PLANETA PAMANT 7: Orasele lumii civilizate Nu existd un oras tipic. Unele, cum ar fi Los Angele: raspandesc pe arii extinse, altele, cum ar fi Tokio, sunt mai compacte. Populatia va- riazd $i ea, unele dintre oras golindu-s s@ devind suprapopulate. , jar altele incepand inirain centru de afacer si administrath Tn Europa si SUA secolulu al XIX-lea efile Revolutia din transporturi ht ractenul indus nun Jeme uth: A revoluti De li srs 40, mobilitatea Furr zatd de autoturisme ia determinat pe mul st arlseasct centrul oraselor, care au inceput SI decadi ~ un proces numit uneori declin urban, Declinul acestor zone era mai accentu- @ Los Angeles si (3 0 autostradé ag Londra au avut de lomeratd in Los sift fn urrea Angeles. Se ince migriri populate! reducerea pols spre suburb in schimb, Tokio este supraaglomerat. thirea sistemulul public de transport in tarle cu numerosi posesori de a ame. A apinut la inceput in SUA, lar apoi si ee) cS sara Ire ieceatuat, in Europe Baie declinul urban sa accelerat cine camenti i instant si afacerile aw incept st pai antinand grupurilor etnice minoritare, su mat in propretaile parisite, Ca urmar xele colectate de autoriatile locale s-au reds maser, Afacerle au avut si ele de sufert Autostrada uriasaORASELE LUMI! CIVILIZATE Los AK 000 locuitori, In acoper’ i nk I nu are practic supraiata de 1204 5000 un centr si fiecare suburbie este aproape un Jocuitori. Zona. met a, care acoperioras in sine, Incercarle de a crea un “eenteu cam 10653 km’ $1 include peste 60 de orase aglomerare de zpirle-nod, muzce si integrate, avea 0 populatie de 8863000 de lo- —hoteluti a avut un succes ela cuitori ~ flcand din aceastt regiune cea dea “centrul” Las Angeles este in rine Joua ca marime din SUA, dup Ne x leggituri cu viata d 4 deplaseaza de sin. Peste aes t © Oragut si zona Les Angeles-ului - 0 zon strabstuts de peste 20 de autostrizi totalizind peste 1 000 km. 4 din 5 persoane utitizea28 zlnic un autoturisn LOS\ANGELES © Deasupra Los Angeles-ului pluteste in aer permanent 0 pics de ceati. Vara par varfuri polusri nerulu intre amiaza si 2pm, cind curenti usori de aer capteazs pica in vaile din regiune. parcelate intro zon’ ‘ ie din Beverly Hills, Los Angeles. Pana in 1957, cole mal ‘multe ciel erau limitate Ia insitimea de 45 ‘m. Astazi multe construct depagese 90 m. masina, vizioneaza filme, sau chiar participa l Declinul ghetourilor ji 5 locator a clavele deteriorate cenup in clin gheioul negru al Watts-ului a dus la ucidere is la un val al Los An vlaie de cul eles est cele maiPLANETA PAMANT 7:fe ORASELE LUMI! CIVILIZATE nai mare decit in New York f sunt mii, clair din Majontatea femn cu doar unul sau doud etaje, Suprafata medie locuitt de o familie de patra membe n', Unii expen consider ct dimensiunen 1 ciminelor japoneze reprezinta cauza principald a destrimdrit formant din bu idunati sub acelas Familictextinse ‘cin! $1 copil, toi copes Din cauza creserii exagerate a pretului terenutlor sia penuriei spajilor, Tokio $+ cextins pina in mare, in apa au fost create blocuri de uscat, utlizandu-se material de ka rol agirie-non si milioane de tone de restun = 0 metodd neobisnuict de teciclare. In sub Uurbil sau constnat noi centre de adaposturt care, alaturi de Tama New Town, dispun nu doar de locuinte, cl reprezintt si locul in care se dezvoltt industria electronic uncle oame nil pot Iuera fra a face navera Probleme de trafic fn regiunea metropolitant a orasului Tokko inregisrate aproximativ 2 milieane de autovehicule si metropola are un sistem nutier bine pus la punct. Dar celelalte cai de trans: pont sunt foarte strimte si sunt destinate mai ales pietonilor, C in Tokio au loc cele mal mari ambuteiae din lume, O data cu acestea apare si poluarea ulti timp condijile sav iimbunaeayt prin scaderea numarului de fabrici care elinereat smogul toxic Mult lueratori se deplaseaza inspre si in afar Tokio-ului cu transport public ‘care include autobuze, mewourl si trentri de mare vitezd. Existt 0 “incarcatura” zlnied de apro- tiv 13 milioane de oameni si unele stati e metrou alu angajat chiar cdtiva “impingdtos’ ofesionisti a cor sarcina este cea de a ingrimacl pasagerit in vagoanele aglomerite, Datoritt suprapopulari sanatatea publicd ate de sufert in uncle zone din cauza lipsei tunul sistem de canalizare adecvat, desi acesta sa deavokat molt in ulimit ani In ciuda multelor sale probleme, in Tokio rata criminaltatit este Foarte scizuta. De exem piu, rata ellharilor in New York este de peste 150 de ori mai mare decit cea din Toki, Capitala istorica Lond are probleme diferte de cele din Los Angeles sat) Tokio, Unele dint probleme plsteze mosenir istrict, tn vreme ce al Alorese a Londra si facd pasul cite secolul a Xxtea. Unul inte factor important, care trebuie Iai seam de urban este cl nei dorese st 248 BM isco mas © Catedraia St. Paul, amare atracti tus: tics, a supravietuit bombardamentelor celui de-al doles ‘azboi mondial. © Expansiunea regiunii Londrei a fost ingradita dupa introducerea “cen ‘uri verzi" in 1944, populatia Londei, ox ‘nue imperi, este int a un maxim de aproximativ 86 milioane de locuitori, nlspiinditi pe 1,579 km ara capitala unui idere continua. De Katherine. ip 1981 guvernl britanic a ining London Docklands Development Corporation, pentcu redarea utili terenutilor in paragina din zona Lond. fa. 1987 a fost dat in func Tondrei), aceasta a ajuns 3A scad tiune un ronson de 12 km de cale fer doar 6377900 de locator Docklands Light Railway, eare permite accesul fn timpul zileicentrul Londkei este aglome- la zonele nou create. Chiar dact acest pro- rat cind peste un milion de nayetist sosesc la gram de dezvoliare a fost ingreunat de cif muned. Desi doar 1 dintre acestia utlizewza cullaile financiare pe care le-au avut autoturisme, sistemul public de transport al prenorii_unul project de Londrei inregisresza piecdert ari si fin Canary Whasf, guveenul continua st sustind el nile din fondurile publice fac posibilt functio. revitalizarea zonet docutilor este calea idealt ze ‘entrul Lande sin Londra ati minortare printre c nate din imigranti din Indlile de Vest, Chiar daca imigranti se con: centreaza in anumite 2one, in Landa nv sat dezvoltat ghetousi, precum Harlem-ul din New York sau cartier Watts dia Los Angeles, in ceea ce priveste poluarea Londre, saul vat masud eficiente de purificare a aerulal, In 1952, 4000 de persoane au edzut victime ale sna. Prin adoprarea in 1956 a in 1991 La mare_dimensiune fnazea sistemulul de mettouri si de aut Dezvoltarea docurilor re si unele Anumite pani ale Londeei av deczut cx ur mare a faptului ed diferte industri a dat fal ‘ment sau sau mutat sedile in afara Nieaieri nu este mai evident acest fenomen in zona doc dee Tower Bridge, Cu toute acestea, multe sa terenuct virine sunt reamenajate in. zone rezideniale siu de reereere, m este doctl St legitereaza « de fum emanate de Fabel si case, Londra a ajuns un loc de ta mai plicut. Aerul selaiv cura al Londrei ft suprinde uncori pe turst, mai ales pe amer anii care viziteaza peatni prima data oral, este influ ‘ror impresie despre Londra a de vechile filme alb-negru Turismul este astial o rimurl economict imporanta a Londrei. Pe ling’ splendoarea {soricl, numarul mare de teatre, sli de con corte si galerii de arti, centnil Londret ate ‘numeroase spati comercial care shat pistrat aeeul specific, in cuda concurentet centrelor suburbane, Oxford Steet, in plin centrul Londrei, este cea mai aglomerati siradt co mercial din Europa de Vest © Portobello Road, in vestul Londrel, este tna dintre cele mai populare si mai aglo- erate strlzi din ora, atragind zlnic mil iil de turigti, mai ales in zilele de simbata.. TATE] URBANIZAREA Plane VIATA RURALA IN TARILE DEZVOLI