Professional Documents
Culture Documents
fD^*r;^*..t
I Y I\I.ITISIIItII
balzaciand.
Realisrnul in calitate de curent literar marcheazd u-n fbpt <'le cultura mcgtenit din
lracii{ia arrttcd,, avdnd labazd conceptul de mimesrs formuiat de Platon gi de eristotei,
potrivit c1truia literatura este o imrtfite a realului. Pe de alth partq realismul este
p-1,odusul unui c ontext soci al -istoric determinat
- revolulia industria\d. de ia inceputul secolului al XIX-iea
- cregterea populatiei proietare qi consolidarea economicd qi poiitica a
:
bwgheziei
- progresul gtiinfelor, pozitivismul lui Augusie Comte qi teoria evotufiei
speciiloi' a lui Dana,'in, care au condus 1a ideea c5 liteiaiuia trebuie s5 aplice modele
asemhnttoare celor ;tiinfifi ce
- dezvaltarea presei oa-re a- elirljat intcresul spre aetua-lita-te qi faptril eotidian
r-^.\r.^-^^+,^..ili^x^.-^^ll+;+lj
r
vgr
sPr
qtninrrnfrrlrri
- fnlncireqvu urrrurrqrrtlt!ur
c,.nrnifinnfir,,
JvlturlIIvuf,,
ci ur rlccnrierilr.r'rrrinrrfinqcp
uvJUatvt
ttvl
tf,tttt*LtvuJv
v Jt
Frcga-
3, Honord de B.nlzac
Filosofia ba\zarianil. ()omedia wtrsnd exprimd 9.po,nc-e_ptip-ge,neral6 asupra
lumir qi a legilor devenirii sale. Balzac a dorit sd creeze o .opeg[ de o
",iqaltd
filoscrfle", o operS qtiinlifiea d-e analtzd gi sintez6, eeea ce a presuplrs o rnodifieare
fundamentall a romanului T"p,p_fi+ romanu,luiLVpVlzaq este deosebit de complexd gi
modern6, reflectind un context epistemic, respectiv spu'itul qtiin{ific qi interesul
pentru socialitatea qi istoricitatea omului care dominau rnentalitatea epocii. Elemente
ale acestei teorii sunt prezente in Cuvdntul inainte scris pentru prima edilie cornpletd
a Comediei umsne, in pref'e1ele care insolesc romanele saie, in rnetadiscurs (discursul
naratorului despre povestile) qi discursul teoretic al personajelor care vorbesc despre
literaturd (Daniel d'Arthez in lluzii pierdute). Filosofia lui Balzac se fundamenteazd
pe 1d-eea unitali fenermeneloi lu-mii gi a. diuamis-mului universal, confoi'm clreia,
pornind de la un principiu, se ueeazd, universul in varietatea sa. Aceastd concep{ie i-a
fost sngeratd de teoriile lui Geoffi'oy de futef-"_Hj!-4j_le asupla ynrljgti coppozifiei
,qrgaruce, ia-r anatomia eornparatt a lui Q_uvier t-a- ftunizat proee-deul elasificarii pe
Fpqgii, utlbzat in Comedia umand pentru a rcptezenta intreaga diversitale a speciilor
sociaie in relalia lor de dependenldl i:dtd de meciiul sociai care ie-a pr:odus. Autorui
insugi m5rturiseqte in Cuvdnl inainte ci ideea privitoare la Cornedia urnand se
datorcazt p"e$pa1.'3liei pe care a frcut-o intre"umgnitalg qi animalit4te Pentru prima
ozra apare g^o,,p._c-e1!g1 dp-,rn-edirr in sens sociologic, una din rnarile inovalii balzactene.
In viziunea sz, mediul se defineqte prin condi{iondri reciproce, individul fiind
determinat de sistemul social pe care il detelminS la rdndul sdu printr-un mecanism
de conexiune inversS.
Campozilia Comediei umune. Balzaa a otgafiizat univercul Comediei utnane
din gerii s_uqgeqive intrtulate scqne gi studqi, conform viziunii sale scientiste asupra
lumii. Baza aoesfui edifieiu r-omanese grandios era destinatd Sludiilor de ilroravu]'i,
axate pe prezentarea e_fe*c-lelqr s_gQial"e,, a doua diviziune, numitd Stzrdii JilozoJice, avea
rolul de a relevaaaavp"lp. acestor efecte sociale, iar ultima, Stttdii analitice, urma s5.
expunS prin-ciptiL9 -aulplul-ui. Cea mai irnpotatarrtl dintre aceste diviziuni este prima"
care conline majoritatea romanelor gi nuvelelor balzaciene, la rdndul ei clasificata in:
Scene din via{a privata (Gobsech, MoF {iot'iot)
Scene din via{a de pr:ovincre (Eugenie Grandet,Iluzii pierdute')
Scene din via[a pariziand {Mdrefia 4'i decadenla lui Cdsar Birotleau)
2L
lui
nobil cale
Salammb1,
25
Bouvard qi Pecuchet. Itr oprnia sa, scopul artei este s5 transmita o moral5 pe care
oititor ul este dator s-o descopere gi sd exprime fiurnosul plecdnd de la adevdr-. Nu
existd sr-rbiecte fiumoase prin ele ?nsele. l{umai opera poate consretiza fiumosul,
anume corespondenfa des5vArqiti dintre formi gi g0ndire, puritatea stiluh-ri obfinut
plin munca trudnicS. de qlefuire afrazei.
vegnic ezith sd
ta
decizii. Totuqi,
in
opinia
lui
26
qi ai iui Tuqin, ofi1erul din popor', sau celebra scenS a balului in care sunt utilizate
puncte de vedere dit-erite ale unor personaje asupra altora iimaginea pe care o are
lJataga clespre Andrei Bolkonski contrasteaza cu rmpresia doarnnelor prezente pentr'.:
care el este,,de o mdndrie ffirSmargini').
,,*/
Spre deosebire de p_g1'son-aje!e unilxterale ale lui Balzac, al carui GrAkiet era
construit pe trasStura urrtcl a avaitiei, personajul tolstoian este complex, aflAndu-se
i{i qqqlip1ra trapsfo-rrnat"e sub influen{a evenrmentelor pe care le traverseaza. Prinful
Andrei tsolkonski se revel6 ca o personalitate puterntcl, dar qi ca o fire scepticS. El
ajunge in final sf descopere sensul vie{ii in iubire qi iertare (pe patul de moarte o va
iefta pe Nataqa cate se indr'Sgostise de uqumticul Anatr:li Kuraghin). {Jo alt personaj
profund al iomanului, Pierre Bezrihov vrea s5 schimbe lumea prin introducerea unor
refbrme sociale, dar ideile sale sunt sortite eqecului ca gi viafa lui de familie.
Crtrzimile r'Szboiului ii vor ttezi sentjmenJul de patriotisrn gi dorinfa de a-l asasina pe
Na-poleon. A'estat de fi'anoezi,iLva errnoaqte pe soldatul dln popor, Platon Ka-taraev,
de la cate va invala ce inseamnd senindtatea sufleteascd, incununatd ulterior de
iubirea pentru irlatapa. lJna dintre cetre mai luminoase figuri a1e cit\tt" Nataqa
Rostova apare in diverse ipostaze de-a lungul timpului: fetif5, adolescentL, tdndrl
indrdgostita de Andrei Bolkonski qi in tinal solie devotata a lui Bezuhov"
Frin complexitatea personajelor qi vtllizarea tehnicii punctelor de vedere
multiple, Tolstoi este un prectrr sol'ra!rornanului modern.
Fiodor Mihaiiovici Bostbl#ski este creatorul romanului polifbnic, in care
destinele qi caracierele prezentate nu srint trecute prin filtrul conqtiintei unice a
soriitorului, ci lasf, s[ se manifeste pluralitatea vocilor, dreptru-ile egale a1e
conqtiinlelor d.e a prinde via!5 Odatd cu Dostoevski, eloul se desprinde cle imaginea
sa tra-dilionald, devenind r1p. pun-ct de vedere elistinct, o gAndire independentd oa-re
cdntfreqte tot at6fi de mult cit cea a autorului. De asernenea, uealia sa realizeazd
qqrtatea dintr.e epic gi ciramatic in romane dedicate oonf}unt5rllor srifleteEti puternice.
inSl{5rilor qi prSb4idlor fiinlei umane lrdrte cu maximum de intensitate. Odatd cu
Dostoevski ,,toate elementele de stnrcturd ale romanului poartd amprenta originalitatii
determinatS de o nou5 viziune artistic5: construilea unui univers polifonic gi
dfuimairea formelor existente de roman, ?n esen{5 monologic".
ideea eroului sdu, studentul Raskolnikov, potlivit cdruia un.om excep{ional ar avea
dreptul si incalce normel e molalei pentru a-qi dezvolfa apoi forlele ct'eatoare in
fbvoarca ornenirii. Astfel, Raskolnikov ucide o cirnitireasS gi pe sora acesteia pentru
a-gi dovedi cf, este o per-sonabtate excepfionald. Va ispdqi crima prin suferrntd,
condamnareala cleportare fiind privitS ca pe o qansi la ispapire. Acest traseu sufletesc
va fi suijinit de devotamentul Soniei. prostituata cu suflet pur. Totodati romanul
exemplu de p;yozit psihologicS care revel5 remuqcilile personajului si procesele sale
rie congtiintS, demonstreazd -qvoiuJia sa spre uman in contradic{ie cu ideea nutritd
rni{ial, cdnd voia sd se plasese dincolo de bine gi de rdu. Concluzia cilfili este ci ,,nu
existd fericir:e in conforf, ea se cdqtigS prin suferin!5".
27
Bibliografie
Opereie literare majore men{ionate in curs
Pentru completarea cunoqtinlelor se mai pot consulta.
Munteanu Romul, Lr'tercrh,tru europeand in epocu ltunint'lor, Buc.,
Edit. Univers,
191 4
28