Professional Documents
Culture Documents
Ex RP
Ex RP
1 lingurita = 5 ml
1 lingura = 15 ml
1 ceasca de cafea = 50 ml
pH :
< 2 puternic acid
2,0 4,0 acid
4,0 6,5 slab acid
6,5 7,5 neutru
7,5 10,0 slab alcalin
10,5 12,0 alcalin
>12 puternic alcalin
Solubilitatea:
= volumul de solvent (in ml) necesar pentru a dizolva 1 g de substanta
solida sau 1 ml substanta
lichida si poate fi caracterizat prin urmatoarele expresii:
fr. usor solubil = cel mult 1ml de solvent
usor solubil = 1ml 10ml de solvent
solubil = 10ml 30ml de solvent
putin solubil = 30ml 100ml de solvent
fr. putin solubil = 100ml 500ml
greu solubil = 500ml 1000ml
fr. greu solubil = 1000ml 10 000ml
practic insolubil = mai mult de 10 000ml
1. SOLUTIA DE CLORURA DE CALCIU 50%
Solutio calcii chloridum 50% (FR.X)
Preparare:
Calcii chloridum 50g
Aqua distillatae q.s.ad100g
Clorura de calciu cantarita pe o sticla de ceas, pe hartie pergamentata sau
intr-un pahar Berzelius, se
dizolva in 40g apa distilata, se completeaza apoi cu apa pina la 100g si se
filtreaza.
Proprietati:
Este o solutie limpede, incolora, cu gust amarui, fara miros.
Intrebuintari:
- intra in compozitia unor formule industriale si neindustriale de uz intern
- este folosita in terapia cu calciu
- este folosita ca hemostatic uterin
- folosita si in: alergii, prurit, intoxicatii
- este iritanta pentru mucoasa gastrica
2. SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN
Solutio hidrogeni peroxydi diluata de H
sinonim = apa oxigenata
Rp:
Perhidrol 10g
Apa distilata q.s.ad 100g
Prin descompunere totala 1ml solutie degaja aproximativ 10ml oxigen (se
numeste apa oxigenata de
10 volume)
Preparare:
Componentele se iau prin cantarire sau masurate cu pipeta (ambele cu
aceeasi masura).
Se dilueaza 10g peroxid de hidrogen cu apa distilata pina la 100g. Solutia
obtinuta se amesteca usor
pina la omogenizare.
Prepararea se face numai prin cantarirea compenentelor
Proprietati:
Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic, cu reactie slab
acida
PERHIDROL = apa oxigenata de 100 de volume, deoarece, prin
descompunere totala, 1ml solutie
apoasa degaja aprox. 100ml oxigen.
Conservare:
Se prepara in cantitati mici, la nevoie. Se pastreaza in flacoane colorate,
la loc racoros.
Perhidrolul se pastreaza in flacoane colorate, bine inchise, la loc racoros,
in dulapul Separanda. Nu
se folosesc dopurile de pluta sau de cauciuc.
Intrebuintari:
- dezinfectant
- decolorant
- actiunea se datoreaza eliberarii rapide a oxigenului in contact cu
tesuturile, dar efectul
dureaza numai cit timp se produce oxigenul in stare nascinda.
- este eficace in curatarea ranilor: efervescenta oxigenului detaseaza
tesuturile moarte
si bacteriile din locurile neaccesibile.
- prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini de aceea se
foloseste in dezlipirea
pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor
- este periculoasa introducerea apei oxigenate in cavitatile inchise ale
organismului, din
care eliberarea oxigenului este impiedicata
- diluata 1:3 cu apa sau cu infuzie de musetel se foloseste ca dezinfectant
al cavitatii
bucale, in tratamentul stomatitelor acute sau sub forma de gargara ca
decolorant sau
apa de gura (diluata 1:8 cu apa)
3. SOLUTIE EFERVESCENTA
Solutio efervescens (FR.X)
Sinonim = limonada gazoasa/ potiune Riviere
Preparare:
Solutie I Natrii hydrogenocarbonas 4g
Sirupus simplex 15g
Aqua distillatae q.s.ad 100g
Glycerolum 90g
Se cantareste glicerina intr-o capsula de portelan, se adauga boraxul
pulverizat in prealabil cu alcool
si se incalzeste usor pe baie de apa, agitandu-se pina la obtinerea solutiei.
Proprietati:
Lichid limpede, incolor sau alb-galbui, de consistenta siropoasa,
higroscopic, fara miros, cu gust
dulceag, pH = 4,5 5,0
Conservare:
In vase bine inchise, ferit de umezeala
Intrebuintari:
- pentru badijonare in tratamentul aftelor, in micoze etc.
6. SUPOZITOARE CU GLICEROL
Suppositoria gliceroli
Preparare:
Glycerolum 85g
Natrii carbonas anhidricus 2g
Stearinum 10g
Carbonatul de Na anhidru se dizolva in glicerol prin incalzire pe sita, intr-o
capsula de portelan. Se
adauga stearina, in mici portiuni, si se continua incalzirea agitand usor
capsula, pina nu se mai
degaja CO2 si se clarifica amestecul. Amestecul se prelucreaza prin
turnare in forme unse cu ulei de
parafina.
Proprietati:
Supozitoare incolore sau slab galbui, cu o usoara opalescenta translucida
si cu miros caracteristic de
sapun. Sint higroscopice.
Intrebuintari:
- se folosesc ca laxativ pentru copii si adulti
DEZAGREGARE
1. Comprimate neacoperite:
- trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15 min.,daca nu se prevede
altfel.
2. Comprimate acoperite:
- trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie acida in cel mult 1 ora,
daca nu se prevede altfel.
3. Comprimate acoperite enterosolubile:
- trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie acida in 2 ore daca nu se
prevede altfel.
- trebuie sa se dezagrege in pancreatina solutie alcalina in cel mult 1
ora, daca nu se prevede
altfel.
4. Comprimate efervescente:
- trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa, cu efervescenta, in cel
mult 5 minute.
7. EMULSIA ULEIOASA
Preparare:
Intrebuintari:
- in afectiuni ale aparatului respirator
- dezinfectant
- diuretic
- se foloseste in intoxicatii cu formaldehida
21. SOLUTIE DE ACETO-TARTRAT DE ALUMINIU
Solutio aluminii acetico - tartarici FR.X
- sinonim: solutie Burow
Rp:
Aluminii sulfas 30,0g
Acidum aceticum dilutum 36,5g
Calcii carbonas 13,5g
Aqua distillatae q.s.
Acidum tartaricum q.s.
Preparare:
Sulfatul de aluminiu se dizolva in 100g apa, se filtreaza intr-un vas de
dimensiuni mai mari. Se
adauga acid acetic diluat. Apoi se adauga apa treptat su agitand se
adauga carbonatul de Ca dispersat
in 20g apa.
Se lasa in repaus la temperatura camerei.
Se agita din timp in timp pina la degajarea completa a dioxidului de
carbon.
Se filtreaza si la fiecare 100g se adauga 3,5 g de acid tartric.
Proprietati:
Solutie limpede, incolora sau slab colorata galben-verzui, miros slab
aceticm gust acru, astringent.
Conservare:
In vase bine inchise, la loc racoros.
Intrebuintari:
- se foloseste extern ca astringent (decongestiv sub forma de comprese
sau spalaturi
in tratamentul leziunilor cutanate neexsudative, arsuri de gradul I,
contuzii,
traumatisme externe.
In farmacie, preparatul Burow = comprimate/pulbere. Alcatuit dintr-un
comprimat sau o pulbere
nr.1care contine acetat de Ca si un comprimat sau o pulbere nr.2 care
contine sulfat de Al si acid
tartric. Acestea se dizolva concomitent in apa si se obtine solutia de
aceto-tartrat de aluminiu si un
precipitat alb de sulfat de calciu care se indeparteaza prin decantare.
!! Nu se foloseste ca atare ci se dilueaza de 10x.
22. SOLUTIE DE HIDROXID DE CALCIU
Solutio calcii hydroxydi o,15% FR.X
-sinonim: apa de Ca, apa de var
Rp:
Calcii oxydum 2g
Aqua q.s.
Preparare:
Oxidul de calciu se amesteca cu 5 g apa. Apoi se adauga treptat apa.
Suspensia se trece intr-un
flacon de 100 ml, se agita si se lasa in repaus citeva ore.
Proprietati:
Solutie limpede, incolora, fara miros, cu reactie alcalina.
Intrebuintari:
- inflamatii ale ale mucoasei gastro-intestinale
- antidiareic
- intra in componenta linimentului oleo-calcar, cu actiune cicatrizanta, in
arsuri
- actiune astringenta
23. SOLUTIE DE CITRAT DE MAGNEZIU
Solutio magnesii citratis FR.X
Rp:
Acidum citricum 25,5g
Magnesii subcarbonas 15,0g
Sirupus simplex 50,0g
Citri Aetheroleum 0,1g
Talcum 5,0g
Aqua distillatae q.s.ad 100,0g (?)
Preparare:
Acidul citric se dizolva in 200 ml apa (60-70C), se adauga in portiuni mici
carbinatul bazic de Mg,
sub agitare, pina la dizolvare.
Se adauga siropul simplu si uleiul de lamaie triturat in prealabil cu talcul si
20 ml apa, se filtreaza si
se completeaza cu apa la 350g.
Conservare:
Solutia de citrat de Mg se prepara numai la cerere deoarece fermenteaza
usor si este invadata de
microorganisme.
Intrebuintari:
- laxativ sau purgativ, se administreaza, de obicei, pe nemancate, in
dosis plena
(toata cantitatea deodata) sau in 2 portiuni la interval de . ora
24. APA DE MENTA
Aqua Menthae
Rp:
Menthae Aetheroleum 1g
Talcum 10g
Solutio conservans 100g
Solutia se pastreaza in sticle de capacitate mica, bine inchise, plane, la loc
racoros, ferit de lumina
Intrebuintari:
- aromatizant
- carminativ
- antispamodic
- usor anestezic
Proprietati:
Solutie limpede, incolora, cu miros pronuntat de eter si alcool, volatila,
usor inflamabila, cu reactie
neutra.
Intrebuintari:
- antispasmodica
- analgezica
- indicata in dureri coronariene, astm, colici biliare, gastralgii
37. SOLUTIE ALCOOLICA DE ULEI DE MENTA
Solutio aetheroleum menthae spirituosa 25% FR.X
Rp:
Aetheroleum Menthae 5g
Alcoholum 95g
Preparare:
Uleiul de menta se dizolva in 90g de alcool si se completeaza la 100g.
Proprietati:
Solutie limpede, incolora, cu gust si miros pronuntat de menta
Intrebuintari:
- extern, ca antiseptic, aromatizant
- intern., sub forma de picaturi ca antivomitiv
38. SOLUTIE DE CLORURA DE AMONIU ANISATA
Solutio ammonii chloridi anisata FR.X
Rp:
Aetheroleum Anisi 2g
Ammonii chloridum 6g
Alcoholum 75g
Aquae q.s.ad 100g
Preparare:
Uleiul de anason se dizolva in alcool, se adauga in portiuni mici si sub
agitare clorura de amoniu
dizolvata in 40g de apa si dupa 24 de ore se filtreaza.
Intrebuintari:
- expectorant
- rol aromatizant
- se foloseste in frectii, ca revulsiv in dureri reumatice si diluat, in lotiuni pt
fata
39. GLICERINA FENICATA 5%
Rp:
Phenolum 5g
Glycerolum q.s.as 100g
D.S.extern picaturi pentru ureche
Preparare:
Fenolul se dizolva in glicerina incalzita pe baie de apa la 60oC.
Proprietati:
Lichid limpede, incolor sau slab roz, vascos, cu miros caracteristic de fenol
si cu gust dulceagarzator.
Intrebuintari:
- in afectiuni ale urechii (in otite medii), datorita actiunii bactericide a
fenolului.
caracteristic componentelor
Extractele moi: vascoase, semisolide, colorate uniform
Extractele uscate: sunt pulberi higroscopice
Exemple:
- extract uscat de matraguna
- extract fluid de crusin
- extract moale de odolean/valeriana (Valerianae rhizoma cum radicibus)
53. LIPIDE
= sunt esteri ai regnului vegetal sau animal, localizate in regnul vegetal in
seminte si fructe (pulpa),
iar in regnul animal in tesutul adipos si in ficat.
Preparare:
Extragerea lipidelor se face prin:
- presare la rece sau la cald
- topirea si fierberea cu apa
- extragerea cu solventi organici
Exemple:
1. Helianthi oleum = ulei de floarea soarelui
- specia Helianthus annuus, fam. Asteraceae
- ulei semisicativ
- in FR.X Helianthi oleum neutralisatum
2. Olivae oleum = ulei de masline
- specia Olea europea
- nu este sicativ
3. Amygdalae oleum = ulei de migdale
- specia Amygdalus communis (var. dulcis, var. amara)
4. Sesami oleum = ulei de susan
5. Cacao oleum = unt de cacao
- arborele Theobroma cacao, fam. Sterculiaceae
- in farmacie, Butyrum cacao
6. Ricini oleum = ulei de ricin
- specia Ricinus communis, fam. Euforbiaceae
- purgativ drastic
7. Cetaceum = grasime extrasa din cavitatile pericraniene ale speciei
Physeter
macrocephalus (casalotul)
54. CEARA
Cera flava = ceara de albine
Produs de secretie al organismului albinelor lucratoare.
Specia de albine: Apis mellifera, fam. Apideae
- ceara se obtine prin fierberea in apa a fagurilor.
- in FR.X = cera flava = ceara galbena
Compozitie chimica:
- ceride (miricina 70 -75%, cerina 18%)
Actiune si intrebuintari:
- actiune emolienta
- intrebuintata la prepararea : unguentelor, cremelor, ceratelor,
emplastrelor,
pastelor epilatoare
55. LANOLINA
Adeps lanae / Cera lanae
- secretia glandelor sebacee ale oilor Ovis aries , fam. Bovidae, gen Ovis
- colectata la prelucrarea lanii si purificata
Compozitia chimica:
- variaza in limite fr. largi, in functie de metabolismul oilor
- 90% amestec de ceride si steride
- 1 -2% acizi grasi liberi
- 3% alcooli liberi
Predomina esterii acizilor ceratic, lanoceric si lanopalmitic cu alcool cerilic,
cetilic sau cu sterolii
colesterolul, lanosterol, gama-lanosterol, dihidrogeno-sterol
Insaponifiabilul este alcatuit din steroli:
- colesterol
- dihidrosterol
- alcooli terpenici: lanosterol, dihidrosterol
- alcooli alifatici
- cetone steroidice(3,5 colestadien)
- hidrocarburi parafinice
Calitatea lanolinei se apreciaza ca punct de plecare 2-4 zile
indice de refractie
indice de saponificare 94 106
indice de iod 18 32
indice de petrol max. 6
Conditii de puritate:
- nu se admit substituiri cu glicerina, parafina, sapunuri, saruri de amoniu
sau
prezenta oxidantilor sau a apei mai mult de 1% pt. lanolina anhidra sau
27% pt.
lanolina hidratata
Actiune:
- emolienta
Intrebuintari:
- agent de emulsionare
- in tehnica farmaceutica ca baza pentru unguente terapeutice sau
cosmetice
56. GELATINA
Este un produs care se obtine prin hidroliza partiala a colagenului din
tesuturile animale (piele,
cartilaje, oase), urmata de o extractie cu apa fierbinte, apoi purificare,
uscare.
Prezentare: placi, granule, pulbere
Compozitie chimica:
- polimer filiform
- glicina
- glicocol
- L-prolina
- p-hidroxiprolina
Actiune si utilizari:
fractiune solubila
- apa, substante minerale, amidon
- spre deosebire de guma arabica, nu contine enzime
Actiune si utilizare:
- sub forma de mucilagiu ca agent de emulsionare in cazul uleiurilor si
substantelor rezinoase
- la prepararea unor creme si unguente fara grasimi
- folosita in industria textila si alimentara
62. APA OXIGENATA 3%
(Solutie diluata de peroxid de H)
Rp:
Perhidrol 10g
Apa distilata ad 100g
- se obtine prin diluarea a 10g de perhidrol (solutie concentrata de peroxid
de H) cu
apa distilata pina la 100g
- solutia obtinuta se amesteca usor pt. omogenizare
- prin descompunere totala 1 ml solutie degaja aprox. 10 ml oxigen, de
aceea se mai
numeste si apa oxigenata de 10 volume.
- perhidrolul este apa oxigenata de 100 de volume (se pastreaza la
Separanda)
- in farmacie, se gaseste H2O2 3%
Actiune si utilizare:
- dezinfectant si decolorant
- eficace in curatarea ranilor
- prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini si de aceea se
foloseste la
dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor.
63. RIVANOL 1
etacridina
- este o pulbere galbena
- solutiile dau culoarea galbena cu fluorescenta (galben-verzui)
- greu solubila in apa (500 1000 ml), de aceea la preparare se foloseste
apa
fierbinte pt. marirea solubilitatii
- se foloseste in solutie de 1
Actiune si utilizare:
- antiseptic asupra germenilor G(+)
- antibacterian puternic la nivelul tegumentelor
- folosit in eczeme si rani infectate
- intern se foloseste in dizenterii
- dupa utilizare indelungata pe plagi poate intirzia cicatrizarea
64. ALBASTRU DE METILEN 1%
- solutia 1% prezinta efect antiseptic la nivelul : mucoaselor,
tegumentelor, cailor
urinare
Fam. Malvaceae
Compozitie chimica:
- contine cantitati mari de mucilagii
Actiune:
- emolienta
- antidiareica
- antiinflamatoare
Intrebuintari:
- sub forma de macerat 1-3% in inflamatii ale cailor respiratorii si de
macerat 20%
in gargarisme (extern)
- intra in compozitia ceaiurilor pectorale
- este utila in gastrite, duodenite, ulcer, enterocolite, stomatite
Rp:
Althaea radix pulbere 3g
Apa distilata q.s.ad 50g
Preparare:
Radacina de nalba se marunteste in fragmente de 2 2,5 mm, se trece
apoi prin sita I. Cantitatea de
mucilagiu obtinuta este de 3:10
Radacina astfel maruntita se spala repede pe o sita sau pe un tifon, pt. a
indeparta impuritatile.
Se pune intr-un tifon si se suspenda in vasul cu apa.
Macerarea se face la temperatura camerei, 30 de minute
Solutia obtinuta se decanteaza, se strecoara prin tifon acoperit cu un strat
subtire de vata.
Acest macerat se prepare numai la rece deoarece radacina de nalba
contine amidon, care, la cald,
gelifica impiedicand recoltarea mucilagiului.
Aceasta este medotoda per descensum
71. PROPOLISUL
Este numit si cleiul de albine, se gaseste raspandit in interiorul stupului,
pe pereti, rame si scandurile
podului stupului.
De asemenea, fiecare celula a fagurilor este captusita cu un strat subtire
si uniform de propolis.
Acest produs biologic al familiei de albine indeplineste multiple functii in
interiorul stupului:
- asigura etanseitatea stupului fata de curentii de aer
- previne umiditatea impermeabilizand peretii stupului
- opreste dezvoltarea mucegaiurilor pe pereti si rame
- cu el, albinele acopera daunatorii patrunsi in stup si omorati, care nu pot
fi
evacuati, protejand, astfel, familia de albine de urmarile descompunerii
prin
putrefactie a acestora.
- asigura o foarte buna antisepsie fata de multe bacterii, drojdii si
mucegaiuri,
avand pronuntate proprietati antiseptice
- purifica aerul din stup prin uleiurile eterice si balsamurile sale care se
evapora
Provenienta propolisului este discutabila, dar se considera ca albinele il
prepara prin prelucrarea
produselor rasinoase si balsamurilor culese de pe plante si, de asemenea,
prin prelucrarea polenului.
Este un produs de digestie al albinelor si este cules de pe cel puin 20 de
specii de arbori, in special
de pe mugurii de plop i de arin, de pe frunzele, mugurii i scoara
coniferelor i a plopilor, a
salicaceelor (salcii) si a prunilor. Materiile rasinoase astfel culese sunt
amestecate de albine cu
secretii salivare si ceara.
Producerea propolisului se face in acelasi timp cu cea a mierii si se
realizeaza de catre albine
specializate, in zilele calduroase, cand temperatura este mai mare de
20C, moment in care acesta
devine plastic
Cantitatea de propolis care se poate obtine de la un stup variaza de la o
regiune la alta, putandu-se
recolta 100 400g.
Insusiri fizice:
- propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila intre
verde, maro
si negru , care se inmoaie la 37oC, iar la temperaturi scazute devine tare
si casant.
- mirosul propolisului este aromat, de rasini si balsamuri.
- se solubilizeaza in alcool si eter, insa in apa, chiar si la cald, este greu
solubil.
- este radioopac.
Compozitia chimica:
- compozitia chimica este foarte complexa si variaza cantitativ si calitativ
de la o
regiune la alta si de la sezon la sezon.
- in mare, propolisul contine:
rezine si balsamuri ~55%
uleiuri eterice 10%
ceara 30%
polen 5%
oligoelemente: siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu,
aluminiu, vanadiu,
wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, strontiu
vitamine: A, B, C, P
derivaii flavonici
acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv i Gram negativ)
aminoacizi
fermenti
substante antibiotice
- ulei propolizat
Cu toate ca nu se poate vorbi de o toxicitate a preparatelor de propolis,
intrebuintarea lui in scopuri
terapeutice se va face numai cu avizul medicului si sub supravegherea
acestuia.
Desi rezultatele terapeutice obtinute pina in prezent in diferite tari sunt
pozitive, ca orice drog natural
si propolisul patrunde destul de greu in practica medicala, datorita
utilizarii excesive a chimioterapiei
si a antibioterapiei.
Este de datoria specialistilor sa acorde mai mare importanta acestui drog,
mai ales in ceea ce priveste
terapia bolilor de piele, a plagilor etc.
Este atestata valoarea terapeutica a propolisului in:
- chirurgie
- dermatologie
- ginecologie
- fiziologie
- stomatologie
72. UNGUENT SIMPLU 10%
Unguentum simplex 10%
1. Rp:
Adeps lanae anhydricus 10g
Vaselinum album 90g
- baza de absorbtie, lanolina si vaselina se topesc pe baie de apa si se
amesteca pina
la omogenizare si racire
- unguentul simplu trebuie sa corespunda prevederilor din FR.X, sa fie
omogen, de
consistenta semisolida, alb-galbui, cu miros caracteristic slab.
- Se foloseste ca baza de unguent pt. incorporarea diferitelor substante
active.
- FR.X prevede ca atunci cand intr-o reteta nu se specifica baza de
unguent, sa se
foloseasca unguentul simplu.
2. Unguentum
Rp:
Acidum stearicum 15,0g
Natrii hydroxide 1,0g
Glycerolum 60,0g
Aqua distillatae 30,0g
Oleum odorantum q.s
M.f. unguent
Preparare:
Acidul stearic, glicerina si o parte din apa (~20g) se incalzesc intr-o
capsula pe baie de apa la o
temperatura de 90 - 95oC. In amestecul obtinut pe baia de apa se adauga
in fir subtire si agitand
- conservare mai buna ( prin suprafata lor mica in raport cu pulberile din
care sunt
preparate sunt mai putin expuse agentilor atmosferici umezeala, lumina,
praf
etc.)
- usor transportabile
- usor de distribuit pacientilor
- pe comprimate se poate imprima denumirea sau diverse semne ceea ce
micsoreaza posibilitatea erorilor in manipulare
- se pot aplica crestaturi ceea ce permite administrarea in doze fractionate
- se administreaza comod si usor, mirosul si gustul neplacut fiind mai
putin
perceput decat la pulberi, deoarece surprafata de contact a
comprimatelor cu
mucoasa cavitatii bucale este mai mica.
- se pot acoperi cu substante placute la gust sau miros, cu diferite
invelisuri
putandu-se astfel si dirija locul si viteza de absorbtie in organism
Dezavantaje:
- in comparatie cu pulberile, absorbtia medicamentului este mai lenta si
este in
functie de viteaza de dizolvarea sau dezagregare a comprimatelor
- unele comprimate contin substante usor solubile in apa (cand la locu de
dezagregare in tractul gastro-intestinal creeaza o solutie concentrata de
substanta
medicamentoasa care poate irita mucoasa)
- inghitirea comprimatelor mai mari este anevoioasa, mai ales, la copii
- prepararea comprimatelor necesita aparatura speciala si in majoritatea
cazurilor
substantele medicamentoase trebuie prelucrate inainte de comprimare.
85. EXCIPIENTI DILUANTI
= substante inerte (fara actiune medicamentoasa), utilizate pt. a mari
volumul si pt. obtinerea
greutatii necesare.
In general, pt. compozitiile care contin cantitati mici de substante puternic
active.
De cele mai multe ori, au rol si de excipienti aglutinanti sau dezagreganti,
La prepararea compusilor destinati pt. prepararea unor solutii injectabile
se folosesc numai excipienti
solubili.
Excipienti diluanti:
- lactoza singura sau asociata cu amidon sau zaharoza
- levuloza
- glucoza
- amindon
- manitol
- clorura de Na
- pulberi vegetale
- pulbere de cacao degresata
89. SIROPURILE
= solutii apoase concentrate de zahar (cu un continut de zahar de
aproximativ 2/3 din greutate)
asociate sau nu cu substante medicamentoase sau aromatizante.
Metode de preparare a siropurilor:
- dizolvare la rece/cald
- amestecul siropului simplu cu solutii medicamentoase, aromatizante sau
solutii
extractive
- prin dizolvarea in momentul utilizarii a unor pulberi conditionate
90. PULBERE ADSORBANTA SI SICATIVA
Rp:
Mentol 10g
Talc 90g
D.S. extern
Mentolul se tritureaza cu o cantitate mica de eter sau alcool, apoi se
adauga treptat talcul trituranduse
pina la omogenizare.
Actiune:
- antipruriginoasa si sicativa
91. COMPUSI CU ACTIUNE PRELUNGITA
= preparate numite retard sau preparate cu cedare lenta, care au
capacitatea de a asigura absorbtia
medicamentului in mod continuu si constant pe o perioada de timp mai
lunga.
92. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EXTRACTIA
1. natura drogului si procedeul de extractie folosit
2. umiditatea produsului
3. gradul de maruntire
4. timpul de extractie
5. temperatura de extractie
6. starea de imbibare
7. raportul dintre cantitatea de drog si cea de solvent
8. reactia mediului
93. COMPRIMATELE SUBLINGUALE
- se mai numesc perlinguale, linguetta sau lingualetta
- au forma lenticulara sau plata, sunt subtiri si se dizolva in gura, se sug si
actioneaza la nivelul mucoasei bucale
- cedeaza capilarelor sanguine sublinguale substanta activa si trebuie sa
se dizolve
incet pentru a asigura o absorbtie graduala a medicamentului (20-60
minute)
- excipientii diluanti utilizati: zahar in amestec cu lactoza, manitol
- ca lubrefiant este indicat stearatul de Mg care, datorita higroscopicitatii,
intarzie
dezagregarea
- se impune adaos de edulcoranti sau aromatizanti
94. SOLUTIE DE ACID BORIC
Rp:
Acid boric 3g
Apa distilata q.s.ad 100g
D.S. extern bai oculare
Preparare:
Se cantareste acidul boric si se dizolva in apa la fierbere (1-2 minute). Se
completeaza la volum cu
apa distilata fierbinte, pina la 100g
Indicatii:
- in afectiuni oculare; se aplica comprese sterile imbibate cu aceasta
solutie
95. DISTILAREA APEI
Distilarea = operatia prin care un lichid este supus incalzirii si transformat
in vapori dupa care
vaporii sunt transformati din nou in stare lichida.
Distilarea apei se realizeaza la presiune normal.
Lichidul este incalzit intr-un cazan (alambic) sau cu diferite aparate de
distilare.
Astfel, apa potabila se incalzeste pina la temperatura de fierbere, cand
vaporii rezultati sunt condusi
intr-un refrigerent unde sunt condensati.
Distilarea este, asadar, operatia de transformare a unui lichid in vapori,
urmata de condensarea
acestora
Apa distilata = apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde
prevederilor sanitare in
vigoare.
96. SPALATURI AURICULARE
Rp:
Bicarbonat de sodiu 5g
Glicerina 30g
Apa distilata q.s.ad 100g
D.S. extern spalaturi auriculare
Preparare:
Se cantareste bicarbonatul de Na si se dizolva in 60 g de apa. Dizolvarea
se face sub agitare
puternica. Se adauga glicerina si se completeaza pina la 100g cu apa
distilata.
!! Atentie: Nu se foloseste incalzirea pt. a nu pierde CO2.
Actiune:
- datorita mediului alcalin se folosesc contra fungilor, care dau micoze.
97. APELE AROMATICE
= solutii apoase de uleiuri volatile sau alte substante aromatice destinate
a fi utilizate ca atare sau ca
vehicul la prepararea unor medicamente de uz intern
Exemple:
- aqua melissae
- aqua menthae
- aqua tiliae
Se obtin prin:
Sulf precipitat 2g
Glicerina 5g
Alcool de 96 5g
Apa distilata q.s.ad 100g
M.f. suspensie D.S. extern
Preparare:
Sulful precipitat este hidrofob si pt. a evita flotarea se recomanda
umectarea sulfului precipitat cu
alcool, deci: se pulverizeaza in mojar sulful precipitat cu alcoolul, apoi se
adauga portiuni mici de
glicerina si apa.
Indicatii:
- in dermatologie ca antiseboreic aplicat pe pielea capului
105. SUPOZITOARELE
= forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai
multe substante active,
destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala.
Supozitoarele preparare cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in cel
mult 30 de minute, iar cele
preparare cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in cel mult 1 ora.
- turnare, modelare, presare
106. UNGUENT PT. PROTECTIA SI PROTEJAREA PIELII
Rp:
Ceara alba 17g
Stearina 17g
Ulei de parafina 56g
Apa distilata 10g
Ulei de lavanda 10 picaturi
M.f. unguent D.S. extern pt. protejarea si intretinerea pielii
Uleiul de parafina, ceara si stearina se tipesc pe baie de apa, se adauga
apa distilata, se amesteca.
Intotdeauna uleiurile volatile se pun la final pt. a evita evaporarea.
107. CLASIFICAREA UNGUENTELOR
1. dupa actiunea terapeutica:
unguente de acoperire = formeaza un film protector pt. tegument
(unguente de protectie si
unguente cosmetice)
unguente racoritoare = contin apa sau alcool (cel mai adesea sunt
hidrofile). In contact cu
pielea, prin evaporarea unei parti din apa dau o senzatie de racorire
unguente de epitelizare = se aplica pe pielea lezata, ajutand la
proliferarea tesuturilor in
scop de vindecare
unguente revulsive = produc hiperemie locala fiind rubefiant (produc
vasodilatatie)
unguente antiacneice si antiseboreice
unguente antimicotice
unguente sicative
1. Excipienti grasi:
Unt de cacao grasime vegetala obtinuta prin presarea la cald a
semintelor decorticate si
prajite de Theobroma cacao (arborele de cacao)
Sebuvinol provine din seu dupa inlaturarea grasimilor cristalizabile
2. Uleiuri si grasimi hidrogenate:
Ulei de arahide hidrogenat
Anolen amestec de ulei de arahide + ulei de rapita + stearat de
propilenglicol
Ulei de seminte de bumbac hidrogenat
Ulei de palmier hidrogenat
Supostal amestec de grasimi vegetale hidrogenate, acizi grasi
nesaturati,
oxicolesterol, alcool cetilic, alcool miristic
Neosupostal amestec de suppostal cu monostearat de propilenglicol
3. Gliceride semisintetice: grupa cea mai importanta dintre bazele de
supozitoare
lipofile
Sunt amestecuri de mono si trigliceride ale acizilor grasi saturati obtinuti
din uleiuri vegetale, in
special din nuca de cocos si palmier, care au continut ridicat de acid lauric
Exemple: masele Imhausen, masele Estarinum, masele Supocire, Masupol,
Lasupol, Supolan,
Supostal, Neosupostal etc.
4. Excipienti hidrosolubili:
- pun in contact direct substanta activa cu mucoasa asigurand o resorbtie
mai buna
a medicamentelor
Exemple:
masa de gelatina = amestec de gelatina (2g) + glicerina (10g) + apa
distilata (4g)
alte geluri: agar-agar (1g agar-agar in 2 litri de apa + 0,30g carbonat de
Na pt.
neutralizare si se sterilizeaza.
5. Polietilen-glicoli
6. Excipienti emulsionabili: Tween 61, polisorbat 61 (?)
7. Excipienti hidrosolubili:
Glicerol cu gelatina
Glicerol cu stearat de Na
Pluronici
8. Excipienti autoemulsionabili: ac. grasi din trigicerile semisintetice si
sintetice ca:
derivati ai PEG: esteri stearici, esteri laurici
polisorbati
amestecuri de polimeri de oxid de etilen si oxid de propilen (pluronici)
110. SOLUTIE CU ACTIUNE ANTISEPTICA SI DEZODORIZANTA
Rp:
Acid salicilic 1g
Mentol 0,30g
Alcool 10g
Apa distilata q.s.ad 300g
M.f.solutie
Preparare:
Acidul salicilic se dizolva in alcool, se adauga mentolul. Peste solutia
alcalina se adauga treptat si
sub agitare apa.
Se completeaza la masa prevazuta. Rezulta o solutie limpede, incolora, cu
miros caracteristic.
Conservare:
La loc racoros (8-15C), in flacoane brune.
Intrebuintari:
- solutie cu actiune antiseptica si dezodorizanta
- se mai utilizeaza si in combaterea stomatitei
111. PRINCIPALII EXCIPIENTI FOLOSTI LA PREPARAREA
UNGUENTELOR
Hidrocarburi: parafina lichida, plastibaza, vaselina, eucerina, cerezina,
naftalan etc
Alcooli superiori: alifatici, alcooli monohidroxilici: lauric, palmitic, stearic,
oleic, cetilic sau
polihidroxilici:glicolo, glicerol
Acizi superiori: ciclici (colesterolul si derivatii lui, produsul natural lanolina)
Acizi grasi: superiori alifatici
Lipogeluri: esteri alifatici, trigliceride, grasimi animale si vegetale, ceara,
uleiuri grase, grasimi
hidrogenate, esteri ciclici ai colesterolului cu acizi grasi, esteri sintetici cu
alcooli, polihidroxizi,
emulgin, monostearat de glicerol, span-uri, tween-uri
Alcooli eteri sau polioxietilen-geluri
Hidrogeluri
Silicon geluri
Coloizi minerali si organici gel de siliciu, bentonita
Glicerogeluri de amidon : pectina, alginati, metil-celuloza, gelatina, alcool
polivinilic etc.
112. UNGUENT
Rp:
Acid salicilic 1g
Acid benzoic 1g
Unguent simplu 30g
M.f unguent D.S. extern
Preparare:
Initial se prepara unguentul simplu, dupa care se incorporeaza acidul
benzoic in acest unguent, intr-o
capsula pe baia de apa, apoi se adauga acidul salicilic pulverizat in
prealabil cu o cantitate mica de
alcool sau eter. Se amesteca continuu pina la omogenizare.
Actiune:
- uz dermatologic, antipruriginos
113. CASETE CU ALBASTRU DE METILEN
Rp:
Albastru de metilen 0,03g |
Metenamina (Urotropina) 0,05g | 30X
M.f. pulvis D.T.XXX 30x0,03x0,05
1. Se tritureaza o cantitate mica de urotropina dupa care se adauga
albastru de
metilen si se continua triturarea pina se obtine un amestec omogen. La
urma, se
adauga restul de urotropna amestecand. Pulberea compusa se imparte in
numarul
de doze (30) prin cantarire.
2. Se aseaza cantitatea de albastru de metilen intre 2 straturi de pulbere
de urotropina
in fiecare caset orin cantarire. Trebuie sa se obtina 30 c.
114. PERCOLAREA
= operatia de preparare a tincturilor, care sunt preparate farmaceutice
lichide obtinute prin extractia
produsului vegetal cu o cantitate de 10x mai mare de solvent pt. tincturile
preparate din produse
vegetale care contin substante foarte active si de 5x mai mare pt. tincturi
preparate din celelalte
produse.
Produsul vegetal maruntit se umecteaza cu 0,5 parti lichid extractiv, se
amesteca si se lasa 3 ore intrun
vas inchis. Se trece apoi prin sita II, se introduce in percolator presand
usor. Se adauga lichid
extractiv putin cate putin, pina cand acesta incepe sa curga prin robinetul
inferior deschis.
Se inchide robinetul si dupa 24 de ore se incepe percolarea.