MONITORUL OFICIAL ROMANIEI foul 181 XV) —Ne5820 Lei, pEcRETE NETACAR gi ALTE ACTE Viner 13 seplembrie 2013 Pagina ‘Anexa la Ordinul vicoprim-ministrulul, ministul dezvottarit regionale si administrate publice, rr. 2464/2013 pentru aprobarea reglementaniltehrice .God de proiectare pentru structuri din ddr’, indicaliv CR 6- 2013... 3-2852 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 582 bis/13.IX.2013 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE $I ADMINISTRATIEI PUBLICE ORDIN pentru aprobarea reglementa tehnice ,,Cod de proiectare pentru structuri din zidan indicativ CR 6 - 2013*) Ih conformitate cu prevederle art. 10 gi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi, cu modificarile Ulterioare, ale art. 2 alin. (3) si alin, (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementari tehnice si de cheltuieli aferente activtati de reglementare in constructi, urbanism, amenajarea teritoriului $i habitat, aprobat prin Hotardrea Guvernului nr. 203/203, cu modificatile gi completarileulterioare, avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr, 2/2013 al Comitetului tehnic de specialtate nr. 4 ,Actiuni asupra constructilor’, Procesul-verbal de avizare nr. 3/2013 al Comitetului tehnic de specialtate nr. 5 ,Structuri pentru constructi si Procesu-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare generala, 1m temelul art. 4 pet. I lite) si al art. 12 alin. (7) din Hotararea Guvernulul nr. 1/2013 privind organizarea gi functionarea Ministerului Dezvoltari Regionale si Administrafiei Publice, cu modifcarileulterioare, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltaril regionale $i administratiei publice, emi Art, 1. — Se aproba reglementarea tehnicd .Cod de proiectare pentru structuri din zidarie", indicativ CR 6 - 2013, denumita tn continuare Cod CR 6 - 2013, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti si prevazut anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2, — Codul CR 6 - 2013 se aplicd la proiectarea ‘constructor noi cu structura din zidarie, care se efectueaza in cazul servicilor de prolectare Inchelate dupa data intraril in vigoare a prezentului ordin. Art. 3. Reglementarea tehnica .Cod de proiectare pentru structuri din zidéire’,indicativ CR 6 - 2006, aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructor gi turismului nr. 1.712/2006%), publicat in Monitorul Oficial al. Romaniei, Prezentul ordin, Partea |, nr. 807 bis din 26 septembrie 2006, cu completarile Ulterioare, se aplica in continuare, astfl: a) capitolele 8 gi 9 — pentru executarea constructilor din zidarie noi, precum si pentru controlul executiei acestora;, b) integral — pentru evaluarea seismic a claditlor din zidarie existente. ‘Art. 4. —Contractele pentru servicile de proiectare incheiate pana la data intrari in vigoare a prezentului ordin se finalizeaz cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare ta data semnairii acestora, ‘Art. 5, — Prezentul ordin se publica tn Monitorul Oficial al Roméniel, Partea I, si intra fn vigoare la 1 januarie 2014. p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionale i administrate publice, lulian Matache, secretar de stat Bucuresti, 8 august 2013. Nr 2.464, J Ordinulvicoprim-minsirli, nist! dezvoter regonsle $l administrate publics, nv. 2.464/2013 a fost publeat in Montorul Ofial al Romie Paria | nr. 582 in 12 septembria 2013 5 ste reprods In acest nurse is. » Oral mine rangportunir constuction 1.77212008 @ anaxa la ern au fost publeate gl in Buotnl constuctitrn. 11 dn 2006, ‘ditt de Insitutu National de Cercetae-Dezvotae in Construct i Economia Consitutilor — INCERG,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 Anexét COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDARIE, Indicativ CR 6 - 2013MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 CUPRINS CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Obiect si domeniu de aplicare 1.2. Relajia cu alte reglementiri tehnice 1.3, Definitii principale 1.4, Notafii, unititi de misuri, liste de tabele gi figuri 1.5. Documente de refering CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTARIL 2.1, Ceringe generale de proiectare 2.2. Conditii tehnice privind rezistenta gi stabilitatea structurilor / elementelor de ida 2.3. Principiile proi 2.4. Variabile de baz iri limita ultime pentru clidirile din zidarie CAPITOLUL 3. MATERIALE 3.1. Elemente pentru zidarie 3.2. Mortare 3.3. Beton 3.4. Oteluri pentru armaturi 3.5. Alte materiale pentru armarea zidariei CAPITOLUL 4, ZIDARIE 4.1. Proprietijile mecanice ale zidariei 4.2. Proprietitile fizice ale zidariei 4.3. Durabilitatea zidariei CAPITOLUL 5. PROIECTAREA PRELIMINARA A CLADIRILOR CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE 5.1, Proiectarea preliminara arhitectural-structurala a clidirilot etajate curente 5.2. Proiectarea preliminara a peretilor structurali pentru cladirile etajate curente 5.3. Proiectarea preliminaraa subansamblurilor structurale orizontale 5.4. Proiectarea preliminara a infrastructuriiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 CAPITOLUL 6. CALCULUL CLADIRILOR CU PERETI DIN ZIDARIE, 6.1. Principii generale de calcul 6. 2. Caloulul structurilor la inearcari verticale 6.3. Calculul structurilor cu pereti din zidare la forte orizontale 6.4, Calculul peretilor din zidarie la incdrcdri perpendiculare pe plan 6.5. Calculul plangeelor 6.6. Calculul rezistenfei de proiectare a peretilor din zidarie 6.7. Calculul rezistenfei de proiectare a planseelor 6.8. Verificarea sigurantei claditilor cu pereti structurali din zidarie CAPITOLUL 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLADIRILE DIN ZIDARIE 7.1, Prevederi constructive privind suprastructura 7.2, Prevederi constructive privind infrastructura 7.3. Prevederi referitoare la pere{ii nestructurali din zidarie ANEXA I (normativa) Specificatii tehnice privind materialele pentru lucrari de zidarie ANEXA II (informativi) Comentarii ANEXA III (informativa) Exemple de calculMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 1.1. Obieet si domeniu de aplicare (1) Codul de proiectare pentru structuri din zidérie, indicativ CR 6-2013, se aplic’ la proiectarea clidirilor cu perefi structurali din zidarie, precum si la proiectarea tuturor celorlalte parti / elemente de constructie din zidarie indiferent de tipul structurii Codul are ca obiect enunfarea cerinjelor generale de conformare arhitectural-structurald si de calcul si a conditilor constructive de ansamblu si de detaliu pentru acestea (2) Prevederile Codului se refera, in principala situafia de proiectare persistenta si la situatia de proiectare tranzitorie, definite conform Codului CR 0 - 2012. Pentru situafia de proiectare seismicd, definits conform CR 0, prevederile Codului vor fi aplicate numai impreund cu prevederile de calcul si de detaliere constructiva specifice date in Codul P 100-1/2013, cap.8 pentru structuri si pereti structurali si in cap.10 pentru pereti nestructurali, panouri de zidarie inrmate in cadre gi alte elemente nestructurale (cosuri de fam si de ventilatie, de exemplu), (3) Prevederile Codului vor fi utilizate pentru proiectarea clidirilor civile, industriale si agrozootehnice si/sau ale partilor acestora, realizate cu. urmétoarele tipuri de alcatuire (definite la 1.3.1), astfel: a, zidarie simpla / nearmata (ZNA); b. zidarie confinata (ZC); ¢. zidarie confinata si armata in rosturile orizontale (ZC+AR); Se zidarie cu inima armata (ZIA). =n “egies Pe SSUES TOPE came tas) Figura 1.1. Tipuri de aledtuire pentru pereti din zidavie armats (a) Zidarie confinata. (b) Zidarie cu inima armata Zidtitia armata vertical si orizontal, executatd cu elemente pentru zidarie cu forme speciale gi zidaria precomprimata nu fac obiectul prezentului Cod. De asemenea, nu face obiectul Codului zidiria executati cu elemente pentru zidarie recuperate din demolaiiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (4) Codul confine cerinfe de proiectare referitoare 1a rezistena, stabilitatea, rigiditatea si ductilitatea tuturor parjilor / elementelor de constructie din zidarie, precum gi la durabilitatea acestora, Alte cerinje, de exemplu, cele privind izolarea higro-termicd sau fonicd nu fac obiectul Codului (5) Prezentul Cod mu contine prevederi referitoare la situafia de proiectare accidentala (definita conform CR 0), de exemplu pentru rezistenta la foc a pirtilor / elementelor de constructie din zidarie. (© Nivelurile de siguranti rezultate din calculul si prevederile constructive din acest Cod constituie niveluri minime obligatorii de calitate. La solicitarea investitorului, prin tema de proiectare, pot fi adoptate masuri suplimentare pentru obfinerea unor niveluri de asigurare superioare (7) Prevederile Codului referitoare la proiectarea cladirilor cu structuri din zidarie si a tuturor partilor / elementelor de constructie din zidarie se vor aplica numai tipurilor de clidiri civile, industriale si agrozootehnice enumerate la (8). in cazul constructiilor cu alte alcéituiri sau care sunt destinate unor funcjiuni speciale (arce, cosuri de fum independente, ziduri de sprijin, rezervoare, etc., precum si plangee mixte cu corpuri de umpluturd ceramice sau din beton) prevederile Codului au caracter orientativ (8) Structurile cu pereti structurali din zidarie sunt folosite in mod curent pentru urmatoarele tipuri de cladiri (denumite in continuare clddiri curente): a, clidiri etajate cu indltime pani la P-+4E inclusiv: locuinge, alte clidiri cu functiuni similare (hoteluri, moteluri, cdmine, internate, crese, etc.), cladiri pentru invafamént si octotirea sanatatii, alte tipuri de cladiri social-culturale care nu necesit& spatii libere mari si care au functiuni in general fixe (nu sunt susceptibile de a suferi transformari majore in timpul exploatarii); b. clidiri tip "hala / sala" cu deschideri si indltimi moderate (de regula, cu deschideri maxime de 9.00 +15.00 m si indltimi de 6.00 + 8,00 m) pentru sili de sport, ateliere, depozite, cladiri agrozootehnice, ete. (9) Prevederile privind situaia de proiectare tranzitorie (situatie de proiectare in timpul executiei, definita conform CR 0 si $R EN 1991-1-6) gi cele privind executia lucratilor sunt tratate fn masura in eare este necesar si se indice calitatea materialelor si a produselor pentru constructii $i nivelul calitatii executici pe santier, cerute pentru respectarea ipotezelor avute in vedere la proiectare. (10) Condifiile speciale pentru executia luerarilor in situajii particulare (conditii de temperaturi extreme, zidirit care se ineareX prematur, etc.) vor fi mentionate obligatoriut in documentatie (planuti, caiete de sareini, speciticayi). (11) Prevederile Codului se aplic numai structurilor si partilor / elementelor de constructie din zidirie realizate cu elemente pentru zidirie si/sau cu mortare, care indeplinese urmatoarele dou conditii 4, sunt conforme cu specificatiile tehnice de produs aplicabile (standarde armonizate, standarde europene / nationale altele decat cele armonizate, evaluari tehnice europene, agremente tehnice nationale in constructii) -conformitatea cu specificatiile tehnice armonizate este recunoscuta prin existenta marcajului CEs b. satisfac cerinfele specifice pentru zidrii in zone seismice date in P 100-1, cap.8 si 10.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 NOTA, Pentru conformitatea privitoare la conditile de calitate silsau In careceristicile mecenice (inclusiv cerinjele de durabiltate) se vor avea in vedere si reglementarle tehnice aplicabile, in vigoare referitoare la clemente pentru zidire sau mortare considerate individusl, precum si la zdirile executate cu acesten, (12) in cazul structurilor si partilor / elementelor de constructie executate cu elemente pentru zidivie si/sau cu mortare, care nu satisfac una dintre cerinfele de la (11), zidariile cu astfel de clemente si/sau mortare vor fi utilizate numai pe baza specificatiilor tehnice de produs intocmite conform legislatiei in vigoare, prin care vor fi stabilite domeniile si conditiile tehnice de folosire, precum si performanjele acestora. (13) Pentru stabilirea valorilor caracteristicilor mecanice de rezistenta si deformabilitate ale materialelor componente si ale zidariilor realizate cu acestea se vor folosi date rezultate din incerciri efectuate si declarate de citre fabricant, cu respectarea prevederilor specificatiilor tehnice de produs i ale legislatiei aplicabile in vigoare. (14) Cerinjele si conditiile tehnice stabilite prin proiect, pentru toate categoriile de lucrari de zidavie, vor fi precizate in figa sintetica alcatuita conform Anexei I (normativa) la acest Cod. Fisa va face parte integranta din documentajia de contractare si de executie si va servi executantului pentru aprovizionarea materialelor corespunzatoare iar organismelor de control pentru verificarea conformitatii cu prevederile proiectului, (15) Prevederile Codului se adreseaza investitorilor, proiectantilor, executantilor de lucrari, specialistilor cu activitate in domeniul constructiilor atestati / autorizati in condifiile legii, precum si organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul si/sau expertizarea lucritilor). (16) Fabricantii, reprezentantii autorizati ai acestora, importatorii si distribuitorii de produse pentru constructii (elemente pentru zidirie, mortare, betoane, ofeluri pentru armituri, etc.) destinate utilizirii in vederea realizirii de pereti structurali si componente nestructurale din idarie, trebuie si ia in considerare prevederile prezentului Cod pentru ca activitatea de comercializare a acestor produse si igi atinga scopul. 1.2, Relafia cu alte reglementiri tehnice (1) Situatiile de proiectare la care se face referire in acest Cod sunt definite, conform CR 0, dupa cum urmeaza: © Situayie de proiectare persistentd: situatie de proiectare care este relevant pe un interval de timp de acclasi ordin cu durata viefii structurii. ©) Simatic de proiectare trancitorie: situatie de proiectare care este relevant pe o duratd de timp mai scurti decdt durata proiectati a vietii structurii si care are o probabilitate mare de a se produce. © Situatie de proiectare seismica: situatie de proiectare exceptionald cand structura este expusi unui eveniment seismic (2) Grupirile de incarcari la care se face referire in acest Cod sunt definite, conform CR 0, dup cum urmeaza: © Gruparea fundamentalét, Combinarea_(efectelor) actiunilor pentru situatiile de proiectare persistent gi tranzitorie, © Gruparea seismicd: Combinarea (efectelor) actiunilor pentru situatia de proiectare seismica,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (3) Pentru proiectarea partilor de constructie din alte materiale (beton, ofel, lemn, ete.), se vor folosi reglementirile tehnice specifice, aplicabile, in vigoare, (4) in cazul cladirilor situate pe terenuri de fundare dificile, prevederile Codului vor fi completate cu cele ale reglementirilor tehnice specifice, in vigoare, pentru astfel de terenuri, in ceea ce priveste alcdtuirea de ansamblu, dimensionarea si detalierea constructiva a cladirilor din zidarie si a elementelor acestora. 1.3. Definifii principale Valoare declarati: valoarea unci caracteristici a materialelor componente sau a zidarici (de exemplu, rezistenfa medie la compresiune) declarati de fabricant in declarajia de conformitate / performana a produsului sau in alte documente emise de catre acesta, care se pun la dispozitie odata cu furnizarea produsului 1.3.1. Tipuri de zidarii a, Zidirie simpli / nearmata (ZNA): zidarie care nu conjine suficient& armaturd pentru a putea fi considerata zidarie armata, precum: zidaria confinaté, zidaria confinata si armata in rosturile orizontale, zidaria cu inima armata. Rezistenfa si rigiditatea elementelor de confinare si ale armiturilor prevazute constructiv in structurile din zidirie nearmata, conform prezentului Cod si P 100-1, nu vor fi luate in calcul pentru verificarea sigurantei la efectele incarcatilor din gruparea fundamentala si din gruparea seismica, b. Zidirie confinata (ZC): zidarie prevazuta cu elemente pentru confinare din beton armat dispuse vertical (stalpigori) si orizontal (centuri), pe toate cele patru laturi ale panoului, turnate dupa executarea zidariei ‘idrie confinati si armati in rosturile orizontale (ZC+AR): zidarie confinata (ZC) la care, in rosturile orizontale, sunt previzute armaturi in cantitati suficiente, din ofel sau din alte materiale cu rezistentA semnificativa la intindere, in scopul cresterii rezistentei la fortd tdietoare si a ductilitagit peretelui. 4. Zidarie cu inima armata (ZIA): zidarie alcatuita din doua straturi de zidarie paralele avand spatiul dintre ele umplut cu beton atmat sau cu mortar-beton (grow) armat, eu sau far legdturi mecanice intre straturi gi la care cele trei componente conlucreazi pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitar. e. Zidarie inrimata in cadre (ZIC); zidrie alcdtuita din unul sau mai multe straturi de idarie, cu legituri mecanice intre straturi, inrimat intr-un cadru de beton armat / ofel, executata dupa turnarea betonului / montarea.eadrului metalic. 1.3.2. Mortare (1) Mortarele pentru zidarie, aleatuite din liant, nisip gi apa sunt definite prin: a. Conceptie mortar performant pentru zidiirie: mortar a earui compozitie si metoda de obtinere este aleasi de fabricant in vederea obtinerii caracteristicilor specificate (concept de performantiy, ii, mortar de refet pentru zidiirie: mortar produs conform proportiilor predeterminate, ale c&rui caractetistici rezultate sunt in functie de proportiile stabilite ale constituentilor (concept de rererd).10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 b. Caracteristici si utilizare: mortar pentru zidirie pentru utilizare generala (G): mortar pentru zidavie fara caracteristici speciale; ii, mortar pentru zidarie pentru straturi subiri (I): mortar performant pentru ziditie cu dimensiunea maxima a agregatelor mai mic& sau egala cu o valoare indicata. Mortarele (T) se utilizeaza, in conformitate cu acest Cod, pentru rosturi de agezare cu grosimi de 0.5 + 3.0 mm. (2) Mortar-betonul (growf) este un mortar pentru zidarie pentru utilizare generati (G) obtinut din amestec de ciment, nisip, pietrig monogranular - de dimensiunea agregatelor <3.0 mm - si ap’, Amestecul se realizeaz3 cu 0 consistent redusd - tasare de cirea 20 + 25 em pe conul etalon de 30 em indltime, Mortar-betonul poate fi de refetd sau performant. (3) Mortarul adeziv (glue) este un mortar performant pe bazi de ciment, nisip foarte fin si adezivi (polimeri). Mortarul adeziv se foloseste pentru straturi subtiri, conform specificatiilor tehnice si tehnologice ale fabricantului si numai in asociere cu elementele pentru zidarie indicate de aceste specificatii 1.3.3. Elemente pentru zidirie a, Rezistenta medic la compresiune a clementului: media aritmeticd a rezistentelor la compresitine ale elementelor b. Rezistenta caracteristic’ la compresiune a clementului: rezistenja la compresiune wunzStoare fractilului de 5% al distributiei statistice a rezistentei la compresiune. Reristenta standardizati la compresiune a elementului: rezisten{a la compresiune a clementelor pentru zidarie transformati in rezistenta echivalentd a unui element "useat in aer" cu k indltimea de 100 mm. ._ Element pentru zidarie categoria I: clement pentru zidarie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistenta medie / caracteristica la compresiune declaratd este < 5%. Element pentru zidarie categoria I: element pentru zidarie care nu indeplineste nivelul de ineredere al elementelor pentru zidarie categoria I. 1.3.4. Perefi din zidarie a, Perete structural: perete destinat si reziste fortelor verticale si orizontale care actioneaza, in principal, in planul su. b. Perete structural de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un perete structural, cu care conlucreaz& la preltrarea fortelor verticale si orizontale si contribuie la asigurarea stabilitatii acestuia in eazul cliirilor eu plansee care deseared pe 0 singura decile, peretiiparaleli ew direetia elementelor principale ale plangcului care nu sunt inedrcati direct cu forte verticale, dar care preiau fortele orizontale care actioneaza in planul lor, sunt denumifi si peref! de contravdntuire, c. Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principal a constructiei; acest tip de perete poate fi suprimat find sa prejudicieze integritatea restului structurii, 4d. Perete inriimat: perete inglobat fntr-un cadru de beton armat / ofel, eare nu face parte din structura principald, dar care, in anumite condifii, contribuie la rigiditatea Iaterala a cladirii si la disiparea energiei seismice; suprimarea in timpul exploatarii cladirit sauMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 7 crearea de goluri de usi / ferestre intr-un perete inrimat se va face numai pe baza unei justificdri prin calcul (expertiza tebmicd) si, dupa caz, cu adoptarea unor masuri constructive adeevate. 1.4. Notafii, unititi de masurd, liste de tabele si figuri 1.4.1. Notafii Simbolurile specifice, dependente de material, utilizate in acest Cod pentru structuri din zidarie sunt: a, distanta de la capatul peretelui pani la cea mai apropiatd extremitate a reazemului care transmite forta vertical dg valoarea de proiectare a acceleratiei seismice a teremului 4a, aria armaturii/ unitatea de lungime din stratul median al ZLA A aria sectiunii transversale a unui element Aagc tia armaturii din stalpigorul comprimat Abgcatia betonului din stalpigorul comprimat Ap, aria pe care se aplicd forta concentrati Ab aria betonului din stalpigoral comprimat la zidaria confinata Acy aria peretelui efectiv incdrcat cu forta concentratt pay aia seciunii orizontale a panoului de zidarie inramata in cadre 4yy aia planseului unui etaj Ay aria de armaturd intinsd din stalpigori gy aria armétutilor din rosturile orizontale pentru preluarea forfei thietoare Aw aria sectiunii orizontale a peretelui Ace aria Zonei comprimate la compresiune ex¢entricd pentru un perete de ZNA Azyo: atid net total @ peretilor pe una din direetiile principale ale el&dirii acy Wgimea activa a tilpii unui element compus (1, T, L) uses Tatura stalpului cadrului echivalent (pentru panourile de zidrie inrmata) CC. clasa de rezistengi la compresiune a betonuluii d(i=1,2) excentticitatea de aplicate a incaredrilor din plangee pe un perete 4d, deplasarea relativa de nivel a cladirii dg distanja intre centrul de greutate al plangeului (G) i centrul de rigiditate (R) e, excentricitatea accidentald a forjelor verticale ex; excentricitatea la partea superioara / inferioara a peretelui, data d perpendicular pe perete e excentricitatea de ealcul in raport cu planul peretelui en excentticitatea datorata inearcarilor verticale aplicate peste nivelul de calcul al unui perete12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 nx excentricitatea finala la 1/2 din inaltimea peretelui im excentricitatea la 1/2 din indlfimea peretelui, data de incdrcarile perpendiculare pe perete e excentricitatea datorata curgerii lente Ey modul de elasticitate longitudinal al betonului E, modul de elasticitate longitudinal secant de scurt durata al zidariei simple Ezcaw modul de elasticitate longitudinal al zidatiei confinate / ziddriei cu inima armata E,,4 modul de elasticitate longitudinal de lungé durata al zidariei simple fo rezistenta unitara 1a compresiune standardizat’ a clementelor pentru zidarie normal pe fata rostului orizontal fin Tezistenta unitara la compresiune standardizata a elementelor pentru zidarie paralel cu fata rostului orizontal, in planul peretelui fio rezistenta unitard de aderen{& a armaturi fiox tezistenta unitar’ caracteristica de aderenta a armaturii fea rezistena unitard de proiectare la compresiune a betonului fx rezistenta unitar’ caracteristica la compresiune a betonului fou tezistenta unitard de proiectare la forfecare a betonului feos Tezistenfa unitard caracteristic’ la forfecare a betonului fa rezistenja unitara de proiectare la compresiune a zidariei for Tezistenta uniter’ de proiectare la compresiune a zidariei paralel cu fafa rostulwi orizontal, in planul peretelui Ji. tezistena unitara caracteristica la compresiune a 7idariei fix rezistenta unitard caracteristic’ la compresiune a zidariei paralel cu fata rostului orizontal,, in planul peretelui Joe vezistenta unitard medie la compresiune a tortarulu Joa rezistenta unitard caracteristied la compresiune a mortar-betonului (groutului) din stratul median al peretilor din zidarie cu inima armata Joes Feaistenta. unitard: medie 1a compres rostului orizontal ne a elementelor pentru zidarie, normal pe fata fa rezistenfa unitara de proiectare la forfecare a zidariei fu tezistenga unitara de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidariei fa, tezistenja unitara de proiectare de cedare pe sectiune inclinata fas tezistenta unitara de proiectare la cedare prin lunecare in rast orizontal ‘fa: rezistenta unitara caracteristic’ la forfecare a zidariei fu rezistenta tnitari caracteristic’ la forfecare sub efort de compresiune nul a zicriei fuss tezistenta unitard earacteristica de cedare pe sectiune incfinat intindere in lungul diagonalei comprimate \i din eforturi principale de fusrezistenta unitard caracteristica de cedare prin lunecare in rost orizontalMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 13 fa rezistenja unitara la incovoiere a zidariei dupa un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale fa rezistenfa unitari la incovoiere a zidiriei dup un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale fea rezistenta unitard de proiectare a zidariei la incovoiere paralel cu rosturile orizontale fa Tezistenja unitar’ de proiectare a zidariei la incovoiere perpendicular pe rosturile orizontale faa rezistenja unitara caracteristicd a zidarici la incovoiere paralel cu rosturile orizontale fu2 rezistenja unitara caracteristic’ a zidariei la incovoiere perpendicular pe rosturile orizontale J, valoarea caracteristica a limitei de elasticitate a ofelului Soa tezistenta unitard de proiectare a armaturii din stalpigori / stratul median al ZIA. faa tezistenta unitara de proiectare a armaturilor din rosturile orizontale ale zidariei fea notatic genericd pentru rezistenta unitard de proiectare la o solicitare sectional ‘fa, notatie genericd pentru rezistenfa unitard caracteristicd la o solicitare sectional Fy forta tdietoare de baz din actiunea seismica pentru o cladire Fyreactiunea izontald, dati de forta Spy in sectiunea de reazem a plangeului pe peretele "i" Fp forta t&ietoare de baz din actiunea seismicd pentru o proeminenga peste ultimul nivel al unei clidirii G. modulul de elasticitate transversal al zidériei simple Grea modulul de elasticitate transversal al zidfriei confinate / zidariei cu inima armat hy indltimea liberd a peretelui hy indltimea efectiva a peretelui Jos inlimea golului din zidarie ee aljimea etajului Jip, indltimea panoului de zidarie tnramatd tn cadre Jip Indltimea panoului de zidarie confinatt Inox indlgimea totald a peretelui structural H, indlyimea peretelui de la baz pani la nivelul la care se aplie’ forta concentrat J, momentul de inertie al sectiunii de beton a elementelor pentru confinare J; momentul de inertie al sectiunii ideale a peretelui 1. momentul de inertie al sectiunii de zidarie confinata K- constanta referitoare la rezistenta caracteristic’ la compresiune a zidariei {4c lungimea pe care aderenta este activa pentru calculul rezistentei la forya taietoare J. tungimea zonei comprimate a peretelui pentru calculul rezistentei la forta tlietoare nin ¢imea minima a spaletului de zidarie lao sectiune compusa14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 Jpan Tungimea panoului de zidarie confinata J, distanga intre centrele de greutate ale stilpigorilor de la extremitatile unui perete de zidarie J, Iungimea sectiunii orizontale a unui perete L_ dimensiunea cladirii perpendicular pe directia fortei seismice de proiectare L, deschiderea unei console de beton incastrat in zidarie Le lungimea efectiva de preluare a forfei concentrate Lge lungimea de caleul a grinzii de cuplare (intre fefele montantilor) Ze forta de lunecare vertical intre inima si talpa unui perete compus pe indltimea etajului ‘m masa totald a cladirii supusd actiunii seismice ‘my masa proeminenfei peste ultimul nivel al unei cladirii M’“rezistenta medic la compresiune a mortarului (marca) N/mm? Moxa valoarea de proiectare a momentului incovoietor in plan paralel cu rosturile orizontale din incdrcari seismice Mri valoarea de proiectare a momentului incovoietor in plan perpendicular pe rosturile orizontale din incarcari seismice My; momentul incovoietor la nivelul plangeului, dat de incdrearea orizontali uniform Aistribuita py Mim tomentul incovoietor la mijlocul inaljimii peretelui dat de inedrcarea orizontald uniform Adistribuita py Myy momentul incovoietor in sectiunea de la baza etajului pentru care se calculeaza Juneearea vertical’ Mpa tezistenta de proiectare la incovoiere in planul peretelui MpdA) rezistenta de proiectare la incovoiere corespunzatoare armiturilor din stalpigori Mra (2na;i) rezistenta de proiectare la incovoiere cu fort’ axiald a sectiunii ideale de zidarie nearmata Messi rezistenja de proiectare la incovoiere a peretelui in plan paralel cu rosturile orizontale rezistenja de proiectare la incovoiere a peretelui in plan perpendicular pe rosturile Mq valoarea de proiectare a momentului ineovoietor in planul peretelui, din incaredri neseismice Ms. Valoarea de proiectare din inc&rcari neseismice momentului incovoietor in plan paralel cu rosturile orizontale Ms valoarea de proicetare a momentului incovoietor in plan perpendicular pe rosturile orizontale din incdrcari neseismice MX1-sMXS clase de expunere laeonditile de mediu ‘ocr factor de echivalenga intre zidarie si beton ‘Now Humérul de niveluri peste sectiumea de incastrare a peretilor structurali Neg valoarea de proiectare a forjei axiale pe pereteMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 18 N’gq valoarea de proiectare a fortei axiale pe perete in gruparea seismica pentru peretele din zidarie confinatd Nea rezistenta de proiectare a peretelui la fort axial Nra(l) rezistenja de proiectare 1a forfi axial pe unitatea de lungime a peretelui dreptunghiular Noq valoarea de proiectare a fortei axiale pe perete Ph incdrearea orizontala uniform distribuiti perpendicular pe o fasie de perete Pmacimix Valotile extreme ale forfei seismice aplicata ta nivelul unui plangeu p%_ densitatea peretilor structurali raportata la aria plangeului q factorul de comportare conform P 100-1 5 distanfa pe verticald intre armaturile din rosturile orizontale (Avs) 4 raportul intre efortul unitar de compresiune (a4) si rezistenja de proiectare la compresiune (fa) S. clasa de tasare a betonului ‘5S; momentul static al sectiunii ideale a talpii unui perete compus Sn forta seismicd de proiectare aplicatd la nivelul unui plangeu 1 grosimea peretelui de zidarie te grosimea perefilor exteriori ai elementelor pentru zidarie cu goluri verticale ty grosimea unei talpi a peretelui cu sectiune compusa (I, T, L) ti grosimea peretilor interiori ai elementelor pentru zidatie cu goluri verticale 1, grosimea peretelui in sectiunea in care se calculeaza rezistenta la lunecare verticala tm ea stratului median al peretelui din zidarie armata fy grosimea panoului de zidarie inramata frau gFosimea medic a rosturilor verticale $i orizontale de mortar in zidarie grosimea totald a straturilor exterioare de zidaric la ZIA Vg valoarea de proiectare a forjei tAietoare determinata prin calculul in domeniut elastic liniar pentru gruparea seismica de incdircari Vinscapacitatea de rezistent la fort de lunecare vertical in peretii cu sectiuni compuse / capacitatea de rezistent’ la forfa tietoare a elidirii pe direetia de calcul Vee rezistenta de proiectare la fort tdietoare Vqq(ZLA) rezistenta de proiectare la fort tdietoare a peretilor din zidarie cu inim’ armata Vs rezistenta de proiectare la lunecare in rost orizontal V' nq) rezistenja de proiectare la cedare pe sectiune inclinaté a panoului din zidarie simpla corectatil pentru a fine seamra de efectul elementelor de confinare , Va tezistenja de proiectare la lunecare in rost orizontal a panoului din zidarie simpla corectat’ pentru a fine seama de efectul elementelor de confinare,16 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 Vea rezistenta de proiectare la cedare pe sectiune inclinata din eforturi principale de intindere Vag tezistenta de proiectare la for{d tietoare a armaturilor orizontale din stratul median al peretelui de ZIA Veas rezistenga de proiectare la forts thietoare a stratului median de beton sau mortar-beton (grout) al peretelui de ZIA Vea capacitatea de rezistenta la forta tietoare a unui montant al peretelui "i" Vea rezistenta de proiectare la fortd tBietoare a zidariei peretelui cu inim armata Vea tezistenta de proiectare la forté thietoare a panoului de zidarie confinata Vea tezistenta de proiectare la forfecare a armaturii din stalpigorul comprimat Veastezistenta de proiectare a armaturilor din rosturile orizontale ale zidariei Vine rezistenta de proiectare la forfecare a betonului din stalpigorul comprimat Vsq fora thietoare de proiectare W,, modulul de rezistenta a peretelui x adancimea zonei comprimate la incovoiere cu forfd axiala rezultatd din ipoteza sectiunilor plane Xcom adncimea conventionala a blocului eforturilor de compresiune la incovoiere cu forfi axiala pentru ZIA, nar adancimea maxima a zonei comprimate la incovoiere cu fort axial pentru zidiria confinata -xnyadneimea zonei comprimate la incovoiere cu forga axiala pentru peretele dreptunghiular din ZNA Yo distanga de la centrul de greutate pana la fafa cea mai comprimati a unui perete din ZNA. Yse_distanta de la fibra cea mai comprimati la limita simburelui central a unui perete din ZNA ye distanja de la centrul al peretelui pana la centrul de greutate al zonei comprimate a secfiunii ideale de zidarie coeficient pentru calculul momentului incovoietor perpendicular pe planul peretelui dy coeficient de dilatare termicd al otelului; a, coeficient de dilatate termica al zidariet ca/ee, coeficient de suprarezistenta al structurilor din zidarie B co Bo ordonata maxim jent de majorare pentru inearcarile concentrate ctrului de rispuns elastic asp. jent partial de siguranfa la intindere pentru betonul / mortar-betonul din stratul ‘ne cocficient partial de siguranta la compresiune pentru betonul / mortar-betonul din stratul median al ZIA ‘yo coeficient partial de siguranya pentru zidarie / materiale de zidarieMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 7 ys coeficient partial de siguranga pentru ofel 4M vatiatia momentului incovoietor intr-un perete pe indltimea etajului fq deformatia specifica in zidarie fq) deformatia specificd a zidariei la initierea deformatiilor inelastice fm deformatia specifica ultima a zidariei & deformatia specifica in beton fy deformatia specificd ultima a betonului 6 deformatia specific’ ultima in armaturi 2_ factorul de participare al armaturii prin efeetul de dom ie inrdmatd in cadre Jp ~ hply factorul de forma al panoului de zida Yeoi volumul golurilor care se dezvolti pe toat& indltimea elementului pentru zidarie pn factor de reducere a indltimii efective pentru peretele rigidizat pe contur (n= 24) ow este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe directia efortului unitar de forfecare oq fort unitar normal de compresiune determinat considerdnd inearcarea verticala uniform distribuitd pe toaté lungimea zonei comprimate a peretelui oy valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul inaltimii peretelui yj coeficient pentru calculul valorilor freevente ale actiunilor variabile yo coeficient pentru caleulul valorilor evasipermanente ale acfiunior variabile © diametrul armaturii ©, factor de reducere datorita zyeltetei la partea superioara gi la bazat peretelui Dy fe sor de reducere dator veltetei la % din indlyimea peretelui ©, constanta de curgere lent 1.4.2. Unitagi de masura (1) in prezentul Cod se utifizeaza unitagile din Sistemul Interajional (SI). (2) Pentru caleule sunt recomandate urmatoarele u a. Eforturi si inearcari: KN, kN/m, kN/m? s Masa: kg, t Masa specific’ (densitate): kg/m’, tm’ ap Greutate specifica: kN/m* (MPa), kN/m? (kPa) Momente (incovoiectoare, de torsiuiie, ete:): KNm Eforturi unitare gi rezistente: N/mn g. Acceleratii: m/s?18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 1.4.3. Lista tabelelor 1, Tab2.1 Coeficientii partial de siguranja yyy la starea limits ultim’ (ULS) pentru gruparea fundamentald de incdrcdti pentru zidarie cu elemente din argild arsa si din BCA 2. Tab.3.1 Compozitia mortarelor pentru utilizare generala (G) 3 Tab4.1 — Valorile constantei K pentru zidirie cu elemente ceramice si din BCA si mortar pentru utilizare general (G) 4, Tab.4.2a Rezisten{a caracteris! la compresiune (fj; in N/mm’) a zidariilor cu elemente pline din argild ars din grupa 1 si mortar pentru utilizare general (G) - fesere conform fig.4.1b - 5, Tab4.2b Rezistenfa caracteristica la compresiune (fj in N/mm”) a zidatiilor cu elemente cu goluri verticale din argila ars din grupa 2 si 2S si mortar pentru utilizare generala (G) - fesere conform fig.4.1a gi 4.1b- 6. Tab.4.2¢ Rezistenja caracteristic’ la compresiune (fi in N/mm’) a zidariilor cu elemente pline din BCA din grupa | si mortar pentru utilizare generala (G) {esere conform fig.4.1a 7. Tab43a Rezistenja caracteristicd la compresiune (fe in Ni elemente din argild ars si mortar pentru rosturi subjiri (T) ") a zidariilor cu 8. Tab.4.3b Rezistenfa caracteristic’ la compresiune (f; in N/mm’) a zidariilor cu elemente din BCA si mortar pentru rosturi subjiri (T) 9, Tab.4.4 Rezistenta caracteristicl la compresiune (fia in N/mm?) paralel cu rosturile orizontale a zidarillor cu elemente din argilé arsa si BCA cu mortar de utilizaregenerala (G) si mortar pentru rosturi subtiri (T) 10. Tab.4.5 Rezistena unitara caracteristicd inifiald la forfecare a zidariei (fx) in Némm* 11. Tab.4.6 Rezistenje unitare caracteristice la incovoiere perpendicular pe planul zidariei 12, Tab4.7. Rezistenja caracteristicd de aderent a armaturilor in betonul. clementelor de confinare (N/mm’) 13. Tab.4.8 Re: tena caracteristica de aderena a armaturilor inmortar sau in betonul din |A (N/mm?) 14, Tab4.9 Limitele valorilor principalelor proprietaf fizice ale zidati 15, Tab.5.1 Clasificarea cladirilor eu perefi structurali din zidarie in grupe de regularitate 16, Tab.6.1 Valorile coeficientului o pentru calculul momentelor incovoietoare normale pe planul peretelui 17, Tab.6.2 Valorile coeficientului , pentru reducerea rezistengei la compresiune 18. Tab.6.3 Valorile factorului 2 pentru calculul rezistenfei la forfecare a armaturii verticale din stalpigorii de confinare 19, Tab.7.1 Dimensiunile maxime ale golurilor §isliturilor 20.Tab.7.2 Adancimea maxima a sliurilorMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 19 1.4.4, Lista figurilor 1. Fig.l, Tipuri de alcdtuire pentru pereti din zidarie armata 2. Fig3.1. Geometria interioara a elementelor cu goluri 3. Fig.l. Aleatuirea zidariei 4 Fig4.2. Rupetea zidariei incovoiate perpendicular pe planul peretelui 5. Fig.4.3, Relatia efort unitar-deformatie specifica (o-e) pentru zidaria solicitata Ja compresiune axiala 6. Fig.S.1. Conditii de regularitate geometrica in plan 7. Fig.5.2. Cladiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structural in elevatie) 8. Fig. 5.3. Structuri cu pereti din zidarie 9. Fig.5.4. Dispunereaaltemantipe vertical agolurilordin peretii de zidarie 10, Fig.S.5. Pereti suplimentari la subsol in cazul cladirilor cu pereti rari 11. Fig.6.1. incarcari verticale pe peretii structurali date de plangee 12. Fig.6.2. incarcari verticale concentrate pe peretii structurali 13, Fig.6.3. Excentricitaji provenite din aledtuirea structurii 14. Fig.64, Latimea talpii active 15, Fig.6.5. Notatii pentru calculul momentelor Mga: $i Mea 16. Fig.6.6. Modele de calcul la forte perpendiculare pe plan pentruperetii cu goluri 17. Fig.6.7. Calculul eforturilor sectionale de proiectare in plansee din inedreari orizontale 18. Fig.6.8. Calculul momentului capabil pentru o forta axiala data 19.. Fig.6.9. Caleulul momentului capabil pentru un peretecu seefiune compus’ 20. Fig.6.10. Distributia rezistengelor unitare tangengiale 21. Fig.6.11, Rezistenja de proiectare a armaturilor din rosturile orizontale ale zidariei 22. Fig.7:1. Teserea zidariei la cosurile de fam i si stilpisori in socluri de beton simplu i si stalpisori in pereti de subsol dinbeton simplu Documente de refering Standarde: Standarde referitoare la elementele pentru zidarie si la incercarea acestora SR EN 771-1:2011 - Specificatii ale clementelor pentru zidarie, Partea 1: Elemente pentru zidatie de argila ars SR EN 771-4:2011 - Specificatii ale clementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru zidatie de beton celular autoclavizat20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 SR EN 772-1:2011 - Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea | Determinarea rezistenjei la compresiune Standarde referitoare la mortare si la incercarea acestora SR EN 998-2:2011 - Specificatie a mortarelor pentru zidatie. Partea 2: Mortare pentru zidatie SR EN 1015-11:2002 - Metode de incercare a mortarelor pentru zidarie - Partea 11: Determinarea rezistenfei la incovoiere a mortarului intarit Standarde referitoare la incercarea zidériei SR EN 1052-1:2001 - Metode de incercare a zidariei, Partea 1: Determinarea rezistenfei la compresiune SR EN 1052-2:2001 - Metode de incercare a zidariei. Partea 2: Determinarea rezistentei la incovoiere. SR EN 1052-3:2003 - Metode de incereare a zidiriei, Partea 3: Determinarea rezistentei inigiale la forfecare. SR EN 1052-3:2003/A1:2007 - Metode de incercare a zidariei. Partea 3: Determinarea rezistentei initiale la forfecare. Standarde referitoare la componente auxiliare pentru zidirie si la incercarea acestora SR EN 845-1+1:2008 - Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 1 Agrafe, bride de fixare, etriere,suport si console SR_EN 845-2:2004 - Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidrie. Partea 2: Buiandrugi Standarde de proiectare (Eurocoduri structurale) SR EN 1991-1-1:2004 - Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor, Partea 1-1: Actiuni generale. Greutii specifice, greutai propri, incarcari utile pentru cladiri SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 - Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor: Partea 1-1: Acjiuni generale - Greutiti specifice, greutati proprii, inedreiri din exploatare pentru constructi nex national SR EN 1991-1-6:2005 - Eurocod 1; Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1; Actiuni generale. Aotinni pe durata executiei SR EN 1991-1-6:2005/NA:2008 - Eurocod 1: Actiuni asupra strueturilor. Partea 1-1: Actiuni generale ~ Actiuni pe durata executiei. Anexi nafionala, SR EN 1991-1-6:2005/AC:2012 - Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acfiuni generale, Actiuni pe durata executiei SR EN 1992-1-1:2004- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cl SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Reguli generale gi reguli pentru clidiri SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale gi reguli pentru ckidiri, Anexa nationalMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 SR EN 1992-1-1:2004/NB/A91:2009 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea I- 1: Reguli generale gi reguli pentru cladiri, Anexa national SR EN 1996-1-1:2006- Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 1-1: Reguli generale pentru constructii de zidarie armata si nearmata. Reguli generale pentru structuri de zidarie armate si nearmate SR EN1996-1-1:2006/AC:2010 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 1-1 Reguli generale pentru constructii de zidarie armata si nearmata. Reguli generale pentru structuri de zidarie armate si nearmate SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008 - Furocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 1-1 Reguli generale pentru construcfii de zidarie armatd si nearmatd, Anexa national SR EN 1996-2:2006 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 2: Proicctare, alegete materiale si executie zidarie SR EN 1996-2:2006/AC:2010 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale si executie zidarie SR EN 1996-2:2006/NB:2008 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale si execufie zidarie, Anexa national Document de evaluare european privind seturi de compartimentare interioara pentru pereti neportanti (ETAG 003-1998) 212 Reglementiri tehnic MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 Nr. Reglementare tehnici ‘Act normativ prin care se aproba ert. reglementarea tehnica/publicatia Cod de proiectare. Bazcle proiectirii Ordinul ministrului dezvoltarii regionale si 1, | Sonstustiilor, indicativ CR #2012 turismului nr.1530/2012, publicat in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea 1 bis, nr.647/11 septembrie 2012, cu completitile ulterioare ‘Cod de proiectare seismicd. Partea 1 -| Ordinul ministrului dezvoltirii regionale si 2. | Prevederi de proiectare pontru clidiri, | administratiei publice, nr.2465/2013, publicat in indicativ P 100-1/2013 Monitorul Oficial al Roménici, Partea I bis, nr. 558/3 septembrie 2013 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii | Ordinul ministrului dezvoltarii regionale si 3 | 2pezii asupra constructilor, indicativ ) turismului nr.1655/2012, publicat in Monitorul CR 1-1-3/2012 Oficial al Romaniei, Partea I bis, nr.704/15 ‘octombrie 2012, cu completirile ulterioare Cod de proiectare, Evaluarea actiunii | Ordinul ministrului dezvoltarii regionale si 4. | vantului asupra constructilor, indicativ | turismului nr.1751/2012, publicat in Monitorul CR 1-1-4/2012 Oficial al Roméniei, Partea I bis, nr. 704/15 octombrie 2012, cu completirile ulterioare ‘Normativ pentru producerea betonului si | Ordinul ministrului dezvoltarii lucrarilor publice executarea lucririlor din beton, beton | si locuintei nr.577/2008 din 29 aprilie 2008, 5 | armat si beton precomprimat - Partea 1: | publicat in Monitorul Oficial al Roméniei, Producerea betonului, indicativ NE | Partea I nr. 374 din 16 mai 2008 012/1-2007, Normativ pentru producerea gi | Ordinul ministrului. dezvoltarii regionale si beton:| turismuluinr.2.514/2010, publicat in: Monitorul 6 | armat si beton precomprimat - Partea 2: | Oficial al Rominiei, Partea I nr. 853 si nr.853 bis Executarea lucririlor din beton, indieativ | din 20 decembrie 2010 NE 012/2-2010 Specificatie tehnica privind produse din | Ordinul ministrului dezvoltarii regionale si 7 ‘ofel utilizate ca armaturi: cerinfe si turismului nr. 683/2012, publicat in Monitorul criterii de performanta, indieativ ST 009- 2011 Oficial, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2012MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 2.1. Ceringe generale de proiectare (1) Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din zidarie, precum si a tuturor partilor / elementelor de constructie din zidarie, indiferent de tipul constructiei in care se afla (de exemplu perefi nestructurali din zidarie, panouri de zidarie inrimata in cadre de beton armat / ofel, elemente atasate fatadelor, coguri de fum si de ventilatie, etc.) va urmari satisfacerea tuturor cerinjelor (obiectivelor) investitorilor si ale societatii, in conditiile specifice de mediu natural si construit ale amplasamentului, pe toatd durata de exploatare prevazutd prin tema de proiectare si in limitele unui efort tehnic si economic rezonabil pentru categoria de importanga a cladiri. (2) Proicctarea referitoare la rezistenfa si stabilitatea cladirilor cu structuri din zidarie gi a tuturor parfilor/elementelor de constructie din zidatie, indiferent de tipul constructiei in care se afla, se va face in conformitate cu principiile si regulile generale date in CR 0. (3) Cerinfele de baz pentru cladirile proiectate conform prezentului Cod se considers satisficute, in condifile in care: a, calculul la stiri limita se face conform prineipiilor din CR 0; b. clasificarea, gruparea si valorile actiunilor sunt cele date in documentele mentionate la 24.15 cc. se folosese principiile gi regulile de aplicare date in at Cod si in P 100-1 2.1.1. Siguranta structurali, siguranfa in exploatare si durabilitatea (1) Reli celemente! talea ceruta pentru cladirile cu structuri din zidirie si pentru toate parle / de construetie din zidarie, se obtine prin: a. adoptarea unei concept de proiectare arhitectural-struecturalii de ansamblu favorabilé din punct de vedere al optimizarii rispunsului cladirilor in toate situatiile de proiectare si pentru toate cerintele privind rezistenta si stabilitatea; b. calculul si dimensionarea subansamblurilor / elementelor structurale si nestructurale cu modele si metode de calcul adecvate pentru fiecare situatie de proiectare, cu respectarea tuturor prevederilor din prezentul Cod, din P 100-1 si din reglementizile tehnice conexe mengionate la paragraful 1.5; executia structurii sia celorlalte panji / elemente nestructurale ale construct! in total conformitate eu prevederile proieetului 2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare si durabilitatea (1) Durata de viaga proiectata a constructici va fi specificatd in conformitate cu CR 0. 2328 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 2.2. Condifii tehnice privind rezistenta si stabilitatea structurilor / elementelor de zidarie 2.2.1. Condifia de rezistenti (1) Pentru cladirile cu structuri din zidarie gi pentru toate parfile / elementele de constructie din zidatie, structurale si nestructurale, conditia de rezistemta pentru situatia de proiectare persistenta si pentru situatia de proiectare tranzitorie este satisfacuta daca, in sectiunile cele mai solicitate, capacitatea de rezistenfa a elementelor respective depaseste solicitarile provenite din gruparea fundamentald de incdrcari (2) Pentru sitatia de proiectare seismica conditia de rezistenta este satisficuti mumai daca, impreund cu conditia de la (1), sunt indeplinite si prevederile specifice stabilite in P 100-1, cap.8 (pentru peretii structurali) si cap.10 (pentru peretii nestructurali si panourile de zidarie ‘inrdmate si pentru celelalte elemente nestructurale). 2.2.2. Conditia de stabilitate (1) Stabilitatea de ansamblu a clidirilor cu structura din zidarie va fi asigurata prin: a, misuri adecvate pentru evitarea riscului natural de alunecare in cazul cladirilor amplasate pe terenuri in panta b. dimensionarea pentru evitarea riscului de rastumare a cladirii datorité fortelor orizontale permanente (impingerea masivului) sau seismice; c. asigurarea rigidititii spatiale a clidirii prin masurile prevazute la Cap.5. (2) Stabilitatea locala a tuturor tipurilor de pereti din zidarie va fi asigurata prin: a, rigidiziri / prinderi / rezemari conform prevederilor de la Cap.6; b. limitarea eforturilor unitare de compresiune in peretii structurali ginand seama de efectele flambajului si ale excentricitatilor de aplicare a incdrearilor. 2.2.3. Conditia de rigiditate (J) Cladirile cu structuri din zidarie si toate pirtile / elementele de constructie din zidarie, vor avea rigiditate suficienta astfel incdt: a. pentru toate situatiile de proiectare, st fie satisficute ceringele specifice de limitare a degradirilor; b, si se evite pericolul de ciocnire eu clidirile / tronsoanele aliturate in situatia de proiectare seismicé. 2.2.4. Conditia de ductilitate (1) Conditia de ductilitate pentru peretii structurali din zidarie se refera la situatia de proiectare seismica si are ca scop: a. _asigurarea_unei capacititi.suficiente de rotire plastich in sectiunile de la baza montantilor si, dacd este cazul, in riglele de cuplare, firs reducerea semnificativa a capacitatii de rezistentaisMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 b, _ reducerea, prin dimensionare si detaliere constructiva, a probabilitatii de producere a ruperilor cu caracter fragil (ruperea pe sectiune inclinata din forté taictoare, de exemplu) 2.3. Principiile proiectarii la stiri limita ultime pentru clidirile din zidirie (1) Prineipiile proiectarii 1a stari limita se aplica atdt pentru parfile / elementele constructie din zidarie cat si pentru elementele / subansamblurile/partile clidirii executate din alte materiale (beton, ofel, lemn) pentru toate situafile de proiectare. (2) Pentru toate situatiile de proiectare, starea limita ultima (ULS) si starea limita de serviciu (SLS) vor fi Iuate in considerate pentru toate elementele de constructie structurale si nestructurale, inclusiv pentru elementele auxiliare (buiandrugi, ancore, elemente de plangeu, etc.) 2.4, Variabile de bazi 2.4.1. Acfiuni (1) Clasificarea si gruparea actiunilor agentilor mecanici pentru proiectarea pirfilor / elementelor de constructie structurale si nestructurale din zidarie, se vor lua conform CR 0. (2) Evaluarea incarcarilor permanente se va face conform SR EN 1991-1-1/NA. (3) Valorile normate ale incarcarilor de exploatare (utile) pentru cladirile civile, industriale gi agrozootehnice, se vor stabili conform SR EN 1991-1-1/N, (4) Peretii structurali, nestructurali, panourile de zidarie inramate in cadre, parapetii din zidatie de la balcoane, loggii sau dintre spatiile interioare denivelate si aticete teraselor vor fi verificati pentru urmatoarele incarciri perpendiculare pe planul peretelui corespunziitoare gruparii fundamentale de incarcari a. incarearea orizontala din actiunea oamenilor data in SR EN 1991-1-1/NA; b. greutatea obiectelor de mobilier sau obiectelor sanitare suspendate (in absenta unor reglementiri nationale Se vor lua in’ calcul incarearile de proiectare date in ETAG 003); inc&rearea din vant (pentru pereti de inchidere, parapeti, atice, etc.) calculata conform CRIA. (5) Pentru verificarea rezistentei gi rigiditatii tuturor elementelor enumerate la (4) in situatia seismicd de proiectare, se vor folosi incdredrile stabilite conform P 100-1, cap.8 si 10. (6) Coeficientii pentru calcul valorilor frecvente (yQ) sia valorilor evasipermanente (y2Q) ale actiunilor variabile (Q) se vor lua conform CR 0. (7) Valorile de proiectare ale deformatiilor specifice din curgere lenta si din contractie ale elementelor din beton armat inglobate in toate partile / elementele de constructie din zidarie, se vor lua conform SR EN 1992-1-1 (8) Valorile de proiectare pentru deformatiile de lung duratd ale zidariei se vor lua conform tabelului 4.9 din Cod, (9) Pentru statile limits de serviciu (SLS), deformatiile impuse vor fi introduse ca valori estimate (medii statistice) 2526 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 2.4.2. Caracteristicile fizice si mecanice ale materialelor si produsclor 2.4.2.1. Prop) file materialelor si produselor (1) Valorile proprietajilor fizice si mecanice ale materialelor si produselor de constructii si ale datelor lor geomettice folosite la proiectarea cladirilor cu structuri din zidarie si a tuturor pantilor / elementelor de constructie din zidatie, vor fi stabilite conform 1.1.(11), (12) si (13). (2) Pentru proiectarea cladirilor cu structuri din zidarie si a tuturor partilor / elementelor de constructie din zidarie,pentru toate situafiile de proiectare, sunt necesare valorile urmitoarelor proprictaji mecanice de rezisten{a si de deformabilitate ale ids a. valorile rezis fenfelor unitare de rupere la: = compresiune, perpendicular pe rostul de asezare si paralel cu rostul de agezare; - forfees , prin lunecare pe rostul de agezare gi prin eforturi principale de intindere; = incovoiere perpendicular pe plan, cu plan de rupere perpendicular pe rostul de agezare si paralel cu rostul de asezare; b. valorile deformatiilor specifice corespunzatoare rezistentelor unitare de rupere; D, leg constitutiva o-¢ (efort unitar - deformatie spe 2.4.2.2. Valori caracteristice ale rezistentelor materialelor (1) Valorile caracteristice ale rezistentelor zidarici vor fi stabilite din datele obsinute conform 1.1.2). (2) Valorie caracteristice ale modulilor de clasticitate si ale proprictitilor reologice ale zidaviei reprezinta valoti medii statistice. Aceste valori se vor obtine si se vor declara pe baza informatiilor obtinute conform 1.1,(12).. (3) Valorile caracteristice ale rezistentelor celorlalte materiale (beton, ofel, lemn) vor fi luate conform reglementarilor tehnice aplicabile, in vigoare. 2.4.2.3, Valori de proiectare ale proprietitilor mecanice ale zidriet (J) Toate valorile rezistenfelor unitare de proiectare ale zidariei (f), pentru toate soli se obsin prin impirjirea valorilor caracteristice respective ( siguranfa pentru material yy 1,0: Sea = BE @ Yu (2) Coeficientul partial de siguranta yyy este stabilit in mod diferentiat in functie de: tirile, la coeficientul partial de a. gruparea de incdirciiri la care se face verificarea: fundamental sau seismicd; b, starea limiti la care se face verificarea: ULS sau SLS; ¢. calitatea elementelor pentru zidarie si a mortarului; 4d. tipul controlului executiei definit in reglementarile tehnice aplicabile, in vigoare. (3) Valorile de proiectare ale modulilor de clasticitate si ale proprietiqilor reologice ale zidariei se objin din valorile caracteristice respective prin multiplicare cu un coeficient subunitar.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (4) Valorile coeficientului partial yur se iau dupa cum urmeaza: + pentru sitatia de proiectare persistenta (gruparea fundamentala de incarcari): - pentru starea limita ultima (ULS) conform tabelului 2.1 - pentru starea limita de serviciu (SLS), cu valorile: a, = 1,50 pentru toate partile / clementele din zidarie din constructiile \cadrate in clasele de importanta I si II conform P 100-1 b. jr= 1,0 pentru toate parjile / elementele din zidarie din constructiile incadrate in clasele de importanfé Ill si 1V. * pentru situatia de proiectare seismicd (gruparea seismica de incarcari) = valorile yur din P 100-1, tab.8.13 pentru peretii structurali; - valorile yxrdin P 100-1, art.10.9.5.(3) pentru elementele nestructurale si panourile de zidarie inrdmate. Coeficientii partiali de siguranta yay la starea limita ultima (ULS) pentru gruparea fundamentald de incarcari pentru zidi cu elemente din argila ars si din beton celular autoclavizat (BCA) Tabetul 2.1 Categoria Tipul controlului elementelor Mortar Redus Normal Special De rejeta G) 27 25 22 preparat la santier De refeti (G) Categoria || preparat industrial, 25 22 2.0 semifabricat industrial Performant (T)3i(G)| = 20 18 De refeti (G) 4.0) ae Lis |__preparat la santier Categoria | De rejetii (G) preparat industrial, 27 2.5 22 semifabricat industrial im | (5) Pentru verificarea rezistenei zidariei in sitwatia de proiectare tranzitorie (in timpul executiei, definitd conform SR EN 1991-1-6), valorile rezistenjelor caracteristice stabilite pentru gruparea fundamental se majoreaza cu 25%. (6) Proprietatile de rezistena ale zidariei pentrn situatii de proiectare accidentale (incendiu, de exemplu) se vor stabili pe baza reglementarilor tehnice specifice, in vigoare. (7) Valorile coeficiengilor partiali de siguranta jy pentru celelalte materiale (beton, ofel, lemn) se vor lua conform prevederilor din reglementatile tehnice specitice, aplicabile, in vigoare, ar28 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 CAPITOLUL 3. MATERIALE 3.1. Elemente pentru zidarie 311.1 ipuri de elemente pentru zidirie (1) Prevederile acestui Cod se aplicd la proiectarea tuturor parjilor / elementelor de constructie din zidarie, structurale si nestructurale, executate cu urmiatoarele tipuri de elemente pentru zidatie, corespunzatoare standardelor: a, elemente pentru zidarie din argild ars - SR EN 771-1; b. _ elemente pentru zidarie din beton celular autoclavizat (BCA) - SR EN 771-4; (2) Domeniile si conditiile de utilizare, precum si principiile de proiectare si regulile de aplicare specifice, pentru fiecare dintre clementele mentionate la (1), sunt stabilite prin acest Cod si prin P 100-1. 3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidirie 3.1.2.1. Gruparea in funefie de nivelul de incredere al proprietafilor mecanice (1) Elementele pentru zidirie se clasifica in dou’ categorii, in funetie de probabilitatea de nerealizare a rezistenjei la compresiune specificata, conform 1.3.3 (a se vedea si SR EN 771- 1 si SREN 771-4), (2) Domeniile de utilizare pentru elementele din cele doud categorii sunt stabilite prin acest Cod si prin P 100-1. 3.1.2.2. Gruparea in funcfie de caracteristicile geometrice (1) Elementele pentru zidarie se grupeaza in functie de valorile urmatorilor parametri geomettici a. volumul golurilor (% din volumul brut); b. | volumu! fiecdrui gol (% din volumul brut); ¢. — grosimea minima a peretilor interiori si exteriori (mm); 4 gtosimea cumulati a peretilor interiori si exteriori pe fiecare directie (% din dimensiunea elementului pe direetia respectiva). Figura 3.1,Geometria interioara a elementelor cu goluri ‘A-atia golului de manipulare, a-aria goluluicurent {,~ grosimea peretelui exterior, i grosimea peretelui interiorMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (2) Gruparea elementelor pentru zidarie in functie de caracteristicile geometrice se va utiliza pentru: a, determinarea rezistentei la compresiune a zidariei conform art.4.1.1.1.; b. — stabilirea domeniului, a conditiilor de utilizare si a unor parametri de calcul pentru clementele respective conform P 100-1 si acestui Cod. (2) Pentru executia peretilor structurali din zidarie, se vor folosi numai elemente din argil’ ars sau BCA clasificate in grupele 1 si 2, care au proprietatile din tabelul 8.1 din P 100-1 sau elemente care satisfac condifiile speciale din P 100-1, art. 8.2.1.(5). (3) Pentru executia elementelor nestructurale si a panourilor de zidarie intimate in cadre elementele pentru zidarie trebuie s& satisfacd cerinfele din P 100-1, art.10.5.1.1 3.1.2.3. Gruparea in funefie de profilatia exterioar a elementului (1) Din punet de vedere al profilului fetelor exterioare, elementele pentru zidirie se clasific& dup cum urmeaza: a, elemente cu toate fefele plane (fir amprente sau profilatie; cw/fird cavitate interioar’ de prindere); b, _ elemente cu locas de mortar; . _ elemente cu locas de mortar si amprente suplimentare pentru mortar; 4. clemente cu profilatie "nut si feder". (2) Atunei cdnd este necesar, in acest Cod gi in P 100-1 domeniile de utilizare si prevederile de proiectare sunt formulate diferentiat in fumctie de profilatia exterioarl a elementului 3.1.2.4. Gruparea clementelor in funefie de densitatea aparenti in stare useati (1) Elementele pentru zidarie se grupeazi in funetie de densitatea aparentit in stare uscata dupa cum urmeaza: a, Elemente LD. (/ow density); elemente pentru zidarie cu densitate aparenta tm stare uscata scizuti (< 1000 kg/m’) care se utilizeazi numai in zidarie protejata b. Elemente HD (/nigh density): elemente pentru zidarie neprotejata si protejatd. (2) Elementele pentru zidavie argila arsi pentru care, in funetie de volumul golurilor, densitatea aparenti in stare uscati este p= 1000 kg/m'si toate elementele din BCA se ‘incadreaza in categoria LD (/ow density). (3) Pentru calculul incdreatilor provenite din greutatea proprie a zidariei (inciredti pe structurd si fundaii, greutatea supus actiunii seismice, etc.) densitatea elementelor pentru Zidarie se va calcula estimativ, dupa cum urmeazz: a, pentru elemente din argila arsa densitatea de proiectare, cu relatia: 1p kg/m?) = 1800 (1-Vgoi) GB. unde ygyreste-volumul golurilor care se dezvolta pe toata inalfimea elementului (nu. se includ amprentele); b. pentru elementele din BCA densitatea de proiectare (care (ine seama de umiditatea medic in exploatare) cu relatia conventional: 2930 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 plkg / m ) = 85(f, +2) (3.2) unde fseste rezistenta medie standardizata in N/mm’, (4) Pentru calculul greutitii de proiectare a zidariei netencuite cu elemente LD si mortar de ulilizare generalé (G), cu rosturi de grosime normali, se va ine scama de greutatea mortarului astfel: a, grosimea medie a rosturilor verticale si orizontale se va lua thog = 12 mm b. —_densitatea medie a mortarului se va lua Yq, = 2000 kg/m’. (5) Greutatea de proiectare a ziditiei netencuite cu elemente LD si mortar pentru rosturi subtiri (T) se va Tua egal cu greutatea de proiectare a elementelor de zidarie definita mai sus. (©) Greutatea de proiectare a zidariei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului (G sau T), se va lua egal’ cu greutatca de proiectare a clementelor pentru zidirie definit& mai sus. 3.1.3. Proprietafile elementelor pentru zidarie 3.1.3.1. Proprietifile mecanice ale elementelor pentru zidarie 3.1.3.1.1. Rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidirie (1) Rezistenfa la compresiune a clementelor pentru zidarieva fi declarata ca rezistenfA medie, conform SR EN 77l-I pentru elemente din argila ars si ca rezistengi medie sau caracteristicd, dupa caz,conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA. (2) Rezistenta la compresiune a elementefor pentru zidiirie, folosita in acest Cod pentru determinarea rezistenfelor de proiectare ale zidariei la compresiune, la incovoiere si la forfecare, este rezistenfa standardizata (f,) definita conform SR EN 771-1 pentru elementele din argila arsa si conform SR EN 771-4 pentru elementele din BCA. (3) Rezistenta standardizata se determina si se declara de catre fabricant pe baza rezistentei ‘medi obtinute prin incereari, conform SR EN 772-1, Anexa A. (4) Atunci edind rezistenfa la compresiune declarati a elementelor pentru zidirie este rezistenta. caracteristicd, aceasta va fi transformata in rezistenti medie echivalentd, utilizénd un factor de conversie bazat pe coeficientul de variatie al rezistentelor declarat. Rezistenta ‘medie echivalenti va fi apoi convertitd in rezistent& standardizaté,f,, conform (3). (5) Rezistenta standardizata la compresiune fj este definita prin dou valori, in funetie de pozitia fortei de compresiune in raport cu fata de asezare: a. normal pe fata rostului orizontal (de agezare) fiz b, _ paralel cu fafa rostului orizontal, in planul peretelui fi, (compresiune pe capete). (6) Valorile celor dou rezistente standardizate la, compresiune (fi, fon) utilizate pentra dimensionare gi specificate ca atare in proiecte vor fi stabilite astfel inet, in combinatie cu mortarul de zidire ales, folosind.relatiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), si fie obsinute cel putin valorile minime ale rezistentelor caracteristice la compresiune ale zidariei (fi, fix) pentra peretii structurali stabilite in P 100-1, tabelele 8.2 si 8.3, in functie de acceleratia seismica de proiectare a,4 amplasamentului si de inaltimea cladirii (numarul de niveluri peste sectiunea de incastrare).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 Pentru rezistenfele elementelor (f, si fii) si mortarelor (M) folosite curent, valorile rezistenelor caracteristice Ia compresiume ale zidariei f; si fis, calculate cu relatiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b) sunt date in tabelele.4.2a, 4.2b,4.3a, 4.36 si 4.4. 3.1.3.2, Proprietiile fizice ale elementelor pentru zidarie (1) in functie de utilizarea prevazuta la proiectare (pereti exteriori / interiori, cu sau fair protectie etc.), pentru zidariile cu elemente din argili arsi se vor lua in considerare proprietitile fizice definite conform SR EN 71-1 (2) in functie de utilizarea prevazuti la proicctare (pereti exteriori / interiori, etc.) pentru zidatiile cu elemente din BCA se vor lua in considerare proprietajile fizice definite conform SREN 771-4, (3) Pentru a se evita reducerea rezistenfei la compresiune a mortarului si sedderea aderentei acestuia la elementele pentru zidirie, in proiect se vor prevedea misuri tehnologice adecvate conform reglementirilor tehnice aplicabile, in vigoare. 3.2. Mortare 3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidirie (1) Prevederile Codului se aplicd numai zidariilor executate cu mortare pentru zidarie pentru utilizare generala (G) si cu mortare pentru rosturi subtiri (T)definite conform 1.3.2. (2) Mortarele pentru zidarie pentru utilizare general (G), se impart in functie de modul de realizare: i, mortar industrial pentru zidarie (uscat sau proaspit), ii, mortar semifabricar industrial pentru zidirie (predozat sau preamest mortar preparat la santier pentru ziditie, (3) Mortarele pentru rosturisubfiri (T) sunt mortare performante, produse industriale, predozate sau preamestecate. Prevederile acestui Cod (valoarea rezistenjei la compresiune a zidariei sau a rezistentei caracteristice initiale la forfecare, de exemplu) se vor utiliza numai in cazul mortarelor pentru rosturi de agezare cu grosimi de 0.5--3.0 mm. Mortarele adezive (glue) se vor folosi conform reglementarilor tehnice aplicabile, in vigoare. (4) Mortarele pentru rosturi subtiri(T) vor fi folosite pentru: a. zidatii executate cu elemente din BCA care satisfac cerintele de planeitate a fetelor de asezare conform SR EN 71-4, tabelul 2, referitor la elementele din categoria TLMA. si TLMB, aga cum sunt definite in SR EN 998-2; b. zidarii executate cu elemente din argili arsi cu fejele de asezare prelucrate special pentru atingerea acelorasi valori de planeitate. (5) Pentru toate pariile / elementele de constructie din zida acestui Cod, mortarele pentru zidarie de tip industrial / Semifabricat industrial vor fi fabricate in conformitate cu cerinjele SR EN 998-2. in cazul mortarelor pentru zidarie preparate la santier (pentru care SR EN 998-2 se aplic& numai partial) se vor respecta si cerinjele din P 100-1, art, 8.2.2.(2), precum si din reglementarile tehnice aplicabile privind executarea gi irea executiei lucririlor de zidarie, in vigoare. at32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidirie (1) Mortarele pentru zidarie se clasifica dupa rezistenfa medie la compresiune, exprimata prin litera M urmata de rezistenfa unitard la compresiune in N/mm’ (de exemplu, MS —> mortar cu rezistenta unitara medie la compresiune fa, = SN/mm’). (2) Mortarele pentru zidarie cu compozitie prescrisd vor fi descrise, adaugand langa notatia de la (1) si proportia componentilor prescrisi (de exemplu: 1:1:5, in volum, in ordinea ciment:var:nisip). Pentru rezistenje > M10 rejetele se stabilese de fabricant gi nu se accept prepararea la santier. (3) Mortarele pentru utilizare generala (G) cu compozifie preserisa vor avea compozitiile date tabelul 3.1. Valorile sunt indicate in unitati de volum. ‘Compozitia mortarelor pentru utilizare generala (G) Tabelul 3.1 Clase mortarulai_[ Ciment | Nisip [Var M25 ¢ 1 4 = 2.5 ev 1 7 1 MSc 1 3 : MS ev 1 5 14 MTSe 1 2.75 — MIO 1 25 = (4) Pentru un mortar oarecare, notat M”, valorile stabilite prin proiect, pot fi atribuite amestecuri echivalente celor din tabelul 3.1 descrise prin proportia componenfilor conform specificafiilor tebnice sau instructiunilor fabricantului cu conditia ca rezistenja medie la compresiune determinata conform SR EN 1015-11 sa nu fie mai mica decat valoarea M™. 3.2.3, Proprietitile mortarelor |. Rezistenta la compresiune a mortarelor pentru zidarie (1) Rezistenta unitara medic la compresiune a mortarului pentru zidarie, fm, va fi determinats in conformitate cu SR EN 1015-11 (2) Rezistenta unitard la compresiune a mortarului pentru zidaria cu elemente din aril ars sau cu elemente din BCA, folosita pentru proiectare si specificat ca atare in proiect, se va alege astfel ineat, folosind relatiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), 84 se obtind cel putin valorile minime ale rezistentelor caracteristice ale zidariei fi yi fespentru perefii structurali,stabilite inP 100-1, tabelele 8.2 si 8.3, in functie dey acceleratia seismicé de proiectare aa amplasamentului (3) Clasa mortarului pentru zidarie stabilita conform (2) trebuie durabilitate de la Cap.4.3. satisfacd si cerinfele de 3.2.3.2, Aderenfa intre elementele pentru zidarie si mortar (1) Aderenta intre mortar si elementele pentru zidarie trebuie si fie adeevatd utilizirii prevazute, Aderenfa depinde de proprietijile mortarului utilizat (in prineipal de capacitatea de retentie a apei de amestecare), de caracteristicile elementelor impreund cu care se utilizeazi acest mortar (in special de viteza de absorbjie inijiala de apa) si de calitatea execusiciMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (2) Aderenta elementelor pentru zidirie in combinatie cu mortarul trebuie s& fie declarata conform SR EN 71-1 si SR EN 771-4 prin: a, rezistenta de aderenja la forfecare, b, — rezistenta de aderentd la incovoiere. (3) Rezistenja de aderent la forfecare a elementelor pentru zidarie din argild arsa si din BCA, in combinatie cu mortarul de utilizare generala (G) si cu mortarul pentru rosturi subtiri (1), declaratd ca rezistenya la forfecare initial Jus, se stabileste: a, Din incercdri efectuate conform SR EN 1052-3, b. Ca valoare fixa. in cazul mortarelor performante, valoarea caracteristicd a rezistenfei inigiale la forfecare (fix0) se va lua din SR EN 998-2, anexa C. (4) Mortarele de refeté de uz general (G), cu compozitiile date in tabelul 3.1, asigura o aderenfi adecvata la elementele pentru zidirie din argilé ars si din BCA. Pentru aceste mortare, in lipsa datelor objinute prin incereari conform (3) alin.a, valoarea caracterist rezistenfei la forfecare initiald fun se va lua din tabelul 4.5, (5) Aderenta la incovoiere a elementelor de argild arsa si din BCA, in combinatie cu mortarul de utilizare general (G) si cu mortarul pentru rosturi subfiri (1), trebuie si fie declarata pentru rezistenjele caracteristice la incovoiere cu plan de rupere paralel cu rosturile de asezare (fai) si cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de asezare (f2) cu precizarea tipului de mortar pentru care valorile respective sunt valabile. Valorile respective vor fi obfinute prin incercari conform SR EN 1052-2. in lipsa datelor obtinute prin incercari, valorile caracteristice fu) gi fur se vor bua din tabelul 4.6 pentru mortarele (G) si conform art.4.1.1.3.1(4) pentru mortarele (T). (6) Pentru mortarele adezive de tip "glue" valorile caracteristice ale aderenjei la forfecare (fuo) $i ale aderentei la incovoiere (fx, sifuz) in combinatie cu elemente dif argila arsa si din BCA trebuiesd fie declarate cu precizarea elementelor pentru zidarie impreuna cu care se folosese. 3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului (1) Consistenta mortarului folosit pentru zidite va fi aleasa astfe complet a spatiilor respective at si se asigure umplerea (2) Aptitudinea (durata) de utilizare a mortarelor dup’ preparare se va stabili conform reglementdrilor tehnice.privind executarea si urmarirea executiei lucrarilor de zidarie, in vigoare. In cazul produselor industriale (predozate / preamestecate) se va folosi durata de utilizare dectarata (3) in cazul mortarului industrial pentru zidarie sau al mortarului semifabricat industrial pentru zidarie, cantitatea adaosurilor pentru lucrabilitate este cea din standardul de produs. Adaosurile de tip "antrenor de aer" vor fi limitate la 16% pentru folosirea in zonele seismice cu ay > 0.258. (4) Pentru prepararea mortarelor la santier se vor folosi adaosuri si/sau aditivi in conditille prevaizute in reglementitile tehnice in vigoare privind executarea si urméirirea executiei Iucrarilor de zidarie si/sau conform specificatiilor tehnice de produs aplicabile. 3334 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 3.3. Beton 3.3.1. Generalitifi (1) in cladirile cu pereti structurali din zidarie, betonul este folosit pentru: a, elementele de confinare a zidariei (stalpigori, centuri); b, _stratul median al zidariei cu inima armata (ZIA); c. plang: i, rigle de cuplare la peretii cu goluri, pereti de subsol si fundatii (2) Toate betoanele mentionate la (1) vor indeplini cerintele corespunzitoare din NE 012/1 si NE 012/2. (3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidatiei (stilpigori si centuri) si pentru stratul median al ZIA vor satisface, in afara ceringelor din NE 012/1 si NE 012/2, si prevederile specifice de la 3.3.2. (4) Betonul va fi definit prin rezistenfa caracteristica la compresiune, fs (clasa de rezistenfa a betonului C) care este asociata cu rezistenfa pe cilindru / cub la 28 zile, conform NE 012/1 . Prevederi specifice pentru betonul din clementele de confinare si pentru stratul median al ZIA (1) Clasa betonului specificata in proiect va fi stabilité prin calcul in functie de intensitatea eforturilor din gruparile de incdrcari fundamentale si seismice, cu respectarea urmBtoarelor valori minime: a, pentru elementele de confinare clasa minima a betonului va fi C12/15. b. pentru stratul median al peretilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu rezistenja caracteristica la compresiune fx? 12 Nimm” sau beton din clasa > 12s, (2) Betonul fotosit poate fi cu Yamestee proiectat" sau cu "amestee preseris" conform NE 12/1. In proiect se vor specifica, pentru fiecare element / categorie de elemente structurale de beton: a. clasa de rezistenta; b. clasa de consistent, (3) Dimensiunea maxima a agregatelor betonului (dig) va fi limitat& astfel pentru elementele de confinare: dar < 20mm; b. pentru stratul median la perefii din Z1A: i, pentru grosimea stratului median < 100 mm sau end acoperirea armaturii este < 25 mm, days 10 mm; ii, in celetalte cazuri dyg<12. mm. (4) Pentru a se asigura betonarea corectl a elementelor, consisten{a betonului proaspat, definité prin Clase de tasare conform NE O12/1yse va lua dupa cum urmeaza: pentru stalpisorii cu sectiune < 750 cm’: S4; b. pentru stalpigorii cu sectiune > 750 em’ si pentru centuri — indiferent de dimensiunea transversale: $3;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 ©. pentru zidaria cu inima armata cu grosimea stratului median > 10 cm: $3; 4. pentru zidaria cu inima armata cu grosimea stratului median < 10 cm: S4, . Proprietiile mecanice al betonului pentru elementele de confinare si pentru ZIA (1) Rezistentele de proiectare si modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru elementele de confinare la ZC si cele ale mortat-betonului pentru stratul median al ZIA, se vor lua din P 100-1, tab. 8.6, Pentru stratul median al ZIA valorile rezistenfelor din tabel se reduc cu 25%, (2) in structurile din zidarie confinata (ZC), betonul din centuri si din riglele de cuplare legate cu centurile va avea aceeasi clas& ca si betonul din plangeu. Betonul din stalpigori poate avea o alté clasi decat cel din planseu (centuri). 3.3.4, Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale (plansee, scdri si infrastructurd) (1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi a, beton simplu: C8/10; b. beton slab armat (pardoseli pe umpluturd, la ckidiri fir subsol, de ex.): C8/10; €. beton armat monolit: C12/15. 2) Pentru infrastructur’, dac& betonul este in contact cu apa subterani, elasele minime de beton date mai sus vor fi sporite, conform prevederilor din NE 012/1 3.4, Ofeluri pentru armituri (ine a, elementelor de confinare a zidatr be zidk le cu pereti structurali din zidaric, ofelul este folosit pentru armarea: stilpisori si centuri- (ZC); ‘ei, in rosturile orizontale (ZC+AR); cc. stratului median al zidariei cu inima armata (ZIA); . celorlalte elemente de structura: plangee, rigle de cuplare la peretii cu goluri, s pereti de subsol si fundati. (2) Cerinjele privind proprietajile armaturii se refer 1a materialul fasonat care se gaseste in zidaria intarita. Pe gantier, sau in timpul fasonarii, nu se vor executa operafii care pot deteriora proprietafile materialului (3) Armaturile folosite pentru peretii de zidarie armata (ZC, ZC+AR, ZIA), inclusiv pentru riglele de cuplare din beton armat, in cazul peretilor cu goluri, vor corespunde ceringelor din specificatia tehnic’ ST 009 si vor avea categoriile de rezistent’ si clasele de ductilitate stabilite conform P 100-1, art.8.2.6. (4) Peniru armarea celorlalte elemente structurale din claditile de zidarie (plansee, s infrastructurd) folositea ofelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1 cu anexa sa najionala si reglementatilor tehnice aplicabile, in vi (5) Modulul de clasticitate longitudinal al armaturilor pentru beton armat se va Iua E, = 200000 Nimm’. 3536 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 (6) Coeficientul de dilatare termicd al ofelului se va lua a, = 12x10*/1°C. 43.5. Alte materiale pentru armarea zidiriei (1) Zidaria poate fi armata gi cu: a, grile polimerice de inalta densitate si rezistenta b. bare sau fesiturd din potimeri armati cu fibre (FRP) printr-unul din urmatoarele procede i. inserfia produselor in rosturi; ii, inserfia produselor in tencuiala, (2) Domeniile de utilizare, metodologia de calcul si tehmologia de executie pentru zidiria armata cu grile polimerice sau cu FRP nu fac obiectul prezentuluiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 CAPITOLUL 4. ZIDARIE 4.1. Proprictitile mecanice ale zidiriei (1) Prevederile acestui capitol se referd la zidiria cu elementele menfionate la 3.1.1.(1) executatd cu mortar pentru zidarie pentru utilizare generala (G) sau cu mortar pentru rosturi subtiri (TT), cu toate rosturile complet umplute cu mortar (2) Zidatia cu rosturi verticale umplute partial (cu locas de mortar) va fi utilizata in peretii structurali si in zidaria inrimaté numai in conformitate cu valorile declarate ale proprietitilor de rezistenta si de rigiditate obsinute pe baza incercarilor efectuate conform standardelor din seria SR EN 1052. (3) Pentru proiectarea zidariei cu rosturi verticale tip "nut si feder / lamba si uluc", pentru solicitari in planul peretelui si perpendicular pe acest plan, in conformitate cu prevederile din acest Cod gi din P 100-1, indiferent de tipul si dimensiunile elementelor pentru zidarie, se vor folosi valorile rezistentelor declarate objinute pe baza incercarilor efectuate conform seriei SREN 1052, pentru ficcare tip de profilatie a fefelor verticale de capat. 4.1.1. Proprietijile de rezistenga ale zidariei 4.1.1.1, Rezistenta la compresiune a zidariei 4.1.1.1.1. Rezistenta unitara caracteristicd la compresiune a zidarici (1) Rezistenfa unitar’ caracteristicd la compresiune a zidariei, fj, realizati cu mortar de utilizare general (G) si cu mortar pentru rosturi subtiri (T) va fi determinata, pentru fiecare clas de elemente din argilé ars si din BCA, pe baza incercdrilor pe probe de 7idarie efectuate conform SR EN 1052-1 sau va fi adoptata in conditiile stabilite la 1.1.(12). in lipsa datelor din incercari, rezistenta fj poate fi calculata analitic cu relatiile de la paragrafele urmatoare, in functie de tipul elementelor si al mortarului. (2) Rezistenta unitard caracteristied la compresiune fa zidariei cu elemente din argilé ars si cu clemente din BCA, executatd cu. mortar pentru. utilizare general (G), pentru ineareari normale pe planul rosturilor orizontale, va fi calculata, in functie de rezistentele unitare la compresiune ale elementelor pentru zidarie si a mortarului, cu relatia NRE? a unde notariile sunt urmatoarele: © K-constanta care depinde de tipul elementului pentru zidatie; * fr - rezistenta la compresiune standardizatdé a elementului pentru zidarie, pe directia normala pe rosturile orizontale, in N/mm? © fa rezistenta medie la compresiune a mortarului, in N/mm?; (3) Formula (4.1) se va folosi numai dacd sunt satisfiicute toate conditiile specificate in continuare: rezisten{a elementului pentru zidarie fi< 75 N/mm’, b. —rezistenfa mortarului satisface condiiile fs 20 N/mm? si fyS 2fy : in cazul folosirii mortarului de ciment (fara adaos de var) valorile date de relatia (4.1) si in tabelele 42a + 4.2c.se reduc cu 15%; a7MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 ©. zidaria este alcdtuita in conformitate cu prevederile din acest Cod; 4. coeficientul de variatie al rezistentei elementelor pentru zidatie este < 25%; toate rosturile zidariei sunt umplute cu mortar; £ _ grosimea zidariei este egald cu litimea sau lungimea elementului pentru ziditie, astfel incat nu exista rost de_mortar paralel cu fata peretelui pe toata lungimea acestuia sau pe orice porjiune din perete (fig.4.1a); in cazul in care exist& rost de mortar paralel cu fata peretelui (fig.4.1b) valoarea rezultatd din relatia (4.1.) se reduce cu 20%. (4) Pentru zidariile executate cu elemente din argilé arsé si din BCA, cu mortar pentru utilizare generala (G), valorile K sunt date in tabelul 4.1 Valorile rezistentei caracteristice fj pentru zidarie cu elemente din argila ars, din grupele 1,2 si 2S, cu rezistenta standardizata f, ~ 5.0 + 15.0 N/mm? cu mortare cu rezistente M2.5+ M15, calculate cu formula (4.1) findnd seama de condifiile de la (3), sunt date in tabelele 4.2a si 2b. Valorile rezistentei caracteristice fi, pentru zidarie cu elemente din BCA, cu rezistenta standardizata f, = 3.0 + 8.0 Nimm*, cu mortare cu rezistente M2.5 + MIS, calculate cu formula (4.1), jinénd scama de conditiile de la (3) sunt date in tabelul 4.2c. Valorile constantei K pentru zidarie cu elemente ceramice si din BCA. si mortar pentru utilizare generala (G) Tabelul 4.1 ‘Tipal elementului pentru 7dr ‘Constanta K Elemente ceramice pline (grupa 1) 055 Tlemente ceramice cu goluri verticale (grupa 2 28) 0.45; ‘Elemente din BCA (grupa 1) 055 Eas, fesse Carre ete Figura 4.1. Aledtuirea zidariei (a) Fara rost de mortar paral! cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paral! eu planul pereteluiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 39 Rezistenfa caracteristica la compresiune (f; in N/mm?) a zidariilor cu elemente pline din argila ars din grupa 1 si mortar pentru utilizare general (G) ~ gesere conform fig.4.1b Tabelul 4.23 Rezistenja sandardizati a Revisienja mortaralui (Nimm") 1 clementuluifs (Nimm?) |" Mis [wis [Mio [M75 [ M3_[ M25 15.0 660 | 625 [585 535_[ 475 | 3.85 125 ‘sa0_] 550] sis] 470 | 420 | 3.40 10.0 495_[ 470 | 440 [405 [3.55 | 290 75 40s_[3as_[ 3.60] 330 | 2.90 | 235 3.0 wee [e370 | 250 | 220 | 180 1% #* Combinayii de materiale (clemente, mortar) care nu sunt permise de condijille de la (3). 2°. Pentru valori intermediare se accept interpolarea liniard intre valorile din tabel. Pentru [valor tn afara celor din tabel se aplicd formula generald cu respectarea condiilor de la (3). Rezistenfa caracteristica la compresiune (fin N/mm”) a zidariilor cu elemente cu goluri verticale din argila ars& din grupa 2 si 2S si mortar pentru utilizare general (G) = fesere conform fig.4.1a si 4.1b - Tabelul 4.2b Revistenjastandardizats Revistenja morarului (Nimn) aclementuluif mm) | T° wis Twas | Mio | Mis [MS [ MoS 150 Tigdta | 675 | 640 | 600 | 5.50 | 485 | 3.95 figd.tb | 3.40 | 5.10 | 4x0 | 440 | 3.90] 35 Ds figdla | 395 [5.60 | 525 [480 | 430 | 3.45 figdib| 475 | 450 | 420 | 3x5 [345 [2.75 0. fig4la | 510 [480 | 450 | 415 | 3.65_|_2.95 \ figa.tb | 4.10 | 385 | 3.60 | 330 | 290 | 235 75 figdla| 413 [395 | 370 [335 | 300 | 2.40 fied tb} 330 1 3.15 | 295 | 270 | 240 | 1.90 x0 see [ee [ 275 [255 | 2.25 | 185 s * we [220 | 205 | 180 | 130 7% Combinafii de materiale (elemente, morta) care nu Sunt permise de condiille dela @). 2°, Pentru valori fy itermediare se aceepia interpolarealiniara intre valotife din tabel, Pentru valor elemente pline din BCA din grupa 1 simortar pentru ut = jesere conform fig.4.ta - izare generalii (G) Tabelul 42¢ Revistenja standardizata Marea mortar 4 clemontuluif (Nim) [MIS MI2.5 [| MIO [M75 | MS_] M23 Cc 80 [os31_[ 3.03 [470 [431 [3.82] 3.10 0 wee | 458, 3.93 | 3.48 [283 60 we ae 353 [312 [0253 5.0 [ee 3.10 | 2.75 | 223 40) ver [ee 2.66 | 235 | 190 30 ee ae 6 1 ¥¥¥ Combinafii de materiale (elemente, mortar) care nu sunt permise de conde de la G3). 2°. Pentru valori ssintermediare se accept interpolarea liar’ intre valorile din tabel. Pentru) 'valor in afara ceior din tabel se aplicd formula generald de ealcul cu respectarea conditilor de} WQ) (5) Pentru zidariile executate cu mortar pentru rosturi subti e de 0.5 (1), in rosturi cu gro: * 3.0 mm, rezistenta caracteristica la compresiune nu depinde de marea mortarului si se va calcula eu formulele:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 A. Pentru zidarie cu elemente pline din argilé arsa si cu elemente din BCA: KaK LY (4.2a) * K=0.75 pentru elemente pline din argila ars; + K=0.80 pentru elemente din BCA. B, Pentru zidarie cu elemente cu goluri verticale din argild ars din grupele 2 gi 2S: AoaK fe (4.26) unde + K=0.70, (6) Formutele (4.2a) si (4.2b) vor fi aplicate numai daca a, zidaria este aleatuitd in conformitate cu prevederile din acest Cod; b. toate rosturile zidariei sunt umplute cu mortar; c. — rezistenfa elementului pentru zidarie f, < 50 N/mm’; 4. grosimea zidariei este egal cu latimea sau lungimea elementului penteu zidaie astfel incat nu exist nici un rost de mortar paralel cu fafa peretelui, pe intreaga lungime a zidului sau numai pe o parte a acestuia (fig. 4.12); €. coeficientul de variatie al rezistenfei elementelor pentru zidérie este < 25%. (7) Valorile rezistentei caracteristice fi pentru zidarie cu elemente din argila ars, din grupele 1, 2 gi 2S, cu rezistenfa standardizat f, = 5,0 + 15.0 N/mm’, cu mortare pentru rosturi subtiri (7), calculate cu formulele (4.2a) si (4.2b) sunt date in tabelul 4.3a. Valorile rezistenjei caracteristice fi pentru zidarie cu clemente din BCA, cu rezistenta standardizata fi = 3.0 * 8.0 Nimm? cu mortare pentru rosturi subjiri (T), calculate eu formula (42a), sunt date in tabelul 4.3. Rezistenja caracteristied la compresiune (fj in N/mm”) a zidariilor cu ‘elemente din argilé arsa si mortar pentru rosturi subsiri (T) ‘Tabelul 4 3a Revistcija tandardizata a elementului_ fi (N/mm') Gropa element | 75.4 125 10.0 75. 50, I 7.30, 640530 4.15 295 23128 4.65 4.10 3.50 2.95 215 TT Penina valor frlntermediare s©accepih interpoarea Talal ince valor din tel ‘Pent valor in afara celor din tabel se plied formula generala de calcul cu respectarea) condiilor dela (3). Rezistenga caracteristica la compresiune (fj in N/mm?) a zidar clemente din BCA si mortar pentru rosturi subtiri (T) Tabelul 4.30 Rezistenia siandardvail a elemenilu j, (imma E_] so [70 | 60 | 50 | 40 | 30 46 n4.sojeser| 3.14 [2600 | 2.04 T Penir valor f,intermediare se aseeptt intewpolarea Tinian mire Valorie din thei. Pentru valori in afura eslor din tabel se aplien formula generals de calcul cu respectara condiilor de la (3).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (8) Pentru toate situafiile de proiectare, rezistenfa caracteristicd la compresiune a zidariei, pe directie paralela cu rosturile orizontale, in planul peretelui, fix se va determina, in absenja valorilor declarate, objinute experimental sau conform 1.1.(12), folosind relatiile (4.1), (4.2a) si (4.2b) astfel: a, fy Va fi inlocuita cu fy rezistenta la compresiune standardizatd a elementului pentru zidatie pe directie paraleld cu rostul orizontal; b. pentru calculul rezistentei standardizate fiy factorul de transformare din SR EN 772-1 va fi luat 3 < 1.0; pentru elementele pentru zidarie din grupa 1, constanta K va avea valoarea din tabelul 44; d. pentru elementele pentru zidirie din grupa 2, constanta K din tabelul 4.1 va fi multiplicata cu 0,5 — K = 0.5 x 0.45 = 0.225; ©. pentru elementele pentru zidirie din grupa 2S constanta K din tabelul 4.1 va fi multiplicaté cu 0.4 > K = 0.4 0.45 = 0.180. Pentru situatia de proiectare seismicd valorile fix trebuie sa satisfacd ceringele minime din P 100-1, tab. 8.3. (9) Valorile rezistenjei caracteristice a zidariei pe directie paralela cu rosturile orizontale, in planul peretelui, calculate cu (4.1), (4.2a) si (4.2b) pentru valorile fix = 2.0 + 5.0 Nimm? si mortar tip (G) cu rezistenta M2.5* MIS si cu mortar pentru rosturi subjiri (T), sunt date in tabelul 4.4 (10) Pentru calculul rezistentelor fi si fin ale zidariilor, formulele (4.1) (4.2a) si (4.2b) se vor ‘utiliza numai cu respectarea urmatoarelor conditii: a, pentru elementele care poarta marcaj CE, pentru zidariile cu mortar (G) se vor folosi valorile K din tabelul 4.1, in functie de tipul elementului, si pentru zidariile cu mortar (1) se vor folosi valorile K date la (5) de mai sus; b. pentru elementele care nu poarti marcajul CZ, valorile constantei K pentru zidarie cu ambele tipuri de mortar trebuie declarate sau valoarea rezistentei caracteristice a i determinata prin incereari conform 1.1(/2). ile de fa (3), (6) si (8). atisficute toate condi Rezistenfa caracteristica la compresiune (fj, in N/mm?) paralel cu rosturile orizontale a zidariilor cu elemente din argild ars si BCA cu mortar de utilizare general (G) si cu mortar pentru rosturi subjiri (T) ‘Tabelul 4.4. Marca] Grupa Revistenta standardizati a elementelor fy) Nimim™ mortarului_| elementului [20 25 3.0 4.0 50 1 200 2.35 2.67 3.25, 3.81 MIs G) 2 O82 | 096 109) 132 155 28. 0.66 077 087 1.06 1.25 1 Lis 2.09) 2.37 28 338 MIO) 2 073 0.386 098 Lis 138 28 O58 0.68, 077 098 1:10 1 1.63 191 217 2.64 3.09 MIS«G) 2 067 0.78 089 108 1.27 28 03 0.63 07, O85 1.00 a42 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 7 14 L® 132 PRY 27s Ms(G) 2 039) 0.69 0.78 095 Tr 2s 047 0.5 0.62 08: 1.26 1 LAT 137 1.56) 1.89 2.22, M25 (G) 2 052 056 0.64 Tz Tal 28 0.42, 0.5 os 0.89) 0.389) Morar 1 121 1a Lor 217 2.02, o 2 037 0.67 0.78 1.02 1.23 2S 046 0.53 0.62, O71 035, 17 Penina valor intermediare se acceptd interpolarea Tiniard faire valorile din tabel. Pentra valori in afara celor din tabel se aplic& formula general’ de caleul cu respectarea conditilor de la). (11) Valorile rezistenfei de proiectare fa se reduc cu 15% pentru zidiria cu mortar (G), in cazul in care se foloseste mortar de ciment fra adaos de var. 4.1.1.1.2, Rezistenta unitara de proiectare la compresiune a zidriei (1) Rezistenjele unitare de proiectare Ia compresiune ale zidiiei se vor determina conform art.2.4.2, 4.1.1.2, Rezistenta zidariei la forfecare (1) Rezistenta zidatiei la forfecare se va determina pentru dou mecanisme de cedare: a, Cedare prin lunecare in rost orizontal (fie); b. Cedare pe sectiune inclinata din eforturi principale de intindere in lungul diagonalei ‘comprimate (fi). 4.1.1.2.1, Reristenta tard caracteristicd la lunecare in rost orizontal (1) Rezistenta caracteristica la luntecare in rost orizontal fy,» a zidiitiei ex€entata cu mortar pentru utilizare generala (G) sau eu mortar pentru rosturi subiri (TP) in straturi cu grosime de 0,5 mm pani la 3,0 mm, cu toate rosturile verticale umplute, se determina cu relatia fous = Ss +04 74 0.065 f, (438) unde notajiile sunt: © fsorezistenfa caracteristied inifialé In forfecare ffrd efort unitar de compresiune; © og yaloarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe directia fortei tdietoare in. element, la nivelul considerat, determinat din gruparea de incarcari de proiectare (valoare de proiectare), care se exercit pe zona comprimata a peretelui care asigura rezistenja la forgd tietoare; © fy rezistenta medic standardizata la compresiune a clementelor pentru zidatie. (2) Pentru zidariile cu elemente cu imbinare de tip "nut $i fecer / Jamba gi ulue”, la care fejele adiacente ale elementelor pentru zidarie se afl in contact direct, executate cu mortar de utilizare generali (G), sau cu mortar pentru straturi subjiri (T) in rosturi orizontale cu grosimea de 0,5 + 3,0 mm, rezistenta caracteristicd la Iunecare in rost orizontal se calculeazi cu relatia: fo 05s +04 a, <0.045f, (4.3b)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 43 (3) Rezistenfa unitard caracteristica inijiala 1a forfecare a zidariei - sub efort unitar de compresiune egal cu zero -, fap, Va fi objimuté din rezultatele incercatilor pe zidarie efectuate conform SR EN 1052-3 sau in conditiile stabilite la 1.1.(12) (4) in cazul zidariilor cu mortare performante, de utilizare generali (G) sau pentru rosturi subfiri (T), dacd nu sunt declarate rezultatele objinute conform (3), valoarea fi» se va lua din SREN 998-2, anexa C. (5) in cazul zidariilor executate cu mortare de refetd pentru utilizare generala (G), cu compozitiile preserise in tabelul 3.1, dac& nu sunt dectarate rezultatele objinute conform (3), valorile fy vor fi luate din tabelul 4.5, cu conditia ca mortarul pentru utilizare general (G), preparat conform SR EN 1996-2, si nu confind adaosuri sau aditivi Rezistenta unitara caracteristicd initiala la forfecare a zidariei (f,40) in N/mm? Tabelul 4.5 7 Mortar (G) de relat Elemente pentru ziditie = a co Arg ars 030, 025 020 Beton celular autoclavizat 0.25 020 0.5 Pentru zidariile cu mortare = M12.5 valorile se vor objine obligatoriu prin incercarie fectuate conform SR EN 1052-3. 4.1.1.2.2. Rezistenta unitard caracteristicd la cedare pe sec{iuni inclinate (1) Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secfiuni inclinate, rezistenta unitard caracteristicd la forfecare fies , a zidariei cu mortar pentru utilizare general (G), si cu mortar pentru rosturi subjiri (T), cu toate rosturile umplute cu mortar, se va calcula cu relatiile: a, Pentru elemente din argila ars din grupele 1, 2 si 28 ai fogs = O22 fig 1+ 52% (44a) \ In b. Pentru elemente din BCA Ii 100 16 (4b) in relafiile (4.4a) si (4.4b) notatiile sunt: © fie rezistenia caracteristica ta 2; © oj valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe directia efortului unitar de forfecare, in sectiunea considerata. (2) Valoarea rezistenjei caracteristice ta intindere fa elementelor pentru zidiirie se determina prin: tindere a elementelor pentru zidatie determinata conform a, evaluarea valorilor declarate pe baza rezultatelor incercdrilor la intindere prin despicare a clementclor pentru zidaitie sau b. im functie de rezistenta standardizata a clementului la compresiune (fj) cu relatiile:44 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 i, pentru elemente din argita ars&: fiy = 0.035f, (4.5) ii, pentru elemente din BCA cu f,> 2.0 Nimm®: fir = 0.080 fy (4.5b) 4.1.1.2.3. Rezistentele unitare de proiectare a zidari la forfecare (1) Rezistenjele unitare de proiectare a zidiriei la forfecare (fa gi fxs) se vor calcula cu formulele: a. lunecare in rost orizontal Feat = 22+ 04g (4.6a) b. rupere pe sectiune inclinata fag = Pa (4.66) Yu {in care coeficientul de siguranfa pentru material yy se va lua conform 2.4.23. (2) Valorile rezistenjelor de proiectare fo gi fui Se reduc cu 25% pentru zidaria cu mortar (G) care conjine numai ciment (ffrd adaos de var), 4.1.1.3. Rezistenta unitari la intindere din incovoiere perpendicular pe planul zidariei (1) Pentru calculul rezistenfei peretilor structurali, nestructurali si a panourilor de zidarie inramate in cadre, solicitati la incovoiere de fore perpendiculare pe planul zidarici, pentru toate situafiile de proiectare, vor fi luate in considerare rezistenfele unitare corespunzatoare ‘urmatoarelor moduri de rupere: a, rezistenfa la incovoiere dupa un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fy (fig.4.2a); b. rezistenfa la incovoiere dupa un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontal fo fig4.2b). » Figura 4.2. Ruperea zidatriei incovoiate perpendicular pe planul peretelui (a) Plan de rupere parale! (b) Plan de rupere perpendicular cu rosturile orizontale, fy pe rosturile orizontale, f.> 4.1.1.3.1, Rezistentele unitare caracteristice la intindere din ineovoiere perpendicular pe planul zidariei (J) Rezistentele unitare caraeteristice la intindere din ineovoiere ale zidatiei, fas $i fac, vor fi obtinute din rezultatele incercarilor pe ziddirie executate conform SR EN 1052-2 sau pe baza prevederilor de fa 1.1(12).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (2) Pentru zidariile cu legaturi tip "nut gi feder / lamba si uluc", avand in vedere diversitatea profilatiilor fefelor de capa, se vor utiliza valorile declarate objinute pe baza incercdrilor efectuate conform (I). (3) Pentru zidariile cu toate rosturile complet umplute, realizate cu mortar pentru zidarie pentru utilizare general (G), in cazul in care nu sunt declarate rezultatele obtinute conform (AD), valorile rezistentelor unitare caracteristice la incovoiere fix: si faz, in N/mm’, se vor lua din tabelul 4.6, Rezistenfe unitare caracteristice la incovoiere perpendicular pe planul zidariei Tubelul 46 Revisionja medie a morarulu MIOM7.SMS| M25 far | fas [faa | fe 0.240 | 0.480 | 0.180 | 0.360 Tipul elementelor ‘Trgila ars, pline saa cu perforafi verticale Beton celular autoclaviant | 0.100 [0200 [0.073 [0.150 Nota. Valorile din tabetul 4.6 se utilizea7 numai pentru combinatile de materiale (clemente, mortar) acceptate conform tabelelor (4.2a)*(4.2¢). Pentru zidriile cu mortare > M12.5 valorile se vor objine obligatoriu prin Inceredr efectuate conform SR EN 1052-2. (4) Penteu zidatiile cu elemente din argild arsi cu fefe verticale plane si cu rosturile verticale umplute cu mortar, executate cu mortar pentru rosturi subfiri (T), in cazul in care nu sunt declarate rezultatele obtimute conform (1) se vor folosi la calcul valorile forfetare fas ~ ft2 ~ 0.150 Nimm?, (5) Pentru zidariile cu elemente din BCA cu fete verticale plane si cu toate rosturile umplute, executate cu mortar pentru rosturi subfiri (T), in absenfa valorilor declarate, rezistentele faa $i fas se vor lua egale cuz © faa = 0.035 F< 0.150 Nimm? © faq = 0.035 f, < 0.200 Nimm* (pentru BCA cu p < 400 kg/m’) + faa = 0.035 f, < 0.300 N/mm? (pentru BCA cu p > 400 kg/m?) 4.1.1.3.2, Rezistenfele unitare de proiectare la intindere din incovoiere perpen: planul zidariet (1) Rezistenjele de proiectare la intindere din incovoiere, perpendicular pe planul peretelui ale zidariei se vor ealcula conform art, 2.4.2.3. (2) Valorile rezistentelor unitare de proiectare fius si fur se reduc cu 25% pentru zidaria cu ‘mortar (G) care congine numai ciment (fir adaos de var). 4.1.1.4, Rezistenfa caracteristicd de ancorare (1) Rezistenta caracteristica de ancorare prin aderengi a armaturii inglobate in beton va fi objinutd din rezultatele incercailor efectuate conform ST 009, (2) Daca nu se dispune de date experimentale, rezistenfa caracteristicd de aderenf’, figs Se Va Jua dupa cum urmeazi: a. pentru armaturile inglobate in sectiuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu 150 mm (in elementele de confinare), din tabelul 4.7; 4546 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 b. pentru armaturile inglobate in mortar sau in sectiuni de beton cu dimensiuni mai mici de 150 mm (betonul din stratul median al Z1A), din tabelul 4.8, Rezistenfa caracteristic’ de aderenfa a armiturilor in betonul elementelor de confinare (Nimm*) Tabelul 4.7 ‘Clasa de revisienia a betonulut Cis [Crea Tia pentru bare de ofel beton netede (N/mm) 13, 1S: Tus_pentru bare de ote] beton profilate (Nimm') 2 30 Rezistenja caracteristicd de aderen(a a armaturilor in mortar sau in betonul din ZIA (N/mm?) Tabelul 4.8 ‘Clasa de rezisienja a moriarulai (M) MS] MIO Clasa de revistenti a betonului (C) cis | C1620 Ta pentru bare de ofel beton netede (N/mm) OF 12. That peniru bare de ofel beton profilate (Wimm*] To 1s 4.1.2. Proprietii de deformabilitate ale zidariei 4.1.2.1, Relatia efort unitar —deformatie specified (6 - 2) (1) Pentru calculul rezistentei si al rigiditatii tuturor elementelor de constructie din zidarie, pentru toate situatiile de proiectare, se folosese urmatoarele tipuri de relayii "efort unitar - deformatie specifica o-e" (legi constitutive) care schematizeazd comportarea reald a zidariei (valori caracteristice -fi- si valori de proiectare - f) a, Finiara (fig. 4.3a) b. liniar - dreptunghiulara (fig. 4.3b) ¢. parabolic - dreptunghiulard (fig. 4.3c). fe fe i. fa f t tn ® Emi Tat Sa Facer Eat Ene @ © © Figura 4.3. Relajia efort-deformatie specifica (6-2) pentru zidaria solicitatd la compresiune ax NOTE: 1°, Legea de forma "parabolic-dreptunghiular’ " poate f nlocuité cu o lege conventional (Fig.4.3e) de forma "liniar - dreptunghiular vind valoarea deformaiei specifice (47a) 2 Rap = Se 1 defn drier de materia icaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (2) Valorile diagramei de proiectare fa(é) se obtin din valorile diagramei caracteristice fife) cu relatia: fale)- 20 (48) YM (3) Forma legii a-e depinde de: a. caracteristicile elementelor pentru zidarie; b. tipul mortarului; ©. modul de fesere si de umplerea rosturilor. (4) Determinarea relatiei o-« si a parametrilor caracteristici (tgs si ma ) Se va face prin incercari la compresiune efectuate conform SR EN 1052-I.[n lipsa declararii acestor informatii se aplicd prevederile de la (7). (8) Valoarea deformatiei specifice ultime (¢m,) utilizati pentru calculul rezistentei si al rigiditifii tuturor parfilor / elementelor de constructie din zidirie se va limita, indiferent de rezultatele incercarilor, astfel: pentru elemente din argilé ars din grupa 1: gy < 3.5%; b. pentru elemente din argild ars cu goluri verticale din grupa 2: gy $ 2.0%; ©. pentru elemente din argita arsi cu goluri verticale din grupa 2S si pentru elementele din BCA forma legii ¢ - «gi valorile ny $i Gu Vor fi declarate conform 1.1.(12), cu limitarea én 2.0%; (6) Prevederile referitoare la calculul rezistentei de proiectare a vidariei si la caleulul deplasitrilor partilor / elementelor de constructie din zidarie, precum si prevederile din P 100- 1 privitoare 1a valorile factorului de comportare q si la numérul maxim de niveluri peste sectiunea de incastrare, se aplicd diferentiat in functie de forma gi de parametrii legii o-e (7) Pentru toate situafiile de proiectare, in cazul zidariilor pentru care forma legii oe si parametrii gy; $i su Ml sunt cunoscute / nu sunt declarate, calculul rezistentei gi rigiditayii tuturor parjilor / elementelor de constructie din zidarie se va face in urmatoarele conditii: jerata "liniard” (fig, 4.30); b. valorile modulilor de clasticitate longitudinal si transversal date la 4.1.2.2.se vor reduce cu 25%; a. Tegea o-eva fi con: cc, deformatia specifica ultima ¢>, datd Ja (5)'va fi luatd egald cu: 8 %o: ii, pentru elemente din argila ars cu goluri verticale din grupa 2 si 2S si pentru elemente din BCA: fn, = 0.8% 2.0 = 1.6 %o; 4d. factorul de suprarezistenfi definit in P 100-1, cap.8, sé va lua a/c i. pentru elemente din argila arsa din grupa 1 &y = 0.8% 3.5 = 4748 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 4.1.2.2. Modulul de clasticitate al zidariei 4.1.2.2.1. Modulul de elast ‘tate longitudinal (1) Pentru calculul deformatiilor longitudinale ale tuturor parfilor / elementelor de constructie din zidarie simpli (ZNA) se folosesc, in functie de situatia de proiectare respectiva, urmatoarele valori ale modulului de elasticitate longitudinal: a, modulul de elasticitate secant de scurta durata, E,; b. modulul de elasticitate de lunga durata, E12. (2) Modulul de elasticitate secant de scurta durata E, va fi determinat prin inceredri conform SREN 1052-1 sau va fi stabilit conform 1.1(12). (3) in absenta valorilor determinate conform (2), modulul de elasticitate secant de scurta durati al zidariei nearmate (E,), exccutati cu elemente pentru zidarie din grupele 1, 2 si 2S, cu mortar pentru zidatie pentru utilizare generala (G) sau cu mortar pentru rosturi subtiti (T), cu toate rosturile complet umplute cu mortar, se va calcula cu relatiile: a. E, = 1000f, pentru elemente din argila arsi; b. E, =800/;, pentru clemente din BCA. (4) Pentru zidariile executate cu elemente cu imbinare de tip " cu rosturi verticale neumplute cu mortar, valoarea modulului de clasticitate de s trebuie declarata pentru fiecare tip de element. ut si feder” si pentru zidariile urti durat (5) in cazul zidariei cu armaturi in rosturile orizontale valorile E, stabilite ca mai sus vor fi majorate cu 10%, (6) in conditiile enunjate la (3) + (5) modulul de elasticitate echivalent de scurt& duratd al zidariei confinate (ZC) si al zidariei cu inima armata (ZIA) se va calcula cu relagia: EL+E,h, Excyny = (49) +l, unde notatiile sunt urmatoarele: © Ei Ei modulii de elasticitate longitudinali ai zidariei gi betonului; © si Jy - momentele de inertie ale seetiunitor de zidarie gi de beton, calculate in raport cu axele principale de inertie ale peretelui in cazul zidrici confinate cu armituri in rosturile orizontale (ZC+AR), valorile date de relatia (4.9) se vor majora eu 10%, (7) Modulul de clasticitate de lung& duratd E,,u se va determina din valoarea modulului secant de scurté durati E,, redusi conform relatiei (4.10), pentru a tine cont de efectele curgerii lente: (4.10) Ens 1+. 0 unde@eeste constanta final de curgere lent dati in tabelul 4.9,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 49 4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal (1) Modulul de clasticitate transversal, G,, pentru zidaria nearmaté, cu elemente pentru zidarie din argila ars din toate grupele (1, 2, 2S) si din BCA, se determina cu relatia: G.=04E, con) unde: « E,este modulul de elasticitate secant de scurt’ duratd, cu valorile corespunzatoare situatiei de proiectare respective, stabilite conform 4.1.2.2.1 (2) in lipsa unor date stabilite prin incereari, modulul de deformatie transversala echivalent pentru zidiria confinatd (ZC) si zidaria cu inim& armata (ZA) se va calcula cu relatia: Greqaun) = 0.40 Execans (4.12) 4.2. Proprietitile fizice ale zidariei (1) Unmatoarele proprietati fizice ale zidariei sunt relevante pentru obiectul Codului a. curgerea lent; b. variatiile de volum datorate modificdrilor umiditati ©. dilatarea termica, (2) Valorile de proiectare ale acestor proprietati trebuie s8 fie determinate prin incercdri sau stabilite conform 1.1.(12). (3) in absenja unor date objinute din incercari, valorile de proiectare ale proprietijilor fizice vor fi luate in limitele indicate in tabelul 4.9. itele valorilor principalclor proprictati fizice ale zidariei Fabel 49. Constanta de] Vatoarea ultmide | Constanta de ‘Tipu elemental urge lent inal | wmflare lo umiitate | dilatae tere, i. entrar ra saucontraciia mmim | 10°C Domeniul de variafie (valoare de refering) Ceramic 05415 0.24410 448 (5 x10") (Cero ett autociaizt NES 0A .2 79 x10") 4.3. Durabilitatea zidiriei 43. Generalitati (1) Toate partile / elementele de constructie din zidarie vor fi proiectate astfel incdt s& aibi durabilitatea necesara pentru a fi utilizate in conformitate cu cerintele si cu durata de exploatare stabilite prin tema de proiectare, in conditiile specifice ale mediului inconjurator, 4.3.2. Clasifiearea con wr de mediu inconjurator 43.2. Conditii de microclimat de expunere (2) La proiectarea tuturor patilor / elementelor de constructie din zidarie trebuie sf fie luate {in considerare condifiile de microclimat la care va fi expus& zidaria in timpul exploatari50 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 (2) Pentru stabilirea conditiilor de microclimat de expunere ale zidariei, se va tine seama si de: a. efvetul finisajelor si al placajelor de protectie; 'b, modul in care detalile de finisaj impiedicd menfinerea / acumularea apei pe fajade. (3) Conditiile de microclimat de expunere a zidiriei terminate se incadreaza in clase de expunere definite conform SR EN 1996-1-1:2006 dupa cum urmt a, MX1—mediu ambiant useat; b, MX2~expus la umiditate sau umezire; c. MX3—expus la umerire cu cicluri de inghet-dezghet; d, MX4—expus la aer saturat de sare, apa de mare sau alte ape cu ©. MXS—mediu ambiant chimic agresiv (4) Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua in considerare: a. factorii climatici specifici ai amplasamentului: i. ploaia si zapada; ji, actiunea simultand a vantului cu ploaia; iii, _variaiie de temperatura; iv. variate umiditatii relative; b. severitatea expunerii la umezire; . expunerea la cicluri inghet / dezghes; 4. prezenia compusilor / substantelor chimice care, in contact cu apa, pot conduce la reactii care afecteaz integritatea zidarici (5) Pentru identificarea nivelului de expunere a zidariilor in diferite subansambluri ale clidirii si a efectului detaliilor de alcatuire constructiva se vor utiliza prevederile SR EN 1996. Anexa A si prevederile din reglementarilor tehnice privind executarea si urmarirea executiei lucratilor de zidarie, in vigoare. 4.3.3. Durabilitatea componentelor zidariei (A) Cerintele referitoare la durabilitatea componentelor zidariei, in corelare cu conditiile de mediu in exploatare, vor fi specificate in mod. explicit in proiecte, pentru toate partile elementele de constructie si vor fi supuse verificarii impreund cu intreg proiectul 4.3.3.1, Elemente pentru zidarie (2) Elementele pentru zidarie vor fi suficient de durabile pentru a rezista, in conditille relevante de expunere, pe toatd durata de exploatare proiectatd a cladirii. (2) in cazul zidariilor aparente cu elemente din argili ars’ se vor respecta prevederile SR EN 771-1 privind condifiile de folosire a clementelor pentru zidarie in functie de densitate.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 51 4.3.3.2. Mortar (1) Mortarul pentru zidarie va fi suficient de durabil pentru a rezista, in conditile relevante de microclimat de expunere, pe toatd durata de exploatare proiectati a cladirii si mu va confine componenti care ar putea avea efect diundtor asupra proprietafilor sau durabilitatii elementelor, ofelului sau altor materiale cu care se afld fn contact. (2) Mortarele se incadreaza in trei categorii in functie de categoria conditiilor de expunere a elementelor la care vor fi folosite: a. S- mortar pentru clemente de constructie expuse la condiii severe; b. _M-mortar pentru elemente de constructie expuse la conditii moderate; ©. P- mortar pentru elemente de constructie expuse la conditii pasive. Compozitia mortarelor S, M, P se stabileste conform reglementarilor tehnice privind executarea si urmarirea executiei lucrarilor de zidarie, in vigoare. (3) Domeniile de utilizare a mortarelor S, M, P in corelare cu condifiile de microclimat definite la 4.3.2.1.(3).vor fi stabilite dup cum urmeaza: a. Clasa de expunere MX 1 — mortar P, M sau S b, Clasa de expunere MX 2.1 —> mortar M sau S c. Clasa de expunere MX 2.2 + mortar M sau S. d. Clasa de expunere MX 3.1 — mortar M sau S. e. Clasa de expunere MX 3,2 — mortar S, Pentru zidriile din clasele de expunere MX4 si MX5 se va evalua, penta fiecare amplasament si pentru fiecare proiect, gradul de expunere la: a. siruris b. umezire; ¢. cicluri de inghet / dezghet: substanje chimice agresive (cantitatea acestora si tipul de reaetie). 4.3.3.3. Ofel pentru armaturi (1) Ofelu! pentru armaturi, inglobat in beton sau in mortar, va fi suficient de durabil, astfel ca, atunei end este pus in operd in conditiile prevazute in reglementarile tehnice privind executarea si urmérirea executiei Iucrarilor de zidarie, in vigoare, si reziste Ia conditiile locale de expunere pe toata durata de exploatare proiectata a clidir (2) Pentru asigurarea durabilitafii se va folosi ofel pentru beton armat (oe! carbon), protejat prin masurile date in continuare, sau ofel rezistent la coroziune. Masurile de proteetie sunt corelate cu clasele de expunere MXI+MXS. (3) Pentru clasa de expunere MX.1, ofelul poate fi neprotejat (cu excepfia zidariei de placa) (4) Pentru clasele de expunere MX2 si MX3, protectia ofelului se va realiza a, inglobare in mortar sau beton; b. galvanizare;52 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 ©. acoperire cu ragini epoxidice sau printr-o combinatie a acestor procedee. (5) Protectia armaturilor prin inglobare in mortar trebuie si indeplineasca urmatoarele conditii &. tipul gi marca minima a mortarului vor fiz i, mortar de ciment-var MS - pentru incdperi cu umiditate relativa. interioari permanenti a acrului < 60%; ii, mortar de ciment cu adaos de plastifiani M10 ~ pentru i relativa interioara permanenta a aerului > 60%; iperi cu umiditate b. acoperirea lateral cu mortar a barelor dispuse in rosturile orizontale va. fi = 20 mm la perefii care se tencuiese ulterior si 2 35 mm la peretii care riman netencuifi; grosimea stratului de protectie va fi sporité pana la 45 mm in cazul perefilor care trebuie si riméni netencuiti (zidarie aparenté sau de placaj), in condifiile de expunere MX4 si MX5; ©. zidaria va fi tencuita cu mortar 2M2.5, (6) Protectia armaturilor din elementele de confinare prin inglobare in beton se va_asigura prin prevederea in proiecte a unui strat de acoperire cu grosimea minima data in SR EN 1992- 1-1 pentru conditiile de expunere respective (a se vedea si NE 012/2). (7) Protectia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc > 900 g/ m* sau cu o acoperire de zinc 2 60 g/m’ completata cu 0 acoperire cu rasind epoxidicd cu grosime medie recomandat 100 pm.Ojelul va fi galvanizat dupi fasonare 4.3.3.4, Durabilitatea betoanelor (1) Pentru betoanele care intra in alcdtuirea cladirilor de zidarie, se vor avea in vedere prevederile generale referitoare la durabilitate din NE 012/1, masurile specifice din acest Cod si din reglememtarile tehnice privind executarea si urmarirea executiei lucrarilor de zidarie, in vigoares 4.3.3.5. Straturi de rupere a capilariti (1) Straturile pentru ruperea capilaritajii yor avea durabilitatea corespunzatoare tipului de clidire Ja care se utilizeaza si conditiilor de mediu respective: ele vor fi aleatuite din materiale care sit nu poati fi strapunse ta utilizare si vor fi capabile si reziste Ia eforturile ‘mecanice find si favorizeze producerea condensului. (2) Straturile pentru ruperea capilaritatii vor fi realizate din: a, materiale plastice; b. tencuieli hidrofuge. 4.3.3.6. Elemente de legiturd pentru pereti (1) Elementele de legiturs pentru pereti si prinderile lor vor fi eapabile sa reziste la actiunile relevante ale mediului inconjuritor si la migcdrile relative intre straturi, Ele vor avea rezistenfi la coroziune corespunzitoare mediului in care sunt utilizate,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (2) Elementele de ancorare ale placajelor din zidarie sau ale stratului exterior al fatadelor ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din ofel inoxidabil. 4.3.3.1. Eelise, scoabe si corniere (1) Eelisele, ancorele, scoabele si cornierele inglobate in zidarie vor avea rezistengi la coroziune corespunzatoare conditiilor de mediu in care sunt utilizate. Protectia acestora se va realiza cu orice procedeu recunoscut in practica curenta pentru condifii de mediu similare. 4.3.4, Durabilitatea zidiriei aflati sub nivelul terenului (1) Zidaria aflata defavorabil de condi ib nivelul terenului va fi proiectatd astfel incdt si nu fie afectata je terenului sau va fi protejata in mod corespunzator. In acest seop: a. se vor lua masuri pentru a proteja zidaria de efectele umezelii provenite din contactul cu pamdntul, mai ales impotiva propagarii umiditaqii prin capilaritate; b. incazul in care, prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament, se constatd cd terenul contine substante chimice care pot afecta integritatea si durabilitatea zidiriei, aceasta va fi proiectati din materiale rezistente la aceste substanfe sau va fi protejatd corespunzator (de exemplu, cu pelicule sau tencuieli rezistente la actiunile chimice respective). 5354 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 CAPITOLUL 5. PROIECTAREA PRELIMINARA A_CLADIRILOR CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE 5.1, Proiectarea preliminar arhitectural-structurala a clidiril lor etajate curente (1) Proiectarea preliminara athitectural-structurala a cladirilor etajate curente cu. pereti structurali din zidirie implica parcurgerea urmatoarelor etape: a, Stabilirea formei generale a cladirii in plan gi in elevatie; b, Proiectarea preliminard a suprastructurii verticale (ansamblul peretilor structurali); ©. Proiectarea preliminara a planseelor; 4. Proiectarea preliminara a infrastructuri (2) Proiectarea preliminaré arhitectural-structuralireprezint& o etapa necesari pentru toate situatiile de proiectare. Aceasta etapa precede verificarea prin calcul a siguranjei structurale si este necesard pentru stabilirea modelului si a metodei pentru calcul, conform cerinfelor de la Capitolul 6 si din P 100-1. (3) in procesul de proiectare preliminara, alegerea configurafiei de ansamblu a cladirii este atribufia principala a arhitectului, Concepria structurii revine inginerului de structuri dar nu poate fi independent de cerinfele functionale si de imagine arhitecturali formulate de investitor si de arhitect. 5.1.1. Principii generale de aleituire arhitectural-structurali a eli perefi structurali din zidarie lor etajate eu (J) Cladirile cu pereti structurali din zidarie vor fi aledtuite astfel incdt si se realizeze un ansamblu spatial unitar format din: a, clemente verticale: pereti structurali, dispusi pe doua directii neparalele; b. clemente orizontale: plansee care, de regula, vor fi rigide in plan orizontal. (2) Caracteral spatial unitar al structurii din zidarie se va obtine prin: (Al Legaturi intre perefii structurali de pe cele doua directii principale, la colfuri, intersec{ii si ramificafii, care se vor realiza prin: a. fesetea zidairiei conform prevederilor din reglementatile tehnice privind executarea gi urmatirea executiei lucratilor de zidairie, in vigoare; b, armatuti dispuse in rosturile orizontale; stilpigori de beton armat turnati in strepii zidariei, 4. continuitatea betonului si armaturilor din centuri sau stratul median al ZIA. [BJ Legaturi intre plansee si perefii structurali care se vor realiza dupa cum urmeazi: a. Ia pere per b. la peretii din zidarie confinaté (ZC): prin inglobarea / ancorarea armaturilor din stdlpigori in sistemul de centuri de la fiecare plangeu; din zidarie nearmata (ZNA): prin centuri de beton armat tumnate pe toti ¢. la peretii din zidarie eu inima armata (ZIA): prin inglobarea / ancorarea armaturilor din stratul median al peretelui in sistemul de centuri de la fiecare plangeu,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (3) Se vor lua toate misurile necesare pentru menfinerea conlucrarii spatiale intre subansamblurile structurale verticale si orizontale pentru toate situatiile de proiectare si, mai ales, in stadiile avansate de solicitare sub efectul cutremurelor severe (de exemplu, impiedicarea prabusirii progresive). (4) in faza de proiectare preliminard arhitectural-structurala a cladirilor din zidarie se va urmari ca forma in plan si volumetria cladirii, distributia spatiilor, amplasarea si alcatuirea peretilor structurali si fie astfel alese incat si se objin’ regularitate in plan si pe verticala definita conform criteriilor de la art. 5.1.2. 5.1.2. Aleituirea clidirii in plan si in elevagie (1) Se recomanda adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometricd (data de forma in plan)si cu simetrie mecanica (rezultata din dispunerea in plan a perefilor structurali) sau cu disimeteii limitate. (2) Aria plangeului va fi mentinuta, de regula, constanta Ia toate nivelurile cladirii, Se pot accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa 10 + 15% cu conditia ca traseul de scurgere a incdrcarilor cdtre fundatii si nu fie intrerupt. (3) Rezistenta si rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele dou’ directii principale ale cladirii si vor fi mentinute aproximativ constante pe toata indltimea cladirii. Se recomanda ca diferenfa intre valorile respective, s nu depageasca, la fiecare nivel, 25% iar in elevatie eventualele reduceri de rezistenga si de rigiditate si fie < 20%. (4) Reducerile de rezistenta si/sau de rigiditate se vor realiza prin seiderea: a, densitatii zidurilor, b._ grosimii zidurilor; rezistentei zidariei la compresiune. fra ca mirimile respective s& seadi sub valorile minime constructive stabilite prin acest Cod. si prin P 100-1 5.1.3. Criterii de regularitate structuralat (2) Sistemul structural va fi simplu, continuy, va avea sufieienti eapacitate de rezistent’ si rigiditate gi va asigura un traseu direct si neintrerupt al forjelor verticale si orizontale, pana la terenul de fundare. (2) Cladirile eu pereti structurali din zidarie vor fi considerate cu regularitate geometricé si structurald in plan dack: a, forma in plan satisface urmiitoarele conditii i, este aproximativ simetricd in raport cu 2 directii ortogonale; ii, este compact, cu contururi regulate gi cu un numar redus de col{uri intrande: iii, eventualele retrageri / proeminente in raport eu conturul curent al planseului nu depasese, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planseului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective (fig. 5.1); bb. dispunerea in plan a peretilor structurali satisface urmatoarele condit 5556 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 i, nu exista disimetrii importante ale capacitajilor de rezistenfa si/sau ale incArcarilor permanente in raport cu axele principale ale clidirii; ii, distanfa intre centrul de greutate (CG) si centrul de rigiditate (CR) nu depaigeste O.1L, unde L este dimensiunea clidirii pe directia perpendiculara direetiei de calcul. ©. rigiditatea plangeelor in plan orizontal este suficient de mare inedt s4 fie asigurata compatibilitatea deplasarilor laterale ale peretilor structurali sub efectul fortelor orizontale. cA Abateri de la forma compacta Figura 5.1. Conditii de regularitate geometricd in plan (3) Cladirile cu pereti structurali din zidarie sunt considerate cu regularitate geometrica i structural in elevatie daca: a, indlfimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variaza cu cel mult 20%; b. peretii structurali au, in plan, aveleasi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau prezint& variatii care se ineadreaz in urmatoarele limite: i, reducerea lungimii unui perete fata de nivelul inferior nu depaseste 20%; ji, Ia clidirile cu y,23, pentru fiecare directie principal, reducerea ariilor nete totale de zidarie la nivelurile superioare nu depaseste 20% din aria zidariei de la parter pe directia respectiva; daca se reduc simultan ariile de zidatie pe ambele directii principale, reducerea totali nu deplseste 30% din aria totalli de zidarie de Ia parter. c. cladirea nu are niveluri "slabe” (care au rigiditate si/sau capacitate de rezistenta mai mica decat cele ale nivelurilor superioare ca urmare a suprimarii unui perete). ot za za Figura 5.2. Cladiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structurala in clevatie) (4) in cazul cladirilor fundate direct pe terenuri dificile se vor adopta numai_ aledtuiri arhitectural-structurale care asigura regularitate geometrica in plan si in elevatie. (5) Cladirile care nu satisfac condifiile de la (1) + (3) sunt considerate fara regularitate geometricd si structurald, dupa caz, in plan sau in elevate,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (6) Pentru toate situatiile de proiectare, clad grupe de regularitate dupa cum urmeazi: le cu perei structurali din zidarie se clasificd in Clasificarea cladirilor cu pereti structurali din zidirie in grupe de regularitate hl 5. rapa de eguaeacai |_RT [—Remlarne iid cepts | tpt FEE |B Le ee ee (7) Cladirile cu structuri de tip dual, la care peretii structurali din zidarie contucreaza cu cadre din beton armat, se incadreaz in clasa cladirilor neregulate al céror raspuns seismic depinde de raportul intre cele doud subsisteme. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinfelor din P 100-1. Subsistemul "pereti structurali din zidarie" va fi proiectat conform prevederilor din P 100-1, cap.8 si din acest Cod. 5.1.4, Separarea clidirii in tronsoane (1) Separarea clidirii in tronsoane se va face in urmatoare! onditi a. lungimea clidirii depageste valorile maxime stabilite conform $.1.5.1.; b, forma in plan are neregularitati care depagese limitele din fig. 5.1.5 terenul pe care este amplasata clidirea prezint& neregularititi (de stratificatie, de consistenfé, umpluturi locale, etc.) (2) Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanclor rezultate prin fragmentatea cladicit ‘cu rosturi se vor incadra in limitele: a. inalfime / latime < 1.5, indiferent de zona seismic’; b. lungime / latime < 4.0. pentru cladirile situate in zonele seismice cui a,& 0.20g si < 3.0 in zonele seismice cu a, 20.25. (3) Figcare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea clidirii prin rosturi trebuie sa aiba aledtuire arhitectural-structurala care corespunde tuturor prevederilor de la 5.1.2. (4) Rosturile de separatie intre clidirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta in functie de rolul in structur’, dupa cum urmeazzi rosturi complete, care traverseaza ata suprastructura, eat si infrastructura rosturi_de tasare, care au rolul.de a fimita eforturile din structurd datorate neuniformitatii terenului de fundare si/sau valoarea tasirilor clidirii in cazul fundarii pe terenuri dificile; b. rosturi partiale, care se realizeaz’ numai in suprastructur’: i, rosturi care au rolul de a climina sau de a reduce efectele torsiunii de ansamblu tn cazul cladirilor cu forme complexe in plan; in cazul cladirilor cu lungime total mare, rosturile seismice vor traversa si fundatiile pentru a evita nesincronismul migcarii seismice la fundatiile situate la distante relative mari:58 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 ii, rosturi de contractie — dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din variagiile de temperatura sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidarici / betonului. (5) Rosturile se vor realiza prin dublarea peretilor structurali, vor fi plane si vor separa complet atat elementele structurale, cat gi elementele nestructurale ale clidi (6) Dimensiunea spatiului liber dintre elementele de constructie ale tronsoanelor adiacente va fi stabilita prin calcul, conform prevederilor P 100-1, cap.4. (7) inchiderea spatiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu impiedicd migcarea relativa a tronsoanelor aliturate, sunt impermeabile la apa si la aer, nu permit propagarea focului si sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. Aceste materiale trebuie s8 aiba 0 durabilitate comparabila cu durata de viata proiectaté a structurii ‘Nu se permite inchiderea rostului cu tencuiala 5.1.5. Dimensiuni maxime ale clidirilor 5.1.5.1. Dimensiuni maxime in plan () Pentru clidirile cu pereti structurali din zidarie fundate pe terenuri normale, lungimea maxima a tronsoanelor va fi de 50.0 m, (2) Pentrn cladirile cu pereti structurali din zidarie fundate pe terenuri dificile de fundare, lungimea maxima a tronsoanelor se va stabili in conformitate cu reglementirile tehnice, in vigoare, privind proiectarea si executia pentru constructii fundate pe paménturi cu umflaturi si contractii mari 5.1.5.2. Dimensiuni maxime in elevagie (1) Numarul maxim de niveluri n,,, peste sectiunea de incastrare definita la 6.3.1 (2) si valoarea minima constructiva asociati a densiifi perefilor strueturali p%, pentru care se aplicd prevederile acestui Cod, se limiteaz’, conform P 100-1, tab.8.8 si 8.9 in funetie de: a, acceleratia seismica de proiectare la amplasament ay; b. clasa de regularitate / neregularitate structurala definita la 5.1.3.; ¢. clasa de importanti-expunere la cutremur a cladirii, stabilita conform P 100-1; 4d. tipul / aledtuitea zidariei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA); densitatea peretilor structurali »%, stabiliti conform 5.2.1.(2); tipul elementelor pentru zidarie (argila ars sau BCA) si grupa elementelor din argils 1,2, 28). 5.2, Proiectarea preliminara a peretilor structurali pentru cladirile etajate curente 5.2.1, Alegerea sistemului de pereti structurali (1) Alegerea sistemului de pereti structurali se va face astfel inedt si realizeze, concomitent, satisfacerea urmitoarelor categorii de cerinte:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 a. functionale, stabilite de investitor: dimensiunile spatiilor libere, indltimea de nivel, tipul circulatilor, ete; b. de confort; ¢. de siguranga structural (3) Pentru structurile cu pereti din zidirie care fac obiectul acestui Cod, ariile peretilor structurali, pe cele dou directii principale, se vor stabili prin calcul, cu respectarea valorilor minime date in P 100-1, tab. 8.8 si 8.9. (4) Prevederea in proiect a ariilor minime de pereti nu elimina / inlocuieste obligatia de a se verifica prin calcul siguranta structurii conform cerinfelor de la Capitolul 6 si prevederilor P 100-1, cu exceptia cladirilor simple din zidarie. de idarie care nu indeplinese conditiile de continuitate, geometrice si de materiale, pentru a fi considerati perefi structurali sau perefi de contravantuire vor fi considerati "pereyi nestructurali" si vor fi proiectati, pentru toate gruparile de inedrcari, cu respectarea prevederilor date in Capitolul 6 gi in P 100-1, cap.10. (6) Peretii de zidarie inramata in cadre de beton armat sau de ofel vor fi proiectafi, pentru toate gruparile de incarcari, conform prevederilor de la Capitolul 6 si din P 100-1, cap.5 si 10. 5.2.1.1 Structuri cu perefi desi (1) Structurile cu pereti desi (sistem fagure) sunt definite prin urmatorii parametri geometrici (fig. 5.3a): a, inaltimea de nivel < 50m; b. distantele maxime intre pereti, pe cele douii directii principale < 5,00 m; c. aria celulei formata de peretii de pe cele doua directii principale < 25,0 m’. (2) in cazul in care, la un nivel oarecare al unei cladiri cu pereti desi, sunt necesare, local, spatii mai mari, se accepta suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligatia suprimdrii avestui perete sau a inlocuirii cu un perete nestructural la toate nivelurile superioare pentru a evita formarea unui etaj "slab". Se recomanda ea accast reducere $4 nu conducd la modificarea conditiilor de regularitate in plan (3) Folositea sistemului de pereti desi este recomandati in cazul cladirilor fundate pe terenuri dificile. 5.2.1.2, Strueturi cu perefi rari (1) Structurite cu pereti rari (sistem celular), sunt definite prin urmatorii parametri geometrici (fig, 5.3b) a, indlyimea de nivel < 4,00m; b. distantele maxime intre pereti, pe cele dowd directii principale < 9,00 m; . aria Celulei formata de peretii de'pe ele doua directii principale < 75,0 m’., 59MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 @ © Figura 5.3, Structuri cu pereti din zidarie (a) Strueturi cu pereti desi (sistem fagure) (b) Structuri eu pereti rari (sistem celular) 5.2.2. Alegerea tipului de zidarie (1) La proiectarea preliminard a cladirilor cu pereti structurali din zidarie, alegerea tipului de zidarie pentru perefii structurali se va face cu respectarea conditiilor stabilite in P 100-1, tab. 8.8 si 8.9 in functic de: a, numérul de niveluri supraterane (1m); b regularitatea structuralé a cliditii; ¢. grupa elementelor pentru zidarie; 4. acceleratia seismicd de proiectare la amplasament (4,), precum si in functie de posibilititile tehnologice de executie. 5.2.2.1, Zidaria nearmata (ZNA) (J) Utilizarea structurilor cu perefi din zidarie nearmata se va face numai cu respectarea principiilor din P 100-1, cap.8 si aregulilor generale din acest Cod. (3) Structurile cu pereti din zidarie nearmatt vor avea elemente verticale si orizontale de confinare cu rolul constructiv de a asigura.integritatea yi conlucrarea spatial a peretilor gi planseelor. Pozitionarea acestor elemente, dimensiumile sectiunii de beton gi armarea acestora se va face conform P 100-1. 5.2.2.2, Zidiiria armati (ZC, ZC+AR, ZIA) (1) Clidirite eu pereti structurali de zidarie confinati (ZC), eu sau fir armituri in rosturile orizontale, si cele cu perefi structurali de zidarie cu inima armata (ZLA), cu toate tipurile de elemente, vor fi utilizate, in condigiile de calcul, de dimensionare si de alcatuire constructiva stabilite in P 100-1 (2) Dispunerea stalpigoritor si centuritor de beton arma armarea acestora vor respecta cerintele din P 100-1, cap.8 ', materialele , dimensiunile si (3) Stalpisorii si centurile din peretii de pe conturul cladirilor vor fi prevazuti la exterior eu protectie termic& pentru evitarea formar puntilor termice,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 61 5.2.3. Goluri in perefii structurali din zidarie (1) Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru usi si ferestre si amplasarea acestora in peretii structurali de zidarie se va face avand in vedere satisfacerea urmitoarelor cerinte: a. functionale; b. de plastica fatadelor; ©. structurale, (2) Cerintele structurale vor avea in vedere: a. evitarea reducerii exagerate a rezistentei si a rigiditatii unor pereti structurali; b. obtinerea ariilor de zidarie aproximativ egale pe directiile principale ale cladivii; ©. satisfacerea cerinfelor de rezistenta si de ductilitate pentru plinurile dintre goluri (3) Pentru satisfacerea cerinfelor de la (2), raportul p intre ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de zidarie si dimensiunile minime ale spaletilor intre goluri va fi limitat conform P 100-1 (4) Golurile de usi si de ferestre vor fi, de regult, dispuse pe aceeasi vertical’ la toate nivelurile, Poate fi acceptata dispunerca lor alternanti cu respectarea unor distanfe care si permita transmiterea inedrcdtilor printr-un sistem de tip "grinda cu zabrele" Figura 5.4. Dispunerea alternanti pe verticala a golurilor din pereyii de zidarie 5.2.4. Grosimea peretilor de zidarie (1) Grosimea peretilor exteriori si interiori, structurali sau nestructurali si a panourilor de zidarie inramate in cadre prevazuta in proiect va fi egal’ cu cea mai mare valoare rezultata din caleutele de specialitate pentru satisfacerea simultand a urmatoarelor cerint: siguranfi structural; a b. izolare termica / economie de energie; ©. izolare fonica; 4d. protectie la foe: (2) Grosimea de calcul a peretilor se va lua egala cu grosimea efectiva a zidariei netencuite cu exceptia perefilor dubli cu gol interior pentru care grosimea de calcul se stabileste conform alin. 3 (3) Grosimea de calcul, ¢,, a unui perete dublu cu gol interior in care cele dowd straturi sunt solidarizate cu agrafe se determina cu relatia:62 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 wae 8 6.1) unde notafiile sunt urmatoarele: 1, este grosimea stratului exterior sau neportant © teste grosimea stratului interior sau portant, (4) in cazul in care dimensiunile alese pentru grosimea peretilor nu satisfac cerintele de siguranfa structurala, se va adopta una dintre urmatoarele misuri a. schimbarea tipului / aledtuirii zidariei (de exemplu, din ZNA in ZC sau ZIA); b. sporirea grosimii peretilor; ©. folosirea unor materiale (elemente de zidarie si/sau mortar) cu rezistente superioare. 5.3. Proiectarea preliminard a subansamblurilor structurale orizontale (1) Plangecle cladirilor cu pereti structurali din zidirie se clasificd, din punct de vedere al rigiditatii in plan orizontal, care depinde de alcatuirea constructiva si de dimensiunile si pozitiile golurilor mari, in doua categorii: a. plangee rigide in plan orizontal; b._plansee cu rigiditate nesemnificativa in plan orizontal, 5.3.1. Tipul plangeului (1) La proiectarea preliminara a cladirilor cu pereti structurali din zidarie de toate tipurile se va urmati realizarea planseelor ca diaftagme rigide in plan orizontal (2) Se recomanda folosirea plangeelor care transmit incarcarile verticale pe toate laturile. Acest tip de plangeu va fi utilizat obligatoriu la toate elidirile din zonele seismice cu ay 0.30, (3) Plangcele cu rigiditate nesemnificativa in plan orizontal vor fi utifizate numai in conditiile stabilite in P-100-1, eap.8: (4) in cazul plangeelor din elemente prefubricate, imbindrile vor fi proiectate astfel inedt Fispunsul planseului la forfe seismice si fic similar cu cel a planscelor din beton armat monolit iar imbindrile si riménd in stadiul elastic pentru solicitirile rezultate din actiunea cutremurului de proiectare multiplicatd cu factorul de eomportare q. 5.3.2. Supante, console (1) Consolele care depiisese linia exterioara a perefilor structurali de contur (balcoane, copertine) vor fi amplasate la nivelul planseului curent, eventual cu o denivelare limitata care permite asigurarea continuitiii structurale cu planseul. Consolele vor fi realizate din acelasi material ca si plangcul (beton armat sau lemn). (2) in mod exceptional se accept amplasarea unor console de beton armat in pozitii intermediare, incastrate in zidatie, cu respectarea urmatoarelor condi: a. deschiderea consolei L.<37 unde Leste grosimea peretelui in care este ineastrata; b. aceesul oamenilor pe consol nu este decat intamplator (pentru intretinere);MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 ©. rezemarea consolei se face pe toatd latimea zidului (1), in cazul deschiderilor mai mari decat 3, stabilitatea gi rezistenfa consolei vor fi asigurate prin elemente de beton armat introduse in grosimea peretelui; in toate cazurile, consolele si a clementele de care acestea sunt fixate vor fi verificate prin calcul (3) Pentru proiectarea supantelor se va fine sama de prevederile din P 100-1, cap.& 5.3.3. Sarpante (1) La proiectarea sarpantelor se va urmari adoptarea unei configuratii cu rigiditate spatial suficient& pentru asigurarea indeformabilititii acestora, pe toate directiile, sub efectul incarcdrilor din zpada, din vant si din cutremur. in cazul incéredri cu zApada se vor avea in vedere efectele incarcarilor nesimetrice care pot rezulta din aglomerarea zApezii pe anumite porfiuni ale acoperisului (a se vedea CR 1-1-3) (2) Stabilitatea general& si locala a sarpantei in ansamblu si a elementelor acesteia sub acfiunea vantului vor fi verificate prin calcul pentru forjele stabilite prin CR 1-1-4 si vor fi asigurate prin masuri constructive (3) Schema staticd a sarpantei va fi aleasd astfel inet si nu rezulte impingeri in elementele de reazem (perefi, atice, caleane, etc.). Dacd o astfel de schema nu poate fi realizata se vor prevedea elemente structurale din lemn suficient de rezistente pentru a prelua impingerile. Rezisten(a si rigiditatea elementelor vor fi verificate prin calcul conform reglementitilor tchnice privind proiectarea constructiilor din lemn, in vigoare. 5.4, Proiectarea preliminara a infrastructuri (1) Infrastructura clidirilor cu pereti structurali din zidavie este constituita din wrmatoarele, subansambluri / elemente de constructie: a fira_subsol: fundatii, socluri si placa de beton care constituie suportul pardoselii de la parter; ccu subsol: fundatii, pereti de subsol, placa de beton care constituie suportul pardoselii de la subsol, plangeu! peste subsol. (2) Proiectarea preliminara a infrastructurii trebuie sa tind seama de: a, marimea fortelor verticale care trebuie transmise la teren; b., severitatea actiunii seismice la amplasament; ¢, natura, stabilitatea si rezistenta terenului de fundare; d._efectele posibile ale apelor subterane, (3) Proiectarea / dimensionarea infrastructurii se va face pe baza datelor privind stabilitatea gi rezistenta terenului de fundare obtinute prin cercetarea geotehnicd a amplasamentului conform reglementirilor tehnice specifice, in vigoare. Se excepteazat de la aceasti prevedere clidirile provizorii si anexele gospodiresti (4) in faza de proiectare preliminar’, infrastructura trebuie sf fie conceputd ca un ansamblu de clemente structurale cu rezistent’ si rigiditate spatial adecvate intensitaqii solicitérilor verticale si seismice gi caracteristicilor terenului de fundare care sd asigure: 6364 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 a. transmiterea la teren a tuturor solicitarilor din sectiunea de incastrare a peretilor, fara producerea deformatiilor postelastice in elementele infrastructurii si/sau in terenul de fundare; b, limitarea deformatiilor verticale ale cladirii la valori care nu pericliteaza integritatea structurii, a elementelor nestructurale si a bransamentelor la refelele exterioare (5) Alcatuirea infrastructurii cladirilor cu pereti structuralii din zidarie va respecta, de asemenea, principiile generale date in reglementirile tehnice, in vigoare, privind proiectarea fundatiilor de suprafays si in P 100-1, cap.8, precum si prevederile specifice date in continuare. 5.4.1. Fundatii (1) Fundatiile peretilor structurali vor fi continue sub ziduri cu una din aledtuirile umatoare: a. blocuri / talpi din beton simplu, cu una sau mai multe trepte; b. blocuri /talpi din beton simplu si cuzineti din beton armat; ©. tilpi din beton armat. (2) in cazurile prevazute in P 100-1, cap.8 se pot prevedea si fundafii izolate, din beton simplu, legate cu grinzi din beton armat pe ambele direct (3) Pentru peretii nestructurali de la subsol, in functie de dimensiunile si de greutatea proprie a acestora, se va alege una din urmatoarele solutii de fundare: a rezemare pe placa de la subsol, dacd aceasta are rezistenia si rigiditatca necesare pentru a prelua incarcarile respective; b. ingrosarea locala a placii de la subsol; c. fundarea directa 5.4.2, Socluri (J) La oladirile £ (2) Litimea soclului va fi cel putin egal cu grosimea peretelui de la parter: se admite 0 retragere de maximum 5 cm a fefei exterioare a soclului in raport cu faa exterioara a peretelui de la parter. i subsol, soclul gi fundatiile vor fi axate fata de peretii structurali (3) Soelul se va executa, de regula, din beton armat, in cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, soclul poate fi executat din beton simplu numai in conditiile stabilite in P 100-1, cap. 8. 54.3. Pereti de subsol (1) Peretii de subsol vor fi dispugi, de regula, axat, sub toti peretii structurali din parter. Se accepti o retragere de maximum 5.0 cm a fe(ei exterioare a peretilor de la subsol in raport cu fafa exterioara a peretelui de la parter, (2) Grosimea peretilor de subsol se va stabili, prin calcul, pentru satisfacerea cerinjei de rezistenta sub efectul incdrcarilor din gruparea fundamentala si din cea seismica si va permite preluarea eventualelor abateri de executie.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (4) Rigiditatea subsolului trebuie si fie superioard rigiditatii nivelurilor supraterane In acest scop se recomandi adoptarea urmitoarelor misuri de conformare general, arhitectural-structuralg, a subsolului a. numarul si dimensiunile golurilor in peretii subsolului vor fi reduse la strictul ne din punct de vedere functional; b. golurile de usi si ferestre din peretii de subsol vor fi amplasate, in plan, in pozitii decalate fafa de golurile de 1a parter; in cladirile din zone seismice cu ay > 0.25g amplasarea golurilor de usi din peretiiinteriori de subsol va fi facut cu un decalaj de cel putin 1,0:m fafa de pozitia golurilor de la parter; ©. dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decat cele de la parter, sectiunea plinurilor va fi sporita iar zonele slabite vor fi verificate prin calcul; 4. in cladirile din zone seismice cu ay > 0.30g_ golurile de usi si ferestre din peretii exteriori de la subsol vor fi mai mici cu cel putin 25% fata de cele din parter; e, in cazul clidirilor cu pereti dispusi in sistem "cefwar", in zonele cu acceleratia seismicd de proiectare a,2 0.30g, se recomanda sporirea rigiditatii subsolului prin introducerea unor pereti suplimentari, in limita posibilitatilor rezultate din cerintele functionale. Figura 5.5. Pereti suplimentari la subsol in cazul cladirilor cu pereti rari Daca aceste conditii nu sunt respectate, zonele slabite vor fi verfieate prin calcul pentru toate situatiile de proiectare. 5.4.4, Plangee la infrastructura (2) in toate elairile fara subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat, Aceasti placa va fi legat monolit cu soclurile eladi ituind o legatura rigida in plan fa nivelut infrastructuri / fundatiilor (2) in toate eladirile eu subsol, placa planseului peste subsol se va executa din beton armat si avea cel putin aceeasi grosime ca si plicile etajelor supraterane. (3) in cazul 1r cu subsol, situate in zonele seismice cu a,> 0.30g gi in toate cladirile amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa suport a pardoselii subsolului se va executa din beton armat, legati de tilpile de fundatie 6566 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 CAPITOL 6, CALCULUL CLADIRILOR C! DIN ZIDARIE 6.1. Principii generale de calcul (1) Zidaria este un material neomogen, anizotrop si caracterizat de comportare inelastic& chiar pentru niveluri reduse de solicitare, Realizarea unui model de calcul care sa ia in considerare toate aceste particularitai si care, in acelasi timp, si poatd fi aplicat cu usurinta in proiectarea curenta este practic imposibild. (2) Pentru proiectarea cladirilor curente, pentru toate grupitile de incareari, determinarea eforturilor si deformatiilor in toate partile / elementele de constructie din zidarie, se va face utilizdnd un model de calcul, suficient de precis, bazat pe urmatoarele ipoteze simplificatoare: a zidaria este un material presupus omogen, izotrop si cu rAspuns elastic pana in stadiul ultim; b. caracteristicile sectionale ale perefilor din zidirie se determina pentru sectiunea brut (nefisuratd / netencuita); rezultatele calculelor cu modelele bazate pe ipotezele a si b se afecteazi cu factori de corectie stabiliti astfel incdt si se objina 0 concordanfé cét mai bund cu datele rezultatele incercdrilor. (3) Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor sectionale si a rezistenfei de proiectare a peretilor, pentru toate gruparile de inciredri, trebuie si reprezinte in mod adecvat proprietatile de rezistenta, de rigiditate si de ductilitate ale intregului sistem structural. 6.2, Calculul structurilor la ineircari verticale 6.2. - Modelut de calcul pentru inedredri verticale (1) Pentru calculul sub actiunea incarcarilor verticale, in toate situatiile de proiectare, peretii structurali vor fi considerati console rezemate la nivelul plangeului peste subsol sau la £ superioaria fundatiilor (la clidirile fara subsol) (2) La proiectarea peretilor structurali din zidirie vor fi luate in considerare, simultan cu incarcarile verticale, inearearile orizontale, perpendiculare pe planul peretelui provenite din: actiunea cutremurului, pentru toti peretii: a b, presiunea vintului, pentru peretii exteriori din suprastructurd, impingerea pamantului, pentru peretii de contur de la subsol; d. forfele laterale (impingeri) transmise de alte parti de structura (bolti, arce, sau satpante); e, incdredrile de exploatare (mobiler sau echipamente / instalajii suspendate pe console, impingerea oamenilor in spatii aglomerate, etc.). Valorile de proicetare ale (3) Modelul de calcul la ine&reari ver trebuie sa tind seama de: stor inedrcdri se vor lua din reglementrile tehnic: in vigoare, ale si orizontale, pentru toa de incdreari, ¢ grupari a, modul de aplicare a inedrearilor (exeentr le mentionate la 6.2.2.2.);MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 b. legaturile / fixarea pe contur a peretelui; ©. zveltetea peretelui, 6.2.2. Metode de calcul pentru inedrcari verticale 6.2.2.1.Determinarea for{elor axiale de compresiune in pere(ii structurali (1) Forfa axiala de compresiune intt-o sectiune de calcul orizontala a unui perete structural se compune din: a. suma inedrcarilor din zonele aferente ale plangeelor de peste nivelul s juni; b, greutatea propre a porfiunii de perete aflati peste nivelul sectiunii (2) in cazul planseelor cu plici de beton armat care transmit inc&rcarile pe dou’ directii, indiferent de tehnologia de realizare, incircarile corespunzitoare zonelor de placa aferente fiecirui perete vor fi calculate pentru suprafejele determinate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile placilor (J < /;), considerate uniform distribuite pe lungimea peretelui. in cazul peretilor in forma complexa I, T, L cu zidarie yesutd sau cu stilpigorii de beton la intersectii sau ramificatii, se va considera o distribujie uniforma a fortelor de compresiune pe toati aria peretelui (fig. 6.1a). (3) in cazul plangeelor care descarci pe o singurA directie, indiferent de material, se va considera c& incarcarile se transmit peretilor pe care reazema elementele principale, cat si zonelor adiacente ale peretilor transversali (fig. 6.1b) conform (4). ® Figura 6.1. Incarcari verticale pe peretii structurali date de plangee (a) Planseu din beton armat monolit (b) Planseu din elemente liniare (grinzi din beton, ofel, lemn) (4) Pentru inearearile concentrate sau pentru incircatrile distribuite care nu sunt aplicate pe tot peretele, repartizarea eforturilor in perete se va face dupa linii inclinate la 30° fata de vertical ca in fig. 6.2a. in cazul peretilor cu goluri traseul de descarcare se modified conform figurii 6.2b. Fortele aplicate in apropierea colturilor / intersectiilor se transmit si peretilor transversali conform 6.2c, 668 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 w o P aac ~Ae 0 o © Figura 6.2. Incarcari verticale concentrate pe peretii structurali (@) Cazul curent (b) Devierea trascului de descarcare in vecinatatea golurilor (©) incarcarea peretelui transversal (5) in cazul cladirilor cu console nesimetrice importante, cu distanti mare intre centrul de greutate al incarcarilor verticale din plangee si centrul de greutate al sectiunii orizontale a peretilor, se va fine seama si de eforturile suplimentare care rezulta din ineovoierea de ansamblu, 6.2.2.2. Determinarea excentricitatilor de aplicare a incdredrilor verticale (1) incarearile din plangee se transmit peretilor cu excentricitifi care provin din: a. aledtuirea constructiva a structurii; b._imperfectiunile de executies c. efectele incdredrilor cu caracter local, (2) Pentru caleulul rezistentei peretilor, efectele excentricititilor se introduc prin coeficienti de reducere a rezistenfei calculate cu incarcairile axiale, 6.2.2.2.1. Excentricitate din aleatuirea structuri (1) Excentricitatea din aleatuirea structurii se va calcula cu relatia: (6.1) © NV) —inetircarea transmis de peretele de la etajul superior; © d;-excentricitatea incarcarii Ni; © No- inciredrile aduse de planseul / planseele care reazema direct pe peretes © dsexcentricititile incarearilor NsMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 69 (2) Momentul incovoietor (M) dat de excentricitatea ej variaza liniar pe inaltimea peretelui dl, Figura 6.3. Excentricitati provenite din alcatuirea structurii 6.2.2.2.2. Excentricitate din imperfeetiuni de exeeutie (accidental) (1) Excentricitatea accidental se va lua in calcul cu cea mai mare dintre valorile: (62a) (6.2b) unde notafiile sunt urmatoarele + £-grosimea peretelui; © ha indlfimea etajului. 6.2.2.2.3, Excent {tate din forfele orizontale perpendiculare pe plan (1) Excentricitatea proveniti din momentul incovoietor maxim Min dat de forjele orizontale perpendiculare pe plan, determinat conform par, 6.4. se va calcula cu relatia Cary im (63) N,+5N, unde notafiile sunt urmatoarele: # Nr incarearea transmisai de peretele superiors © 2N>~ Suma Feaetiunilor plangeelor care reazema pe peretele care se verificd. 6.3. Caleulul structurilor cu perefi din zidarie la forte orizontale (1) Pentru proiectarea peretilor struct vor se vor lua in considerare: si nestructurali si a peretilor din zidarie inramata se a,_fortele in planul pereteluis b. fortele perpendiculare pe planul peretelui; fortele din deformafiile impuse de structura perefilor din zidarie inrmata.70 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 fn cazul cladirilor tip "sala / hala" pentru structura acoperisului se va ua in calcul si componenta verticala a actiunii seismice in condifiile prevazzute in P 100-1. (2) Verificarea siguranfei la actiunea vantului in planul perefilor structurali, pentru gruparea fundamentalé de incrcdri, se va face numai cazurile in care forfa seismicd totald determinata conform P 100-1 este mai micd decat forfa lateral totala dati de actiunea vantului. (3) incarcarile din vant vor fi luate in considerare, in toate cazurile, pentru: a. calculul momentelor incovoietoare din actiunea perpendiculara pe fatada; . calculul sarpantelor. (4) Pentru situatia de proiectare seismicd se va tine seama de prevederile din P 100-1 si de prevederile urmatoare. 6.3.1, Modelul de calcul pentru forfe orizontale (1) Pentru toate grupirile de incdredri, suprastructura clidirii se va modela prin subansambluri structurale verticale dispuse pe directiile principale, constituite din pereti plini sau cu goluri, legate prin plangee orizontale (placa si rigle de cuplare). (2) Sectiunea de incastrare a ansamblului perejilor structurali pentru calculul ta forte orizontale (in raport cu care se defineste numarul de niveluri ma) se va lua: la nivelul superior al soclurilor, pentru cladirile fra subsol; b. Ia plangeul peste subsol, pentru cladirile eu pereti desi (sistem fagure) si pentru cladirile cu perefi rari (sistem celular) la care s-au prevazut perefi suplimentari in subsol, conform recomandirii de la 5.4.3 (5)- fig. 5.5 ©. peste nivelul fundajiilor pentru clidirile cu pereti rari, daci nu s-au previizut pereti suplimentari in subsol, conform recomandirii de la 5.4 (3) Caracteristicile geometrice ale peretilor structurali care participi la preluarea forfelor orizontale (din vant sau seismice) se vor stabili considerdnd, in azul scc{iunilor compuse (L,T, 1), lungimile talpilor active egale cu grosimea peretelui la care se adaugi, de fiecare parte a inimii, cea mai mica dintre valorile: a, 6t, unde "t" este grosimea tilpii respective: b. distanta pAnd la capaitul peretelui transversal (pénd la primul gol). ot 6 az Ze Prete at Figura 6.4. Latimea talpii active (4) Modelul structural trebuie 58 schematizeze cat mai exact urmatoarele elemente: a. alestuirea generala structuri i, geometria ansamblului si a tuturor subansamblurilor verticale gi orizontale;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 legaturile intre subansamblurile structurale si legaturile dintre componentele fiecdrui subansamblu; iii, proprictajile mecanice relevante ale materialelor; b, distributia maselor de nivel, in plan si pe inilimea clidirii; ¢. caracteristicile de rigiditate ale elementelor si eapacitatea de amortizare, (5) Clidirile cu regularitate structural, tipul 1 din tabelul 5.1, se vor calcula cu dowd modele plane constituite, fiecare, din totalitatea perefilor structurali de pe una din directile principale. Fiecare model plan constituie un sistem elastic cu un grad de liberate dinamica la fiecare nivel (deplasare de translatie in planul peretilor). in cazul cladirilor la care perefii nu sunt dispusi pe doua directii ortogonale, forfele seismice vor fi aplicate in calcul pe directiile principale ale sistemului de pereti (6) Calculul cu modele plane poate fi folosit si pentru cladirile cu perefi structurali din zidarie care nu satisfac criteriile de regularitate in plan dar care satisfac conditiile suplimentare din P 100-1, art.8.4.2.10. (7) Cladirile care mu au regularitate structurald in plan si in elevatie, tipul 2 din tabelul 5.1, vor fi modelate ca sisteme elastice cu trei grade de libertate dinamica (dowd translatii orizontale si o rotire in jurul axei verticale) pentru fiecare nivel. 6.3.2, Metode de calcul Ia forte seismice orizontale (1) Pentru proiectarea cladirilor curente calculul seismic se va face cu metode de calcul static liniar, conform tabelului 4.1 din P 100-1. (2) Pentru proiectarea cladirilor cu aledtuiri arhitectural-structurale care nu respect in totalitate recomandarile din Cap.5 si in toate cazurile previzute in P 100-1 cap.8, se vor folosi procedee de calcul static neliniar care iau in considerare comportarea postelastic’ asteptaté a peretilor structurali din zidatie. (3) Folosirea procedeelor de caleul dinamic neliniar nu este justificatd pentru proiectarea cladirilor cu pereti structurali din zidarie. 6.3.2.1, Caleulul forfelor seismice orizontale pentru ansamblul clidirii (1) Factorii_de comportare q pentru structurile din zidirie se vor lua in ealeul in functie de tipul zidariei si de grupa de regularitate a constructiei conform tabelului 8.7 din P 100-1, Se va tine seama de coeficientii de suprarezistenta (c/e)) in conditiile stabilite in P 100-1, cap.8, 6.3.2. -1. Metoda fortelor seismice statice echivalente (J) Pentru ckidirile cu regularitate in plan gi in clevatic (tipul 1.1 din tabelul 5.1) calculul fortei tietoare de baz pentru ansamblul cladirii se va face cu metoda fortelor seismice statice echivaleme descris& in. P 100-1 (2) Distributia fortei taietoare de baz pe indltimea cladirii se va face cu relajia (4.6) din P 100-1 iar efectele torsiunii de ansamblu vor fi calculate conform capitolului 4 din P 100-1 ni MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 6.3.2.1.2. Metoda de calcul modal cu spectre de rispuns (1) Pentru clidirile fri regularitate, de tipul 2 din tabelul 5.1, fortele seismice pentru ansamblul cladirii se vor calcula cu metoda de "calcul modal cu spectre de raspuns" descrisi in P 100-1 (2) Daca aceste cladiri au proeminenfé 1a ultimul etaj, structura acesteia va fi introdus’ in modelul general, chiar daca cladirea satisface condifiile din P 100-1, cap.8 63. .2. Calculul eforturilor secfionale in peretii structurali (1) Forga seismicd de baza se va distribui peretilor structurali conform modelului de calcul. (2) in cazul peretilor cu goluri de usi si/sau ferestre, plinurile orizontale din zidarie vor fi considerate ca grinzi de cuplare numai dacd sunt tesute efectiv cu montanfii aliturati si dacd sunt legate atat cu centura planscului, eat si cu buiandrugul de beton armat de sub zidarie (daca acesta este separat de centura planseului) (3) Daca sunt indeplinite conditiile de la (2), sau daca riglele de cuplare sunt integral din beton armat, se poate folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor actiunilor verticale si seismice in montanti si in rigle. (4) Daca nu sunt indeplinite conditiile de la (2) sau (3) peretii se vor considera console independente, legate cu placa plangcului (féri rigiditate la incovoiere) la ficcare etaj sau numai la ultimul nivel. (5) Pentru cladirile cu plansee rigide in plan orizontal, in situatiile de la (3) si (4) forja tdietoare seismicd de baz8, calculaté conform 6.3.2.1., se distribuie peretilor structurali proportional cu rigiditatea relativa de nivel a fiecdruia. (6) Pentru cladirile cu plansee cu rigiditate nesemnificativa in plan orizontal, forfa tdietoare seismic de baz, calculata conform 6,3.2.1., se distribuie peretilor structurali proportional cu masa aferenta fiecdruia, (7) Fortele taietoare de baz pentru perefii structurali determinate prin caleulul liniar elastic pot fi redistribuite intre peretii de pe aceeasi directie, cu conditia ca echilibrul global si fie satisficut si ca forja thietoare in oricare perete sa nu fie redusd / sporiti cu mai mult de 20%. Redistribufia se accept numai pentru structurile la care legea constituti de tip liniar-dreptunghiulara cu ductilitate limitata (figurile 4.3b si 4.3c din acest Cod) (8) in eazul peretilor cu sectiune compusa (1, T, L) forta de lunecare vertical’ in sectiunea dintre inimd gi talpa (L,,..) se calculeaza, pentru un etaj, cu relatia: aus. (6.4) unde notariile sunt: © AM = Miy- May cu: = Muy- momentul incovoietor de proiectare in seetiunea de la baza etajului; ~ | May’ idem, fn sectiunea de la baza etajului superior; © S:-momentul static al ariei tilpii fata de CG al sectiunii peretelui; © ~momentul de inertie al sectiunii a peretelui.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 73 Pentru calculul S; si J, se considera ca peretele este aleatuit numai din zidarie (se neglijeaza elementele de confinare daca acestea exista). (9) Rigiditatea elastica a peretilor se va calcula conform P 100-1, art.8.4.1 (10) Eforturile sectionale in perefii din zidarie inrimaji in cadre din beton armat sau de ofel se vor determina conform P 100-1, art, 10.5.3.1.1 (11) Pentru determinarea eforturilor sectionale (N, M, V) in elementele structurii si pentru determinarea deplasitilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor. 6.3.2.3. Caleulul deplasarilor laterale in planul peretelui rilor orizonta (1) Sub actiunea incr in planul median, deformatiile si deplasirile laterale ale peretii structurali din zidariei depind de legea constitutiva a zidiriei a ¢ a, in cazul zidariilor eu lege ¢ - ¢ liniar-dreptunghiulara, cu parametrii m2 ém1, in caleul seismic se vor considera urmatoarele tipuri de deplasati: i. elastice, pentru deformatiile specifice €< ém inelastice, pentru deformatiile specifice émi350 mm momentele incovoietoare se vor calcula folosind teoria finiilor de rupere pentru plici elastice anizotrope (cu. moduli de elasticitate diferiti pe Je dou’ directi). (13) Pentru calculul momentelor incovoietoare, panourile cu goluri vor fi divizate in fragmente care pot fi calculate cu regulile de la panourile pline (fig. 6.6). Figura 6.6, Modele de calcul la forte perpendiculare pe plan pentru peretii cu goluriMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 Valorile coeficientului « pentru calculul momentelor incovoietoare normale pe planul peretelui Tabelul 6.1 cm | Cn A 025_[ 0.023 [O04 [0.059 | 0.071 [0.080 [0.087 | 0.097 | 0.096 0,50 [ 0.014 | 0.028 | 0.044 [0.057 | 0.066 [ 0.074 | 0.080 [ 0.085 1.00 | 0.008 | 0.018 | 0.030 | 0.042 | 0.051 | 0.039 | 0.066 | o.o71 * [oo oso 025 _[001r | 002k 0.50_[-0.007 | 0.014 1.00 | 0.004 | 0.009 100 | 125 [150 [173 | 2.00 0.036 [0.040 [0.043 | 0.086 | 0.048 0.028 [0.033 [ 0.037 | 0.080 | 0.042 0.021 | 0.026 | 0.030 | 0.033 | 0.036 SKE O30 | 050 [ors | 100 [125 [150 [175 | 200 025-0082 [0.074 | 0.122 | 0.180 [0.240 [0300_| 0362 [0428 c 050 0018 [0.082 [oo77 [0.113 [0.s3 [0.195 | 0237 [0280 1,00 | 0.009 | 0.023 | 0.048 | 0.071 | 0.096 | 0.122 | 0.151 | 0.180 8 [ome Peso ors io a sos | D 025 [0.028 | 0.056 | 0.091 [0.123 [0.130 | 0.174 | 0.196 [0.217 0.50 [0.016 | 0.035 | 0.061 [0.085 | 0.109 [0.130 | 0.149 | 0.167 1.00 | 0.009 | 0.021 | 0.038 | 0.56 | 0.074 | 0.091 | 0.108 | 0.123, Diy 030 | 0350 [073 | 1.00 | 125 [130 [1.75 | 2.00 E 0.25 | 0.050 | 0.071 | 0.085 | 0.094 | 0.099 | 0.103 | 0.106 | 0.109 (0.50 _[00,040 | 0.056 | 0.073 | 0.083 | 0.0901].0.095 [70.099 | 0.102 DoprerrreD) | 100 | 01031 | 0.045 | 0059 | 0.071 | 0079 | 0085 | 0.090 | 0.095 wi ® Poses [ors [io [125 [73 2.00 F 025 [925 [035 [0.043 | 0.047 | 0050 0.054 030 | 0.018 | 0.028_| 0.037 | 0.082 | 0.085 0051 1.00 | 0.013 | 0.021 | 0.029 | 0.035 | ooo 0047 6.5. Caleulul planseelor (1) Planseele cladirilor cu pereti structurali din zidarie se dimensioneaz pentru: le, in toate gruparile de inearcari; orizontale seismice care aetioneaza in planul median al planseutui. (2) Proiectarea planseelor din beton armat pentru inedredri verticale se va face conform SR EN 1992-1-1, (3) Proiectarea plangeelor din Iemn pentru incdreari verticale se va face conform reglementirilor tehnice aplicabile, in yigoare. (4) Proiectarea plangeelor de beton armat la incarciri scismice orizontale are asigurarea capacititii de rezistenta si a rigid scop i necesare pentru ca plangeul sf fie considerat 778 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 diafragma rigida in plan orizontal si s4 poata asigura retransmiterea eforturilor intre peretii structural 6.5.1. Modelul de calcul (1) La eladirile cu forme simple in plan, (aproximativ dreptunghiulare), calculul eforturilor sectionale din fortele seismice orizontale, se va face conform 6.5.2. considerdnd planseul ca grinda continua, rezemata pe peretii structurali, (2) Pentru proiectarea planseelor cu alcatuiri complicate si a planseelor structurilor cu neregularitaji in plan si pe verticala se vor utiliza modele si metode de calcul capabile evidengieze comportarea acestora la incdrcari verticale gi la cutremur. (3) Proiectarea planseelor mixte aledtuite din grinzi monolite sau prefabricate de beton armat/precomprimat si corpuri de umplutur ceramice sau din beton, cu. suprabetonare armat, se va face numai pe baza prevederilor din reglementinile tehnice specifice, in vigoare. 6.5.2.Metoda de caleul (1) in conditille de la 6.5.1(1) forta total de calcul pentru un plangeu este egal cu forja seismic aplicata la nivelul respectiv. in mod simplificat, aceasti forti se va considera distribuitd finiar pe lungimea planseului, cu rezultanta trecdnd prin centrul de rigiditate al structurii de la nivelul respectiv in aceasta ipotezi, valorile extreme ale fortei Pmavimin Cate actioneazA asupra planseului se vor calcula cu relafia: ag (6%) (67) Prams = unde notafiile sunt © Sw forta seismicd de proiectare aplicata la nivelul plangeului respectiys © dg — distanga intre central de greutate al plangeului (CG) gi centrul de rigiditate al structurii (CR); © £ =dimensiunea eladirii perpendicular pe directia de calcul. (2) Reactiunea din sectiunea de rezemare a planseului pe un perete structural (F;) se va calcula, simplificat, cu relatia (6.8) considerdnd ed este proportionala cu suma rezistentelor la fort taietoare ale tuturor montantilor peretelui (2Vp.) 68) unde Vx este rezistenta la forta tietoare a cladirii pe directia de calcul. (3) in ipotezele de la (1) si (2), momentul incovoietor M si forta tietoare T in plangeu se vor determina din conditiile de echilibru sub efectul incarcarii p si reactiunilor FMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 79 © Shes stain peas att ana en I ag Diegran ql a we ® Figura 6.7. Calculul eforturilor sectionale de proiectare in plangee din inedrcari orizontale (a) Determinarea incdrcdrii in planul plangeului (b) Eforturi sectionale in plangeu (4) in cladirite cu regularitate structurali in elevatie verificarea se face numai la ultimul nivel, unde S,,) are valoarea maxim. 6.6. Caleulul ezistentei de proiectare a peretilor din zidarie 6.6.1.Condifii generale de calcul 6.6.1.1.Modelul de caleul (1) Modelul de calcul pentru determinarea rezistentei de proiectare a peretilor structurali din zidarie, pentru efectele din toate gruparile de incre’, trebuie s& {ind seama de: geometria peretelui; conditiile de rezemare pe contur ale peretelui conditiile particulare de aplicare a incarcarilor; proprietitile de rezistenta si de deformabilitate ale zidariei; conditiile probabile de executie. aese (2) Rezistenta de proiectare a perefilor structurali se va determina pentru: a. eforturile seefionale produse de forfele care acfioneaza in planull median al peretelu: i. fort axial (Nau): ii, moment incovoietor (Mp.); forta taietoare (Vp.); iv. forta de lunecare vertical’ in peretii cu seefiuni mmpuse (Fi i)s b. eforturile seetionale produse de forfele care actioneazé perpendicular pe planul median al peretelui ‘moment incovoietor in plan paralel cu rosturilor orizontale (Mra): ii, _ moment incovoietor in plan perpendicular pe rosturile orizontale (Mew). 6.6.1.2. Ipoteze de calcul (1) Rezistenta de proiectare a peretilor din zidarie se determin’ in raport cu starea limita ultima (ULS) gi, in cazurile special menfionate in text, in raport cu starea limita de serviciu (SLS) (2) in conditiile mentionate la 6.1.(2), calculul rezistentei ial deformatiilor pentru peretii din Zidric nearmat, se va face pe baza urmatoarclor ipoteze:80 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 ipoteza sectiunilor plane; rezistenfa la intindere a zidariei perpendicular pe rostul orizontal este nul’; ¢. distributia eforturilor unitare pe zona comprimatd a peretelui se considera simplificat, constanta sau Liniard, in functie de: oe i. tipul solicitarii; forma legii constitutive la compresiune o - a zidariei; iii, _starea limita de calcul. 6.6.1.3.Caracteristici geometrice ale seciunii orizontale a peretelui (1) Dimensiunile sectiunii transversale a peretilor structurali din zidarie, folosite pentru calcul, sunt dimensiunile "nete" (perete netencuit) care satisfac: a. condi b. condi Je minime de lungime gi grosime din P 100-1, cap.8; le maxime de lungime a talpilor de la 6.3.1.3). (2) Grosimea panourilor din zidarie inramate in cadre si a peretilor nestructurali se va stabili prin calcul pentru satisfacerea cerinfelor de rezistenji din P 100-1, cap.10 si a celorlalte ceringe privind durabilitatea, izolarea termica / fonica si protectia la foc a acestora, (3) Perefii cu goluri cu dimensiunea maxima < 0.2 ly vor fi considerati in caleul ca pereti plini, dacd golul este situat in treimea mijlocie a indltimii nivelului si dacd plinurile din Zidarie pana la marginile peretelui sunt cu cel putin 20% mai mari decat valorile minime date in P 100-1 (4) Goturile din tilpi cu dimensiunea maxima < hi4 vor fi neglijate iar golurile cu dimensiune > b/d vor fi considerate margini ale tAlpii (5) Pentru peretii din zidarie confinata (ZC) si din zidarie cu inima armata (Z1A) caracteristicile geometrice ale sectiunii orizontale se vor calcula astfel: a. Pentru zidariile cu elemente din argili ars’ din grupa 1 pentru care deformatia specified maxima admis este Emu ~ 3,5%o, aria de beton se va transforma in arie echivalent& din zidarie prin inmultire cu raportul 1» dintre rezistenfa de proiectare la compresiune a betonului (fi) si rezistenta de proicctare la compresiune a zidatiei (f) n= fee (69) o in aceste conditii, caracteristicile sectiunii “ideale” a peretelui se vor calcula cu relagiile: i, Aria ideal Ay = Asia + (1-1) Ascron (6.10a) ii, Momentul de inertie ideal I= Lis + Mlheion (6.10b) b, Pentru zidiriile cu elemente din argilé arsi din grupele 2 si 2S si din BCA. si pentru orice alte zidarii care au deformatia specifica maximi admis este Gm= 2%o aria sectiunit orizontale de calcul se va lua identicd cu aria efectivé a peretelui (care include si elementele de beton armat). 6.6.2. Rezistenta de proiectare la compresiune axiala a peretilor structurali (1) Rezistenta de proiectare la compresiune axial a peretilor structurali din zidarie se determina pentru toate situatiile de proiectare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis/13.1X.2013 (2) Pentru peretii din zidarie, nearmata sau armatd, solicitati la compresiune axial, indiferent de tipul elementelor pentru zidarie si al mortarului, deformatia specific’ maxima in zidarie (Scurtare) se va lua éqae= 2%o. 6.6.2.1. Rezistenta la compresiune axiali a peretilor din zidirie nearmata (ZNA) (1) Rezistenta de proiectare la compresiune axial pentru un perete din ZNA cu sectiune oarecare, se va determina cu relatia Nea = ® imyAfa (6.11) unde notafiile sunt urmitoarele: © y) ~ constanta de reducere a rezistenfei tindnd seama de efectele zveltefei peretelui si ale excentricititii de aplicare a inc&rearilor; © A - aria sectiunii transversale a peretelui # fa- rezistenga de proiectare la compresiune a zidariei (2) in cazul peretilor din zidarie cu sectiune dreptunghiulara, rezistenja de proiectare la compresiune axial pentru unitatea de lungime a peretelui.- Ngq()_ se va calcula cu relatia Neal) = Prmtha (6.11a) unde teste grosimea peretelui 6.6.2.1.1. Determinarea coeficientilor de reducere a rezistenfei ©; 31 ®m (1) Constanta de reducere a rezistentei in sectiunile de la extremitatile peretelui (®) - sus si jos - se va determina cu relatia: (6.12) unde notafiile sunt urmatoarele: © f—grosimea pereteluis * ¢, -excentricitatea de calcul, in raport cu planul median al peretelui, in sectiunea in care se face verificarea, calculata cu relajia: Gey bey Hey 20.051 (6.13) cu notatiil © cjg excentricitatea incdrcdrilor verticale determinata (6.0: excentricitatea datorata fortelor perpendiculare pe planul perctelui determinata cu relatia (6.3); © eq excentricitatea aceidentald determinata cu relatile (6.2a) sau (6.2b). (2) Pentru zidariile executate cu toate tipurile de elemente si de mortare, cu toate rosturile umplute cu mortar, constanta de reducere a rezistenfei in sectiunea de la mijlocul indltimii ,, va fi luat& cu valorile care corespund valorilormaxime he/ date in P 100-1, art. atMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $82 bis!13.1X.2013 Valorile coeficientului ®,, pentru reducerea rezistenfei la compresiune Tabelul 6.2 Zvelisiea | Tipal Fxceniviciatea relativi eyit (heitmx | zidarici [00S] 0.10 | 0.15 [020 [025 | 030 2 ZNA | 0.80 [0.70 | 059 | 0.49 [038 | 028 1s zc, zia [07s [004 [oss | 042 [032 [022 {in care em este excentricitatea de calcul in zona central a peretelui calculatd cu relatia: +m £ eq (14) unde notafiile sunt urmatoarele: ey indltimea etajului; em - excentricitatea datorata efectului inearcarilor orizontale, in sectiunea de la mijlocul inalyimii peretelui calculata cu relatia (6.3), 6.6.2.2. Rezistenta la compresiune axiali a perefilor din zidarie confinata (ZC) si zidarie cu inimi armati (Z1A) (1) Rezistenta la compresiune axialé a peretilor din zidarie confinata si din zidarie cu inima armati se va calcula conform 6.6.2.1. transformand sectiunea mixta intr-o secfiue ideala din zidirie conform prevederilor de la 6.6.1.3.(4) (2) Contributia armaturilor din stalpigori si din stratul median (ZTA) la preluarea fortei de compresitine se va neglija. 6.6.2.3. Rezistenta la compresiune local sub efectul incdrearilor concentrate (1) Pentru un perete din ZINA, cu elemente pentru zidarie din grupa 1, rezistenja de proiectare la compresiune locala sub inedreari concentratese va determina cu relatia Neaet = BAsfa (6.15) in care este constanta de majorare pentru incdreari concentrate; ‘max = (14030) 1,5-1.1-8 )

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Calcul Structural

  

  Document156 pages

  Calcul Structural

  mirelll

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Oftalmologie

  

  Document8 pages

  Oftalmologie

  Laura Stoica

  100% (1)
• Present Perfect Simple

  

  Document11 pages

  Present Perfect Simple

  liviu_predica2136

  No ratings yet
• Analiza Performanțelor Bursiere Prin Rate Bursiere

  

  Document4 pages

  Analiza Performanțelor Bursiere Prin Rate Bursiere

  Cristina Vlaicu

  No ratings yet
• Material Auxiliar Regulile de Pronuntie Franceza

  

  Document3 pages

  Material Auxiliar Regulile de Pronuntie Franceza

  nikoleb

  No ratings yet
• Finite Element Analysis of Beam To Column End Plate Bolted Connection

  

  Document6 pages

  Finite Element Analysis of Beam To Column End Plate Bolted Connection

  Cristina Vlaicu

  No ratings yet
• Answeres Management An Iv Ce

  

  Document3 pages

  Answeres Management An Iv Ce

  Cristina Vlaicu

  No ratings yet