oss iit Introducere in endocrinologie Hormonii hipofizari (pituitari) Functile organism sine reglate de dou sisteme majore de control: (1) sistem nervos, eare a fost prezentat, gi (2) sistemul hormonal sau endoctia, wl hormonal se ocup de controtul fu ale organisiului, reglind intensitatea recejilor chimice dia cetvle, tansporiul substanfelor prin wembranele celulaze, sav alte aspeete ale metabolismului celular cum sint eresterea gi secrefia, Unele efecte hormonal par in secunde, Tn timp ce altele necesit mai multe zile ea ‘i se manifeste, dup’ care coatinu siptimin, luni sau chiar Inte sistemele hormonal i nervos exist multe interelai De exemplu, cel payin dovd glande, medilosuprarenala si rerrohipofica, secrets hormoni numai ea rispons la stimuli nervogt, iar ciliva'hormoni ai hipofize’ anterioare sint de neniea seeretai inte-o misurd sexnnificativa, mumai ea spuns Ta activitatea nervoas& gi neuroendocrink din bipotalams (detaliivor i oferite mai departe acest capital) Natura hormonilor Un hormon este o substan chimicé secretatS in lichidele ‘organismului de cdtre 0 eelulé sau de un grup de celule gi care exercti un efect de eoniro!fiziologic asupraaltorcelule ia organism, {In multe ping ale avestui manual am diseutat deja despre Aiteriti hormoni, dintre care uni sint numiti hormond local, fi allt hormont generuli(sistemicl). Exemple de hormoni locali sint acesfcofine, eliberaté de terminagile nervoase $1 motorii somatice, (Acetilzolina este Ses cx mediator ehimic in sistemul nervos, nutrad): seererina, elikeruta de perctele duodenal $i lransportat prin singe edtre pancrees pentru a produce « secre in ad, colecistachinint. eliboents ‘mintestinl subjie. care peetuce cuntrac{in vezi biliary Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)' stimoleazt secrejia de enzime de catre pancreas, De aceea, ‘cesti hormoni cu evidente efectelocalizate, poarté numele de bonmmont local, Pe de att parte, hormonii sistemicisint secretai de citre sglende endocrine specifice localizate tn diferite ‘organism, aga cum se vede in figura 49-1. Acesti hormont sinl seertaj tn singe si produc efecte fizioiogice ia distant iva dintre hormonii generali exerci efecte asupratutuior Sat aproape a wturor celulelor din organism; exemple sint horwonul de crestere adenohipotizas si hormonitiroidien, Aljihormoni sistemici actioneazfa primal rind asupea unor festtur specifice; de exemplu, corticctropina seeretat dé landa hipofiza anterioarl stimuleazi specific cortexul Adrenal, iar hormonié ovarieni au efecte specifice pe endometrul utrin, Tesuturile afectate specific pe aceasttcale se numese fesutut tnt. In acest capitol de endocrin« he vom ftfni eu multe exemple de asemenea est tint, Jb caro tat hormonitsistemici eu vulun lmportante 0 ‘orgenism si pe care fi vom analiza in detain tn capitolele urmitoare: » Hormmonithipoftzet anterioare 1, Hormonul de crestere, care determina cregtered aproape ® tuturor celuletor 5 fesuturilor din corp. (Somatotropil STH sau growth hormone ~ GH) ‘Adrenocorticotropina (ACTH), eare stimuleazt secretia {s hormoni adrenocontcali de etre cortexul adrenal. Hormonul tireostirulant (TSH), cage stimuteazd glanda toi sf secrete tioxina gi taiodotironina, Hormonal folieulestimulant (BSH), ce stimuleazt creyiecea foliculitor ovarieni Tnainte de ovulatie; de asemenea inifiazS formacea sperme fn testi Hormonal tuteinizane (LH), care joxcd un rol important in producerea ovulatici; de asemenca determin& secieyia de hormoni sexuali feminini de estee ovate si de {estosteron de eftre testcul Prolactin stimuleai dexvoltarea sivilor gi seoretia Tape 97Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com) 498, —Glanda pineal’ Paratioidela| Torok) P= Glandole supraronale Pancreas: insuiole Langerhans Fig.49-1 Localiz-!e anatomce ale pneinalalor glands endocrine, Hormonti hipotizei posterioare 1. Hormonul entidiuretic (autit gi vasopresing) care determina zetentia de apa la nivelul rinichilor, iar 1 concentrayi crescute produce vasoconsiriyia vaselor sangvine Tn 0: cogpul si cresterea presiunii sangvinc. Oxitocina, cae stimuleazi contrac{ile uterine fn timpul nasterii; de asemenea stimuleazd contracjia celulelor ‘mivepiteliale din canalele galactofore ceea ce produce ejecta Iaptetat fn timpul sup Hormonii cortexului suprarenatian L. Contzoful are Funetii metabolice complexe in controll mecabalisnvlai proteinelor, glucidelar $i tipidelor. 2. Aldosteronul reduce excretia sodiului de cde rinichi i reste excrejia de potasiu: asifel determina cresterea, nivelului sesiului din organism gi Hormonii glandet trode Si 2. Tira $i tiiadotironina crese viteza reactilor himice in 00 a0 a0 400 S00 Ato Zio Fg.av.t. Compan ave croteraa fo grcuate a wnat gobetan Hectat cu STH gia vou gobotan normal ROLURILE FIZIOLOGICE ALE HORMONUL.UI DE CRESTERE Hormonal de erestere (GH), denumit si hormonul somatotrop (STH), este o molecu proteic’ mick care coniine 191 de aminoacizi fatr-un singe lant si aro o greutate oleculart de 22.005, El stimulenait cresterea tah {esuturilor din cozp, care sint capabile de erestere. El promoveard ait eresterea maim or eft gi intensii facea mitozelor ev eresterea numirului celuleler. Ca un exemplu, figura 49-7 ilustreaz curbele de crestere a doi fobolanl, upul care a primi injeeyiziinice cu hormon de Grestere, comparativ cu altal nou-nscut care nu a primit Ihonmon de eresiere, Efectele metabolice ale hormonului cregtere Pe ling’ efectul de stimulare a cresterii tn general, ormonulideexeyere Tinley la fel do bine, gi alte fone netabolice specifice, tn special: 1. Cres cla de sintezt proteict fn toate celulele din corp, 2. Gregle mobilizarea actzior gras! din yesutul adipos ca 3 utiizarea neestora pentru productia de energie. 3. Seade rata de utilizare a ghicozet in Intregal organism. ‘Asifel, de Fopt, hormonal de crestere creste cantitatea de proceine 2 organistaulvi,utlizeard rezervele de geisimi si onserva glucidele Rotts! hormonului de cregtere In cresterea depozitelor proteice De fapt, esenafunetiei de exestere a deporitelor proteice determinate hormontl de eresfere nu este cunoscur tne, deg se eunose o serie de efectediferite eave conde tonte la cresterea proteuncior. /Aeesteefecte si ea transportutul de membrancle elutare, Hormonul de eehm meee SE SE SS SS SS Se Se Se Se Ss Ss Ss Ss 2s eS ee teansportul a eet putin anora gi paste chine a majnetsyi aminoacizilor, prin membranele celulelor eftre interiorul acestora, Aceasta determint eresterea concentrajiei amino icizilor In celule si se presupuine 8, cel pain in parte, rispunde de cresterea sintezei proteice, 2, Cresterea sintezel proteice de eXtre bozomi. Chiar siacd atninoaciziiintracetutari nu sint ereseuli, hormontl de ‘reytere produce stimularea sintezel proteice la rate inate Se pare ci avest cfect apare Ta urma actiunii directe @ hhormomul asupra mecanismului ribozomal eare este pus 3 product un numsr mace de molecule proteice. 3, Creste sinteza de ARN. Dupli periosle mai lungi de timp, hormonul decresterestimuleaa& procesul de transriptic innucteu, producind o erestere a sintezei de ARN. Acesta, la nd lui promoveazd sinteza proteica 4. Sciderea eatabolismalul proteinelor gal aminoecizitor. Jn plus fat de eresterea sintezei proteice, apare gio seidere 8 descompunerii proteinelor intraceluiare gi a utilizar Proteinslor yi aminoacizilor fa vederea pruluceti de energie Oexplicatie probabild a acestu efect este aceea cf horimontl de cregtere mobilizeaza de asemenea canttii mati de acizi 51 Tiberi din fesutul adipos 51 acestin Ia rindul lor sit utiliza} pentru furnizarea celei mai mari pi din energia celulelor organisanutu astfel hormonul de erestereacgoneaza ‘a un potengial “economizor proteie”. Rezumat. Hormonul de crestere mireste apcoaps toate ctapele aportului de aminoacizi in celule si ale sintezei protsice: in acelasi timp reduce catabolismul protec Efectul STH in cregterea utilizar lipidelor in vederea productiei de energie Horronul de crestere determind in mod specificeliberarea de catre yesutul adipos a acizilor grasi, ceea ce produce © cestere a concentrajiei acestora fn miediul intern. tn plus, imensifics la nivelul tesvturitor conversia acizilor grasi acctil-CoA, cu ullizareaulterioara a acesteiapentns productia sdecnergi. Astfel,tn prezenia hormonului deerester,lpidele int utilizate prefecengial, in scop energogenclic, isintea slucidelor gia proteinelor, Efectul hormonului de cregtere asupra metabolismului glucidic Hormonut de crestere are trei efecte principale asupra ‘metabolismului celular al glucozei. Aceste ofecie 1) seadecea utilizar wlucozei in scop energetic, (2)eresterea mareati a depozielor celulare de glicogen, gi (3) drninuar pitrunderitelucozei fn celule, Sciderea utiliziit glucozei in scop energetic. Din ricife, nu cunoastem mecanismul precis prin care bormonl de erestere scade utlizareaglucorei de etre celle, Totus, probabil ed acest efect apace partial in pra ctesteri ‘mobilizac si wiizaci acizitor grasi in vedevea producti de snergic, ca cezultat al activitigii hormonului de eteytere Asifel ace grag for mari de aceti-CoA, eure Larindu et declangeara mecsnisme de feedback ee hochwar’ segradarca glicalied 2 ghieozei gi slieogenal Cresterea deporitelor de glicogen. Deosrece el ticouenal au pot ti ilizate ener Alco Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)' Sasi mt id pln og peas, cele sn ate rapid saturate cu gicogen $f ni nat face noi depozite. nie inf Dininuareapatrunderitintraceluarea glucoai ics tereaconcentrifiel de glucoci n singe. Cind se abnine tena pena prima dat orion de eevee Unt ana, ereleplrunderesintacelulata glucose, ic concern plasma actin sea wor, Catone aesten oman fe ccalelo se stvrene cu ghicogen gi laren tacos ae seopenegai scade, va setea pitndereainroeleieg a alucozsl. tn acsate condi de sedere a pander intaceluae a glvezs, concencliasangvnt x glucose crete, wear ed 50-100% peste vali nina Stimularea cresterii cartitajului si osului — rolul somatomedinelor Degi am discutat pe larg rolul hormonului de erestere stimularea cresterii, acesta nu ace un efect direct asta reser elementelor cartilaginoase si osoase ale scheletuiui De exemplu, dacit se introduce hormon de erestere fht-o cultued de condrocite cartilaginoase, deci in afara organismului, nu se va observa nici o proliferare sau mice a condrocitelor, tn timp ee injectarea hormomului fa animal produce 0 crestere si proliferare a cartilajlor si oaselor. Pe seu, 5-astabilt ei hormonul de erestere aclioneaz§ astpra ‘cat Tajula osula intr-un mod ingitec, adic& determiniad ficatul s& sintetizeze numeroase proteine mici numite Sonaiomedine, cu grevtate molecular’ vaciind Tate 4500 $i ‘7300. Aceste somatomedine, tn special somatomedina-C, Aacfioneazd asupra osului gi cartlajului promovind cresterea lor. Funciia loc de baza est si determine producerea de cre condrociteacondroitin sufetutu sicolagenului, ambele find necesare pentru cresterea cartilajulu si osului. Alteefecte metabolicegide crestere ale somatomedinelor. Hormomul de crestere adfugat direct tesuturilor izolate din corp poate determina toate efectele metabolice diseutae ma ‘nainte, cu exceptia eresteri catilajelor si osului doar dacs este adiministrat In concentratii de efteva ori mai mari decit cele eunoseute ea existind in organism, Be de alti parte, diferitele somatomedine, tn concentratii foarte miei pot determina aceleasi efecte metabolic ca si cele care rez din aciunea direct a hormonului de erestere. Deci, este probabil ca majoritateafunctiilor mevaholiee ale hermonli Se cepleresificrezuliatul nu al acjioni ditecteasupa esuti- rilorei al celeiindireete, prin intermediul somatomedinelor Roglarea secretiei hormonului de crestere ‘Comai muljiani ta urmasecredea este seretat a pri are la adoese hormronul de erestere tn timp perioadei de ceestere dupa dispare din singe. Cu timpul, aceast Geoarece de crestere continu areca in opis ceo intensitate aproape (ota intensifica i interval de eteva minute a rela cu starea de hnuiiie a persoanei sau Tn urma unui stress ea Foaniea, hiposliceiia, exert fie, exeitaje $i raumalisine0 Enitocrintogti gt reprocacirit ° sentra norinal ‘nceste valoriadesea crese ping ia 50 de ng/ml du rerervelor de profeine si giucide din corp. In hipogtice xtrom de inalte de be ‘Asifel, este aproape Sigur & secretia borin nutsiionala side stress a organist de asemnenes. $8 cetermine altera 7 de crestere ope dupa cum matnutrte, jn acehag timp censerv’ proteinele de} hipota de eregtere (GHRE), care la xindul tui stimulea ‘Cre hipofiza ancerioari a STH. Central hip deter imensitatea sexzatiek de foame gi de satietate, a houmronlui de erestere in plasma axlattules este Ue apcoape 3 rfl iar 1a cop Ge 3 meat isedderea ia este de departe cebinai puternie stimblator a venetie! de hormon de crestere, ni mult decit seiderea SErcdmtragict sangvine a aminoacizilor. Pe de alta party Sonali eronice, gradst depeieiproteicecelulare pace se alt corelaiacu nivelul secre{ei hormonului de crestere ust cu digponibilitaiea de glicoza. De exempta, nivelele von ie ereylere care apar tn timpul at insurns’ leg cu nivelul deplete protcice. dnere este controlut moment eu moment de starea si se pare ck factorul anal Important n eontrolul seereiei hormonal deeretese Sele nivelul proteinelor celulare, desi modifiir ale glicemies rapid gi dramaticd pe te ges aveatula, Prin urmace. se poate postolae& hormonsl “ri tniecn sister de control de tip Feedback mneazs cind jesuturile incep si sufere de jal fn urma scliderii portal proc Sreretate eantitayi mari de hormon de erestere. La rind! lui secmronul de crestere stimblea2% sinteza de proteine noi dar prezente in elie Rolul hipotalamusuli gi hormonului de eliberare & hormonulul de crestere (GHRE). Toate buclele dereglare te tip feedback care sin implicate in secrejia hormonvlui de slere s€ pare o4 traversea2t bipotatamosul. Mat mult til secret hormonul de etiberare a hormonal secrefia de alamic care Jecrejja hormonului de eliberare a hormmonulti de “roster este pucleuT veriro-medien celagi ouclewcare juts fa comtrolul celoralte aspecte ale metabolismufui, cum a¢ Tulburarl ale secretiei hor monului de cregtere Nanismul; Majoritatea cazurilor de nanism apar carezoliat deficiengei de secretie de hormon de crestere de etre tipofiza anterioari. In gerieral, caracterele morfotogice ale compulu se dezvolth proponjonal, dar rata dezvolti este shalt sefaut Un eopil cae atinge virta de 10 ani poate avea bp dezvoltare corporat corespunzitoare virstel de Hmnp ce aceeasi persoan cid atinge vista de 20 de ani poate jen dezvoltarea corporat’ a unui copil de 7 saw 10 ani, ‘Bout trim dinee’ cunanismbipofizarna tee prin pubertxe sino secret cant suficiente de honnoni gonsdotropipentra Sui dezvolta faneile sexuale de adult. La o icine totusi deficenj este numai de hormon de cretere; acest indivizi se ‘natorizeari sexual si ocazional se pot reproduce. ‘Gigantismul, Uneori, celulele hipofizei anterioare produsttoare de hormon de erestere devin extrem de active Fijdcaea apar eamort ev celle seeretoare de formon de Zrestere (celule acidofile) care se dezvolta in interiorul Slandel Ca urmare, se produc camtitiji mari de hormon de restore. Toate jesuturile orgonismului vor creste rapids Jisiv oasle gi dacé epifizele oaselor fungi mu au fuzionat tu diafzele, mai alee dacX aceasta se tntimpli inainte de udolescengt individ crests in inatyime in age Fel inet poate ‘event un gigant, cu 0 indijime de peste 2,5 m. Majoritatea giganijlor, din nefericire, pot dezvolia un hipopituitarism aed tuburarea lor hormonal inigiatd na este Ulsuaers tamora hipofizaci contin’ si creascl pil ‘ind glanda ins estedistrusi. Aceast insuficiens& honmo~ ald hipofizar global poate conduce la moarte fm perioada de vies’ a adultului Unie. Totusi, o dat gigantismut iagnostiat, deevoltarea ulterioari a bolii poste fi adesea ‘pata prin indeptvtarea chirurgieal a tumorit din glanda hipofizd sau prin indierea glandel st actmegaie. oer © Hover Langton Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)3 " 2 E : : : : i : 4 Fig49-8, Ceatrolthipotalaie al tipotizel posterloao, Acromegalia, Dac o wnt cw cette secretware de bhormon de cregtere apare dupt adolescent, adich dupa ce epifizele oaselor lungi fuzioneaza cu diafizele, persoana nt ‘mai poate creste fn fnaltime; in schimb fesutirle moi pot ‘ontimia s& erease gi oasele pot ereste in prosime. Aceastt situngie patologied se numeste acromegatie. Cregletea in Brosime este mai marcatd ia oasele mici ale miinilor $i Picioareor sila oasefe membranvase, inclusiv eraniu, nay, bose frontale, ereste osoase supraorbitare, mandibull $f Portitni din vertebre, a cltor erestere, tu orice caz, mil Inceteazd la adolescengA. In consecingi, aga etm 30 vede ta Figura 49.8 (oacromegalic tipiet), mandibula protrusioneazt cite inainte, uneosi aprox. 1,25 em; regiunea frontal a ‘capului proemind din cauza deavoltiti exeesive a crestelor esoase stpraorbitare; iar nasulereste de doua ort fall de imensiunile normale. De asemenes, picinarele se dezvoltd 's dimension care necesita schimbarea numralui la pantofi, fardegetele de ia min& devin atitde aroase inci aceastacapath ‘© mirime de aproximativ douit ori fa’ de normal, In plus {ath de ocesteefecte, modifcdrile vertebrale conduc de obice: 0 deformare a spatelui de tip cocoasi. In final, eele mai taulte organe eu fesutuici moi, mak ates limba, ficatul gf ¢n special rinichii eapata dimensiuni mult crescute (prin hiperplazie celular; a se deosebi de infillrarca tisulac# din afectiunitetroidieng ~ n.trad.) GLANDA HIPOFIZA POSTERIOARA $I RELATIA SA CU HIPOTALAMUSUL Gtanda hipefica posterioar, denvmitd $i neurohipofed, este compu in special din celute glial-tike mumite piacite Tots, pitictele nu secret hormoni; ele aejioneaed numai a 9 stractura simpli de suport pentru un mare muni de Jibremervoase terminate sau determinatit butonate ce aparjin tracturiornervoase care fi aw originea innucettsupraoptic 8 paravencricutar din bipocalamusul anterior aga coon se observa si in figura 49-9. Accaste tractutl tee extre ewrohipetie&prindjapitutrt (te hipecard), Terminale »ervoasesint nigte umMztari butonate eare vin in contact ct Suprafejcle copilarctor spre care secret cei doi hormont bipotizani posteriori: (1) hurmonul autidinretic (ADH) enuinit gi vasapresing, $12) aritncian Ammtnded scott hocnuni sint polipeptide miei, fiecare conintnd nowt int apenape itentic# unul ew ctilal difevind War prin Go aninceeii act ij peter cate ti List 'napropterea glande hipofize} intregu! hipotslamus intaet, hormonit-hipstieary anteriori contin, dopo sctere tcanaitorie de cteve al ‘fe secretatiaproape normal, dac ei sintsecreali hy aca az de capetele nervoase secjonate in hipotalars gnu da torninayite nervouse din glanda hipofizd postsrieat, Exolicaia pentru acest fenomen este accea ef, iia bhomonii sit sinttiai ta corp int transportaji etre terminate nervoase din glarcla hipofiza posterior avind nevoie de mai mnlte le pentnse piri! elanda ADH este sinterzat tn prinul rnd te nucteulsupraoptic, ‘pe cindoxitocina este sintetzaet Ou primul rnd tk muclea) Parwventricular Tosi, fieare din acesti nuclel poste sinttiza $a eantate mic& de hormon secular, es plot Io 1 din eanttatea de hormon primar Jn condi de repaus, cami mari att de ADH, cht i de xsaeint se acunaleac In werminajte nesvoase din glonde hipctit posteioari. Apo, cin impulsurile nervoase sint transmise in jos, de-a lungul fibrelor plecate din nuclelt Suproptc i paravetrcvar hormontisntimediat eter tinaile nervoase si absorb theapiaree adjacent Rolul fiziologic al hormonului antidiuretic (vasopresina) Camttif extrem de mici de hormon antidiuretic (ADH)! doar 2 nanograme ~ injectate unei personne fi pot provoca acesteia antidiureza, aici scdderea exeretiei de api de care Finichi. Acestefect antidiuretic a fost discutat in detal tn: pital 22, Pescur, mabsenja ADH-ului ductelecolectoare 4 tubicolector nt aproapre total impermeabilla ap, cess ce impiedicd reabsorbfia semnificativa'aapei si deci permite ‘iertete extrem de apt urnt. Pe dealt parte mprezenja ADH-ulu, permeabiltatea la apa acestor ducte cregte maul, {eeeace permite €a 0 mare cantitae de apa din lichidul tubular sifiereabsorbtf, conservindastfel apa din niregul organism, Reglarea productiai cle ADH Reglarea esmotied, Cind lichidele eorputoisint init ‘concentrate, nucle! supruoptic este exeitat, impulsiile tit ‘tansmnise cle hipofiza posterioarl gi ADH este seerotat. Acesta meige apoi pe cle sangvind cle rinich, unde creste ppermebilitatea Ja api a tblor gi a ductelor colectoore. Ca lurmare, cea mai mare paste din apa din Hehidul tubular ete ‘eabserbi timp ce elesoliti contiou 8 fie pied fn lund. Aceastaare ca efectdiluialichiduluiextracelular pe: care il eaduce la 0 compozitie osmotic& normal. Detalile ‘acestui mecanism a fost de altel digeutate‘n eapitolul 22 fn legituricu controll cectraliior din lichidele organistoulu, Stimularea secrejiei de ADH de eitre sciderea volumtlai sangvin ~efectut presor al ADH-ului. ADH, in concentratii medi sau crescute are un efect foarte patemnic dle constrictie a arteriotelor si deci de crestere a presiunii steriate, Deascimeins, wel it col mal poernics stnlt Ge cereslerea secrete’ de ADH este pierderea sever’ de volun sangvin. O piealere de singe tn jur de 10% va provoca o “regtere moderatt a seeretiei de ADH, ia pierdene de singe } - Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)506 ‘n ue ite 25%h va fi urmati de o crestere a secretiel de ADH de 20 pint la 50 de of: faff de valorile normale. Creslerea secretiei se pare ch este rezultatul, in special, sctiderii presiuni intraatiate provocate de sedderea volumului sangvin. Se presupune cf relaxarea receptorior atrali de Intindere determing wivniteroa de semnale pe cale senzoriatt cite hipotalnus pentru a stimula secrefia de ADH. Totusi Ia acest proces de control al secretiei de ADH particips gi baroreceptori din segiunile erotidian’, aortic’ si pulmonar’, Seere{ia marcata de ADH care urmeazit une} hemoragii severe se pane cf joaci un rol foarce important ti hoincostazia presiunit arterial, Deoarece ADH are acest efect presor puternice el a mai fost denumit gi vasopresind. REFERINTE — Ennecriloge generat Blalock, LE, A molecular bais for Miavecsional communication meen the imanse and earoendorine systems, Physiol Rev, 6:1 1989, cay Acidemie Press 1988. : DeGroot oJ cal: Endocrinology. ned, Philadelphia, W.B Sounders co, 1989. ‘Beans, Me The steroid and thyroid hormone receptor superfamily Seree, 0.899. 1985. ar ‘Greengerd, P. acd Ala. R.G: Advances in second Messenger and Phospoprtcin Resesch, Neu York, Raven Pres, 988 ‘Marin, Land Ganong, W.R. (eds) Fronts in Neuroeadoeinlogy New Yok, Raven Press, 1988 ‘ower, J and elie, LN: Ender Raven Press, 1988, e logy a Azing. New Yor, INTREBARL _ Endocrinologia si reproducerea Oxitocina Efectele pe uter, O substanfé oxitociet este aceea care determing contractia uterului gravid, Hormonal oxitocin, ‘aga cum arath $1 numele su, stimuleazS puternic uteral ‘sfavid, in special la sfirgitul gestatei. Se crede ct acest hhonnioi este responsabi, eel puja partial, de nasterea feu Acest efect va fi discutat fn capitolul 56, fa legiturd eu reproducerea gi sarcina, Bfectuloxitocinelasupra ejectielapteluf. Oxitocina joact, Je asemenen ufo! important sin procesu! lactate, pentru ch 8 produce expulzialaptelui din alveolele glandei in duct age fel elt sugarul poate objine cum laptele prin supt Acest fect, de asementca, va fi discutat in capitol 56, Hormontt Mpefcert Beseu, BB. (6): Basic and Ciel Aspeste of Growth Hormone ‘New York, Plot Publshiag Comp, 1988 “Campion LR atal (ede Anton Gromth Regen. Now Vere lsu Publishing Cop, 1989 Cols, Re et a Pobre Endoeinology, 2nd es, New York, Peon Pbk Co 198. Foig. Poet (eds: Entocrnaloy and Metaboli 2nd ed, New ‘Gveh, DM. sod Der. CJ. (ed): Vasopressin. New Yor, tem Publishing Cor, 1987 ‘Kannan, Cl The Piitary Glond, New York, Pena Publishing Corp, 198. "Kallow, XE ta: Biology of Growh Factors, New York, Peau Publishing Corp. 1988 ‘Mull, EE" Neural eral of som 67982, 1987 ‘Nhimot, Land Kojima, L: Caki signaling system wigsed by inclinice pro ar Il- News Physio Se., 45, 1989 "Robin Ru aod Malned,S (es): Aeromepaly. New York, Plenum Publishing Cop, 1987 tone fusion, Physot Rev. Explicayi roll receptorfor de membrand i ativarea de etre hormoni a eelletor tisulare Deserie mecanismul AMPe, ca sistem mesager secund f controll foneiet cetulae 3. Explcal rola de mesuger secund al calmodulin 4. Explicai cum actionenas aura genelorclulare ait hormonih steroizi cit $i hormoni tiridice, pentru a obfine efectele horns, 5, Deseriirelaite dint glands hipofiad gi hipotalamas, special sistem port hipotalamo-bipofza: 6, Ennerat ei mai important orn liberator gi iohbitor ‘de hipotalamus fuse he 7. Explieat prin ce mocanis Korma de crestere stinwleae creptrea deponitelor poicce 8, Care este efectal acfiail horovonutol d mobili lipitor tila Ie i seu coe erestoce asupea Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com) 9, Cae snteectele bormoula de erestere supra metabolism side? 10. Explicay rot somotomexmetor i stimulaea crestent oscior i ealaelor ea gi fa fndeplinirea alt fancttposiile le hormotui de eres. 11. Care sint facto nezvosi s4 metabolict principal care pot determina ereteren serefek hormonului de reste? Cum Conteoleacé hipotalemust, pria intermedivl hormonalui ‘liberator al hormonului de Erestere,seereia hipofizark 3 Somatotropull? 12 Explicajt cauzele nanismului, ate gigantismului si ale omega. 1), Desere seer eliberarea de hormoni ihipofiel amerione 1G, Cone int Tone principale ale hormonool antidiuretic? 15, Cae int neil prineipale ae axtocinei?Glanda tiroida este localzatd imedtat sub laringe, anterior i lateral fad de trahee; ea secret in cantitay, mari dol horaions trexina gi ariiodotironina, eace exereitl un eect ‘supra intensititiceacilor metabolice din organisrn, Ea mai secreté si cafeitonina, un hormon important lar excesu seeretor poate determina o erestere a acestela oh pind la 60 sau chiar 100% peste norinal. Seerejia tirotdiant ® controlatt in primul rind de eitre hormonul tireo- ‘timulan, seeretat de cltrehipofiza anterioar, Scopul acest capitol este si discute sine bormonilor metebolici tivoidieni, rolurile lor in ‘etabolice ale corpului, precti si veglan si secretia provesele - seereiel acestora, SINTEZA $I SCCRETIA HORMUNILOR TIROIDIENL Cel mai abundent hormon secretat de elitr glanda tioid stevirorina, Sit seeretate de ascaenea $i eanuitiji moderate de trifodetironina. Funciie acestor dei hormnoni sat calittiy axeleasi, dar ele diferat mult in intensitatea si rapiditaten tin lor. Trifedetironina este de pairu ori mal puternicd eeittioxina, dareste prezenté tn singe i eantitay mai miei sipersistd im singe un timp mult mai seurt dee ttoxina Anatomia iziologici a glandei tiroide, Glanda tvoids este compus8 aga cum se vede gi in Figura 50-1, dint-un nomts ‘ns de folic pli cu o subst secretorte mynieofotd 9p Siptugi(i eu celute epiteliate cubuidale cave igi evacueazt frdasul de secrete fire inition! foiculior, Constitver Insjor al coloiguldi este o plicoprotcini stare, sireogtobutina, ‘Ps pitti ticular: acest proces este foarte fe Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)' Necesarul de iod pentru sinteza tiroxinoi 3i trliodotironinei Pentcusinteza nor cantitati normale de tiroxind si tiiodo- tionina, este ncesaréo ingestie anual’ de 50 de mig de tod, sau de aproximativ 7 mg pe sprint. Pentru prevenirea Wo—-G=D-0-€>—cr,— crm Coon Troxia Fig.603. Chia frm roxine i tiodotonine. aparatul Golgi sau cu secretin acesteia prin membrans api fin foliculi, iol se ficeazi pe aproape o gesime din rezidarile de ttozint ale moleculei de tireoglobulint. Figura 50-3 aratistadile succesive ale jodi tirozinei gi formavea, in final, a ¢clor doi hormonitioidieni impor, tiroxina $i wiiedoticonina, Tirozina se iodeazi penta a forms rai ini monofodotirozina $i apoi formeazi ditodotirozine. ‘Dupl aceea, ia urmitoarele citeva minat, ore, sau zie, din ce {in ce mai multe reziduuri de diiodotrozing se cupleazt tne cle, Produsul eacfiel de capa cestetioxina care, deasemenea, mae fa componenfa moleculei de tireoglobulind. Dac o ecu de monoiodotirozind se cupleaza cu 0 moleculA de iodotiozing, se va forma.o molecul de tritodotironin’, Stocarea tireoglobulinel, Dup& terminarea sintezei hormonilortiroidient flecare molecult de ircoglobutind canine una pin la tei molecule de troxind, iar la fiecare moleculd de ‘wiiodoticoning intfinim in medie zece molecule de troxind, In ‘aceat formhoemioniitiroidieni sit stocai tn folicli pentru ‘mai multe uni, De fap, nivell total stocat este suficient, el ajunge sf asigure necesarul organism pentra ral mutt Kt (2-3 luni). De aceea, chiar atunei cfnd ‘sinteza hormonilor tiroidientinceteaS in ncregime, efectele deficienfei mu vor fi observate decft dup mai matte Luni Eliberarea tiroxinei si triiodotironinei din ylanda tiroid& ‘Tireoglobulina nu este eliberat in cieculagia sangyind ea stare; tiroxina si trifodotironina sint mai fat clivate din ‘molecula detireoghabulin’ gi apoi liberate ca hormoni liber. ‘Acest proces se produce dupt cum urmeazi suprafala apical acelulelortizoidiene emite continuu prelungir (pseudopode) jin eavitatea coloidal a folicului; pseudopodele se inci th jurul unor porjiuai miei dia coloid si formeazi vezicule pinocitare in interior celulelortiroidiene. Apo, lizozomit fuzioneaza imediat cu aceste vericule gi formeazA vecicule digestive care contin enzime lizozomale amestecate cu clo. Proteazeleaflate printce aceste enzine digert moleculcle de tircoglobulind, cliberindtiroxina gi tritodotironina, cate apoi dliazeszh pin polul hazal al eelulelor tiroidiene Tn stnxe! din capilarele inconjuritoare. Pe aceasta cale hormonti \ivoidienisinteliberai in singe.Hormenti metabolici al tiroidel Transportul tiroxinei si triiodotironinei catre fesuturi Legarea tiroxinei si triiodottroninei de proteinele plasmatiee. O dat patrunst fn cireulagic, aproape fntreaga anttate de ironing gi tiedoticonin’ se combing imediat eu diferite preteine plasmatice, ta special cu o globuling (ihyrosine-binding-globuline = TBG), cate este 0 plicoproteing. Apoi, ta decurs de gase ze se elibereazh tn lesutuc jumtate din troxina legatd de proteine;timpul de Injumdtiyire al triodetironinet cixcutante este eu mult mah seurt (aproximativ o i, din cauza afinitigit sale mult miei pent proteinele de transport Dup§ co au plitruns fn interiorul cetwlelor, ambii acesti hhormoni se louga de proteine intcacelulare, tironina fixing se din nou mai puternie deci wriodototironina, Aici stat din ou stocafi, dar de data aceasta in eelulele tat, unde hormonti ‘iroidieni sint mitizayi Lent, pe © perioada de mai multe 2le su stipes Laten{a sf durata de acfiuae a hormonilor tirotdieni, Dupa injectarea Ia om a unet doze mai de hormionittoidien, lin efeetsermificativ asupra rate metabolice poate fi observat ‘oar dupa 2-3 zile, coea ce demonstreaz’ ci existl operioaddt de Larenpa tungatpina Ja instalagea activitii tioxinel,O dats actvitatea declansat, ea crete progresiv g atinge maximum in 10 sau 12 zie, aga cum se vede in figura 50-4, Apoi, activitatea descreste cu perioadA de tajumataje de 15 rile O parte din ativitate mai persist 6 siptimini pat la 2 luni dela injectare, Actiuniletriodotironinei apar de aproape patro ori mai capid decit cele ale tiroxinei, cu 0 perioads de fatenj seurtd e 6 pint In 12 ove si o activitate colularé maxinnd care spare in 2-3 ail, ‘© mare parte din latenja si perioada prelungitd de acyiune ‘ acestor honmnoni se datoreazi faptului ci ei stntlegati de protcine, att fn plasma ch si fn celul, eliberarea lor fiind Feat’ Cu toate acestea, vorn arta fn diseugile ce urmezi eh 9 parte din perioada de latent rezults si din insigi maniera incare acesti hormoni aetioneaz in interioral celulelor. FUNCTILE HORMONILOR TIROIDIENI IN JESUTUAI Efectul hormonilor tiroidioni de crogtere a transcriptiei unui numar mare de gene Efeca general al hormonioe olden exe dea detina la nivelut nictouuitanseripliamasiva unui momar mare Me wee, Prin urmare, practic oat cslulle dn ear, cese in num mace protein-enaimele, protelaele sierra, irocinle de transport! ale substane, Rezulaal neta funcyionale fh tot organism, : & Conversiatioxinei (T,) in tsliodotironind (T.) $i autivarea receptoritor nuclear. Inainte€e 4 ais scrsl cesteril wanscripici genie, prespe lanl rina Ste defodact de un i de td, tansformindise atl Xeceperifnmeontortioiden sn fe alga dean 4eADN; fe sea meat lor wee itwe, Dupt legarea Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)' {de hormonul troidian, 2 ee st niglaea prucestit des transcriptic. Se formeazt un num mare de tue diferite de ARN mesager, proces urmat dupa citeva minute sat ore Ue anslatia ARN-uli la nivelulribozomilor din citoplasm’ ct sinteza a sute de tipuri noi de proteine. Cu toate aceste i toate proteinele sint sinteizate fy acelagi itm, wuele spar foarte ineet, iar altele nt-un rttn de cel putin gase off imal mare, Se erode c& majoritatea, dact nu toate sefiunite hhormonilor troidieni, sit urmarea activitiit enzimatice ea ‘a alfor functiuni tndeplinite de aceste proteine noi, Caile importante de crestere a activitail metabolice celulare » Hormonitiridien ees setiviejle metabolic i tote sau aproae toate jesutarile din organism. tunel end se secreid eam mari de horton! teoidicn, intentnatea retabelisialu bazal poate eresecu 6D pnt la 1008 peste nivelal normal, Rata utiliza alimentclor penteu prodtcfia e este accelerath semmifiea. Dest rata sinezet rotcie eee mut, rele, ta acelag trp, o erste cataholsmoli protec. Bate aecelerat i itmol de crete la Petsoaneletnee, Procesele mente snt mult intent Jac actvtatea majoriiiglandolorendoctine est ace hormonilor tiridient asupra mitocondriitor. (Cin un animale administeaz toxin tiodotionin, aieacollelor din corp crete at umf ea ‘nfcimea mitosondtilor. Mai mult, gi suprafaa total a membranciitoconriale crest aproape direct peopocional exteresere atl metaboicentregulu animal. rin ware, Paes fc odeductiesproapecevideaticé una diate functile Penelpale ale tivorinet poste fi pur simple ereasea umirl $i actvitatea mftoconior, ar actsea, la lors oceasctrata de formarea adenozin-tifosftall (ATP) entra asigura energia necesari funcflorceulare, Iasi, acd no ghudim mai bine, exesterea num gi activi snitocondilon ar puiea fi Felt ctestep setivyit cello daz, afl de bine gi cuz care ar putea condo i aceast rete. Hormonii tiroieni erese transporta! ionilor prin ‘membrane ceolare.Caelspan a ormonultiroiiane una ln enzimele care se activesal este gi Na‘/K" ATPda, ‘Aceasa, andl crest rae de transport alt a oni de Sod ef i a.celui de potas prin membrancle celular i nee feu. Din cata ple acest proces ulizcazk +10 dis [ ijectarea toxin 0 9 SOUS Fig 04. Elect aprexirat on prokangiro a rai motabole mole Dbazal (RMB) éleninat do acminitarea una singuta doze mad ca iroxndCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com) 10 ‘energie si ereste de asemenen cantitatea de efldur produst Sneorp, sa sugerat ef acesta ar putea fi uml din mecanismele prin care hormonol iroidian crest rata metabolied a organis- nul, Hormonii tiroidieni erese gi permeabilitaten petra odiu a membranelor majoritii celuetor, Veazi fa continuare pompa de sodiu gi crese productia de clldved, Efectul hormonilor tiroidient asupra cres Hormonal tiroidian are asupra procesului de crestere att cefecte generale, cit si spocifice. De exemplu, de mull timp se Gunoagte ea hormonul tiroidian are un rol esential in modifiirile morfologice ale mormolocnai de broasea. La m-efeetul hormontulitiroidian asupra creteri se manifesta in principal la copital in erestere. La copiit cu hipotioidie, rata cresteriteste tlt iteziad, pe cin la cei eu hiperdroidic pare adesea o cregtete excesiv a scheletului copitolui care Ya ceveni foarte fnalt pentru virsta lui, Totusi, datoritt _maturiii mai rapide a scheletuul la hipesticoidient, epifizele fe inchid la o vrst® mai mici, aga incit durata cresterii este Seurtati, zen ce va limita si eventuala crestere tn inatjime Ia virsta adult Un efectinmportant al hormonului troidian este acela de stimolare a erestrii si dezvoltri creierului in timpol viegi fetal gf primi ani ai viei postuatale. Dac fatul mu secret ocantitalesuficienta de hormon troidian, at cresterea cit maturafiacreferulti inainte de nastere gi imediat dupa, vor fi ult retardate. Pari o terapie specifica de suplinise @ hhormonuluitiroidian absent, institutt in primele aile sat spttinini de la magtere, copill fied glanda toi va rioiine ‘cu un deficient rintal tot restul vie sale. Aceasta 0 vom Giscuta in detalii mai trziu, in acest capitol Efectele hormonilor tiroidieni asupra unor functii specifice ale organismului Efecte asupra metabolismuloi gluetde. Hormonu! sieniinn similenzd aproape toate etapele metabolism shiciic,inclsiv captarea rapid a glucoze de cite celle Exesteredglicolze, ceserea pluconeogeneze,creserea ae de absorbtie din tractil gastrointestinal si iar crestera Sectoie de insulin imprest cuefectele ct seetndare asupr. metabolistulu gluciie, robabil ef toate acest eecte sin reultatul ersterii generale a actvittencimatice produst de hormonul tioidion Efecto! asupra metabolismulué pide. Toate etapele esengite ale metabolisnutul Hoidic sin intensifcate de Horinontl ridin, Deoarecelipidete reprint ssa major& de energie pe drat lungA, rezervelelipdice it Sint strite mult ai eped dee celelateelemonte salar In paticcls, sit sobiizate ipide din rezgewse deg ceca ce duce la eestevea concenirajet acizaloe gra ‘Sinplasns de hornontl toidan aeceleea ooidarea sev grag ier de dite eel Bteetul asupra tipidelor Grogeresscerey eadene deren ses plasnatice de colestrolFosfolipide yi iglcere, seiierea secrete’ imidicne mnfeeste mult enaconteati ceolesterul, fosGolipinks gi tglieeride yi ap Endocrinologia sl reproducerea determina formarea eavesiv de depozite lipiice tn feat ‘Canttatea mare de colesterol din plasma eirculants, tits ‘in hipotioidism, este adesea asociat& cu arterioscleroza sever, aspecte discutate in capitol 46, “Efectul asupra ratel metabolismulul bazal. Deoarece hormonttiroidita ereste metabulisrmul Maprospe toate eala- Iele din corp, eantitijile excesive de hormon tioidian pot ‘cazionalereste rata melabolismuinibazal cu 60 pint In 100% peste valorile normale. Pe de altk parte, cind nt se secret Jpormonitiroideni, rata metabolismului bazal seade laaproa- pe jumatale din normal, adie& devine ~30 pins la ~50%, Efeetul asupra greuitii corporale, Cresterea mareatda produejiei de harmon troidian este aprospe totdeanna urmali de o scdderea greutitii organismului, ar sciderea productei ide hormon titoidian aproape totdeauna creste groutatea ‘rganismuluiz Jar acest efecte nu apar intowdeauna deoarese hormonul tiroidian ereste apetitul i aceasta poate contrabalansa modifictrite ratei metabolice. ‘Efeetul asupra sistentului cardiovascular. Fiuxut sanguin sidebitul cardiac. Cresterea metabolismolitisulae intensificautilizarea oxigenului fafé de normal gi detérmin’ cxesterea canttétit de produgi finali metabolic care trebuie fndepatati din jesutur, Aceste efecte produc vasodilatatie Snccele mai multe dinte fesvtri,ceea ce erete flux sanguin tisulas. Creste fa special fluxul sanguin cutanat datoritt necestijicrescute de liminare a caldurii. ‘Ca o consecin{a a cresterii fluxului sanguin, creste gt ebitul carding, uneori cu 60% peste valorile norinale ta ‘condigjile unei producti excesive de hormon tiroidian, dar ‘clzind pint la 50% din normal in hipotioidismal sever. ‘Frecventa cardiae’, Sub influenta hormonilortroidien freevenla cardiack eregte considerabil mai mult deett ne-em a judecind dup cresterea debitului cardiac. Acéstcfect ste de importanfi special deoarece frecvenja cardiac’ éste ‘un gern sensbil utiliza de cliniieni penteu adeterming nd ‘on pacient are o productie excesiva sau diminuaté dehorron tiroidian. ‘Bfectul asupra respirais. Rata cresenid a metabobisinului izarea oxigenului ca 51 productia de dioxid de restea activeazi toate macanismele de'erestere 2 frecvente’ gi profunzimii respirafei. Bfectul asupra tractului gastrointestinal, In phus fat de creyiciea apelitul gia aportolul alimentar, care tocinai tv fost discutate, hormonul tiroidian crest ait rata'de secretie asucusilr digestivectt i moiilitatea tractalui gastrointestinal. ‘Adlesease prodtce dares. Dimsinuasea producti de hormon tiridian determin constipafe ‘Efectul asupra sistemului nervos central. In general hormonal tiroidian ereste rapiditaten proceselor cerebrale, dar adesea produce gi dlisociaiia lor; pe dealt parte, sciderea produclie! hormonale diminual aceste funcyi. Tadividul hipertiroidian este extrem de nervos, are tending’ pthonevrotied cu complexe de anxietate, ingrijormre extrem su paranoia. ‘fectul asupra activitigif muscutare. O usonr’ crestere abormonulul ttoiinn determing, de obice, eresterea forct ‘Contractile muschilor, darefnd eantitatea de hormon devine xcesiv de mare, nugchii devin siabiti din cauza cresteil Calabolismulti proteinelor, Pe de altf paste, reduceret fprnvinetie’ hononale face ca mmugehit s& devink extrem de feo! isd se relanere inect dup Fremorul maseilar, Unul dinte cele mai earacterist semne ale hipertiroidismului este un fin tremor al Dnisculanuri, Avesta ane 0 freeven(d rapid de 10 ping ta 15mime Ree eS eS SS eS PS eS SS eS eS eS eS SS ee Hormonii metabolic’ ai tiroidei luemnetine (Facrienlafi) po exsund, Tremorul powte f yor vizualizat pun ofoa Se pare c& se datoreazt cresteri renctivitiii sinapselor neuronale din ariile medulare care controleaza tonustl muscular: Teemorul este un mijlee important de apreciere a {ntensitaji efectului hormonal troidian asuprasistemului Efecto! asupra somnului. In urma efectelor hormonulul tiroidian de epuizare a museulaturi it gia sistemului nervos central, pacientul hipertiroidian ace o stave petrmanenth de oboseali, dar din catia efectelorexcitatori pe eare horinonu! le are asupra sinapselor, pacientul nu se poate odihai. Pe de alti parte, la hipoticoidieni este caraeteristicd somnolenta extrem, REGLAREA SECRETIEI HORMONILOR TIROIDIENI Pentru mentinerea unei activii metabolice normale in organism, este necesari secrefia permanent a unei eantitati precise de hormonitiroidien, si yeni ase produce seeasta, mecanisme de feedback specifice opereaza prin hipotalamus si glands hipofiza anterioara penira a contiola rata secre{ied, Uoidiene. Acest sistem est ilusrat in figura 50-5 gi poate fi explicat dup cum urmeazi Efectele hormouulut dreo-stimulant asupra secretiei Uroidiene. Hormonul treo-stimutant (TSH), cunoseut gi ea ireotropina, este un hormon sl hipofizei antecioare, © alicoproteiné eu o greutate moleculata de aproape 28.000; lorestesecreya de tiroxin gi trifodoticonintin glanda trail Efectele sale speeifice asupra tirtdei sit: (1) reste proteoliza tireoglobulinei in foliculi avind cx rezuitat eliberarea bhormonulu tiroidian i cizealaya sangvins si scderea a insti substanya foliculart 2) cresteactivitatea pornpei de iod, care intensifictcaptarea iodulué de eitrecelulcle glandulare,ceea ‘ce cregteraportul inte concentrafiajochilu inteacelular gia celui exiracelular de citeva ori; (3) cresteiodarea titozine! $1 cuplarea iodotirozinelor pentru formarea hormonilor Hipotalamas (Perestrea tornpertui) Tipedoto Secrojo eos eesculs, Ce FigS0-5. Rowiaoa seevoittaidione Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)' 511 eee Urosdienis (4) ereste mitcimen gi activitatea secretoric a Ccelulelortiroidiens; i (5) creste numaeul de celule tiroidiene, plus o modificare a formei din celule cuboidale in celule Cilindsice gi plieaturarea epiteliuluitiroidian citre ineriorul folicultor. In concluzic, hormonul treo-stimulanteregte toate ‘activtafite cunoscute ate ceiuteter glandutaretiroidiene., = Rolul AMPe in eectele de stimulare produse de TSH. Jn Tacerearea de a expiica multiplele si varatele efecte ale honmionutu tireo:stimulant asupra celle’ tiroidiene, a fost ccercetat mai mui sii posibilitatea existenjel nel tingure ‘c{iuni primare a acestui hormon, Experimentele recente sit arStatc, aproape sigur, acest hormon are un asemenen cfect primar, acela de a activa udenilat-ciclaea din membrana ¢cluleitroidiene, Aceasta, fa rindul ei, determina formarea incelulideAMPe, care apoi sctiones7A eatinmesager secu 4H activeazti aproape toate sistemele din celula troidiand Reaultotul este 0 crestere imediath a eiberirié de hormoni Airaidicn, urmatd deo erestere de langt doratd jesutelat slandularnsusi. Aceasti metods de control a activitiieelule, tiroidiene este similardcu funcsionarea AMPe in alte fesutur {inca din corp. Reglarea hipotalamicd a secrefiei de TSH a hipofizei anterioare — hormonul eliberator al tireotropinei (TRH) ‘Stimulareaelectriot a mai multor ari hipotalamice, dae wnod particulaca nucteului paraventeicular reste secrcia de TSH abi interioare fi, in mod corespunditor, creste ‘ctivitateatieoidei. Acest control asupea secretie hipofizere anterioare este excrcitat prin intermedivl unut hormoa hipotalamic, hormonul de eliberare al tireotropinei (TRH), ‘are esie seeretat de cit terminatii nervoase in eminents ‘mediana a hipotalamusului si apoi transportat de aii extre bipofiza anterioara prin singele portal hipotalamo-hipofizar, ‘g8 cum am explicat fn capltolul 49, TRH a fost objinut fa stare purificat, dovedindu-se a fio substan foarte simpl3, © tipeptid amit: pirogluramil-histidtl-protin-amida, ‘TRH are un efect direct asupra celulelor glandulare ale bipofizeianterioare de crestere acliberivii de ttre acestea a ormonutut tireo-stimulant. Cind sistembl circulator portal snspre hipotalamus etre glanda hipofizd anterioarl este toca, tn aga fel inet TRH nu mai poate ajunge la hipatira anterioari, rata de sectejiea TSH de cits hipofiza anterioacd ste mult sedzuts, dar nu este redusti la zero. Efectele friguloi si ale altor stimuli neurogeni asupra seerefiei de TSH. Unul din cei mai bine cunoseusi stimuli de crestere a rateisecretorii de TSH de c&tre hipofiza anteri card este expunerea unui animal la frig. Expunerea nor Scbolan ls fig pentru mai mute sipetinini determina uneort ‘retereaeiberari de hormonitroidieni cu mai mult de 100% slereye rata metabolismuli bazal eu pi chiar osmenii care s-au deplasat in regiunile suportat o erestere a ratei metabotismului bazal inte 15 $i 20 % peste normal Reae{ii emojionale diverse pot de asem: cliberarea de TRH gi bere At unui ea ales {si astfel, indirect, sf afecteze st tits, nu se observ nici fede mi sus, nick cele produse de emofii gi Prose de frig, ceea ce dovedeste ef aceste efecte Si mite toate, pe eae hipaa’,614 ‘ew mixedem in anecedente, coreet tratat, poate tri pint Ia ‘30 de ani, dupa un tratamentefectuat Ia 9U de am Cretinismul, Hipotiroidismol sever tn timpal eopilirici duce la eretinism, $i este caracteizat in mod special printr-o insuficienfia cresteri, Cretnismul eezulti din (a) insuficienia i a glandei ticoide (cretinismul congenital), {b) ineapacitatea glandei tiroide de a produce hormon titoidian din cauza unei deficienfe genetice a glandei, (e\absenfa iodului din alimentatie (crevinisml endemic). Severitatea eretinismului endemic variaz mult, depinzind Ge nivelul iodului din diet, iar inr-o anvmits eegione ci toaté populafia poate avea tendinge cre cretinism. congen REFERINTE - Dercow, G.N. et al: Thysoid Function and Disease Philadelphia. we Seunders Co, 198. Shetcmgs, Feral eds): Resesch in Congenital Hypothyroidism. New Yori, Plein Publishing Corp. 1989 ‘Dione, Get al (eds): fedine snd Putting Corp 1889 ‘Dane, 1 and vel, Je Thytokdbomones and bain development Ant ker Phyl 995321, 1987 Fels, Peal feds) Exdocrinology and metabolism. 2nd ed, New York MeGraw Hil Hook Co. 19 the Basi, New York, Pemusn _ Endocrinologia gl reproducerea Un nioucndscut fk gland tiroid’ ta nagtere poate avea tun aspect 3! Rineit absolut normale din eaux of of » fost alimentat cu hormoni troidieni de la mami tn timpul vii intcauterine, dar la citeva siptimtni dup nastere migetrile sale devin foarte lente ine erestereafizic’ gi mint stint mut {ntfeziate. In oriee moment, tratamental unui eretin adesea produce revenirea la normal acresteri fizice, dar dezvoliarea ‘sa mintalA va fi permanent retartats, exceptind cazurite in unentol sa intiuit din primele luni dupt nastere, ‘Gaeon, WL o)-The Thyroid New York, Sevier Slence Publishing, co, 1981 ‘Uvots, VA Patotgy ef the Thysoid. Philadelphia, W-8 Saunders ca, 1989. Melerivos Neto, G.A, snd Gia, (eds): Feotiers in hyscidlba. Now Yor Penn Phang Corp 1987. “haces Arar al (eis) Hyon Aatbmanunty. New York, Plum Pushing Comp 1987 "Sanh, HH ctl Repsation of ene expcessionbythysod hormone, ane ow Physiol, 1:62, 1989. INTREBARL. - 1. Explicaianatomia funcional a seeretesielibrtrita singe a hormonilortioidieni metabolic. 2. Careeste noportana captrlodulu pentru sintezahormonilor tiroidieni? 3. Enomeral teptele chim interiorl strecturil treoglobuline. 4, Explicati depocitarea tireoglobuline i eliberarea de hormoni tiroidioni metabolic! din tireoglobulnd in singelecrcolant. 5, Com sinttansportate este esut troxina x tiiodtionina? &. eepicat tmeestternl pn ence fron tgidient determing a sintezet proteice In celale i ardtayi etm aceasta ‘fectear rata metabolic din organism. 7. Care este efectul hormonilor tceidient asupra sistemelor “azimatice celular, in special asupr sistemelor deenzime din ‘mitocondrie? 8. Care este efectal hormonula toidian in erestere, in special la pit? a snteze hormeniler roidien Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com) 9. Explicat pe sur efectle hoemonnTu tiroidian asupeamelabois- ‘nul gloidic iid, greuti corporal, fet sistemalul ‘cardiovaseatar, Tunchie tractalul gastointestinal, fonctiei ‘stem neovos ental, wemorulal muscular 3 somal 10, Caresintstoctucle chimice ale TRH si TSH, gicaresint route for in contol secretiel hormonlorioigient? 11. Care stat mecenismele do eeback dn esuurile compu ete hipotalamus, bipofiad sf glanda tiroidi care joset rolurh Importante fn reglareaseeretii horroonilorioidini? 12, Euplcaf eazele efecele hipertioidismahi 15, Celeste exagaisa va snteaureto oi? 1, Gese inflege prin psa coloid endemict gi cae sint cate ei? 15, Cave sin cauzelehipoirdismului gi care sint efectele sale fn 16, Co este mixedeml ide ce apae tn hipotiroiisml sever? 17, Care sintcarctsisiile ereiismolai scum se produce acest ‘mormalitat in a2Ulinsuficlenjet hormoniortridien!?Cele dou glonde suprarenoe,fiesare dnte ee citiind apoape 4 grame, te ntnd deasuprapoifor superior i eelor doicnichis Fiecare gland se comune din dota pr i Cte, meduloosuprarenala $1 coricosuprarenala. Medulo- suprarenala, situa conta, reprecinl 20% cin gland, iar actvitatea ei este strinslegatd de cca a sistema nervos Simatic; ea secret hormonié adrenalin si noradrenatina a spins In stimuleces simpaics. La sind lor, acest hommeni, aeionind in tot organismal, determind aproape aceleagi efecte ea gi nervi simpatici, Aceyt horton i efecele lor au fost diacutate in detali fn apitlul 41 fn legiuc cu sstemulnervs simpatic, Corticosaprarenta sect un grup de hocmoni complet Aiteri nui corticesterosi. To acest hormont sn snie- tzaplecind de fa coeserol gi, dei ea formule chimice sini, Totsienstens noe diferente mic ine stcturite locmolecatare le confer aestor orton umeroas fnct site oarc importante Mineralocortienti si gncocortioii Coticosuparenata secreth dows tipurt majore de hormoni suprarenalion, ininerelocorticorsigucorortcoict Inpus ah de sees, sat seretate i cantik miei de hormon sexu n special shomoaiandragent carsexeritaproximativaceleniefecte incor itestostrontl, hormonal sexual moseutin la mod normal eesti sn prezent fn ean att de mic acta © iinportanft miei, dest uncle anon Soricosuprorenale. pot fi secret in cant arecabile ‘ares conduc la apa nor efecte masculniante Mineralocoricoriaufostdenumi ate dent efector ters eleeier din Heidel etracellr, a patie scl i potas, Glucocoricoiit Fost demi atl {stoi eect tor important de eresere a concentrate Sanguine a ghucorei, Tog, glucccoticoizt av gi elect =splinente ait supramtabelisnahprotinchr it aur meter tipi cs tre aed at Sul pera pe nnn eganisna detect core tabla Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)' Din cortexul suprarenal au fost izotayi peste 30 de steroizi Airis dar aumai 2 dintce acestia sit de importangé major pentru Tunctia ender tn eoxpul untae: allosteronut, care ste principalu! mineralocorticoid si cortizolul, cate este rincipalul glucocorticoid, Biochimia hormonilor corticosuprarenalel Figura iusteaziformulelechiice al aldestronulut si contizoluui Aldsteromul are un atom de oxigen lego a ‘arbonul 18 din nucleul de colesterol, care este cet mal important fn conferirea activitaji: mincralocorticoide a sidosteonulu, Actvitatea glocecoricoid¥ acortzaulucesie torts, in principal, de prezenga unei grupiri coto la ‘rho 2g bidcanlaven stomilor de carbon If 21, ‘In afaré'de alosteron i cortizo}, are sit principal toxmoni mineralocoricoid i espectiv glucocorticoid, stat Secreta th mod normal de cle cortex adrenal i el anita de aj steroii avind unl saa aoninout din aceste puri de activity, Exist nomerosi al horaon steroiz, care ‘ns sinttizenzt fn glandele suprarenal, ci cao av fost sinetizatiatficial si care int vilizaji in diferte scheme terapentice Cet mai important dintee acesti hormont ceticosoprarenalien sin uematoi Mineralocorticoii ” Adosteroma (forte poternic realizeaxi 95% sau mai mult an oat scivtaen mineralocorticoida) Dezoxiconicosteromul (1/5 din ativitaten aldosterone, seerett fn cami foare mie) Comicosteronul(atvitate skbi 9-o-Fludrovoricoson (Sinttie, poyin ma pute shlostexoau Clucocertictet fic deft Cortizolul (foarte puternie, stivitaea glucocorticoid). Aispunie de aproape 95% dinsig ndtocrinologia gi reproducerea chy, Aldosteron Fig. Col dol conticostroal importa. Corticosteronal (apr tlucocortcoid8, dar alt mai pusin puternie decit corti Cortizonul (sintetic, aproape la fel de purernie ccortizolul) Prednisonul (sintetic, de pate ori mai puternic decit contizolul). Dexametazona (sintetic, de 30 de ori mai puternie decie cortizoll). pe 4% din activitatea totals , 3 ROLURILE MINERALOCORTICOIZILOR — ALDOSTERONUL Incetarea seerefiei corticosuprarenate produce de obicei ‘noartea i intervalul de a3 zile la 2 saptimini daca pacientol nu primeste terape intensivi cu siruri sau cerapie mineralo- onfeoidi. Fira mineralocorticolz, concentraya de pousiu din lichidul extracelularcreste im mod marcat, concentraiile sodiuhui gi eloruivi sead, jar volumol toral al lichidulot extracelulae gi voluml singelai de asemenea devin reduse. Pacientul dezvolti in curfad 0 seidere a debicului cardiac care conduce Ia 0 stare aseménatoare goculti, urmati de rmoarte. Aceastt easeadt de evenimente poate fi prevenitt prin administrarea de aldosteron sau alt mineralocorticoid Deci, mineralocostcoaii sit destinay si fie acca parte dintse hoemonit corticosteroizi salvatoare imediatla vii, in timp ce glucocorticoizié au rojul, deo importangi particular’, dea ajata 0 persoand st veziste la diferitele tipuri de stress, aga ‘cum vom discuta mai tir in acest eapitol ‘Aldosteronu! indeplineste cel pujin 95% din act nineralocorticoida secreyeiconicosuprarenali, dar cortizoel, _shicocorticoidal major secretat de fire cortexul adrenal regi un nivel redus de activitate mineralocorticoid Efectele renale ale aldosteronului De departe, cea mai important funetie a aldosteronului este stdetermine transport sodiuli si potaslul prin perey lubulari renali gi, Snte-0 naisued mai mnie tansportulionilor Uchidrogen. Mecanismete acestor efecte a fost diseutate in «desaliv in capitol 21. Toms, sf prezentim pe seurt efectele sidosteronul asp rinicinulu i lishidelor din eo psord[ma tubular’ a sodiutus si secrets de potas. Youn reaminti dia capitol 21 e8 aldosteronul do a lransport pein schimnb intze soi i potasiv, sdicd seat se Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com) 210H,0H HO ony] Contiza! abgoarbe simulan eu exeroyia potasiului prin celulele ‘piteliale tubutare, in tubal distal gi ductal colector. Deci, sldosteronul determing conscrvarea sodiulai in liehidul extravelular, in timp ce pocasiul este exeretat fn uri’ (concentrate fnalté de aldosteron in plasm’ poate reduce pierderea de sodiu prin urin’ la doar citeva miligrame zinc In acelagi timp, pierderea de potasiu in urind creste de mai multe oft Tnvers, incetaren totals a seerejiel de aldosteron poste determina o pierdere de sodiu prin urinl de pint Ia 20 de srame pe zi, un nivel egal cu o cincime din tot soul din orp. Dar tn acelag timp, potasin este conservat cu tenacitae, Deci, efectul det al excesulul de aldosteron din plasma este cresterea cant totale de sodiu din fichidul extracelular ji seaderea potasiului. La rindul ci, cresterea reabsorbjiet tubulare a sogiului determind gireabsorbjia apelin principal {orit faprului ci sodiulreabsorbit produce o osmozi a apet grin epiteliut rubplar. Astfl, un exces de aldosteron poste ‘reste volumnullichidului extracelular pint 1a 10-15% peste nivelul normal, sau volumul poate selidea pint 1a 20-25% sub normal fn absenja aldosteromvlui: ‘Hipokaliemia si paralizia muscular’; hiperkaliemiast ‘oxieltatea cardiac. Pierderea prin uri a unel canttit oxeesive de potasiu sub influenta aldosteronului determing o scldere serioash a concentrajiel plasmatice de potasiu, desea dela valoarea norinali de 4,5 mEgj/l pint Ia o valoare ide 1-2mBqf. Aceasta se numeste hipokalienie. Cond concen rajia ionilor de potasiu seade aproximativ sub jumatale din normal, apare adesea paralizie muscular’ saul cel putin 0 slahichine musculard severd. Aceasta se initmpla ca uemae « efectelor asupra rembranelor fibrelor musculare §i aervouse (vezi capitolul 5), prin care este impiedicat ‘ransmisia potenfalelor de actin. ede altt pare, fnt-0 deficien hormonal de aldosteron, concenteajia jonni de potasiv in Jchidul extrarelulae poate trogte peste normal, determinind hiperkliemie, Cind creste tke In.60% pint ln 100% peste norma, se manifest cu putere ‘oxicitaea cardiac’ serioas’, inclusiv slibirea contractei aviocardol si artmie:cresterea in continuare a concentric potasiufui conduce inevitabil la stop ca Efectul aldosteronului de ereste te font de hidrogen, cu aparifia unet alculoze usoare, Desi aldosteronal, in principal, determing secretia potasiului ta tub la schimb eu reabsorbjia Sodiulu, fa un nivel mult mai mic el prank hist eo Fecwl evident este Ue sefdere & concentrafiedionilor de hideoyen i lcbidal extracel. Torus acest feet nu este una putea de-obice’ of produto doa um yaa mnie sealer ‘a secrefieh tubulareE Hormonii corticosuprarenatei Efectu! aldosteronului asupra absenta seeretied de a scene omparabilt « volumului plasmatie determin’ dezvoltarea pid a socului circular. Inte-adevie, in absenqa complet ‘aldosteronului,o persoant netratn cu aport exter de sare silsau foc administrare de mineralocontieoiz de sinter, va ‘muri prin soc circulator fn interval de 4 pind Ineazol hipersecresei de aldost ocrestere ‘volumt lichidului extraceluarefts'a voluunatoi sanguin gi lebitohi caine. Toate acestea pot ene vile ale excesnl de aldosteron, ping la 13-3 ar dupa apaitia comp revin, deobiee,lanu mii mol de 5-104 peste valorile nonmnale. toate acestea, dup o perioadé mai tinga de timp, chiar acestemiclerester int suficientes produc hipetensi ‘oder pin la severd, aga cum vom discuta muf depate in ‘Acest capitol fn legiturs eu aldosteronisinl primar Mecanismul celular de actiune al aldosteronului Desi de mai mutyi ani cint cunoscute wate efectele ‘nineraloconicoizitor in organism, aeyiunea principals a aldasteronului asupea cel He penn ere \vansportl sodiviui este nc’ dost partial cunoscuth. S venimenteor care conduc la eresteteaceabsorbic sodiultt In primal rind, datoriet sotubiieayit sale ta lipidele ‘membranelor celulare, aldosteronul difuzeaz’ jn interioral cellelorepiteliale ubulae, ‘nal doitea rind, in citoplasma celuleor tubulare, aldoste- ‘omul se combini cu un receptor protelecu specititate more, © protein cu o asemenea configuraie stercomoleculard inci tn $6 combing dest eu aklosteronul gi alg eitiva eompusi extrem de aseriinitor nal ueilea nd, complexutaldosteron ~ receptor difuzeaz iduce anseripia unor porn specifice din AN penta se forma unul sau mai malte tpuri de ARN-me- ‘ager, corelat cu procesul de transport al sodiulu si potasiulu In al purulea tind, ARN mesager difuzeazt in ctoplasind, unde impreund eu ribozomii, detertwind sinteza proteicd, Proveina foxsaudtreprezinta una sai mai multe endime can substan de transport, necesare transportului sodiului gi potasiului probabil o ATP-a2i specified care catalizears \wansferulds energie din ATP-uleitoplsimatic edie mecanismul dd transport sodiu-potasu din mesnbrana celular, Aste. aldosteronul av ae efec medial asuipra transport Ldesodiusi potas, dar tebuie asteptad seevenga evenimentelor «cate conuoe la formarca substan’ sau substanjelorintmaceltare specifice necesare transportlui. Sint necesare aproximati 20 ptt ta 30 de minute inainte de agarifia unui ARN now hy ‘elu, proximativ 45 ue nina pent caratle de tamspor ale soak i pti nceap sf erase fecal anes "maximein mma dupa ma multe oe, Reglarea secretiei de aldosteron sldesseron est Rehan novreti Ue replies ence ici electeaiglorfcbidelui extracelalin * volumulu Tichiluli exteacetula, a volunlyi san Created with novaPDF er (www.novaPDF.com)' presiuni arteriale sia multor alte aspecte le funetietrenato, imcit nu este posibild discutarea repitelt secrcgiey aldosieronlu independent de toy acest factor, Acestsublect a fost deja prezentat in capitotul 22, la care eititorl se va raporta, Totusi, este important sX enumerim aici, de ’Semenea, factor cei ma importangi ctmoscut ea avind calor ‘senfiale in reglarea secre|ie} de aldostcton, In ordines Drobabild a importanei Tor ei int: '. Cresterea concentrajiei iomului de potasiu fn lichidul extracclularstimuleara secreti: ctivitiii sistemului renind-angiotensintt reins 3. Cresterea camtitiit de son din stage inhiba secrete: + Honmonul adrenocorticotrop (ACTH) din glanda hipofir& anterioarstimulened secrefi fect pronunga putemic a ionilordle potasiu este exten e important, deoarece el stabileste wn putemie mecanistn fredback de control al concentrajiei ionitor de potasin din lichidul extracelular dupa cum urmenzt: (1) O eregtere o «oncentrats\ionilor de potasiu determin cregtereasocrei & aldosteron. (2) Aldosteronul, la rindul lui, afecteazd puternicsnichf, eterminind eresterea secretiei de potasiu 2) Prin urmare, concentrajia jonilor de potasiu revine la Aannal, Acestefeet al ionilor de potnsiu asupea secrliel de sidosteron rezult§ din influenga dicects a jonitor de porasia ‘supra celulelorcorticosuprarenate Insele, desi mecanis:ntl Jnteacelular nu este cunoseut. tnd in animal saw o fin mand este supus unei diete Sicace in sodin, dupX mai multe zile, cate de scere{ie a alZosteronolui creste marcat chiar daca concentrajia fonilor ae sodiu din lichidele organisnmuloi nu seade semnificativ, ‘S-au emis urmitoarele sugesti fh legaturd cu cauzn acestui Feromen: ' Diminvarea sodiului duce ta diminvarea volomului lichidului extracelular, rezultind seiderea debitului cardiac gi a fluxului sanguin renal. Sciderea floxului sanguin renal determind cresterea sintezei de angiotensin, care stimuleazk secreqia de aldosteron, 2, Seliderea sogiului determin retenyia potasiulul de cltre ‘inichi, Cregterea polasiului poate concce, de asemenea, la crestecea secreici de aldosteron Efectu si angiotensin‘ asupra seevefiet ll de experiengi, a nor carttagi modes te Uc wnglotensina poate determina cresterea secrete! de aldostevon de pind la 8 oti valosile normale, Tous, dacd infuzia de angiotensin’ este continuatS, rata secieflet de aldesteron scade in aproupe 12 ore pind Ia vatort de numa 50-100% peste normal. Chir i aga, in multe situa slinice, sistemal rening-angiotensind este cauza secretiel exersive de aldosteon dori form adesenaunor ean ‘enone de angiotens ROLURILE GLUCOCORTICOIZILOR broke ri i pose eau sormale, Aste, sistemele metabolice de uulany a lil retin plor itt deel Ma ar mand pee or, peace consider 8 twincee, eu ar Fi infetietrat respi te. De aveca, 1H med leyitin, se= Created with novaPDF Printer (www.novaPDF com) 51g_____ hwoconticoizit au funefi Ia fel le importante pentru men: linerea vifii animalului ea gi mineralocortcoizii. Functile acestea vor f explicate fa cele ec urmenzi lin 95% din activitatea glucoconicolda a secreilor conicosupearenale re7ull8 din secrefa de cortical, eunose: si sub numele de hidracortizon. In plus, o mictt prrte din ‘etivitaten glueoeorticoida este sustinutd de covticosteron, ‘care este secretat fi cant mici, Efeotele cortizolului asupra metabolismului glucidic Stimularea gluconeogenerel. Desleparte cel mai cunoseut ‘et metabolic al cortizolului ca gi al altor glucocortcoizi de stimulate a gluconeogenezei (formatea de lnvuat din proteine gi alle eftova cubstante) fn fieat,uneori rescind rata gluconeogenezei de 6 pins la 10 ori. Aceasta rezulti in special din dova efecte ale cortizoluli In primul rind, nivelul tururor enzimelor necesare conversiei aminoacizilor in glucozi este erescut tn celulele hepatice. Aceasta se datoreaza faptulvi e& glucocorticoiait activeara transcripiia ADN-ului fa nucteul celulet hepatice asemfnator cu modut de actiune al aldosteronulti in celulele tubulare renal Ia rindul Ii, conduce la agezarea Tn ordine a sluconeogeneze' in al doilea rind, cortizotul determin mobitizarea inoaeizilor din fesuturile extrahepatice, in special din ‘mugehi, Ca rezultat, ereste numirul aminoaeizilor plasmatict ccapabili 8 inie in procesul gluconeogenetie al ficatului, gi astfel si failiteze tormarea de glucoza ‘Sediderea utilztirii glucozel de citre celule. Cortizotul determin’, de asemenea, seiderea ratei de utilizar a glucozei de elite celle. Desi cauza acestuiefect nu este cunoscuts, cei mai mulyi fizologl ered cB, undeva ntre punctut de intrare al glucozet in celuli si degradarea sa tinala, cortizotut ‘efioneazd direct scdzind rata de wilizare a ghicozei. Cresterea glicemici si diabetul suprarenal, Ambele cefecte descrise pina acum, alt cresterea gluconeogenezei cit sisciderea rtei de wtilizare a glucozei de care celule, conduc la cresterea concenteajiel sanguine a glucozei. Cresterea concentrajei gicozel sanguine este uneori at de mare, 50% son mai mult peste normal, incit se justified denumirea de diabet suprarenal (insemnind eresterea concentratiet sanguine & glucozei); el are multe asemantri cu diabetu! hipofizar, cares fost diseutat in capitolul 49, dar estecutott diferit de diabetul determinat de lipsa insuline. Efectele cortizolului asupra metabolismului proteinelor Seliderea proteinelor celulare, Unub dintre efectele principale ale eurtizolului asupra sistemelor metabotice din corp este seZderen rezervelor de proteine in aprospe toate solllele din eoep eu excepyin eelor din ical. Aceasttscaidere Creyerea catabolisemufaproteinelor in well. Ataindou aveste electe pot revulta din sedderea transportala sninoaciritor in fesulurile extrabepatice, diseatala mal parte sar csta probabil iveste Singuntea, dooareec Endocrinologla $I reproducerea deasemenca, cortizotul deprim’ formarea de ARN fn multe tesuturiexirohepatice in special in muschi gi fesutullirafatic. Cortizolul determin’ cresterea proteinelor din ficat si plasm. In acelasi timp cu sciderea proteinelor oriunde in corp, proteinele hepatice erese. Mai mull, proteinele plesmalice (care sit produse de fcat spo liberate in singe) Sint de asemenea crescute, Acestea sint exceptii mportate la sedderea proteinelor, care apare peste fot in corp. Accasti tifereng este probabil determinat’ de cresterca enzimelor hepatice neresire pentra sinteza proteinelor. Cresterea aminoacizilor in. singe, sciderea transportului de aminoacizi in eelulele extrahepatice si cregterea transportuluin celulele hepatice. Studi ecente pe {esuturi izolate au demonstrat efectul depresor al Cortizolulul asupra teansportului de amineacizi tn celulele Imsculare, gi poate gin alte celule extrahepatice. Dar, prin ‘contrast el eregte(ransportal in celulele hepatice. ‘Cresterca concenteaisi plasmatice a aminoncizilor, plus mirirea tansportului aminoacizilor de clitre cortizol in celolele hepatice ar putea sta, cel pujin fn parte, la baza uilizadi sporite a aminosczilor de cftre ficat in prezenja cortizolului ~ aceste efecte ar fi urmétoarele: (1) eresterea raeidedezauinare aaminoacizilor dete feat (2) eregieea sintezei proteice tn ficat, (3) eresterea formarii de proteine plasmatice de citre ficat, $i (4) cresterea conversiei Ariinoaeizilor in glucoz8, adied toate acestea insemnind cresterea gluconeogenezei. ‘Astfel este posiil ca cele mai multe efecte ale cortizolului supra sistemelor metabolice din corp si fie explicate foarte simplu prin aceasth capacitate a cortizolului de a mobiliza Efectele cortizolului asupra metabolismului lipidelor Mobitizaren uctzilor gragh. Cortizotul facilitenztt bilizarea acizilorgeagi din jesutul adipos, ia mare misuri in aceeasi manierd in care realizeazX mobilizarea aminoaciilor din mugchi. In ura acestet actual creste Cconcenttatia aczilor gragi liberi din plasma, ca gi wtilizarea Tce pentru produeerea energlel, Cortzbtul creyte nove oxi «ea intracelolat a zcailor gras, probabil in urma reducerit isponibilitatii de produsigliclitci pentra metabolism Cresterea mobilizitiipidelor, combinatf cv intensificarea xii lor inteacelulare, este unul din factoré care ajuct a comutareasistemelor metabolice intracetulare de a vtilizarea glucozei penta energie la uilizarea acizilor gras, mai ales fn timpul infomettet gia altortipuri de steess, Totusi, acest recanism al conizolului necesitt mai multe ore pentru a se ‘eavoltael este Ia fel de rapid gi puternic ca efectul similar pprodus de sedderea insulinei si pe eare-1 vom discuta tn Expitojul ce urmese’, Cu toate acestea, el este un factor de ongervate a glucozei gi glicogenului din corp pentru 0 perioadi hing de timp. Alte efecte ale cortizolului Rotul cortizolului in diferitele tipuri de stress. Este roape Ta ovies tip de stress, indiferent doe teste Fite sau neurigenie, are Loe @ eestere miateatt de ACTH Gorton adrenucorticutrep) seeretat de eftte hipotizaHormonil corticosuprarenalei anterioars, urn Ia interval de cRteva minute de o erestere mare a seene(ei de contzot ge cre glanda conicosaprareaais, lat care sint citeva din tiporle de stress care deter resterea cliberiti de eortizot \Aproape orice tip de traumatism, 2. Infectia 3. Cildura si trigut intense 4-Injectie cu noradrenalini si alte medicamente simpatomimetie, 5. Actl chirurgie. 6. Injectarea unor substange necrozamte in pte 7. Limitarea miscérilor unui animal 8. Aproape orice boala debilitant Astfel 0 varietate foarte lrg de stimuli nespecifici poate sleiermina o crestere marcatd a secretiei de covtizol de citre ‘cortex adrenal, Cu toate ef se cunoaste aceasta crestere frecventi a Scerefci de cortizol in situa de stress nc nu stntem sigur drei neficiu semnifieativ pentcu animals Se Presupune, dar sint la fel de plauzbile gf alte explicati, of Bhicovorticoiziidetermin& mobitizarea rapid aammoaciilor 41 seisimilor din depozitele lor celulare, puntndu-te ia tispozitie pentru producerea energiei. precum $i pent sinicza altor compusi neeesari diferitelor fessive ale rganismului, Int-adevir, este bine eunoscut faptul cd tunel ind proteinele siteliberate de majortatea celuletoc ula, cetulele hepatice pot utiliza aminoacizit mobilzali pentac formatea glucozei §i sinteza de proteine noi. De asemenea, ‘arta ed tesuturiletemporarstrdcite de peoine, yo allan aminoacizii mobilizayi a vederea sintetizar de proteine nol, ésentiale penteu viata proprilor celule, Se poate ea antino. acizi si fe wilizati pentru sinteza unor substaajeintracelulare esentiale ca porinele pirimiinal si creatinfosfatl, care sint Hecesare penton menjinerea viet cclutet Bfectele antiinlamatorii ale cortizolul este afectat de traumatism, infectie eu bacteri, sau pe ltd ale, el aproape totdeauna devine inflamat. Inflamatia Produce mai multe dstruger fa fesut deci afectumea tasty, Pe obiceiadministearea unor cantti marl de cortizo| poste bloca aceastéinflamatie sau chiar st inverseze multe dintre efectele ci, o dati incepute. In principal, inflamatia are cinci stadii importante: (Deliberarea de citre celulele fesuturitor afectate @ unor ‘ubstanfe care ectivesed prcesete inilamatori = substanie chimice ca histamina, bradikinina si enzime proteolitces (2) eresterea fluxului sanguin in aria inflamatd, determinara dc unit produst etiberayi de fesuiuri spect care pearl numele 4: even) extravazareadin capilarele din zonele afectle a unor canttiti maei de plasma apronpe purk, unmade coagularea lichidului tisular, ceea ee determind edemul de ie pufos; (4) infiltrarea atiei cu leueocite: si. tm fink, (9) vindscarea esau, eae este adesea iso cel pain Parfal. de ocrestere de fest fibros cicatricial, ene inte cele mai importante efecte, Ale conizoiulu este capacita Cind un yesut atin tsa dea determina stabilzarect menbranelor ltzazomate intracelulare: adieheavtinolul lace Tu mal difteiki faye de normal ruperes membranclor Hzozomale. Prin uemare, eele mai multe din enzimele Preteolitice eliberate de cetulele afectate $1 care determin {Mlamatia Onulte dintre aceste enzime sim formate in Nrozonnid sintcliberae ta eantithyg wot nia acd procest afl nile contizal poate lor este Dine isa Loins saclesea sede inflaagia Tn docurs ‘Keone pind hs mad alte ite. fect inv ia este acela de Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)' Necor elas wal inyonunt ctr cae promoveas inflamaga Apotrata vindeeaicregeaprevabil Neon eek feaulté dia activitatea acclorapt factor ear set organism sfreziste a mattealte pur desueas ieee St elbeate cant mar de cortaal probabil, ent rindeeSi cea din moblisten aminoactalorai eine lor a reparreafesuturilorafectte; ponte st eee demenea, cin cere nivelurilor de loco ae gpg Aisponbi pentru producers energie clase sl depinde de efetul eal al conizluls ie mere inactivates indepistare «produ eat! ieee seas Inditerent de mecanismele precise prin car aperclocers ‘niiafamatori, acest eect cortzolulu ponte nea ce ‘ajo fa combaterea unor tips de tnbolnavil te ein ‘Pumatoda fbcareumaticd$plomerutonefita seed. Toe secon st cancteiete de o inflame foal eee etectle dtunitoareasupra organism sat determina principal de faflamagia isa gna de alte aspect ne eae tut paiemi cu acest bo int admin corioel na ahi ghecocorcoii, intamaia se reduce, proape invent in-un intra de 24 pala 48 de ove chia hoa reo aceasta, conizolul sigur, degi nu corecteazd patolooa afejuni de baz, ci numai revne efescleditgtices ate spurs inflamator, poate fi considerate 0 colic trap pete salves vel Reglarea secratie! de cortizol - hormonul adrenocorticotrop (ACTH) Controlul secretiei de cortizol prin ACTH. Spre seascbire de secretin aldosteronului de-cie cortenul adrenal, ware este controlaté fn principal de acfiunea direct a polsivlui si angiotensine: asupra celuleloc adrenocortcale ‘nsele, aproape nici un alt stimul nu areefecte direct asupra ¢claleloradrenale pentru a controla seeretia de cortizol, In schimb, seeretia de cortizol este controlatt apronpe th Inuegime de eitre hormonul adrenocorticotrop (ACTH) Secreta de cre glanda hipofiz4 anterioard, age cum se vede tn Fgura 51-2, Acest hormon, denumit i cortcotropind sau axdrenoconicotroping, este wn ang mare polipepidiccompus lin 39 de aminoscizi, De asemenea, el eegte gi prestoot de andiogenisuprarenaliei de etre cortexul adrenal $ipentra secrefia dc aldosteron sint necesare cantititi mici de ACTH, lavid un rol permisivce permite altr factor: mat inpusting 8 exercitecontrolul lor mult mai puternic. Controtul hipotalamie asupra secretiet de ACTH hormon de eliberare a corticotropinel (CRH). in acelasi ‘modin care sili hormonihipofizari sat controlagi de catre horton hipotalamict de elibetare (releasing), denumnii $i factor de eliberare, tot astel un factor important de eliperare ontoleazi secreia de ACTH. Acestaeste denumithormoml deeliberare al eonticatopui( corticotropin releasing hormnon ~CRH), Bleste un peprd mic secretat in capilacele plex fina dn sister port hipofizay, swat m eminenja medians lin bipotalamus, $1 apoi este transportat tn gland hipofiss ‘anterioat, mide induce seeteia de: ACTH. {nabseaga CRH, glanda hipofiza anterioari poate secret sloar cant miei de ACTH. In schimb, cele mai multe din sanzclesoee dots minaieyerea rel de seereliea ACT Hulu inigiaea secrelic pria semnale eaee pleaci din hiporclamus i apoi sin rasmise de citee CRH hipolizel anteriae.Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com) 520. 7 Exctaje __Hiptatrus — U ~~, Le Sllratce singe ast cat Eninonta| ve medion’ ne ON (cr) Componsarea st en \ steriome, anmetea 4) toe \ nom Hl j 5 Conex Figura 31-2 siren In suprarenat ; AD yl 1 Giucanwogenare 2 Mobiearea proicineior | tdobitzareatptdoor Fig:S1-2, Mecanisml eogisl sacral glucccoricoide feetul stress-ului Fiziologic asupra secretiel de ACTH. S-a aitat mai devreme In acest capitol c& aproape orice tip ide siess fizic sau psihic, poate conduee tn imerval de citeva iminute Ja eresterea aproeiabild 2 secrefiei de ACTH gi prin uurmare si de cortizok; aceasta din usm poate creste de pink a 20 do ori. Acest efect este ilustat sugestiv de diagramele din figura 51-3, care arati cresterea, de mai multe ori, a ‘concentratie’ plasmatice de corticasteron Ia un gobolan, Ia citeva minute dupa fracturarea oaselor gambei (la gobolaa, cortigosteronul este glucocorticoidul principal secretat de cortexul adrenalin Jocul cortizolului). Se crede ef ia timpal sonal see, stimuli duverosi snttransmigi mai Tn ascendeat il cerebral, nara periforicaléa hipotalamusulat i in nueleu! paraventricular din hipotalamus gt eventual in eminenta median’, aga cum se vede in figura 51-2, unde CRH este secretat si eliberatin sistemul port hipofizi, 7 | N|I|I (ron) once plasmatsa e pale do gobotan. ta in Or. Gallons Fig. 51-9, Raspuncul rai al context eunra Endecrinologia $I reproduicerea Inciteva minute, fotreagn aceasisecvenffide control conduce mari do ghisovertieo ‘Efeetal inhibitor al eortizolului asupra hipotalamusului si hipofizet anterioare ~sciiderea sceretiei de ACTH. Corti- Zolul are efecte Feedback negative directe asupra (1) hipo- alamusului, sclzind formarea de CRH, si (2) a hipofizei Sind Formarca de ACTH. Aceste feedback uri Aajut fa reglavea concentrajici plasmatice de cortizol. Adie’, ‘Fidelio concentaja devine prea mare, aceste feedback: uri, {in mod automat, edhe concentratia napoi Ia normal. temol de contro! al seeretiei eortizolulut ~rezumat. il sistem Ue conto al seciesci cortizolului. Organul-cheie al acestui control este hipo- talamusul, carcestestimulat de etre difriteletipuri de stress. Sitess-ufle activeazA tntregul sistem provocind cliberarea rapid a contizolului, care, fa rindul lui, iniiazd o serie de efecte metabolice directe pentru tndepirtarea earacterul ddunator al stiri de stcess. In plus, exist gi un efect de Feedback dieret al eovtizotulul asupea bipotalamusulul si hipofizei anterioae, prin care concentrajia de cortizol tn plasm scade, atuaci cind no mai exist starea de stress. ‘Totusi, stimuli de stress sint unii foarte putemici; ei pot adesea si fntrerupi controlul feedback inhibitor exercitat digect de cite cortizol Secretia de hormon melanocito- stimulator (MSH) concomitent cu cea de ACTH ind hipofiza anterioarit secret ACTH, sint secretayi simlian aljcfiva hormoni cu structuri chimice simiare, n Special hormront! melanacio-stinaror (MSH). In condi normale, acest hormon mi este secrctat fa canttiti semni Ficative din punet de vedere al acjiunii sale in organism, situagieeare se schiiba atunci cind secreia de ACTH cresie malt, cain boala Addison, care va fi discutatt mai tirzi MSH stimuleaz’ mefanocitele, localizate din abundenys tn piele la marginea dintre derm si epiderm, si formeze pigmentmelanic care se va dispersa in celulele epidermului Injectarea de hormon melanocito-stimulator Ia 0 persoat limp de 8 pint Ia 10 ale, poate condluce la tnchiderea puter- ined Ia coloare a pieli, Efectul este mai mare la persoanele la care culoarea pili este genetic inehist fat Ue persoanele fr piel ele cular al La unele animale inferioare, existé un “lob” intermiediar al glandeihipofize, aumit pars intermedia, dezvoltat mult, situt atte lobiihipofizari anterior gi posterior. Acest lob sveretd in mod spectal canttiji mari de hormon melanocito: stimulator. Mai mult, aceast% cectetie este controlaté independent de edtce hipatalamus ea eispuns la intensitaea stimlilorfaminogilacare este expus un animal sav carispuns {a alii factori din medio! inconjurator. De exemplu, uncle animale arctice au vara bla de culoare Taehis th tip ce jeans blans lor este de cutonre lb. ACTH}, din cauaa sinilitudinié sale cu MSH-ul, ae a 30.a pate din setvitaea mrelanoeito-stimulatoareaacestuia ‘in wins. in schin»b, kaon, cantitiqile de MSH seerctate sit extent de miei, pe eind acelea de ACTH stat nar, cle aca MSHfal pentru determinaes nivelotui de melanin din pellt feeeeeeEe Se SE SBS SBS Se Se Ss ses SS Hormonii corticosuprarenaiei FigS1-4Pacient cu boald Cushing Insino do acrenalectomio subloal (tga) sf dup adrnaleiomia subtotala (skoapa). (Coloofa Or Leanara Posey) PATOLOGIA CORTICOSUPRARENALEI Boala Addison - hipocorticismul Boala Addison rezult in urma ineapacititii cortico- suprarenalei dea sintetiza hormoniicoricosuprarenalienicare, cela feeveut este determinati de arrofia primaréa cortex ‘renal probabil in urma unui proces au‘oimun dicjatimpotriva scesuindr.de asemenea,fecvent deerminata de distragerile provocate de un proces tberculos sau de invazia eanceroast, ‘td care sit tulburile principale din boala Addison Deficital mineralocorticoid. Insuficienja secretici de 'ldosteon seade reabsorba sodiului sin consecin(, perm te pierderca din abundeng’ pxin wins fonilor de soci, Je lr sia ape. Rezultatil nel este sederea marcaté a volumthui lichidolui extracelular. Mai mult, persoana respectiva dezvolt8 o hiperkaliemie (exces de potasiv in lichidul exiracetular) 5 acidozd din eauza sederi cant de potasiy sihideogen exeretyi le schiinb x reabacaliat ivnilos Ue vu In unma se&derii volumului lichidului extracelular, ‘olumulplasmatie scade sel, concentratia de hemati ereste mult, debitul cardiac seade 3ipaciental jute muti prin go Moartea spare adesea la un pacient netrata in 4 zile pin la 2 siptimini dup fucctarea secreiei minerafocorticoide. Delicitul glucocorticoid. Pierderea secreiei de cortizol la © persoana cu boala Addison face imposibilé mentinerea concentra normale de luca din sfage inte mesc din cauza incapacitaii de a sintetiza prin gluconeogene2& cantitii nifieavede glucoz8. Mai rll, seSderea corzolulredoce mobilizareaproteinelor i grasimilor din fesutuc, prin aceast Seorinind s! multe alle Tuneyii metabolice din corp. Accasta “lenevite™”a mobilizirit energiei cind cortizolul nu este Aisponibil este unul dintre efectele plgubiteare>majore ale instficienei de glucocorticoia, Dec, chiar i atunci ind exist inencescanitip de ghucozi gate mutrimente,nnigchi pacient\- 2a snt torus stabil ecea ce rat ef ghncncorteoizt sint de accnenea nocesari pentru menfineren s.r ste Tice ale fesaurtor in afaraipetabolisiolui energetic simpli, Lips une’ seeretii glucocorticnide adeevate face & Dessay bala Adhlison 3 ie fare suscep eee Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)' ocive ale diferitelor ipuride stress, astfel, uneori, chiar 0 infeierespiatorie ugoara poate provoca moartea, Tratamentul unei persoane cu boala Addison. O ‘Dersonnticu boala Addicon patenté poate st moard in citeva 2ile din cauza nei slibicivni extreme si eventual a goculu cirelator. Dac oasemmenea persoaniiprimeste canta mit de glucoconiceizi si de mineralocorticoizi, administrate zilnic, ca poate trdiase timp de mult ai Griza addisonian’. Aga enm sa aritat mai devreme fn ‘acest eapitol, in cazl unortipuri diferte de strese-uri fice sau psibiee, organismal rSspunde ocaaional prin secre anttiyi mari de glucocorticoizi. La o persoan eu boala ‘Addison, debitul de glucocorticoi intimpal stress lului, Ori de cite ori o asemenea persoand este supusi difetitelortipuri de traumatisme, bol, sau alte siress-uri, ca de exemplu interventile chirurgicale, ea dezvolté 0 nevoie cut pentru canttiiexcesive de glucocorticoizi care trebuie Furniayi tn eanitgi de ordinul a zece ori sau mai mult faji ‘Gencrmal pentsva preven afectarea sever sau chiar moarte. ‘Nevoia de asemenea cantitiyi exteeme de giucocorticolz, «ca sitablouldebiltant asociat a timpal stes-ulu, se mumeste crizaaddisoniant, Boela Cushing ~ hipercorticismul Hipersooresia de cortizol de cate costexut advenal deternin’ un complex de efecte hormonale numit boala ‘Coshing, care poate apare fie a urma existenel nei tumor secretante de cortizol, fie prin hiperplazin general a ortexului adrenal al celee dour glande, Hiperplazia la riadul €i, ese adesen determinatS de cregtarea seerefiel de ACTH. do eitte hipofiza anterioar’. Cele mai multe aspecte ppatologice ale boli Cushing se datoreazs nivelului anormal e cori, dar, adesea, gi eresterea secrefiei de androgeni poate sh aibi o asemenea semnificate patologick O caraclersticd specialé a halt Prching este mabilivanen de grisim din putea inferioaed a corpulsi, concomitent ct \depunerea tn exces a acestora fa reginea roracicl, ceea ce 8 paciealului wn aspect de “torsce de bizon”. Secreta excesivaCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com) 522. de steroizi fetch un aspect edematos, iar potenialul SMndrogemte at nor normaent determina sence gh brsusm ‘cregtereaexcesivaa pul facia). Aspectol feet pacientoli exe cela de “lund pint aga cum este hata figura 51-4, ta un pacieat cu boala Cashing Snaintea tatamentblui. etcleasuprametabolismuluighucdelor$iproteinetor. Abondenja seereie de hormont glucocorticoi2 din boala Cushing determind crested ale glicemiei pint 1a valor de 200 mg/100 ml de singe dap mese, ceea ce reprezints aga ‘nuit diabetadenal(suprarenal). Acestefectrezut in principal, din intensificarea ghiconeogenez Ereccle glocccorticoiailorasupra catabolism ner in boala Cush rote sint adesea profunde, producind o nelor peste totin organism eu exceptia Ficatwlui $1 plasmei. Pierderea proteinelor din musehi, in special, provoncé o stare de slibiciune extrem. Seiderea Sintezelor proteice ta tesuturile limfoide conduce la deprimarea sistemutut imun, aga Tneft multi dintre acesti pracienti mor prin infectii. Chiar si fibrele de colagen din festtul sudeutanat stat diminuate, aga ineit fesuturile Subutanate se up ugor,ceea ce conduce la apargiastriurilor purpurice (vergeturty avestea sit cicatcci in care fesutucile subcuranate 5-20 desteimat. In plus, seiderea rezervelor de prateine din oase determin’ asteaparard ca seSderen ‘ezistenei mecanice 2 oasel Tratamentu! bolli Cushing. Tratamentul tn boala Cushing consté in Indepactarea chirurgicalé a unei tumori REFERINTE Basin, KL, and Cidlowak, JA: Reguliion of gene exession *y vluocontcaid Anau Rev Phys, 31:83, 1989. “Agata, Rand Chtouror, Gis: Recent Advances in Adrenal Regulation snd Purcon. New York, Raven Press 1987. DeGroot. (edt Endocrinology. 2rd Philadelphia, W.B Saunders con 1089, ‘runes, JW. Adtna serade: Now anewers, new questions, Science, 237236, 1987 Githam, Factors tnelved i the mention of _encconcopic bormonelt lipovopi hormone. Plysiol Rev, 68.183 ‘oa, ‘Kansan, CR The Adrenal land, New Yor, Plenum Publishing Cor. Endocrinologia $1 reproducerea adrenale, dack este enzul, sau reducerea secrejiei de ACTH, ‘dae este posioll. Glunde hipofizare hipertrofiave sau ettar ‘umori mici hipersecretante de ACTH pot fi indepitate chirurgical sau microchirurgical sau pot fi distruse prin iradiere. Dac secresia de ACTH ma poate fi usor sczuts, singurul tratament care d& satisfaclie este adrenalect bilaterala urmart de administra de steroizi adrenali pentru a face faja oricarei insuficienje eare poste apare, Hiperaldosteronismul primar ‘cazional, in zona glomerular’ a’ corticosuprarenalei se poate dezyolta, printre celulele de aici, o tumor’ de dimensiuni reduse care secret cantitiyi mari de aldosteron, Bfeciele excesului de aldosteron sint cele discutate mai evreme im acest capitol. Cele mai importante efecte sint hipokaliemia, o ugoara erestere a volumulvi lichidului extexcelular gia volurmali sangvin, eresterea foarte ugoarii a concentajiei sodiului din plasms (0 erestere de 2 pint la3%), si hipertensiune moderatd. Ceea ce intereseazs, sub aspect patologic, tn hiperaldosteronismul primar este paral ‘muscular determinatd de hipokaliemie,Paraliza este ca de efectul deprimant al hipokaliemici agnpea trance potenialului de aeyiune, aga cum a fost explicat in capitol 5. “Fratamentul aldosteconismuli primar consti de obicei din Indepircarea chirurgicalS a tamoriisuprarenale. oad, V.K- (ed): Steold Receptors ia Health and Disease, New ‘You, Pesan Pubhing Corp, 988. Parker, L Aires! Andiogcae ia Ciel Medicine. San Dingo, CA, ‘Academie Press, 1988 ‘Qsinn, 8 and Winns, O.: Repultion oF aldosterone sete AnnutenPiyse, 50408, 198% Schacaberg. A‘, and Nemerofl CB. (eds): The Hypothslanice Pry Aarel Ads New York, Raven Press, 1986 3 ‘Sel DLW and iach, "The Reption of Potash Bales Nee York, Raven Press, 1989 Sein D.W, and Gibsth G: Te Reubton of Sodium and Chore Datice New Vor, Raven Pes. 1989. Y Deseret eral, strectura chim & conosupiarealcn. 3. Devce sine turmonit cortieasuprarenalint fmpaeit tn nuincrloconicii $i glucoconicoii? Cae sin efease adosteronta supra absrtil sous Secret pots de ele ub ena? $. Exptl mecssmal ria cr hipkslemia determin paraizke tmagetat, i eanisl prin Eee Rperaena determi Eeaplca eneanarnl celular de sfjune al aldosterone Reda pe seu eglren screed ldstron Cae sn fete specie ile onitor de potas fale angitensash apr ses dese” Canes eee impo pluosonticon cereal corp? ave sot eft cool supra metabo gti Cae ee ef cetyout spe nabs poh, Sint ote sate asap i ical ln plas 1. Cre sing efectele conzolul asupra metabolism 12. Explicalce se eanoage in prezentn legit cu rol covtizolulu fn prover orgtismul impotiva diferitelor pur de sues 15, Careeserolul eocizolului fn neuralizareaefectelor inlamii fide ce ene ait de important? 14, Care sin carscterisetechimice sle CRIT yi le ACTH sieare ‘ste rolul aestora ia controll secrefei glacoconticoide de etre conticasaprarenala? Care sat fectle feedback dn organism care aut la conta secrete) de ACTH de ebiee hipofiea anterioar3, si deci gi 16, Cure este relatin dintre ACTH i hormonul melanocito- lator care stat efetele asindurorsasupr pigment? 17. Care sint eavzsle bolii Addison gi care sint anomnalile feign pe cate fe detennind in eganisin? 18, Care snt eae bli Cushing scare sin noma neonae ear fe dctesnind Ta 19, Cone sit earocteritcie clini ale primor gave st mcanisanel Firl unInsulina, glucagonul si diabetul zaharat Perens, str de fneile se digestive, secre oi hormoniimportan, imsfina i glicogsral Seeol west eapitol ete a disci rll eee ee scalacea metabolismslui ghieidc, pide ¢ poothen on astinenea de ashorda pe sur dabend eakon ahah, , Insulina are unefeet direst asupra ribozomilor, cresetnd HMaduuccrea ARN wai mesager, deci sinteza de proteine oi. Tatton mod neexplicat, insulina “declangeazi” petivitatearibozomal. ‘De-n lungul unei perioade mai mari de timp, insulina rajtede asemenec gi vitmul de tronscripfie a seeven(elor Gomice selecjionate d2 ADN nuctenr, forming astle} eeutit mari de ARN gideterminind sintezasuptimentard de proteine, Se produce mai ales o vast gam de enzime ttecesare stoci glucidelor, lipidelor si proteinelor 4. Insulina inluba, de asemenea, catabotisnall proteinelary asad astel $i ritmul de eliberare a aminoaetzilor Jin elute, mai ales din celulete muscular. conclu, inculina Favorizerzi formacea de proteine larea proteinelor. Din gic de asemenca, impiedicd Ghee rice stueare de protsine se opregte ate fan cha este dispobi ‘itvetul insulinek supra cresterii—efectul stu sinergie eu celal hormonului de evegtere, Deoarece insula este ae cnet pentey sinteza de proteine, ea este tot ait deltinageeeEeEEE EEE SE SE SE PE SE eS eS eS BS BS Se Insulina, glucagonul si diabetul zaharat Importnetk pentns oregteren unui ergsniem oa gf hormonut Ue erestere. Acestfapt este iusteat de fig 52-4, care ara ch lin gobolan fii pancreas si fir hipofizt, in lipsa orice terapii, ereste cu preu. In plus, administrarea fie de hormon de crestere, fie de insulina, fiecare in parte, nu determina aproape deloe cresterea. Totusi, eombinatia accstor doi hhormoni poate produce o cresiere fonrte accelerati, Astel, reaulta cRcei doi hormoni func|ioneaz sinergie in favorizarea ‘reste fecare indeplinind o fimeyie specified distineta de a celuilalt. Probabil, o parte a necesitiitprezente! smbilor honnoni reault din fapaul e@ fiscare favorizeaz vapiarea celular a unor speci diferite de aminoacii, of la un too fiind necesari pentru realizaren ester Controlul secretiei de insulind Stimularea secratiei de insulind de catre glucoza sanguiné ind ghucoza sanguind este cuprinst fre valor normale ‘te 80-90 mg/dl, ritmnul de secresie a insulin este minim, de ‘ocdinu a 25 ng/min/kg corp. Dacé Insd concentraia glucoz songuine ereste brusc In un nivel de 2-3 ori peste normal se menjine Ia acest nivel erescut, secrejia de insuind creste ‘mareat in Zetape, aga cum este ilustrat fa fig 52-5, incare se ‘obsecvi modificttile plasmatice ae insulinei 4. Coneentratia plasmatics de insulin ezeste de aproape 10 ori in primele 3-5 minute dupa o ridicare brused a slicemiei; aceasta rezulti din cliberarea imediati a Insulinei preformate existent in celulele & ale insulelor lui Langerhans, Totusi,ritml initial crescut de seceejie fy se menfine; concentragia de insulin scade in ‘urmitoarele 5-10 minute la aproape jumtate din pulsayia niga, ‘Dupa aproape 15 minute, seceqia de insolina exeste a 2- ‘ oaré si atinge un nou platou tn 2-3 ove, de aceastt dat existind un eitm de secretie chiar mai mare decit cel din foza initald. AceastA secrejie rezultd att din eliberarea suplimentar’ de insuling preformata eit si din activarea sistemolui enzimalic care sintetizeazi gi eliberen zi insulind nous din cette ormon da cratore + insuling Hipofizactomio + epancreatizare Hormoo eflore Ingvling | "oo 180200 Tie 50 30 F'9'524. Bloc houonutulde crest al insuiral gat homontut Ge eroptete plus insutina fa un gobolan depancrenizat 4! Insole comia| Relayia de feeaback dintre concentratia sang: slucozei si rittmul de secretie a insulinei. Cind ‘reste peste 100 mpl ritml de secre a insulin’ creste ‘apic, atingind un vief maxim de aproximativ 10-25 de ori ‘mai mare deeit nivel bazal, coea ce corespuinde une gliceiit fnure 400i 600 meal agaetim este ilusteat in fig 32-6 Astel, cresterea seeretici de insulind sub stimnulul glucidic este realizat foarte intens, att ca rapiditae ct si ca amploare a secreted efective; oprirea secretiei de insulind este aproape fot ati de rapid, aprind Ja eiteva minute chips revenivea coneentrajiei sangvine a glucozei spre nivel baz Acest raspuns al secrejiei de insulin la 0 crestere a alicemiei reprezintd un mecanism de feedback necesar reglirii concentrajiei sangvine a glucozei. Astfel, orice srestere a plucozei sangvine mies si secretin d ‘ar insulin a rindul ei determind cansportl gluon mugehi si alte eel a glucoze) inp in fica, readucind astfelconcentratia sangving valoarea noemali 0 Stimufarea secrefiei de insulind de cé&tre unit aminoacizi Inplus apt de excesul de glucozt earestimleaz’ secrefia 4 insulind, mulgi aminoacizi au un efect similar. Cei mai putemici intarginina i lzina. Aceaststimualare asecre(ieh Ge insulind pare st fie un rispuns cu scop precis, avind in ‘vedere c4 insutina, la Yindul ef, favorizeaza transportul de aminoacizi in celulee tsulare gi, de azemenea, stimuteazi formatea inteacclulara de proteine, Deci, insulina este importants pentru utilizarea adecvatd a aminoacizilor in exces, in acelasi mod in care ea este important pentru uilizarea glueidetor, Rolul insulinei in comutarea intre metabolismele glucidic si lipidic Din diseujile precedente ar trebui si fie elar ed insulina fovorizeazé uilizarea glucidelor gi scade utlizarea lipidelor pentru producerea de enerpie. Din canteR, Hips incline) Insulin plasmatics (1m) 20-3040 Minute 307080 Fig 82-6. Cieyoven plasmatica a conconirai inculnel dup o elosere busca a glveoesi sangving do 23 or faj8 do normal Orvervtiadescireave brs masiv do sulin, ghapol ocrosiore Intieata, dar contnas yi 0 impomtanta a concentra nsline! Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)'Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com) 528 20 oo ges ae gs ae 3 aes ° 1 0 100200 300400500600 Concentaiaglucoze plasmatice (omg/0 en Fig.626, Cragteren aprosimativd secre insure tn tuncie do Siler vl ale yucozel plasmic. Jeteemind tn principal vtlizazea lipidelor tn detrimental shueidelor,excepiie Fcind gesutul cerebral. In pus, seamnalul ‘care conteoleazi acest mecanism rapid de comutare este, in principal, eoncentatia sangvini a glucozei. Cind aceasta este Scizali, secre{ia de insuling este suprimati si lipidete sint Utlizate aproape exelusiv pentru producerea energie cu fexcepfia creierului; cind glicemia este mare, secrefia de insulin este stimulatd si glacidele sint uilizate tn local Fipidelor pind cind glucoza sangvinit In exces este stocatS. De aceea, una dinte cele msi importante func ale insulinet ‘este si controleze eare dintreaceste dows prineipt alimentare ‘vor fi ullizate de eatrecelute pentru producerea energiet la tun moment dat GLUCAGONUL $1 FUNCTIILE SALE Glucagonul, wn borman secretat de celutelea din insulele Langeshans, are mai multe funcfi care sint opuse celor ale insulinei, Cea mai importantieste neeca decrestereaconcen- trafic sangvine a glucozei. Ca gi insulina, glucagonul este un polipeptid mare. Are 0 _greutate molecular de 3485 gi este compus dintr-un lan} de 29 aminoacizi. Dupii injectarea de glucagon purificat unui animal en penduce nin profund efect hipereticenic. Un ‘microgeam de glucagon pe kg corp poate creste concentrafia sangvind a glucozei cu aproximativ 20 mg/dl de singe tn 20 de minvte. Din aveaeth eauas, glvcagonul este freevent init hormon hiperglicemmiant je dowi efecte majore ale glucagonului asupra rmetabolismilui glucoze sin (1) depolimerizareaglicogenvlut hepatic (slicogenoliza) si (2) cresterea gluconeogeneze ‘Clicogenoliza 51 ereqterea concentratiet sangvine a glucozei produse de ghicagon. Cel mai dramatic efect al slucagonului este reprezentat dc abilitaica lui de a determina slicogeuoliza in ficat, care, in continuare, creste nivelut sangvin al glucozei fa elteva minute Blacagonul slizead’ aceasta prin usmnitoarca easeads A adenilat-cictaza din membrana celuletor sale AMPeiclie, ¥ eane activenza priteine reglaroare « protetn kintzet, 5. cage activesz’ procein kin actives fosfort Endtorrinotogia gi reproctucoren care convertestefoxforitaza b tn fosforilacit a, ‘eae favowizanst dagradarea elicagenulu in glucozo-1- fosfat, 8, care este apoi defosforilatt si glucoza eliberati din hhepatocite. Aceasttsecvenjfdeevenimente esteextrem de importants ‘mai multe motive. Mai fli, dintre toate functile de Inesoger secund indeplinite de AMPciclic aceasta este una dintreeete mai bine studiate, In al doilea rind, ilustreaz% un sister Sn cascada fn care fiecare substan{A rezultants este prods fa cantitate mai mare decit substanfa precedentt; de teeea, aceasth secventS reprezinth um puternic mecanism mplificator, care explict de ce doar cfteva micrograme de glucagon pot avea un asemenea efect extrem de hiperglicemiant. Perfuzia de glucagon timp de aproape 4 ore poate determina o glicogenclizi hepatick att de intenst inci toate rezervele de glicagen ale ficaului s& fie total epuizate. Gluconeogeneza determinati de glucagon. Chiari dup te tot glicogenut hepatic s-a cpuizat sub influenja gluco: gonului, continnarea perfuziei cu acest hormon determin’ mai departe hiperglicemie. Aceasta rezulti din efectul glueagonului de a creste ritmul gluconeogenezei in hhepatocite. Aceasta se realizeaz& prin activarea enzimetor inumeroase necesare gluconeogenezei. De ascmenca, sghucagonul ereste extracjia aminoaeizitor din singe de citre cellele hepatice, ceea ce fi face disponibili ta cantitate mai ‘mare pentru afi convertiti fm glucozi ‘fectul glucagon-like al adrenalinei. Adrenalina (gitntr- ‘0 masuri mai mica i noradrenalina) este de asemenca un promotor putemic al glicogerolizei hepatice aviad un efect aproape identi cu cel al glueagonolui, eu toate c& nu chiar ait de pateric. Reglarea secretiei de glucagon Efeetul inhibitor al glucezet sangvine: Modifictrile slicemiei au un efectexact opis asipea Secreted glucagonului fiagé de eféctul asupra secre\ilinsblinei. Astfel, 0 scidere a slicemiei crest secrejia de plucagon. Mai ales cind glicemia scade la un nivel de 70 mg/dl de singe, pancreasul secreti canitii mari de glucagon. Glucagonul mobilizeaz rapid ighicora din fieot; aotfol ghucagomul ajust Ia protectin fmmpouriva hipoglicemiei. Efectul excitator al aminoscizilor, Concentrafile mari de aminoacizl, aga cunt wpa fir Tage dup un prin proteie (pai ales alanina si arginina), stimaleazi secrejia de glucagon, Acesta este acelagiefect pe care it au aminoacizi fn stimularea secrefiei de insulin’, Deci, In acest caz, rispunsurile glucagonului si insulinei mu sint opuse. Tinportonga stimlael de cixe arminoacizi a seciefiet de glucagon este aceea c& glucagonul, care favorizeazA apoi ‘conversa rapid a aminoacizilor In'glucov, pune astfl le sispozitia jesutuclor mai mules glocoza, REGLAREA GLICEMIEI — REZUMAT © persoanit limite foarte ete noas are nivetul glicensiel controtat ta rinive 20.90 g/l le eng, pr nemineate eas faite de micul dejun, Aceast conceniratic creste timpul prime’ ore cup o mas’, daea 8 ngage e eee Se Se SS SE SE SE BS SS ee Insulina, glucagonul si diabetut zaharat toms feedbuck de contol ale glicemlel alu concenttatia lucaze’ foarte rapid inapoi spre nivelul de control, de obicel ‘cum Ia doud ore dupa ultima administrare de lucid. Inver, in cazul anvltrii oriearui aport alimentar, functia de _luconeogenez hepatic furnizeazs ylueora nevesard pentra ‘A mentine nivelul Bazal al glacurei sangvine, Mecanismele eare cealizeaz acest inal grad de control at) fost prezentate in acest capitol, lat care sink acestea pe seu 1. Ficatt funejioneazd ca. un foarte important sistem tampon al glacozei sengvine. Adicd, atunei ef glicemia cresle Jn @concentrayie mare dup un pring, ereste $1 rtanul Go secretie al insulinei, in aga fel incit 2/3 din ghucoza bsorbit din intestn ese stocatd aproape imediat ta fat sub form de glicogen, Apoi, Ta orele urmitoare, cind att glicemia eit gi ritml de Seeresie al insuline! scad, Ficatulelibereaza glueaza inapos in singe Este foarte clar c& att insulina cit $i glucagonul funetioneaza ca nistesisteme de control feedback foarte Jnportante separate inte ele, eu rol in menginerea une concemiraii normale a glucozei sangvine. Cind nivetul ‘reste prea mull, se secret insulind; insulin, tari ‘ultor tipuridiferite de ioni de a se adsorbi pe suprafaya ristalelor osoase se extinde gla mull alti ton sri osulut fn mod obignuit,cumar i stronjut, uraniul, pluton sh.che clement ransuranice, plumbul, aural, alte metal grele, $i el pun 9 ain cele 14 produse radioactive majoreeliberate de explotia bombei dle hidvogen. Depunerea substantelor radioactive in 08 poate produce o iradiere prelungits 2 {esuturilor osoase, si dact se depune o canttatesuficient, Se poate dezvolta uneori aproape invariabil un cancer osteogen Reristenfa a tensiune sila compresiome a osu, Flere fbeide olagen aosil este slestuitd dn segmente perioice, repetitive la lecare 64 nm ai lungimai sale; cristaele de billroxiopaic se afl adiacent fiecSrui segment de fibr, no lengigns de aceasta, Aceast legare inti imped vstalele gifibrole de colagen si alumece din oe, eves ce ori osu ls feats exenfial pen Scamentele fibrelorde colagen invecinate se suprapun, ta sh eristalele de hidroxiapatit si fle suprapuse 8 si ile in- 7i sesso a aernemntatasnnersnectamtienentnsHormonul peratiroldian, calcitonina, metabolismul fosfo-calci, vitamina D, osul gi dint Fibrele de colagen ale osului, ca cele din tendoane. au o ‘mace rezistenftlatensiune, in imp oe sirurile decalei, care au propriety fzice similare marmorei, au o mare rezistenia |a compresiune. Aceste proprietii combinate, la ence se aadnugi gradul de legare inte fibrele de colagen sci ‘eeazit 0 structuri osoast care are o mare rezistenjt ‘ntindere, cit gi la compresiune, Prin urmare, onsele sint sinteturate exact ea gi betomul armat, Ofetul din betonul armat sigur rezisten{a la fatindere, fn timmp ce cimentul, nisipal $1 piaira asigurd rezistenja Ia compresiune. Intr-adevat, rezistenja la compresiune a osulvi este mai mare decit 9 ‘betonului anmat, iar rezistenfa la intindere se apropie de cea a betonului armat PRECIPITAREA SI! ABSORBTIA CALCIULUI $1 FOSFATILOR IN OS ~ ECHILIBRUL CU LICHIDUL EXTRACELULAR Starea de suprasaturatie a ionilor de ealei s fostatiia lichidul extracelular fat de hidroxiapatiti. Concentcaile ionilur de catelu gi fosfajt in lichidul extracelula sint considerabit mai mari decit cele necesare pentru a produce precipitarea hidroxiapatite, Totus, avind in vedere oS este ecesar un mare numr de ioni penta a forma 6 singuré tmoleculd de hidroxiapatits e foarte greu ea ei s& se adune in acelagi timp, De aceea, cristalele de hidroxiapatiti mu reusese Si precipite in alte fesuturi dect in oase, in ciuda stirii de suprasaturate aionilor, ‘Mecanismul caleifictii osoase. Primul stadiv al formirit osului este secrefia de colagen si substanta fundamentala de tre osteoblasve, Colagenul polimerizeaza rapid pentru a rma fibre de colagen, iar fesuul care cezulté devine osteoid, 'un material similar eartilagiului, dar diferit de acesta pria faptul c¥ fn et precipittsinuvie de calciu, Pe msurd ce se formeazi osteoidul, unit osteoblast min incastal nel, $3 sint denumigi oseocite, Incttevazile dupa formarea osteoidului, sirurile de cat incep sf precipite pe suprafaga fibrelor de colagen, Precipitatele apar Ia intervale periodice de-a lungulfibei de colagen, formind mucler mines care treats fa timp de Zile gi siptimin, erese pind la produsul init, crstalele de Medroxiapaita Stirrile de caleiu care co depun iiyal nu sit cristae de hidroxiapatita, i compugi amorfi (xecristalin), probabil ua amestee de sicuride ipul CaHPO, ~2H,0, Ca,(PO),-3H,0, sisltele. Apoi, printt-un proces de sbstitulie st aditie'de ‘tomi, aceste sfruri sint remodelate in cristalele de hidroxinpatta {nc muse ste ce anume face strurilede calc si se depund Tn osteoid. Una dintce teori susfine cA la momental forme loc ibrele de eolagen siat dinaimte special constituite pentru produce preeipitareasirurlor de ealciu. Se mai presupune ¥ 8 outeoblasti ar secrets Tn osteoid o substanta care ewtralizeazt un inhibi ‘ristlizares hidraxiapatite $¢presupune e&afinitatea natural struile de caciu deri i tapi Fy hibivorol neu iia fselor decoky precipitate. In sustincren acest te colagen din alte (estat ale “wisimutui pregitine adeevat produe ta fel agi vete din vecipitrea etstatetor de hideosiapatitd din plasma. Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com) 535 CALCIUL DE ScHims Dacé so injecteaz intravenos strui soluble de eal, ‘onecntraiainuilordecalein pose fi erescuttimediat pind ts valor foarte mari. Totus, tn 30 minute pind la 0 or, oncentaiafoniiordecaleinrevine I normal mod sil, dict se fndepsitenc din lchigele cieulante eanttit mari decaleiu, eoncentaiafonilor de eaeiu revine la normal in 30 de minute pind Ia 0 ori, Acesteefectesintrezulatul faptutui ed osu, casi alte esutu ale organismal, confine Ln ip de eal de schim, eare este totdeauna in ecilibra oa ionit de calcu din lchidul extacelufar, Cea mai mare te a caliuli de schimb seat fn os, si se ridicd in 0d normal la Opin Ia 1.0% din ealeiulosos total. Cea ral ‘mare parte din ceciu de schimb este probabil reprezentat desea ugor moblizabile, cum a fi CaHPO, fale srusk anorfe Important caleiuui de shim penta orpanicm este cee dea realiza un mecanism rapié de tampon care impiedic& concentra ionilor de ealeu din lichidul exteaelular si esas la nivelut excesive sau s¥ scala valor foarte ict ‘ncondiite wecttoae de disponbilitatexcesivasau sez decalcia, Osteogeneza si osteoliza ~ remodelarea osului Osteogenezarealinaté de steoblaste. Osu este fa pemaneas format dctrosteablste, este contin iat sso tnt cs neni Osea sopra exterior ale oateor in cavitite oase9r, Sipleumasvedetntg53-4,tnate otto vi se destigoart 0 carecare activate eteolastid (pe aproximati 4% da Surat oa a oaslr ta ada), astfel net tn permanent se ormex pin os no, Ostia" steoatlr. Ostet de siemch pematent at tn prosegaoteclstelr, care sn nod oral ectve fy orice moment pe aproximat 1% 9 supratele ososse. Mai rin in capital so va vedea ch p= thoonol onoleazt activites exelitapteceltstelo Tin vine do ender Rvtloglr otetien ave oe 3 imeiats vest a oxteacestir, cam este asta nF S34. Se ero of mecmismal ostclist este urmitoral Oetocatle mitt ospclngisiuine vk org Secret din aeste "itz" doud pur de substan (i) exzimepoteoiice, liberate din izozomisascocasteoe $i Q) effiva acizi, incluzind acidul citric si acidul tactic. Ennimele gerd proba sou dezorganvenst matieea erganiss «oni sng ce ail slubtiacach ssc trae ae eu ehilbrulitre ostogenezisosteliz tn mo norma xceptind oatels in creiere. rata esteogencael i cea A steel sit gate ste nck masa tal 9 os ne Comin Dees oseocartelcenst sub orn usr nic vorul so dat evo popu de osteocaste inccpe 556 dianietr gi © lungime de mai mulfi milimetri. La sfirgitul accser penoade, oslevclastete sp. gi unelul este invadat inssinb de oncobliste Unvearbapatosteogenea, ree evi, pt ce ancl este mp supra inCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com) 536_________— Posiet ico vera— oseselasie Fig.52-4, Actvtatea osteoclastic sl osteblastea in cadrl ace! Ostéogeneza fnceteazi cind osul ineepe si stinjenenseh vasele tie singe ee iriga zona, Canalul prin care trec aceste vase, tiuunit ccna! eaversian, este deci tot ce rimine din eavitatea Ii. Fieeare teritoriu osos mou format in acest mod se nivmeste osteon, iustrat fn fig 53-5. Tmportanta remodelarii continue a osului. Focmarea gi liza oxosas4 continue au citeva functifziologice importante. Inpriml ind, osul ip ajustearS de obicel cezistenfa proportional cu gradul de soliitarea osu, Prin urmage, oassle se Tngroas ind sfntsupuse lanefircei mar, Inal doilearind, chiar forma fsului poate fi remodelaté pentru a sustine adecvat forgele trecaniee, prin oxtealizs gi astengeneni conformn modelulut sarcinilor Ia care este sup, In al teilea rind, pe misura ee matricea organied batcink degenereaza, este nevoie de nvatrice organiet noul. Pe aceasti cal se menjine consistenga normal 8 sult. Intradevar, oasee copiilr, la care ata osteogenezci Sa lizei exe eopidt, ctnt mak pasn Fragile to comparaio en bitrne. Ia care rata genezet gi lizet osoase este lent rolul ratei depunerii osoase de edtre sarcina aplicata ostlut, Oso! este format tn raport de soliciteres compresiva pe care wrebie si. suporte. De exemplu, onsele sileilor devin considerabil mai gree dectt ale nesportivitor De asemeni. dacé 0 persoand are un picior in ghips, dar continua sicalce pe celaait picior,membral din ghips devine subjire gh decaleifiat, In timp ce piciorul opus rn gros gi ealeifiat normal, Prin urate, solicitaren fizict ‘continua stimulea2 depunerea osteoblasticd a osu ‘Sea presupus ci 0% compresiva este eauzati de un efectpieco-electric. dupa eum tirneara: Compresitinea osu produce un potential negatiy Ix lacul compresiei ius potential pozitiv fw alté parte in os strat cd minime cant de curent ee tee prin os J ivi atl neyativ al oxulul se can ce ea ue esis teen eset a Repara Ci 1 uae Frac tris Pract wn os setivea ine inal, mncinal late esicoblastele periestale g Endocrinologia si reproduceroa inuaososase implicate in rupturt. Aproape imediat sine fBrnsicenventde mitcosteotste moveineeiuee oer fenoare, cae sit clulle stem ale osului. Prin urmare, i Str timp se deavolt fire cele doos capete pte aleosslut ® mare aglomerare de est osteoblastic i marie organic uct not uma ctind de depunereasiruriordeealeia. ‘Resta pout mele de cafe fn hn cs urea el est femodela nro sructcd ors eorsparzoar®- PARATHORMONUL Se stie de mulls vreme ci activitatea creseuti a glandei paratitoide produce absorbjia rapidia sirucilor de calciu din fae ct hiperealeemie consecutiv tn lichidul exiracelular; ines, hipofunctia glandelor paratiroide produce hipocalee- mis, adesea cu telanie consecutiv cum s-a descris mai dewe~ tein capitol. De asemenea, parathormonul este important att pentru metabolism fost, it siect al calcintui. ‘Anatomia fiziologica a glandelor paratiroide. La om exist in mod normal patru glande paratiroide; ele sint Tocalizateimediat inapoia glandet tiroide -cite una in spatele ficcirui pol superior gi cite una in spatetefiecSrui pol inferior alticoidei, Ficeare glands paratiroldt are o lunge de circa 6 inm,o litime de 3 mm si grosime de 2 mm gi are un ‘aspect macroscopic de grisime maronie; din acest motiv, paratiroidele shut dificil de locaizat. Tndepdrtarea a jumstate din glandele paratiroide produce de obicei anomaliifiziologice recuse. Indepartareaa tei din ‘cle patna glande produce o hipoparaticoiietranztorie. Chiat ‘ocantitate micd de {esut paratiroidian restant este de obieci ‘capabild de o hipertrofie suficient pentiu a acoperi fanetia tturor plandetor: Glandia paratiroid umand, ilustrath tn fig.33-6, congine mai ales cele principale gi celule oxfile, acestea din urma canal 5 Canaicut ore Fig 59-5, Sintra osuColle penspato Cello oxite Hemati Fig2-6, Gtuctura histologid a glande! paratioide ‘ipsind la multe animale si Ie omul tnd, Cetulele principale secre cea mai mare parte din parathormon. Functia celelor oxifle nue card: se crede ef sint celule principale bse, care nu mal secret hormon, Biochimia parathormonului. Parathormonul a fost izolat in forma puri, Eleste 0 protein’ mict{cu o greutate molecular, {Se aproximativ 9500 gi este alettitédintr-un lant polipeptidie eR de aminoa Efectul parathormonutui asupra concentratiei calciului si fosfatilor in lichidul extracelular Figura 53-7 ilustreazi efectul asupra concentraiilor Sanguine ale calciului si fosfayilor at infuziel bruste de Perathormon la un aniutal, precum gi efectu! continus Infuzei pentea un timp nedefinit. Remarcafi ci fa cepa administra, concentrafiacalciului ieepe si creas alinge tus platou dupa cirea 4 ore. Pe de alth parte, concentratia fosfujlor scade si atinge un nivel de platou secu intr-o oF sau dous. Cresteveu concentrajei calciulut se datoreaza tn Principal (1) unui fect directal parathonmonului de a produce ‘esorbia calciului gi fosfajitor din os i (2) unui efect asupra ‘inichiuiui de a seidea excrejiaealcivlui in rin’. Seaderea concentraiet fosfajlor, pe de altf parte, se datoreazi unui ‘fe foarte puternie af parathormonului asuprarinichiutui, reaultind o excrete excesivi renal a fosfatilor care este de obicei suicient de imnportantd pentru a depts: absnehjin creseuté a fesfailor din oase Absorbjia calciului $i fostatiior din oase produsé de parathormon Se pate ct parathormonul determin8 absorbjia calcul 5 fosfajitor din sn istinte. Un efect, foarte ‘pia ntervine fn ceva minute girezulti probabil dina selulelor osease deja existeme pentcw a stimula «calcu si fosfa.& doua faz est mult mai lent avind nevoie de citeva tile sau chiar de sAprimini pentru a intra deptin in Foncie, sh revul din proliferaren osteoelastetor une esrb astewslasticd eescu.g asl smu nmi dee ion Fesorblic a Stile de calcu festa din 08 Fava rapid. resorbjieicaleitul sifastafilor—osteok Atunci cin seinjscteaza dere mai de parathormn, concen: Hormonut paratiroldian, caleitonina, metabolismul fosto-calcie, vitamina D, osul gl dinili_______ 537 Fig.3-7. Modis aproximative ale concentralor cael @f ‘osfatubl in dacustt pimetor 5 oro do acniistaro PTH in dos moder, Urafia ionilor de calciu tn singe tncepe st creased in’figva ‘minute, cu mult fhainte ea orice celul& osoasé nou si se poatd dezvolta. Studiile histologice au demonstrat eX pacathormonul determina indopértarea slrurilor minerale ‘soase din matricea osoast in vecinatatea osteociteloraflate jn structura osulu rsusi, dar gin vecindtatea osteoblastelor de pe suprafaja osuli. Totus, de cele mai multe ori nu ne sgindim la esteocite sau osteoblaste ea In celule ce determing ‘eabsorbjia mineralclor osoase, deoarece aceste dou tip decelule au natu osteobastict ssint in mod normal asociate cu depunerea osoasa si calificarea sa, Studile recente au demonstrat inst cf osteoblastele gi osteocitele formeazd un sistem de celule intereaneetate care se Tntinde peste tot pe suprafefele osoase, cw excep{ia unor miei suprafefeinvecinave Osteoclestelor. De la un esteocit la altul, prin toaté structura osului,se extind prelungiri lung iliforme, care fac legitura §i.cu osteocitele si osteoblastele de suprafagK. Acest sistem extensiv poartd namele desisternu! membronar-ostcociti, si se ered=crealizeaz% o membrané care separa csul tasugi de lichidul extracellar. ntre membrana osteocitied sis se afl ©cantitte mici de lichid numitt simplulickidel oses. U cexperinente inditecte sugereazX cl membrana osteoc ompesza ioni de ealciu din ichidl osos cite lich extraceluar, realizind 0 concentrafie a ionilor de cali lichidul osos de o treime din cea a Hehidulwi extracelulae. ind pempa osteocitici este activatd in exces, concentratia calciuit lchidul osos seade si mai mult, gi atunei strurile de foufet do ealeiu sint resosbite din us. Acest efect este denumicosreotit, si decurge Fir resorbjia mateicei asoase ind pompa est inactivatd, concentratia calciului in ichidul 980s cxeyte Is un nivel maf inalt, gates sBrurile de Fosfat de caleiu se redepun pe matrice. Dar inde igi are parathormonol locul fn acest seenatiu? Se pare ci parathormonul este capabil s& stimuleze puternic pompa de ealeix, productnd astfel indepirtarea rapid a Saurilorde fosfatdecalcin din cristalele osoase amorfe aNate ling membrana osteociti’. Se rede 8 parathormonul stimuleazs resorbia catciului prin cresterea permeabilitiii {a ealein a versantului dinspee liehidul osos al membranei osteociice, permigind astfl ionilor de caleiu sit difuzeze din lich o50s in celui. Apoi, pompa de caleiu de pe eelalt versant «l membranei celulare transfer fonii de caleiu fa ve in lichidul extracelular, ‘a absorb fel osoase si a elibertiri fosfatilor \livarea asteoclasteloe. Un efeet mult mai bine ‘vanosett al parathormonul este activarea osteoclastelor. Acestes. la rindul lor, tree la indeplinirea indatorici lor bignuite dea gauri ost i Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)'Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com) 538 Activarea sistemului osteoclastic se petrece in dou’ faze: (1) achivarea smediata a osteociasteior deja formate si (2) formarea de noi osteoclaste, De obicei, dupi efieva zile tie exces de parathormon, sistemnal osteoclastic devine bine Llezvoltal, dar el poate continua si crease’ ehiar timp de l dle zile sub influenga unei stimuli: paratiroidiene foarte impostante ‘Osill confine atft de mult calcu in comparajie cu calc {otal din nteeg ichidul extracelular (cam de 1000 de ori tnult), ineft chiar atunei cind parathormonul produce 0 terestete importants a concentratei calcula in tichide, este imposibil de evideniiat un efect imediat pe toate oasee. Totusi, administearea sau hiperseerefia prelungitt de parathormon determing tn cele din urn’ resorbjie evident Jn toate oasele, cu de2voltarea unor caviti mari umplute cu osieoclaste foarte mari, multinuclest. Efeotu! parathormenului asupra excrofie’ renale a calciului gi a fostatilor Administearea de parathormon determint pierderea imediatd gi rapid a fosfatilor prin uring. Acest efect se datoreazk seid reabsorbiel rubulare renaleaionitor fost Parathormonul produce sireabsorbyia tubular’ acalciulei » daté eu seliderea ceabsorbtiei fosfatilor. Daci nw ar exista scest efeet al parathormonului de a creste reabsorbyia ‘alciulu, pierdezea continua calciului prin urinf arduce la ‘deplejia osoast de caleiu, Efectul vitaminel D asupra osului $i relafia sa cu activilalea paraliroidiana Vitamina D joac% vn rol important atitin depunerea cit {in sesorbjia osonsi. Administrarea unor cantiti excesive de vitamnina D determin resorbtia osoasi in acelag fel ca $i xiministrarea de parathormon. De asemenea, in absenja vitaminei D, efectul de resorbtie osoasd produs de athormon este mult diminwat sau chiar Impiedicet. Este posibil, daci nu chiar probabil prin urmare, ca parathormonut i funetioneze gi in os la fel ca in intestin siriniehi ~ adicd prin conversia vitaminei Dn 1,25-hidroxicolecalciferol, care ia indy stu aeyioneazi pentru a produce resorbjia osoasd, In eantitagi mult mai mici, vitamina D stimnleaz’ \cficarea oaselor. Una din caile prin care o face este cresterea absorbfci caleiulai gi fosfailor din intestn. Totusi, chiae in absena unei asemenea cresteri, ea tot mireste Inineralizarea osu, Nici acest mecanism nu este cunoseut, rezults probabil din capacitaten 1,25 hidroxicolecalci- “olului de a determina transportul ionilor de caleiw prin nembrarele celvlare ~ probabil prin membranele celulare sls osteocitelor $i osteablastelor Controlul secretiei parathormonului de catre concentratia ionilor de calciu ‘Chia van mai met nsidere a concontealsonilor de caleta in lichidul exteacelolar determing glandele paratvuide si-si teased ritmul seereyiei gi uneod si se bipertrofiere. De cevcinp, glandele paraticbide devin mult ete tn rab Endocrinologla st reproducerea g § 8 8 Casctonina plasma (ps) ra ls oe 2 6 bw ald plasma (ng) Fig.88-8, Elect apronimaty al conconraol plesmatico a caliuk, ‘supra congenial hormonull paratciclan gla calcitonin. (Observal in special cd modticaia po tormen lung, cronico, chiar fu un mle procent al calaulu sere, pot eauza 0 eregtro do pind ls 400% a concentratil PTH, incare nivel caliului este scizut eu mumai citeva procente; clese hipertrofiaz4 gin timpul sarcinii, desi sciderea concen- trail ionilorde esfeiu fa lichidul extracelular al mamnei este bia misurabildy ele mai int foarte maul mite sin timput lactate, deoarece ge folosestecaleiu pentru Formarealaptelu. Pe de até parte orice situafe care se insojeste de eresterea, concentrate ionilor de calciu determin o scddere a activit&ii sia dimensiunilor glandelor paratiroide, Asemenea situa\i includ (1) canttiti excesive de calciu fn dictt, 2) cregterea vitaminel D ta diets, gi (3) resorbyie osoast produst de alfi factori decit parathormonul (de exemplu, resorbyie osoasi produse de boli ale oaselos). Figura 53-8 lustreaza cantitati relaia dintre concentratia, plasmatied a calciului yi coucentiajia plasmatic& a parathormonului, Curba continu arati relajia acut, cind concenttatiacalejului este modificatt pe o perioadi de citeva ‘ore. Ba ara cio scidere a concentrajeicalciului de la 9,4 Ia 8,4 mg/ll dublenzd sau tripleaz’ concentratia plasmaticl a parathormonuli. ve de alta parte, relajla cronict Aproximativa ce apare cind concentratia ionilor de calciu se modifica pe timp de mai mule sfptimini, permifind glandelor 88 se hipertcofieze, este ilustraté de linia punctatt; ea ‘emionstreazi ef, in mod cronic, 0 sedere de aproximativ 196 a calciului poate determina o crestere de 100%% a para- thormonului, Aceasta este deci baza sistemulai de feedback extrem de puternic al organismului pentru controlul ‘concentrate! plasmatice a ionilor de calcu, CALCITONINA {a urmi cu aproximativ 30 de ania fost descoperit un now hhormon cate are efecte slabe asupra calcinlui sanguin ia comparigie cu parathormonul, Acest hormon poarté nummele tue culeizoning, Weoarece reduce concentrajia sanguin’ a tomiior de ealcid, Li om, ef MU este secret Ue glaudels paraciroide ct de glanda tiroid, de celulele parafoliculare, Saw eetulele C, ein interstifaldintre foliculi tiroidieni.Hormonul paratiroidian,calcitonina, metabolismulfosto-calelc,vitamina D, osul gi dinti Caleitonina este un polipeptia mar cw 0 growtate ‘molecular de aproximativ 3400; are un lant de 32 de ‘aminoaci Erectul calcitoninei de cfiderea concentrate’ plasmatice ‘calciului. La animaleletnece, calitonina seade foarte rapid oncentrajin sanguiné a jonilor de ealei, incepind la elteva ‘minute dups injectare. Deci efecrul ealeitonine’ asupra concentrajiei sanguinea ionior decaleiueste exact opus celut al parathormonului, si apare de eiteva ori mai repede, Calcitonina reduce concentraja plasmaticd a ealcialui cel putin dou modue iferite: |, Bfectut imediat este dea diminua activitatearesosblivi a Dsteoctastelor gi probabil gi efectul osteoltic al membranei osteocitice din intceg osul, inclinind astfel balana in favoatea depuneriicaleiuluiin sector de sirur de cali ‘rapid schimbabile. 2. Efectul al doitea gi mai prelungit, este s formatea de noi osteoclast La adult, calcitonina are numai us efect discret asupra concentrajiei plasmatice a calejului. Motivul este c¥ rata 2ilnicX de resorbjic gi de depunere osoasi este micf, i efectl stimolator al calcitoninei nu poate modifica aceasta rat suficient de mult fneft efectul si fie vizibil piedice Efectul concentratiel plasmatice a calciului asupra sectefiei de calcitoning O crestere a concentrate plasmatice a calciului de aproximativ 10% produce o erestere imediats de tei pint la Sse ori a ralei sccreti’ calctoninei, faptilistrat de tina Punctaté din fig.53-8. Aceasta oferd un al doilea mecanism te feedback hormonal pentru contcolul concentratiet plasmaticeaionilor de calcu, dar until care acfioneazi exact ‘nvers deeftsistemul parathormonului. Mai exact, ocrestere & concentrafe onilor de calciu produce o crestere aserefei de calitonint, si aceasta, Ie rindul stu, scade concentatia plasmaticd a ealeiului inapo! [x valoarea normal, Towsi, exist dova diferente majore intce sistemele de feedback al calitonine! gi al parathormonuui i sre wevssate pentru a se atinge actvitatea maximall dupe ‘nceputul secretici paratiroidiene ‘A doua diferenja este c& mecanismul ealcitoninei scyoneaza mat ales ca un relator pe terme scutt i ace efect nic pe temen lung asupra eoncenttajie’ionilor de caleiu ~ opus efectului puteraic pe termen lung al sistemului parathormonului. Dupa cui sa arftat mai sus, mecanisnl falitoninei este oricum foarte slab Ia adultut normal De De perioade longi de timp, sistemol parathormonuit este cel care regleazi aprospe integral nivelul cronie al caleifui fn lichidul extacelula, FIZIOLOGIA PARATIROIDIANA $b BOLILE OASELOR Hipoparatiroidismul Cind glandete paratiroide wu seereté. sutivient Patathornion, asteoclastele devin aproape complet inactive, 539 a rwzulut, resus osoasa este att de deprimat inci nivelul ‘alciulu in lichidele organismului seade. acti slandele paratioide sine indeplirtate brusc, nivelul

You might also like

• Ghid de Alimentatie Sanatoasa PDF

  

  Document173 pages

  Ghid de Alimentatie Sanatoasa PDF

  ssorrynna

  100% (7)
• Scoruri de Risc in Medicina - Mitu F, Floria M PDF

  

  Document346 pages

  Scoruri de Risc in Medicina - Mitu F, Floria M PDF

  Raluca-Elena Alexa

  80% (5)
• Suport Curs Biochimie Medicala

  

  Document155 pages

  Suport Curs Biochimie Medicala

  Raluca-Elena Alexa

  100% (2)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Aspecte Imagistice Patologia Mamara

  

  Document213 pages

  Aspecte Imagistice Patologia Mamara

  Raluca-Elena Alexa

  100% (1)
• Curs de Ortopedie-Traumatologie

  

  Document32 pages

  Curs de Ortopedie-Traumatologie

  Cristi Marcu

  100% (1)
• Chirurgia de Urgenta Caloghera C

  

  Document330 pages

  Chirurgia de Urgenta Caloghera C

  marianracareanu

  100% (1)
• Valori Normale În Pediatrie

  

  Document5 pages

  Valori Normale În Pediatrie

  Raluca-Elena Alexa

  No ratings yet
• GHID UROLOGIE Alb Negru PDF

  

  Document126 pages

  GHID UROLOGIE Alb Negru PDF

  Carp Theodor

  0% (1)
• Formule Calcul Chimie

  

  Document3 pages

  Formule Calcul Chimie

  Raluca-Elena Alexa

  No ratings yet
• Boala Arteriala Periferica (Ghid Prescurtat)

  

  Document25 pages

  Boala Arteriala Periferica (Ghid Prescurtat)

  Raluca-Elena Alexa

  50% (2)
• Gărzi Spitalul Clinic DR C I Parhon

  

  Document36 pages

  Gărzi Spitalul Clinic DR C I Parhon

  Raluca-Elena Alexa

  No ratings yet
• Spitalul Clinic Judetean de Urgente SF Spiridon

  

  Document35 pages

  Spitalul Clinic Judetean de Urgente SF Spiridon

  Raluca-Elena Alexa

  No ratings yet
• Institutul de Boli CardioVasculare Prof DR George IM Georgescu

  

  Document13 pages

  Institutul de Boli CardioVasculare Prof DR George IM Georgescu

  Raluca-Elena Alexa

  No ratings yet
• Anatomia Trunchiului Vol 1

  

  Document376 pages

  Anatomia Trunchiului Vol 1

  Raluca-Elena Alexa

  100% (2)
• Anatomia Trunchiului Vol 1

  

  Document376 pages

  Anatomia Trunchiului Vol 1

  Raluca-Elena Alexa

  100% (2)
• Farmacologie

  

  Document6 pages

  Farmacologie

  Raluca-Elena Alexa

  No ratings yet
• Microbiologie Medicala Imagini

  

  Document99 pages

  Microbiologie Medicala Imagini

  Adrian Cosmin Rebosapca

  100% (1)
• Sistem Endocrin

  

  Document73 pages

  Sistem Endocrin

  Raluca-Elena Alexa

  No ratings yet
• Manual de Biologie Clasa A XI A Ioana Arinis Curata PDF

  

  Document146 pages

  Manual de Biologie Clasa A XI A Ioana Arinis Curata PDF

  Biologie Profesor

  96% (27)
• Chirurgie Plastica (Umf Iasi)

  

  Document4 pages

  Chirurgie Plastica (Umf Iasi)

  Raluca-Elena Alexa

  No ratings yet
• Fiziologie Experimentală - A. Saulea, V. Vovc (Chișinău, 2008)

  

  Document240 pages

  Fiziologie Experimentală - A. Saulea, V. Vovc (Chișinău, 2008)

  Raluca-Elena Alexa

  No ratings yet
• Farmacologie - Sava N, C. Scutar, I. Cekman, V. Cârlig

  

  Document398 pages

  Farmacologie - Sava N, C. Scutar, I. Cekman, V. Cârlig

  Raluca-Elena Alexa

  No ratings yet