care actioneaza. Suntem ferm convingi cd motivul pentru care El Se comporta astfel este pentru ca, atunci cand a creat fiintele umane, El a hotarat sa le dea darul vointei libere. Ce risc enorm! Fiecare persoana din lume este liber sa accepte sau sa respinga adevarul lui Dumnezeu, sa-I asculte poruncile sau sa se revolte impotriva lor; suntem liberi sa ne iubim unii pe altii sau si abuzim unul de altul in mod pacatos. Dumnezeu nu-i poate opri pe oameni de la a pacatui pentru ca altfel n-ar putea fi vorba de alegeri ale vointei libere. Daca suntem cinstiti cu noi ingine, cu totii recunoastem ca au fost momente cand am gresit sau cand am ales deliberat s4 pacdtuim impotriva cuiva, ins Dumnezeu n-a intervenit sé ne opreasca. Desi pacatul nostru a durut, a jignit si a produs daune unei alte persoane, Dumnezeu n-a actionat imediat. Prin pacatul nostru {I ranim, de asemenea, pe Dumnezeu insusi, Care iubeste persoana impotriva careia am pacatuit. Este la fel si pentru noi dacé suntem parinti. Suferim cand cineva pacatuieste impotriva copiilor nostri. Daca sunt raniti sau jigniti de cineva, atunci gi noi, la randul nostru, ne simtim raniti si jigniti. N-avem nicio indoiala ca la fel trebuie sd simt4 si Dumnezeu pentru copiii Lui. Te gandesti la asta cand fi ceri lui Dumnezeu sa-ti ierte pacatele? Cand fi ceri lui Dumnezeu si ierte durerea, vatamarea si ranile pe care le-ai provocat altora prin paca- tele tale, trebuie s4 recunosti ca si pe Dumnezeu L-ai ranit si jignit. Nu putem pretinde ca intelegem gi ca vedem totul din perspectiva lui Dumnezeu, aga cé nu vrem nicidecum s4 dam un raspuns facil nimanui care a indurat un abuz. Totusi, stim ca nu a fost in planul lui Dumnezeu ca vreun om sa sufere vreun abuz. Nu vom fi niciodata de acord cu ideea cé abuzul a fost o pedeapsa de la Tatal iubitor din ceruri. Credem ca atunci cand un copilag neajutorat este abuzat, Tatal nostru ceresc este furios. Acest pacat ingrozitor fi aduce multé mahnire gi durere. Unde ai fost, Dumnezeule? Pastram o vie amintire a slujirii de care a beneficiat tefan, tanarul care a fost mult terorizat la gcoala. Tot timpul isi punea aceeagi intrebare: ,Unde a fost Dumnezeu cand eu eram terorizat? De ce n-a facut nimic in privinta asta?” Iam sugerat s4-I ceara lui Dumnezeu sa-i arate. Ne-am oprit pentru cateva momente gi apoi a spus: , Dumnezeu tocmai mi-a aratat o imagine. Ori de cate ori primeam cate un pumn in fata din partea acelui huligan, intre mine gi el statea Isus. De fiecare data cand eram lovit, Isus primea gi El acele lovituri.” Aceasti imagine l-a ajutat pe Stefan sa inteleaga ca Dumnezeu S-a identificat cu durerea gi cu suferinta sa. L-a facut sa-si dea seama de adevarul ca lucrurile care l-au ranit pe el L-au ranit si pe Dumnezeu. Aceasta imagine a lui Isus Care era lovit i-a oferit lui Stefan o noua intelegere a versetului despre Isus care spune:86 Speranfa $i vindecare pentru cei abuzafi Dispretuit si pariisit de oameni, Om al durerii si obignuit cu suferin{a... (Isaia 53:3) Cand cineva a fost abuzat este un pas mare al credintei sa mai aiba incredere. Pentru multi poate fi un pas mare al credin{ei chiar in a se mai increde in Dumnezeu. O doamna careia i-am slujit a spus: ,{l vad pe Isus cu bratele larg des- chise, gata sa ma imbratigeze, dar nu sunt sigura dacd ma mai pot increde pe deplin in El.” Rugaciunea noastra pentru voi toti cei care ati fost abuzati este ca s4 fiti din nou in stare s4 ajungeti in locul acela de a va increde total in Dumnezeu. Dumnezeu intelege cum te simti. El cunoaste difi- cultatile cu care te lupti. El stie ca este firesc sa incerci sa te protejezi singur de o noua durere. Mai stie, de asemenea, ca daca nu ajungi in acel loc de unde sa poti avea incredere in Dumnezeu gi sa te poti supune Lui, nu vei fi niciodata liber cu adevarat. In timp ce te stradui sa te increzi in Dumnezeu, fii incurajat de cuvintele din Isaia 42:3: Trestia franté n-o va zdrobi, si mucul care mai arde inci, nu-l va stinge. Va vesti judecata dupa adeuir... Poate vei dori sé spui aceasta rugaciune: Dumnezeule Tat, ajuta-m sa-mi pun increderea in Tine si si fiu deschis la tot ce vrei Tu sa faci in viata mea. Tu stii luptele prin care trec. Ajuté-ma sA am o in{elegere gi o conceptie corecte despre Tine ca fiind Tatal meu iubitor si grijuliu din ceruri, Care imi vrea binele suprem. iti multumesc pentru dragostea pe care o ai fati de mine, aratata in tot ce s-a intamplat pe cruce. Ajuta-mi sa ajung la starea de unde sa pot primi dragostea aceasta in propria mea via{4. Amin. Pe scurt in acest capitol am cercetat importanta de a avea o conceptie corecta despre Tatal nostru iubitor din ceruri. Tu Tatal Caruia li pasa 87 ai un Tata ceresc care e plin de dragoste, de mi L bunitate fata de tine. Nua fost planul Lui ca tu sa fii victima unui abuz. El simte durerea gi suferinta ta gi vrea s-ti aduca alinare si vindecare. i ‘ in capitolul urmator vom vedea cum putem incepe sa ne eliberam de durerea emotionala a abuzului si sa depasim starea de victima, care ne tine inlantuiti de abuzul din trecut, si sa devenim invingatori, pasind inainte pe calea destinului nostru in Isus.