‘SANTIERUL NAVAL GALATI IN PRIMA JUMATATE A SECOLUOT AL XDCLEA Importanta acestui oras-port era cu atit mai mate cu elt perioade mai vechi, un santier naval care, la sfirsitul secolulul al XVII lex Mona dupa principit specifice manufacturit capitaliste, In ultimul sfert al. seca al XVill-lea se consituiau aici vase de diferite tipuri st marimi, att lt si de rizbol. ‘Se lucrau, de asemenca,. amb i mifloctt (sal dubase, seici, caiace). Datorita situatiel politice a Moldovel, santicrul, naval ae Galati ‘tucra,' tn secolul al XVIlL-lea, mai mult’ pentru necesitifile, flew eiale si de rézboi otomane Aceoasi situatie sa mentinut si in primele trei decenii ale sec. al XIX-lea, Pind la desfiintarea monopolului turcese asupre comerfulul romances, operit — in raport eu posibilittile sale o parte din nevoile flot Gestul de mari, mai ales, tn timpul razboalelor purtate cu Rusia #1 Austria. Din padurile Moldovei se exploata o mare cantitete de lenin de constructie, Gare cobora pe plute pind la Galati. O parte din acest lemn, ale carui calitélt a fost subliniate Im nenumérate rinduri de expertii stedini, Ti rsenalului in Constantinopol, iar o alta era folosita in santierul de la Galali, pentru com structia' vaselor. Desi tehnica navals ficuse progrese Insemnate, lommul a continual si fie, si in aceasti perioada, principalal material ups ce, tn de constructie. pentru ‘vase. itimele decenii ale sec. al XVIll-lea, se ficuserd mai multe tncer- Inceputul ‘sec. al XiX-lea inginerul” american’ Robert, Fulton a la punct proiectul unet_ nave deo masing cu aburi®, Forla aburulut nu s-8 putut Insi generaliza repede. In petioada de experimentare, vapoee Fele nu erau capabile inci si circule pe mari si oceane si nicl sd Intreacd Nesote ‘mari cu vele, tn ce priveste dimensiunile, usurinfa de manevrare si chiar vitess Vaporul a tnvins nava cu vele dupd 0 disputa deo jumatate de. secol, st accacte liste mari, care aveau flote puternice. si 0. bogald experienta le constructit navale. In statele mic nava cu vele va dainat ined ils mumel in statele capitaliste mari (US.A., Anglia, Franta)*. Marlle si ocesselo lumii vor 1 strabatute, “inca multa vreme, de nave cu vele. constiulle’ dim’ teas material mai ieftin, mai usor de procurat st de prelucrat. Constructor din tarile mai mici (si mu numai din acestea) au privit chiar cu mult neincredere noile reelizati ale tehnici. El ai continual constructia de vece in lemn cu parti metalice. Nici tn statelo mari, in prima Jumdtate @ see, al XOX, fea, nu s-a renuntat definitiv la consiructia navelor din len. Aga. se explici Top: ful’ cd agentii occidentali din tarile noastre dadeau 9 deoscbits atentie, beasied forestiere a Principatelor 91 accentuau_asupra posibilitatilor de. explostare. st Gente Port fluvial sub forma de plite pind 1a porturile dundrene ™ 7 Veri pt ac, 1. Toderascu, Constructii navele 1a santierub din Galati mn lultimyl tert af secolutut al XVIT-lea, tn ,Danubius”, Tilt, 1068, *'B. Kozlow ski, Istoricul navel, Buc, 190," p. 201; C1, Baicoianu, Dunarea. Privite istoricd, economica §1 politica, Buc, 1915, p. 17. 4), Kozlowski, op. cit. p. 307 st urm. “Hurmuzeki,"Doctimente, vol. XVI, p, 080; vol. XVI, p. 365, 512-512, 515; supl. 1, vol. IV, p. 443; Felix Colson, De Ietat present ef do Favenir de Principautes de Moldavie et de Valachie, Paris, 1839, p, 3 $i 230. C. Clack, {storia marinei romane, Constanta, 1906, p. 68. Date interesante privitoare le exploa, {area lemnulut in accasts perioada si la C. Cihod art, Satele din feghunes Henge: Bicaz In sec. al XVil-lea si prima jumatate a sec, al XIX-lea, In cAnalele st ate Univ. «Al. 1 Cuza*, Istorie, tom. XII (1967), p. 147; Gh, Plat on, Despre. explow. fated faranilor din regiunea de munte a Moidovel in vremea Regulamentulit Organic, im Revista arhivelor", 21960, p. 177192.