MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE §1 AMENAJARIT TERITORIULUI ORDIN nr. 58/N/ DIN 11.03.1997 Avand in vedere Avizul Consiliului Tehnico-Suinjific nr. 369/14.11.1996, fn wmeiul Howiririi Guvernului nr. 46/1994 privind organizarea si funcjionarea Ministerului Lucririlor Publice si Amenajarii Teritoriului, in conformitate cu Hotirarea Parlamentului_ Romaniei nr.12/1996 si a Decretului ar. 591/1996, in baza Raportului Direcfiei Generale de Reglementiri si Atestiri Tehnice, Ministral lucrarilor publice si amenajarii teritoriului emite urmitorul ORDI + Art, Se aproba reglementarea "Ghid de proiectare. Calculul terenolui de fundare la actiuni seismice in cazul fundarii directe" indicativ GP - 014 -97. _Ant.2. Reglgmentarea mengionat’ la art.1 se public in Buletinul (Coqstructiitor si intra in vigoare la data publicarii. Art.3. Direcfia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin MINISTRU, NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARIL TERITORIULUI - MLPAT DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE SI REGLEMENTARI TEHNICE GHID DE PROIECTARE CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA ACTIUNI SEISMICE iN CAZUL FUNDARII DIRECTE Indicativ: GP014 - 1997 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR - INCERC Bucuresti - Director general: Dr.ing.Paul Popescu DEPARTAMENT PROTECTIE ANTISEISMICA $1 SIGURANTA STRUCTURALA Director Departament: _Prof.dr.ing. Augustin Popescu Coordonator stiintific: __Prof.dr.ing.Dan Ghiocel Sef Laborator G.F.: Conf-dr.ing.Maria Stefanie’ Responsabil lucrare; Conf.dr.ing.Maria Stefanicé Avizat de: DIRECTIA DE PROGRAME DE CERCETARE $I REGLEMENTARI TEHNICE Director: Ing.Octavian Manoiu Responsabil lucrare MLPAT: Insp.pr.ing-Radu NicolaeCUPRINS pag. 1, GENERALITATI coc tce tere eee S >, CALCULUL TERENURILOR DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA LA ACTIUNI SEISMICE 220.00 vines 6 3. EVALUARFA TASARILOR CONSTRUCTIILOR FUNDATE PE PAMANTURI NECOEZIVE LA ACTIUNI SEISMICE . . 9 3.1. Evaluarea tasdrilor constructiilor fundate pe pimanturi necoezive nesaturate la acjiuni seismice .....- 9 3.1.1. Tasarile datorate variatiei volumice, S, 9 3.1.2, Tasitrile imediate S,, datorate modificarii modulului de deformatie liniard al pamantului pentru nisipuri mesaturate .. . - + wae 15 3.2. Evaluarea tasirii constructiilor fundate pe pimanturi necoezive saturate, 1a acjiuni seismice 7 3.2.1, Tasirile datorate variajiei volumice S,, pentru nisipuri saturate... ++. += + sees 1B 3.2.2. Tastiri imediate §,, datorate modului de deformayie Jiniard a pamantului, pentru nisipuri saturate 20 3,3. Evaluarea tasarilor unui depozit de pimant (teren liber) necoeziv saturate : : 20 ANEXA | INDEX AL SIMBOLURILOR UTILIZATE ... 21 ANEXA Il - DETALIL ASUPRA METODEI DE EVALUARE A CAPACITATH PORTANTE A TERENULUI DE FUNDARE LA ACTIUNI SEISMICE cece e eee ees BB ANEXA II] - EVALUAREA TASARILOR PAMANTURILOR NECOEZIVE SATURATE LA ACTIUNI SEISMICE .. 41 BIBLIOGRAFIE GHID DE PROIECTARE, CALCULUL _[ Indicativ: GP-014-97 TERENULUI DE FUNDARE LA ACTIUN! | intocuieste: SEISMHCE IN CAZUL FUNDARH DIKECTE. | HMoeuieste: C 239-92 1. GENERALITATL 1.1. Prezentul ghid de proiectare stabileste modul de calcul al terenului de fundare sub actiunea fundajiilor directe (indind seama $i de efectul solicitirilor seismice 1.2. Prevederile prezentului indrumitor tehnic se aplick terenului de fundare pentru urmatoarcie tipuri de constructii - civile si social-culturale: industriale: ~ agrozootehnice: - de tip industrial din cadrul amenajérilor hidrotehnice. 1.3. Prevederile prezentului ghid de proiectare nu se referd la calculul terenului sub fundayii de masini. 1.4, Metoda de calcul la starea limita de capacitate portant in regim seismic (conf cap.2) se aplica in cazul terenurilor de fundare constituite din pamanturi. in cazul rocilor stincoase gi a rocilor semistancoase se utilizeaz% metode de calcul adecvate, 1.5. Capacitatea portant in regim seismic si tasarile terenului de fundare produse in urma unei actiuni seismice, sunt in functie de caracteristicile geotehnice ale erenului (greutate volumic’, coeziune, unghi de frecare imtema, modul de deformagie, coeficientul lui Poisson) cat si de accelerajia maxima a migcanii seismice la suprataya terenulbi, ay... considerata cu o perioad’ medie de revenire de 50 ani). Elaborat de: Aprobat de INSTITUTUL NATIONAL DE MINISTERUL CERCETARE-DEZVOLTAR| UC MENAUAR CONSTRUCTII SI ECONOMIA | repiroriuLut- MLPat CONSTRUCTHLOR co ordinal ar, SBIN din INCERC BUCURESTI 11.03.971.6. Metoda de evaluare a tasirilor inregistraw ca urmare a unui eveniment seismic (conform cap.3) se aplica pamanturilor necoezive. 1.7. Deformajiile ce apar in masivul de pamant in timpul actiunilor seismice se datoreazi propagirii verticale, de la roca de bavi pand la suprafaja terenului, a undelor seismice de forfecare (tip 8) Acest tip de solicitare se studiazi in laborator, cu ajutorul incerearilor in triaxialul ciclie 2. CALCULUL TERENURILOR DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA LA ACTIUNI SEISMICE 2.1. fn caiculul fundafiilor directe cu talpa orizontala, se recomand’ verificarea capacitafii portante la actiuni seismice, cu relatia; PGS X Pry (KN/m?) 1) in care: m - coeficient ai conditiilor de lucra m=0,9; sv Pe 2.2) Ligp’ V - componenga vertical a rezultantei incircarii de caloul provenita din gruparea speciala, in KN; L’, B’ - dimensiunile reduse ale tilpii fundagiei, determinate cu relatiile: =L-2¢, B'=B-2e) 23) L, B - lungimea, respectiv lapimea Uilpii fundaziei, in mn determinate conform prevederilor din normativul P 10-86 cap.5/21/ ej, €» ~ excentricititile rezultantei incArcarilor de calcul fara de axa transversal respectiv axa longitudinala a fundatiei, in m; P,,, - presiunea critic in regim seismic calculaté conform punctuiui 2.2 in KNim?. 6 2.2. Presiunea criticd in regim seismic se calculeazi cu relatia; Pons=8 X Poy (KN/m*) (2.4) in care: P. - presiunea critica in regim static calculata conform STAS 3300/2-85, pet.4.2.1. sau 4.2.2. /1/ & - coeficient de reducere, calculat conform punctutui 2.3. 2,3. Coeficientul de reducere £ fine cont de starea efortului in terenul liber, Prin teren liber se inelege terenul de fundare inainte de executarea constructiei. Coeficientul de reducere & se calculeaza cu relatia: In, 1-1, be 2.5) unde: Ts No - factori de mobilizare ai rezistentei la forfecare in momentul seismului si in starea inijiala, cateulaji conform punctului 2.4 2.4. Factorii de mobilizare ai rezistenjei la fortecare se determina in functie de natura terenului conform relajiilor de mai jos: a) in terenuri necoezive: fey 26) 1% , . "0° TK, * sin ma Jay en 1K, b) in terenuti coezive: me 2.8) 71 0,(1+K,)-2ccg @ sing 2%) yar, AK, Ty in care: #K, - coeficientul de impingere al pamantului in stare de repaos Se poate utiliza relajia: Ky=Lsin 0 0 - unghiul de frecare intern’ a pamantului; ‘+c coeziunea pamantului (KN/m?) NOTA: - Caracteristicile 0 si ¢ se determina din incereari consolidate-nedrenate (C.U) fri miisurarea presiunii apei din pori. ~ Caracteristicile geotehnice o i ¢ se introduc cu valorile de caleul corespunzatoare unui nivel de asigurare a 20,95, 0, - efortul unitar vertical total in terenul liber (egal eu sarcina geologic’ totala) la o adancime z de 1a cota terenului, unde z se determina cu relay: 2=D,+{B/2 x 1g(45+0/2)]/2 (m) (2.10) D, - adancimea de fundare, in m; B - latimea fundatiei, in m; © 9, - efortul unitar orizontal total in terenul liber la 0 adancime egala cu z de la cota terenului: 04,20, x Ky (KNim’) Qab * 7, - efortul unitar tangential mediu indus de actiunea seismic’ is terenul liber, determinat cu relajia 0,65 xEX KNOX, (KNim') (2.12) unde: € - coeficient in funcyie de tipul fundatiet: | pentru fundatii izolate si continue; 0,85 pentru radiere K, - coeficient in functie de zona seismica de calcul a amplasa- mentului, dat in normativul P 100-92/3, pet. 5.3.4. $i Anexa A; 9, - are semnificatia de mai sus Tg - Coeficientul de reducere a solicitarii seismice cu adancimea, determinat cu relatia: 1,=1-0,015 2, 7 find adancimea de la suprafaja terenului in m. 2.5. Detalii asupra metodei de evaluare a capacititii portante a terenului de fundare supus actiunilor seismice, cit si exemple de calcul sunt prezentate in Anexa II. 3. EVALUAREA TASARILOR CONSTRUCTHLOR FUNDATE PE PAMANTURI NECOEZIVE LA ACTIUNI SEISMICE 3.1. Evaluarea tasiritor construefiilor fundate pe pamanturi necoezive nesaturate la actiuni seismice Tasarea unei construc{ii ca urmare a unei solicitari seismice poate fi exprimata de relatia: 5, B.D in care: 5, tasarea total; s, ~ tasarea datorat’ variayiei volumice cauzati de socurile seismice; 5, - lasarea imediati, datoraté modificarii modulului de deformatie liniar’ a pimintului. 3.1.1, Tasdrile datorate variagiei volumice, s, Factorul important care influenjeazA tasirile datorate deformajici volumice (in cazul cand nu apar cresteri ale presiunii apei din pori) este lunecarea specific’ indusé in teren, y, /16/. a) Pentru evaluarea tasirilor este necesara cunoasterea distributiei pe vertical a luneciirilor specifice produse in teren, in timpul seismutui.Indiferent de adancime, lunecarea specific’ efectiva, y,;, indus de socul seismic este estimata cu relatia; 1, Ye G, 3.2) Dac in formula (3.2) se inlocuieste 7,=0,65 x K, x 0, X fy telatia propusé de Seed si [driss /6/ atunci (3.2) devine: yqg= O65 x KX 0, 1X 2 G3) sau Ga 1 Ya (GEIS x Kx 0, rg x G4) incare, ‘ *G,, - modul dinamic de deformajie transversal pentru Junecarea specifica efectiva, +y4; KN/m?; *G,., - modul dinamic maxim de deformatie transversal (pentru 7 < 10%) determinat prin teste de laborator gi teren, conform metodologiei elaborati de INCERC /4/ #K, - este dat de normativul P 100-92/3, pct.5.3.4. si Anexa A, in funcfie de zona seismica de calcul a amplasamentului: * 6, - efortul unitar vertical total egal cu sarcina geologica total corespunzitoare adincimii pentru care se calculeazi “yop, KNIm; rs Si g au semnificajiile de la pet.2.4 in cazul in care nu se poate determina G,,,, prin incercari de laborator pe probe prelevate din amplasament se poate utiliza valoarea estimatd cu relatia propust de Seed si Idriss in 1970: Gy, = 220K Jag, K (Oy) HZ (Pu) 3.5) in care: - K; este un coeficient in funcyie de gradul de indesare si de lunecare specifica, a cBrui variatie este prezentata grafic in figura 3.1. 10 o T Lover To-grode! de *nefesore| eo e |. Coepicient K2 dunccarse yeciyiod ((%) Fig.a1. Diogroma de voriatic 0 cotficieats tii ka in functie de kinecarce ecified pentry diferitt grade de hndesore ale misipulei. - 0, efortul unitar efectiv mediu, exprimat prin relatia: 142K, OF) ". > efortul unitar vertical efectiv egal cu sarcina geologica fectiva corespunztoare adancimii pentru care se calculeaz’ 7, utilizand formula (3.4) 1Intrucat toate datele sunt cunoscute se poate calcula produsul G, Yer ® a pentru orice adancime considerata. Lucrarea specific’ efectiva pentru orice adincime se citeste din graficul prezentat in figura 3.2, in care se intra cu valoarea caleula\a G, et Yad Go SG, > 3 % a % & : S Fig. 22, Diogroma de vorighe @ ohmecsni spovihice ofeclive cuprocusl pol($et) 12 b) Avand cunoscuté valoarea lunecarii specifice efective se determina deformatia volumica specifica, ¢,(%) utilizand graficul din figura 3.3, in care sunt rezumate relatiile de variajie intre Iunecarea specific’ si deformatia volumic& pentru diferite valori ale gradului de indesare, Ip, pentru un cutremur caracterizat de 15 cicli de solicitare uniform’. ‘Numérul echivalent de cicli de solicitare uniform’, N., a fost stabilit de Seed si Idriss /8/ in funcyie de magnitudinea seismului; valorile sale sunt prezentate in tabelul 1.1. din Anexa Ill. Gradul de indesare al nisipului se determina in laborator conform metodei prezentate in Normativul P 125-84 Anexa A /5/ in cazul in care se pot preleva probe "netulburate” sau din incercarile de penetrare dinamic& standard in foraj conform STAS 1242/5-88 /22/. Relatia din figura 3.3 poate fi extins& pentru cutremure de diferite valori ale magnitudinii seismice, prin _multiplicarea deformajiilor volumice specifice cu un factor de scar& r, prezentat in tabelul 3.1. Tabelul 3.1 Factor de scara pentru deformatia volumica 1 =6sN le Ne=1S Factorul de scar pentru raportul eforturilor 1, Magnitudinea seismului 8% 112 1,25 Th 1,0 10 6% 0,88 0,85 6 0,76 5% 0,67 oS ) Pentru a fine seama de caracterul muldirectional al migc&rii seismice valorile obinute pentru ¢(%) se multiplic’ cu 2 (se dubleaz’). 13) Tasarea datorati variatiei volumice, s,, se calculeaz’ prin metoda insumirii pe straturi elementare. Paméntul necoeziv se imparte in straturi elementare de grosime h, pe toata adancimea lui. wt fo 80, Io. 61% nt [060% | Da ASth b Loe35yf | velumicé specified k(t) pol} wr BF kunecores specifics f() 19.33. Diagroma de variate 2 deforma fier volumice specifice év unecored pperified penta diferite grade de fadesare ale asipului 14 -Se calculeaz’ detormajia specific’ volumica ¢,(%) pentru fiecare strat elementar i: og of a 3 H (%) ect? (%) si €,,"(%) sunt valorile calculate conform pet.3.1.1 (@-c) pentru adancimea corespunzitoare limitei superioare respectiv inferioare a stratului i. = Tasarea s, se determina cu relatia: 5 Ded%) ¥ A, (om) 3.6) 7 3.1.2. Tasarile imediate s,, datorate modificérit modulului de deformatie liniard al pamantului pentru nisipuri nesaturate in cazul in care constructia are ca sistem de fundare - radier general, tasirile imediae datorate modificarii modulului de deformatie liniara a pamantului se pot determina aplicand una din metodele urmatoare: a) utilizind relajia de calcul a tasarii absolute probabile a fundatiilor directe modificatd astfel: 5, G.7) in care: # 5,, = este tasarea absolut’ probabila a fundatiei in regim static calculata cu relajia (4) sau (5) din STAS 3300/2-85 pet.3.7., pentru moduli de deformatie Liniard in regim static notati aici cu Fl. # sq > este tasarea absoluta probabil a fundatiei in regim seismic calculatd cu relajia (4) sau (5) din STAS 3300/2-85 pet.3.7 in care pentru modulul E, se iau valorile modulului dinamic de deformatie liniara a stratului "i" din timpul solicitarii seismice, E,, notat aici cu E. Sa Valoarea modulului dinamic de deformatie liniari E,, a terenului, pentru o anumita adancime z se determing’ astfel:- cu valoarea lunecarii specifice efective 7, pentru adancimea z calculaté conform metodei expuse la pet. 3.1.1.a- introducand in formula @.3) se poate afla valoarea modulului dinamic de deformajie transversali G,,, corespunzatoare adancimii z, - modulul dinamic de deformayie liniar’ E, in timpul migcarii seismice se objine aplicand formula: (3.8) Coeficientul Poisson ¥ poate fi luat cu valorile din tabelul 6 din STAS 3300/2-85. b) Utilizand relaia lui Steinorenner modificata: sepxBxta 6.9) in care: * p- presiune medie pe talpa fundatiei, in KN/m*; © B - Lajimea talpii fund: © I, - un coeficient de influenf& functie de dimensiunile fundatici, grosimea stratului de pimant si coeficientul Poisson, v- © E, si E; - modulul de deformajie liniara al terenului, in regim static si respectiv in timpul migcarii seismice, in KN/m?, conform pet.3.1.2.a. Coeficientul |, se calculeaza cu formula: [=(-v)F,(-y-2)F (3.10) in care - coeficientii adimensionali F, si F,, in funcyie de rapoartele D/B si L/B sunt dati in graticul din figura 3.4. = D - grosimea stratului de pAmant; = L si B - lungimea gi respectiv 13yimea fundasici. 16 Voroares bi fey F8. os 8 for te aye me Foe £9.34. Diegromele de veriafe a foctori for Fis F2 (dps Steinbrenner) 3.2. Evaluarea tasdrilor constr necoei lor fundate pe pamaaturi ¢ saturate, la actiuni seismice Tasarea unei constructii ayezata pe un deposit de nisip in care apar cresteri ale presiunii apei din pori in timpul: solicitarilor seismice. dar nu se ajunge lt lichefiere, poate fi estimata aplicand expresia din ecuatia (3.1.1. Cele dowd componente s, sis, se caleuleaza dupa metoda expusa in continuare. 173.2.1, Tasdrile datorate variatiei volumice, s,, pentru nisipuri saturate Metoda de evaluare a tasirilor s, datorate variajici volumice 1% ca pentru nisipuri saturate, propust de Tokimatsu si Seed /16/ parcurge etapele prezentate mai jos Defornots vatemied 8 (%) a) Se calculeaz’ valoarea efortului unitar tangenfial mediu > as | normalizat, 7,/0,, cu relagia: ‘ ne i { & : ' °, y i 65 x Kx Ex rx ty G.I) 3 he . 3 4 ie £ ii in care: a Jor © 0,,K,,g,t, au semnificagia de la pet.3.1.1.a. ’ ihe # 0°, este efortul vertical unitar efectiv corespunzitor adancimii z 3 og {/ pentru care se calculeazé 7, normalizat & # tq ~ factor de scar pentru un raport al eforturilor depinzind de a magnitudinea seismului si prezentat in tabelul 3.1. 8 ) Cu valoarea calculat’ 7,/0°, si gradul de indesare 1, al 3 a stratului se intr in diagrama din figura 3.5 si se determina o deformatia volumic& specifica «,(%) ce se va produce in teren ca urmare a socului seismic. Diagrama din figura 3.5 stabileste relatia dintre efortul unitar tangensial mediu normalizat 7,/0”,, cu deformatie volumica specific’, 6”, si gradul de indesare Ip. Gradul de indesare Ip se determina conform pet.3.1.1.b. _ | ¢) Tasarea s, pentru nisipuri saturate se calculeaz’ aplicand Co formula (3.6.) pe baza valorilor «,*?(%) si ¢,°" (%) objinute Good! oe intesort. ID conform pet.3.2.1.b. Fig.25. Diagrame de voriofte @ deforma ter volumice specyree ov oforki! vaitor ch forfecore sormaliza? si gradu/ oe tadesore 9 nisipulur. 18 193.2.2. Tastiri imediate, s,. datorate modifiedrii: modututii de deformatie lintard a pamannelul pentra nisipnri samrate Tasérile imediae 5, datorate moditicdrii moduiului de deformatie liniara a pamantului in timpul solicitarii seismice in cazul nisipurilor saturate se determing conform punetului 3.1.2. eu deosebirea ca pentru determinaea valorit Es trebuie luata in calcul modificarea valorii 6 produsa de existent presiunii apei din pori 3.3 Evaluarea tasarilor unui depozit de pamant (teren liber necoeviv saturat Evaluarea tusirilor unui depovit de pamint necoeziy sauurat Para suprasareina «teren liber) ca urmare a unei achuRi svismuice se poate face si dupa metoda propusi de Lee 9b Albaisa :7” si preventa in Anexa II] 20 ANLNAT INDEX AL SIMBOLURILOR UTILIZATE. laginnes tapi undated adincimes de tundare modulul de detormatie finiat’ al pamantalui it static modulu de deform seistnie modulul dinamie de deformatie trans. erst pentru 7. penta y= 1010 sadul de indesare coeticiemt de inte = coufivientual de impin repos = Junginwa tilpit tandatied = nunivir de ciclt - nunir de cicli echivalentt fumir de cleli pentru producerea Hehetiert = ayceleratia MmaNinnd a migcvit selsinive, La suprataya terenlai coeviunea pamanoalus = excentricitatea inearearilur pe dite longitudinal accelerafia gravitational cuclicient svismic cocligient al condititor de hier + presiunea pe talpa fundatiet + presiumea medic vertical presiunea critic’ a pankuntului in regi static presianea critic’ a eoeficient de reduc aidan itm factor de seasd pentew rapartul elorturitor atie intara al pangnnuli in vee pamndntulud in stare de 4 transects a sohieitirii seismive cu 2422 - factor de scar& pentru raportul deformatiilor volumice - factor de scar privitor Ja deformatia de lunecare specifica tasare total = tasare din variajia volumic& respectiv din variagia modulului de elasticitate = presiunea apei din pori + adancimea de ta cota terenului - eresterea presiunii apei din pori - eregterea presiunii apei din pori normalizata - efortul unitar lateral (orizontal) efectiv de consolidare - efortul unitar axial dinamic - efortul unitar de forfecare normalizat ~ efortul unitar vertical total in terenul liber - efortul unitar orizontal total in terenul fiber ~ efortul unitar principal efectiv mediu - efortul vertical unitar efectiv - efort unitar tangential mediu indus de seism in terenul liber = efortul unitar tangential maxim indus de seism in terenu! liber - unghiul de frecare intern’ a pamantului — tunecarea specifick sau deformarea unghiular’ specifica - deformatia de lunecare specific’ efectiva - factori de mobilizare a rezisten(ei la forfecare in stare de repaos, respectiv in momentul seismulut - coeficient de reducere a presiunii critice statice = deformatie volumic§ specific’ ~ deformatie axial’ ~ coeficient Poisson ~ lungimea redus& a tlpii fundatiei = Tigimea redusi a tilpii fundariei ANEXA II DETALI ASUPRA METODE! DE EVALUARE A CAPACITATIL PORTANTE A TERENULUI DE FUNDARE LA ACTTUNI SEISMICE T1.1. in metoda simplificatt de evaluare a capacitétii portante a terenului de fundare 1a solicitéri seismice, se fac urmatoarele ipoteze: ~ Parametrii rezistengei la forfecare, @ si c, nu se modifica in timpul solicitirii seismice. Acest lucru este valabil in general la solicitarile scurte si nedrenante. - Eforturile unitare tangentiale medii, 1,, induse in teren de actiunea seismic se calculeaza utilizdnd relagia propus’ de Seed si Idriss in 1971 /6/: 65x K, x0, x Fy (ay K, ~ coeficient de zonare seismic’, conform P 100-92; ©, ~ efortul unitar vertical total egal cu sarcina geologica corespunzitoare adancimiii z pentru care se calculeaza r, ty coeficient de reducere cu adancimea, r4~1-0,015z, in care z este adancimea exprimata in m. 11.2. Presiunea critica in regim static, P,, se determin’ conform STAS 3300/2-85, pet.4.2.2.: Posy xBixd x N xi, 6 gx N,xA,xt, + o yA eh a +eAN x Axi us m2) Acest P., staic s-a objinut pentru un anumit factor de mobilizare a rezistentei Ja forfecare, exprimabil prin urmatorul raport (fig.II.1): 23Rosin # ” 3s Rosine 1.3. in momentul seismmalui cdmpul de unde presupus untionn produce dezvoltares clorturilor tingeatiale 7, actionind pe sepralitele orisontale si verticale ale efemwentului de volum, fig IL. Daca se face roprezentaren gratiea, cu cereul hui Molt. ide ufornuri de Ja regimul static la cel seismic tig Wb ior are Se apropie astfil evultiv’ sta Se constiti o expanikue « vereului efert de dreupta intrinsecit Facworal de mobilizare a resistentel La tortecare int acest ea va wl KR sin a OR ne Id. Presiunes critic in regime seismie se powte evaluas eat relatiat Poser dbs) unde P.. - presiunea critica in regim static 1 20 alo» La, ales asttel inca P Si varieve Liniar spre P, and R-=R, saunci £=1 yi P © Cand RL=R. alivit atunel £=0, deci Po =H, deer serena a cvdat 115. Cochicigntul & apartine deci domeniului de valor (1) reaultind o capseitate portant fa actiunt seismige nai mica decat cea de La aetiuni stative mivmuluide 11.6, Pentru evemplifieare se propune urmarinea ale Gaerminare a capacitini portant i regi¢n seismile pentr un pamant 24 necoeziv caruia i se cunose caracteristicile geotehnice. Asupra terenului actioneazi o fundajie continua de latime B aflaté la adancimea D,. Metoda parcurge urmatoarele etape: a) Se evalueazA starea inigiala de eforturi in teren la o adancime egal cu B/4 de la talpa fundatiei cu relajiile: of x [D,-BiA x 19(45°+9/2)] (a7 0°,=0;,-Ky x 0"\-(1-sin 9}o", (IL.8) in cazul in care terenul este alcatuit din mai multe strate, avand greutiji volumice, diferite, sarcina geologica se calculeaz’ cu formula: unde y,, h, reprezinté greutatea volumici si respectiv grosimea fiecarui strat. b) Se determina eforturile unitare tangenjiale medi induse in teren de actiunea seismic3, folosindu-se relatia din Seed prezentatd la pet.I1.1: valoarea 7, este corectat cu un coeficient ¢, funofie de tipul fundatiei: 1,70,65. 160 KX 0X Fy (Ly) - pentru fundagiile izolate:e + pentru radiere: ¢=0,83 ©) Peste starea initial de eforturi do., dq s€ aplic& solicitarea seismic considerati prin sporul deviatoric conform figurii 11.3, se determina noile eforturi principale 0, si a, (Ul. 10) 25ani vay al.12) inturilor necoezive (tig. 11.3), mo. reprezintd, aga cum s-a aratat, factorul initial de mobilizare a rezistentei 1a forfecare. exprimat prin “sin ¥, oa, 11 x ty 4 ul.13) sine 0,-0, | sino Ik, sino nw 4, reprezinti noul factor de mobilizare a rezistentei la fortecare exprimat prin: Lid) ¢) Presiunea critica in regim seismic se caleuleazé cu relatia ILS. IL.7. in cazul pamanturitor coezive (fig. 1.4) datorita covziunii, expresiile factorilor de mobilizare a rezistentei la forfecare se modifica asttel: a) Expresia lui ¥, devine, pentru situatia inijiald (fra seism): °, 0, 26 b) Factorul de mobilitate np va avea expresia: Op, L eee ey ALIS) "0 Fg, Je cg 0” sing ants) Dupa aparitia seismului noul factor de mobilizare tinand cont side relapiile (11.10. 1.11, 11.12). va deveni Lo 2k, i -— x sing a(l-k)-2e veo” sino Sr (11.16) on x mode Ke O = meet a ok) 2c vere 9” sino ¢) Cocficientul & se caleulca7a utilizand relatia (11.6) 4) Presiunea critica in regim seismic se evalueaza cu ajutorul formulei (11.5). a7EXEMPLE DE CALCUL Exemplul nr.t Se considera o fundajie dreptunghiulara BxL ~2x3m amplasaté Ja 2m de fa suprafata terenului. Terenul de fundare este alcituit dintr-un pimant coeziv avand y= 1BKN/m ov =22° c= 30KNin incarc&rile de calcul provenite din gruparea special, la nivelul tilpii fundagiei sunt: N=2100KN M=700 Knm T=0,15-N=315KN Coeficientul de zonare seismica, conform P 100-92, K,=0,2 1. Conform STAS 3300/2-85 presiunea critic’ in regim static se caleuleaza cu formula: Pi=y BINA GN hi toN AA, yt aN het analy in care: Bi-B-26-B-2!4 -2-2 2 4,33 N 2100 pentru 0*=22° L'=L conform Tabel 11 Nj=2,9 _Nye8 N=I7 conform tabel 12 Bi 1 222 =1,0 40,3 ° L a,-1-04- 2-1-0423 rida, 3 Conform Anexa F punctul F.2 din graficele din fig.6 _ 1,=0,6 1,=0,78 i =0,75 inlocuind vatorile determinate in formula lui P,, rezulta: 18x1,33x2,5x0,82x0,6+ 18x2x1, 13x8x0,78-+ 30x17x1,33x. 717, 34KNim x0,7! 28 Il. Presiunea critica in regim seismic se calculeaza PLE Py in vederea determinarii lui € rebuie calculate valorile eforturilor unitare verticale si orizontale in terenul liber si efortul unitar tangential mediu indus in terenul liber de actiune seismica Cota “2” pentru care se calculeaz’ eforturile: = pitas Srg(ss 1°)=2.74m1 Eforturile unitare in aer liber: 29Deci P,, = &:P,,=0,940:717,34=674, 30KNin? Verificarea la starea limit& de capacitate portant, in regim seismic va fi: PlemP,, > vy _ 2100 fos? PeTp aiga SeO8KNlm 526,3KN/m 7<0,9-674,30-606,S7KN/1 Exemplu nr.2 © fundatie izolata, dreptunghiular’ BxL=2x3m, cu adancimea de fundare D,=2m, asezat& pe un teren de fundare alcatuit dintr-un pietris cu urmitoarele caracteristici: o*t=37° cr=0 Y inc’ exemplul 1 1. Se calculeazi P,, conform STAS 3300/2-85 8KNém* rile i caracteristicile seismului sunt aceleasi ca in BND i, taNDedg 33m (tab.1] - STAS 3300/2-85) Nq=43,3 (tab.12 - STAS 3300/2-85) (Anexa E - STAS 3300/2-85) intocuind valorile in formula lui P., se obtine: P,,=18-1,33-28,9.0.82-0,57-+ 18,2-43,3-1,133-0,72= 1594,98 IL. 1 =D, 18 19(45+2))-4 = ely BAS D5 22+5 +. .2,05=3,025m; $3,025=54.45KN/m* 4 54,45 =21,78KN/ 54,450,20,65 0,95: 15=1-0,015 3,05=0,955 wie We 16KNim* Coeficientul de reducere & va ti: Jon, 10,778 my 1 0.714 0,776 Ponsa EP P= 0,776:1594, 98= 1237, 70KNine P. arcig 85,55" oF e100 ae PyAVBIN AA GN GA gy M, 090 B'=B-2%2-19,80-2 105090 16,37 N 61100 M, ii -2+-20,0-2 18750 -16,54m N 61100 tabel 11 oN =41 it =25° pentru 9-25" “S735 3300/2-88 > N,n107 y=0,4; Ca 10KNim? H,,=611000,4+16,37 16,5410=27140KN 34 m=m, cos? O+m, sin? 6 ak 2,201 BL 198 pb 1,201 B 2B 2 L =1,48 472 10,05 1,78 tg O= =0,145 arcig 6-8,27° m=m, cos? 9+mysin® 6= =1,48 x cos? 8,27°+1,5 x sin? 8,27=1,48 35H 5940, soy LAS =e =(1- 25° =0,766 Uy @ oI sg Fe 25) S940 5 ag 25°)!4820,853 “27148 Hig gy inp 8 OY P,,=19, 15x16, 374, 1X0, 610, 766 + 19, 15x3,5x10, 21, 3x0, 853= = 1386KN/n 428 22) Le se Ey] x yo L27m 6,59 8 2219, 15x11,27=215,82KNirt (]-sin25°)x 215,82 124,61KN/m* , 3 1-0,015x11,27=0,831 (ex 0.x K,)x0,65x ry €=0,85 1, =0,85x215, 82x0,240, 65x0, 831 =19, S2KN/ne WER) t1-058 1 Mo ToK, © sin @ 140,58 sin 25° =0,629 _ 8 19,82215,8-0,58) 10,58 go 10.687 9 Ion, 1-0,629 Py=b XP, U,844 x 1386 =1170KN/m > v____ 61100 2 226KNim* 226KNim’ <0, 9x11 70% 1053KNim* m=0,9 Pigs xP, Exemplul_3.b. - praf nisipos N=61.100KN =108.750KNm Ty=4200KN M,°=105.090KNm T,*=4200KN H=5940KN tp 60,0972 ~ atete 5-5. 131654 “ smn o-19 =e fbel 1 penne @ STAS 3302-85 A=06 N==LS H,=Vx pt BLCa 4=0,30: Ca=10KNine H,,=61100x0,3 + 16,3716, 5410=21038KN m=1,48 in i wg oy" '=(1 2 tg 19°)!" -0,776 tae tg oy" 2 ig 19°) "8-0,860 lei, ate ah ae P,,=21, 78116, 371, 58x0, 6X0, 776+ 21, 78x3, 5x1, 3x0,860+ +22x14,04x 1, 3x0,831 = 1099KN/mv? 377358 0,=21,78 x 10,44=227,38KNim? L-sin 19°) x 227,38=153,35KN/m> was AZ) x $1044m 1-0,015x10,44=0,843 0 ,85x227,38x0,2x0,65x0,843=21,18KN/m* 0,9, 1 gta, ex cig 0 sino “Guo aie 19° * aa OMT v4 1 Ol +k) +20 x cig 9 sin @ fed 7 187 227,38°(1-0,67"_ -0521 “"227,38(1+0,67)+2 x 22 x ctg 19° sin 19° P,,,=0,8661099 -952KNim™ Pi go S1100__-op6KNim? = m=0.9 F 16,37x16,54 226KNim *<0,9 x, 952=857KNim* PL SMX Pag Fig. Ft. Cercurile lui Mohr pentru evokstte shir de eforturi de te regime! state fo cel seismic (cow gencro/) Fig. £.2. Storer de eforturi in teren in Himpul se/smu jue. 39Fig. 8.3. Ceccurife lui Mohe pentra porintun necoezive & Cercurile lui Mohr pen tra pémin dor’ coczive 40 ANEXA IIL EVALUAREA TASARILOR PAMANTURILOR NECOEZIVE SATURATE LA ACTIUNI SEISMICE. Deformatile ce apar in masivul de pamant in timpul acfiunilor seismice se datorese propagirii verticate de 1a roca de baz pani la suprafata terenului a undelor seismice transversale. ‘Acest mod de actiune poate fi studiat in laborator cu ajutorul incercarii in triaxialul ciclic. Problema tasirii nisipurilor saturate este legata de producerea lichefierii, aceste dou’ fenomene find studiate impreuna. Lee si Albaise /7/, folosind testete triaxialului ciclic au pus la punct 0 metodologie de evaluare a tasirilor probabile, ce pot fi inregistrate la suprafata unui teren nisipos saturat, far’ suprasarcina (Geren liber), metodologie ce este prezentati in continuare. Efectuarea incercarilor de laborator gi prelucrarea rezultatclor TILL. Tasarea nisipurilor saturate datorate solicitirilor seismice se evalueazi folosind rezultatele incerc3tilor de laborator prin probe prelevate din depozitul natural, in triaxialul ciclic.. IT1.2. Metoda triaxialului ciclic, principiu, aparatur’, pregatirea probelor, efectuarea incercarilor ciclice sunt expuse la pet.2.4 din “Metodologia de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la soticitiriseismice” /4/ elaboratii de INCERC, in curs de aparifie si in anexa B a “indrumatorului tehnic pentru studiul proprietajilor pamanturilor necoezive lichefiabile” indicativ P.125-84 /5/. I11.3. Probele de nisip consolidate la starea de eforturi din teren sunt supuse la un efort unitar axial dinamic, gy. In timpul ciclarii se amisoari cresterea presiunii apei in pori, A, si deformatiile axiale, Ay, pentru fiecare ciclu, Sunt incercate ciclic cite 3 probe cu acelasi grad de indesare, fiecare pentru alta valoare g, ciclarea continuand pind la lichefiere. Pe baza rezultatelor din aceste serii de incerciri se traseazi urmitoarele curbe in functie de qumirul de cicluri, N, exemplu curbele din fig. 1IL.1. * variajia efortului unitar de forfecare normalizat, 0,/20,,; ‘* variajia presiunii apei din pori normalizati A,/0,.; * cresterea deformatiei axiale A, De asemenea se traseazi curbe de variatie ale presiunii apei din pori normalizati, A,/6,, in functie de raportul N/N1, N - numiirul de ccicluri pentru care se calculeazi; NI - numarul de cicluri la care s-a produs lichefierea (exemplu din fig. 111.3). TILA, Pentru a studiafenomenul producerii tasarilor in nisipul saturat, se face o noua serie de incercari in triaxialul ciclie (probe consolidate si incercate cu a, similar cu cele prezentate la pct.IIL.3, la care ciclarea se intrerupe inainte de atingerea lichefierii, pentru 0 valoare a cresterii presiunii apei in pori egala cu 60% din valoarea maxima. 4,=0;, atinsi in momentul lichefierii Imediat se deschide drenajul si se misoara variayia volumict produsa de excesul presiunii apei din pori. in teren aceasta coincide cu fenomenul de tasare produs datorita disiparii presiunii apei din pori prin migrarea apei la suprafaya. Rezultatele incercarilor sunt prezentate in dowd grafice (esemantoare celor din fig. 111.2) si anume: * variatia presiunii apei din pori normalizata A/a’, in functie de numarul de ciclis © variatia deformajiei volumice ¢,(%) in funeyie de varful presiunii apei din pori A/0’,.. 42 Evaluarea tasdrilor IIL.5. Procedeul simplificat pentru estimarea tasirilor unui p&imant nisipos datorate fenomenului de migrare a apei din pori dup’ un evenimet seismic, parcurge urmitoarele etape: a) Se fac cele doud serii de incercari in triaxialul ciclic si regultatele obinute se prezinta in diagrame, conform prevederilor de Ja pet. 111.3 si I11.4. b) Aplicand procedeul simplificat al lui Seed si Idriss se determin numirul de cicli echivalengi, N,, corespunzitori zonei seismice de calcul. Procedeul simpliticat Seed si Idriss /8/ propune ca fiecare magnitudine seismic’ si fie caracterizatl de un numar de cicli, numit numar de cicli echivalenji, N,, cu acelasi efect asupra terenului ca si migcarea seismic neregulati, valori preluate si prezentate tabelul 1.1. in normativul P 100-92, in tabelul 1.2 din Anexa A, este data echivalenja intre intensitatea seismici si zonarea seismici a teritoriului Romaniei, caracterizatd de doi coeficienfi: coeficientul seismic K, gi perioada de colt T.. ©) Se intra in diagrama de variajie a efortului de forfecare normalizat 04/20", (diagrama de tip ¢ din figura IIl.1) cu num&rul de cicli, N, si se determin3 valoarea efortului de forfecare normalizatd corespunzitoare 4) Corectind valoarea efortului de forfecare normalizat cu factorul de siguranf F= 1,5 se va objine 0 noua valoare a raportului 0y/20s,, valoare ce reprezintt rezistenja la lichefiere, pentru care din aceeasi diagrams (tip ¢ fig.III.1) se afl numarul de cicli pentru care se produce lichefierea, NI. ¢) Cu raportul N./NI se intr in diagrama de variatie a presiunii apei din pori normalizata (tip fig.III.3) si se determin’ domeniul valorilor A /o’, corespunzitoare. f) Din diagrama de variatie a deformatici volumetrice (tip b fig.II1.2) se objin valorile deformatiilor volumetrice, «(%), corespunzatoare domeniului de variatie a presiunii apei din pori, AJo'x. 43g) in conditiile incercarii probei cu deformatia lateral impiedicatg (existent& si in teren), deformatia de volum inregistratt prin migrarea apei, ¢(%) este egal’ cu deformatia specific’ pe directia vertical. hh) Cunoscind grosimea D a stratului pentru care se calculeazi tasarea probabila S, se aplica formula: =Dee,(%) (LA) Exemplu de calcul 1. in acest exemplu sunt redate rezultatele incercarilor de laborator si efectuarea calculului tasirilor probabile ce se vor inregistra intr-un depozit de nisip de 10 m grosime, in urma unui eveniment seismic, prezentat de Lee si Albaisa /7/ Caracteristicile fizice ale nisipului sunt: 1], Rezultatele primei serii de incercati in triaxialul ciclic pan’ la atingerea lichefierii, sunt prezentate in diagramele (a,b,c) din fig.1UL.1 si anume: a) variajia deformayiei axiale, ¢,, cu numirul de cicli N: b) variatia presiunii apei din pori normalizata, A,/o",. cu Ni ) variajia cforturilor unitare de forfecare normalizat, o4/20° uN. in diagrama din fig.(11.3 este prezentat domeniul de variatie al presiunii apei din pori normalizat. IIL, Pentru seria de incercari ciclice oprite inainte de lichefiere urmati de drenare sunt prezentate rezultatele in diagramele din fig 10.2. a) creasterea presiunii apei din pori normalizata A,/o", cu numarul de cicli N; b) deformatie volumica ¢,, in functie de varfurile presiunii apei din pori normalizate, 4,/o",. IV. Evatuarea tasarilor probabile s-a facut in etapele urmatoare: a) din tabelul IH. rezult& c& pentru cutremurul de proiectare corespunde un numir de cicli echivalenti, N.=4 cielis b) Pentru N.=4 corespunde un raport ¢,/20',=0,35 pe diagrama din fig. INL-1.c; ©) Tinard seama de factorul de siguranti F=1,5, efortul maxi de forfecare normalizat care poate fi suportat de teren produs de cutremurul de proiectare, este numai de 0,35:1,5=0,25; caruia ii corespunde un numir de cicli de lichefiere de N,=38 4) Diagrama din fig.11.3 —arati ch pentru raportul N,N, =4/38=0,105 corespunde o variajie a presiunii apei din pori Au/a"3e cuprinsa in domeniul 0,1-0,3; ¢) Se intra in diagrama din fig.1II.2b cu valorile A,/o’,.=0,1 gi 0,3 si rezulta ci deformatiile volumice = 0,02% +0,1%: 1) Tasarea $ calculata cu formula S=A ¢(%) pentru stratul cu D=10m, va fio tasare S=2-10mm. 45© Defaomerhe anlaks ORR’ 5 a Seal PL freee da a He oF bog Pagemewen ary ite 5 LoS Au pee i g [| A as ete SA er Blue Pepor! cri MIN ae 6 bithedrere & is hs fig. 7.3. Variatig prestunit opel din port BY le norma lizarti fn funciie ok raporks! M/Ny a : ae Fig. 1 Incersaree wialies piri le lichefiere © Cresteree eer win pore Tobelel nr. BI ¥ x ‘Meg niPa dines |Numoins | achive ron) Pep heeee sewrmutir ae chil me 2s 2 2 a, p.m of as | B fecensoh bree dlarmafer miomice L. s a ena a 7% ° 5 pe 1 oH - Sar Oe ee Tae a & Virb pretense oe pl The ig. hed omy’ Voriota aumérutss de eel! echiveleatt Fig. 2. Lreercoree sited apridd ifudined seismicd (dops Seed ¥ Lat Inainte de lishefiere urmats de drenore ee mag TIO eds mice (ups Seed ¥ darter) 47