a Orase din tarile in curs de dezvoltare in ultimul timp, cele mai mari orase apar in cele mai sdtrace zone ale noilor (dri in curs de dezvoltare si explozia demografica inregistrata in noile metropole a creat prob- leme sociale ingrijoratoare. ‘4xn 1950 doar dow zone urbane - New York nd partes nord-estic a statului New Jersey, si Londra ~ erau populate cu peste zece mmflioane de locuitorl In 1975 numaeul marilor meiropole crescuse Ih sapte, dire ‘eave trei = Mexico Gity, Shanghai i Sto Paulo ~ erau situate in tari in curs de dezvoltare, Se cestimenaat 4 la inceputul secolului XX1 vor fi peste 25 dle regluni urbane cu peste 2ece mi Tioane de locuitori, dintre eare doar cinei vor fin war Tn wale in curs de dezvoltare marile orase ay un rol foaste imponant. Mule sunt capitale $i pe vremuri erat resedinia guvermamentalt 1 puterilor coloniale. Aici se coneentrazd in Ge dustria prelueritoare, aceste onise avind un in curs de deavoltar. © parte integranti a oragulul rol crucial in cresterea productiel_inteme Aceste onase sunt centre comercale si finan: Clare, flcind ca ele $4 contribuie la dezvolta- rea rural. Ele sunt centre de invatimant si cculturale, si beneficeaza dle servicii de sind tate, care in zonele rurale sunt adesea detici tare. Se poate afirma ci aceste capitale sunt centre de actvitate, de idel si de dezveltare. Exploziile demografice Maite orage in tile mia ela acioneaza Snide pale in etumre de locus de munef Ban ai sevicii mai bune pena famille lo Migratia din zonele ure, unde oamenil tr Care a dis i explodla populate orpelon At acor major responsabl pentru este rea rapidh a popula orgelor este tn J rex rutala. Yo genera), nacle ce crete a populate din fale i eors de Geavolae sunt ld’ nu primeau autorizatii de con- dealurilor colturoase din jurul Limi, supratete intinse de terenurl au fost inva date de locuitori ‘ic case simple, Pe ‘aceste terenri ‘riese 40% din locultori oragul © Arritecura veche de tip colonial poate f regarita fangs central Lime’. Tnss multe esc ech au fost dird- imate pentru a face foc eidirior moder- stil regisite in orice mare ora al limit dezveltat. ‘mult mui mari decit cele din site indusiia zate. In plus, in ratele de crestere natural a populate’ sunt in general mai mari in oraye fat de zonele 1 fale, Aceasta in mare parte deoarece in orase conditile de sinatare sunt de obicet mult mai montalittii a seazut dramatic in 1a imbunataii servicilor med natalitii a rimas mare, Rata m ranjei de watt a crescut semilica| ORASE DIN TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE Din 1950 pana in 1980 popula rural cin salle in tae a creseut ct pain Ia 1,7% pe an, in vreme ce populaia uebana din aceleasi ivi a erescut cu 34% pe an. In perioadla, populatia urbana din tarile ‘occidentale industrializate a orescut et 1.8% pe an in vreme ce populatia din regiunile rutale & scizat in medie cu 0,7 Aglomerarea urbana Cole mai mule onise din lle fn curs de de vohare at devenit alarmant. de sglomerste Multe metvopole, mai ales cele din Asi, tne glsreart densian ale populiiel care put at font nile ate fn te dezvohate Un moti principal al. supraaglom tuhane este faptul cl majontateauvernclor Ur ta cure de dezvolare mu au puta asi fa sificiete Tocuinte pentru numrul in res tere de locutor, Suprapopularea este leg 3 de steele. De exermplu, mul ortsent sac fii au ani pent tapsportul in comin Rind evo st ttiasct apmape de locale de tunel, unde se pot deplsa pe jos. in plus, multorsseni ursi pot permite st pleased prea mult pena o lacing, Pent 2 asigara adipostut iftine, uni propre din centtele marilororase fs impant proprie tale In nige. Uneor si acesten sunt impainite in locuti de dorm, md toouit de o fale nena Terenurile virane Chiar cu famille aglomenite in spati foarte mmici, multe orase mari mal sue de lips. lo- cuintelor care si adaposteasc aumavul mare Je Iocuitor, Ca urmare, mui oameni sunt obligati st ttiaset pe stnzi si pe terenuiie Aproape fiecare tard are 0 denumire proprie pentru aceste adaposturi. De exem play filipinezit din Manila numese aciiposturile in mahalalele de pe terenurile virane barone. barong, braziienii din Kio de Janeiro favelas Peruvienii din Lima le spun betridas, ia ve Pueleni din Caracas ranches Tn tire in curs de deavoltire unde se vorbeste Muent limb francerd este familie termenwl bfdorel Q in Calcutta, in fata statiei Howrah sunt Ingirate mai multe cBrufe trase de cai. Acest gen de transport nemotorizat ramane vita in marile orase din tare in curs de dezvoltare. © Calcutta este situat in amonte fat de Goiful Bengal. Se ridicd pe un teren mlistinos 44 adiposturile mahalalelor sunt adesea dis ‘ruse de inundatile din sezonul ploios. fn uncle orise Jocuitorii mahalalelor pot tinge 30-4006 cin populate, dar acest nici un drept de proprietate asupra terenului pe care locuiese, Asezirile sunt situate adesea fn zonele virane, cum ar pantele unor des Jus care sunt inutilizabile pentru alte scopuri si unde alonecitile de teren proveact uneori Gezastre de mari dimensir America Latina America Litind este regiunea cea ma usbani zat dinte tele in curs de dezvoltare. Di intreaga populate, aproximativ. 70% tetieste Jn orage ~ un nivel pe care rile industrial ate lu atins doat in 1950, Exist peste 20 de ale marilor mettopole care sty © popu latie de peste un milion de locuitori si acestea includ cele mai mari orase ale lumi: Mexico City, S40 Paulo sf Rio de Janeiro in Braz sau Buenos Aires in Argentina Majoritatea oraselor din America Latina sunt vechi, cu palate impresionante si cate ale gotice care se inal alaturi de cdile Tnalte. Oragele reflect adesea si Aliferenyele emice si sociale existence fa tart Aceasta deoarece descendentii imigrantilor feuropent aut tendinia st tetiasea in onase, in vreme ce populatia bastinasd a tit locwieste tot in zonele rurale Strdaile vechi, elegunte, din America Latina sunt cel mai adesea nepotivite pentns traficul actual al transportulii motorizat, In orele de virf ambuteinjele sf poluarea aerului sunt frec vente, Somajul, infitiunile, lipsa adposturi lor, supraaglomerires si sein sunt alte ci acteristic) ale oniselor Americit Latina. Multi locuitori ai onigelor trtiese in cartiere tu famate consiuite din bared consteuite din carton, tabla, paie si lemne, Aceste cartiete nt au uulltale strict necesare, prectum cinaliza rea, ca urmare epidemile sunt frecvente Problemele din Lima Lima, capitala siatulal Penu, a fost fondata in 1535 de Francisco Pizzaro, care ka cucerit pe incasi, si contine clini coloniale frumoase. fn 1900, popuilata Limei era de 100000 de locu: itor, dar sa extins rapid fn ulti ani — de la 835000 in 1956 la 5426000 in 1990, Fiecare al patulea peruvian locuieste ast in Lim Lima a atras cu timpul populay sural st acl, Pentru majoritatea oamenilor de afacen, capitala este unicul oe atractv din yard, Lima ceste centnul comercial si cultueal al elit. Alek se realizeaza peste 40% din produsul intern brut (valoatea total « bunurllor si servicilor realizate in Peru), incluzdind 80% din totalal produselor prelucrate in Peru. In Lima Tucreaza peste 70% din rotalul personalulu administra si din servili publice Lima este gi resedings majoritaitclaset mip loci din Pent, alatur! de o elit bogata, unit dine acest find proprietarii unot terenui in interioral ari, Dar 40% din toealul popu: lagied Limei trtieste th coctoabe in cartierele sicicteioase de la periferia oragulul, Muli dintre acestia sunt persoane care su mit din zonele rurale chiar mai strace. CCresterea populate! din Lima a depasit cu ‘mult plata loeusilor de munca si eapaciiten de deserviee a servicillor de baz, eum ar fi apa curentd, canalizarea, say electictates. Ca lmmare, actastt stntcie a dus la cresterea infractionaliti si a tulburtrilor politic, Lafarsitul_anilor 1980, inceputal anilor 1990, Lima a fost sapusi la atacun teroriste eu bor be si alte aticur ataibuite gherlelor Sendero Luminoso (Trecerea Luminoasi) care doreau Asia tind si ele foarte repe de Orage din Asia se Je. In China, ara cu cel mai mare nu locuitori— peste un miliard ~ ps ated urbane a crescut de la 18% in 1965 la S66 in 1990, Orasele cu cea mai mare creste re suat in est, acolo unde introducerea polit Cilorliberale Care stimuleazt Hera inkiatival 8 dus recent la un avlint al activiail economice in onele uehane. Populatii citadine imensé 1 sl fn alte regiuni mai putin extinse cum ar fi Hong Kong si Singapore, unde avut loc un proces rapid de industrializare Tn alte regiuni ale Asie procesul de urba laare a inzegistrat valosi mai mici si in rule tan doud treimi din totalal populates mai trdieste in regiunile rurale. In India, care in 1991 avea © populatie de 871 milioane de locuitor, fiind a doua cea mai popula tar din lume, popul 19% in 1965 la 27% in 1990, Criza din India Calcutta, cea mai mare zona urbana din Indi a fos numité “cea mai bolnav metropola din ame", Desi este central co plet de sub control, Din 1951 pan’ in 1941 opulata din zona metropolei # crescut del ercial al In ita cresterl pop © clubut Toltygunge din Calcutta. prosper, insi acest Stil de viata luxos este apanajul une! cltei occidentalizate din Caleutta pistreaza sill de viata al vechilor colonialist britanic © calcutta sa extn pe o lungime de aproximativ 65 km: Populata aces: {ui ora (aproximativ 2,5 miloane de Toc for In 1931) in ai 1990 a depasit 10 rrilioane. Cam 0 treime din totaul populate! traiest in 4 se i frat finbunatsta Xe deumuri principale * ‘race in mahalale ‘numite bidonviluri. anilor 1970 aceasta depsisise 8 milioane de locos i in 1991 popltia totaliza 1039 Tioane: insa serviille publice ale Caleutte! nu pateau face fail acestui numa imens de o: Uunele zone servcille de salubrizane sunt inexistente si desea gunoiul riméne pe Mrlzi zile inlreg pind la colectare. Orasul este frecvent confruntat eu valuri de boli con- tugioase ~uneori de propomille unor epidem| CConditile de locuit din Calcutta sunt ingco zitoare si mii de oameni nu au adapost, Hind ‘obligati st doarma pe strtal. Exist simul ‘care tlesc ilegal in case parisite. Cel sumbnu aspect este c@ 0 treime din populate trdieste tn cocioabe din chirpie Aacoperit cv acoperis din paie fara nici un fel de ult, sau cu foarte purine obicel de bnirbattsolitari care ay migrat din zonele rurale, Calcutta este age zatd pe un teren mlistinos, in perioada plo- oust multe locuinte find inundate si dissruse In 1970 sa lansat un pc tinea condi Ww fost suficlente pentru a+} putea aplic Africa Africa este regiunea girilor in curs de dez voltare cel mai putin urbanizate, in 1990 doar 34% din populatie find urban. Africa este insd si continentul unde urbanizarea este cea mai rapid, Conform estimator, intre 1980- 2000 rata anuala de crestere a ofaselor a fost fn jur de 5%, populatia urbana crescdind pind la aproximatiy 42 Natluaile a african au vechi trait urbane si asttzd apro- 6 Aceste colibe sunt locate d or de viatd, dar resursele nu abe din nordul continentului a ximatiy $0% din populatie sunt oriseni. Ma- —¢ rile orase antice din nordul Afric includ Gairo, cel mai mare oras al Affili, si portal cegiptean Alexandria, Africa de Sud, cea mai Industiabizatd ard a continentului, ese si tara ‘cea mai urbanizatd, 60% din populatie telind in orase, Imre nordul indepartat si sud, in Abich nelesl ciuslanitenan anneticey Settle: De exe deavoltat f lor, de date ca asezi ale vechilor co Afric, car ulate ce sea economile tXrilor respect plu, Lagos, capit © Oamenilipsiti de orice fel de adipost dormind pe pavajul din fata hotelului Great Eastern Hotel din Calcutta. Mii de oameni nu au unde si traiasc’ si adesea famililintregi sunt nevoite $8 doarms printre gunoaie. ‘stingenti.ca in celelate tari in curs de dez-ORASE DIN TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE Ambuteiajle in trofculrutior intens din Lagos (sus) por ‘sé nu alba solute. Unul din proiecte prevedea circvotio ‘mesinilor din dous in doud zie - cele cu num de inre- ‘istrare par into 2 si cele cu numar de inrogistrare impor in iva urmatoare. Cu toate acestec, ambuteojele ‘nu au putut fevitate. Vechiul Lagos ~ construit pe o insu situotd in logunele dela care i se trage numele (lagos insemnénd lacur in portughezd) - const8 din case cu acoperisuri metolice ‘uginite (dreapta). Lagosul este centrul comercial si industrial ! Nigerii lin portul Apapa se deruleazs 50% din comertul exterior af tri. Rolul de coptald « {iri va fi preluat treptat de Abuja. voltare. Ayezarea Lagosului, partial pe insule 8% panial pe continent, a Tngreunat dezvolta rea industrial si mare parte a noii dezvolet 4 fost impinst spre suburbil. Aceasta 2 creat probleme camenilor de munca din ora, anit sunt obligati sd parcurid peste 20 km pent a ajunge la locurile de mune Ambuteiajele ruiere din Lagos au devenit atit de intense inet in 1976 nigerienii au hhoweit_ st construiaseao noua capitala la Abuja, in centrul piri, Noul ras se consteuia foarte incet, din cauza tuburirilor politice din tart, dar si din cauza scaderi dramatice a pre- uh uiteial, din 1986, Tara a ema cu iien se ditorii exteme care au dus la sedderea dra matic fondurilor alocate pentns domenial public, Abuja a fost declarast capital in 1991, insd o parte a administratiet a rimas in Lagos Sperante pentru vitor atea oraselor mari din trike dezvolate boazat pe industre, Aveau revel de trans pon puse la punet simul construcilor sal dezvoltat servicio ficeau fart populatiet in crestere pent 0 perioadd ingly adaptin ddurse sau schimbandu-se dich ert neces in marile orase din trie in curs de dezvol we industria nu este att de avansata. Pop laia este mai sisaed si au powte plat taxele ‘Oameni ips de orice fe! de adépost dermind pe paver Jul din fota hotelului Great Eostern din Cateutta Mi de ‘oameni nu au unde 56 tréiascd si desea familiintregi Sunt nevoite 56 doarmé printre gunoaie. © iin Lagos au fost construite eiteva adiposturi munic pale fftine (sus) ins cererea pentru acest ‘gen de locuinte dopigoste cu mult posibilitatile de con- struct. In 1976 sa constatat c@ ce putin 0 treime adiposturile © tente erau sub stan- dard, necesare pentru finaniarea uailittile publice, provin, Aceast’ stare de spirit i determina s1— acestora — uneori dour pentru construct pr Somajul atinge cote ridicate, iar comuptia si alba tot felul de initiative pentry asi imbui- vate scumpe ~ deoarece cel mal adesea nu criminaltatea sunt fenomene obigruite ntiki soarta si asi construl un vitor, De existt bank pentny a finania consiruirea altor Saf Gu toate acestea, situatia nu este chiar auit exemplu, studile efectuate asupra celor 1,5 alaposturi, Mahalalele ilegale sunt ori de rea pe cit pare. int-un anumit fel, comu- mailioane de oameni din favelaserile din Rio mai bune deci lipss orictmi fel de ad nitiile mahalalelor sunt centrele sperantel de Janeiro au aratat ci acestia sia creat un In ciuda mulkor probleme, explozia lemo- deourece locuitori Jor kipel din cisputeri pen- sistem propria. de guvernare s) asociati de graficd din orasele lilor in curs de deavol tu condligh de viagt mai bune pentru famille intrajxorar lor ~ mule mai bune decit ar fi punut spera —- imbunatatine duct ar fi rtmas in regiunile rurale de unde ORASELE DIN TARILE F ZVOLTATE Planeta Panini 61 POPULATIA IN MISCARE