CCIA - ANUL IIl- SEMESTRUL I CURS NR.1 ALCATUIREA GENERALA A CONSTRUCTIILOR Constructiile sunt produse complexe imobile, care se folosesc, in general acolo unde au fost create, fiind legate direct de terenul pe care sunt amplasate gi in contact cu mediul natural Rolul constructiilor este de a crea un mediu artificial, cu conditii optime pentru satisfacearea utilizatorilor (definifi in termeni generali: oameni,animale, pasari, plante, obiecte, materiale, activitati umane, etc). In ansamblul economiei nationale, productia de constructii prezinta spre deosebire de celelalte ramuri industriale unele particularitati aparte printre care: ~ procesul de productie, mijloacele de productie si forta de munca au un mare grad de mobilitate, deplasandu-se continuu atat in cadrul aceluiasi obiect, cat si de la un obiect la altul, de fa un santier la alt - executarea lucarilor de constructii are o durata limita in raport cu cea de exploatare si necesita, intr-un timp scurt un consum de resurse tehnico-materiale si de munca, care se amortizeaza ulterior, intr-o perioada indelungata de exploatare; = procesele de productie se desfasoara in aer liber fiind influientate si uneori conditionate de mediul inconjurator, ~ productia de constructii este neomeogena si reprezinta din punct de vedere organizatoric si tehnologic un process complex desfasurat pe un front larg, mai greu de asamblat, controlat si masurat. Factorii care influi Factorii principali care determina concepltia , alcatuirea si nu in ultimul rand executia sunt urmarorii = Omul, care indiferent de zona geografica, are nevoie de aceleasi conditii de confort (volume, gabarite, temperatura, umiditate, lumina, nivel sonor, etc), in vederea sigurarii celor mai bune conditii de sanatate, activitate, odihna si recreere.-2- = Activitatea omeneasca , prin cei doi factori principali pe care ii presupune si anume omul si obiectul muneii, care vor hotari asupra conditiilor de confort si asupra utilizarii spatiului (forme, dimensiuni, legaturi pe orizontala si verticla) si vor determina actiuni mecanice, fizice, chimice si uneori biologice exercitate asupra constructiilor. = Natura, care exercita asupra constructiilor actiuni mecanice, fizice,chimice, biologice deosebit de variate, ce depend de datele geografice ale amplasamentelor constructiilor, caracterizare prin teren (geologie,geomorfologie, relief, hidrografie, seismicitate), prin clima (vant, temperature, precipitatii), fauna, zacaminte de materii prime, materiale locale. Realizarea constructiilor se face din considerente de ordin architectural si urbanistic. Factorii de mai sus trebuie analizati , astfel incat constructiile sa corespunda sub toate aspectele, inclusiv din punct de vedere estetic avand in vedere ca majoritatea constructiilor reprezinta mesaje pentru generatiile urmatoare. ificarea constructiilor In constructii se apeleaza la in general la urmatoarele criterii de clasificare: - clasificarea functionala sau dupa destinatie; - clasificarea dupa criteriul calitatii; ~ dupa tipul structurii de rezistenta ~ dupa inaltime; - dupa pretul de cost, ete. 3.1. Clasificarea functic destinatie; este cea mai uzuala, se refera la destinatia de baz a constructiilor si le grupeaza in doua mari categorii - cladirile gi - constructile ingineresti Cladirile sunt constructii inchise, cu o anumita compartimentare si dotate cu instalatii si echipamente, necesare adapostirii oamenilor sau altor vietuitoare, activitatii omenilor si produsele muncii lor, desfasurarii activitatilor culturale, de instruire, de sanatate, sport,odihna etc.-3- Cladirile, in functie de destinatia lor sunt grupate curent in urmitoarele mari categorii : zoliidi sunt: de locuit, social-culturale, invatamant, cultura, sport, administrative,comerciale etc. civile sunt destinate si adaposteasca o gama foarte larga de functiuni cum = cladiri industriale sunt destinate si adaposteasca gi sA serveascd o gama larga de procese industriale ; cuprind pe cele destinate productiei (uzine , fabrici, hale, ateliere etc) si pe cele necesare servirii procesului de productie si depozitirii (depozite de materiale, magazii, rezervoare, posturi de transformare, centrale termice etc ); - ¢ladiri_agrozootehnice (agricole), care cuprind pe cele destinate productiei si depozitirii produselor agricole, viticole, legumicole, zootehnice, avicole etc, inclusive cele destinate pentru adapostirea si intretinerea utilajelor folosite in ramura agrozootehnica. 3. Constructiile ingineresti Constructiile ingineresti grupeaza toate celelalte categorii care nu au caracteristicile cladirilor cum ar fi - constructii pentru rejele de alimentari cu apa si canalizari, retele de conducte de transport pentru petrol, gaze naturale, termoficare; - constructii $i amenajari hidrotehnice si hidroenergetice ; - linii pentru transportul energiei electrice ; - turle de foraj si extracfie in exploatirile petroliere si gaze naturale ; - turnuri de televiziune si piloni pentru radio si telecomunicatii ; -lucrari de drumuri cdi ferate, transport aerian si construct eferente acestora ; - constructii pentru transportul naval : porturi, cheiuri, dane ; - constructii industriale speciale ( turnuri de ricire, rezervoare, buncaie, silozuri, cosuri de fum, castele de apa etc.she 3.2. Clasifi criteriul de calitate imparte fiecare grupa de constructi clase de calitate. Clasele de calitate sunt determinate de ~ caracterul capital precizat prin durabilitatea si gradul de rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie; ~ cerinte de exploatare, diferite pentru fiecare grupa de constructii astfel: Pentru constructiile ingineresti, cerintele de exploatare sunt caracterizate cu precadere de gradul de satisfacere a conditiilor functionale, de durata de serviciu, etc. Pentru cladiri, cerintele de exploatare se caracterizeaza prin ~ norme de suparafata, inaltime, volum pe unitatea de folosinta, inclusiv modul de distribuire a incaperilor ~ gradul de confort precizat prin iluminare, vizibilitate, izolare termica si fonica, instalatii tehnico-sanitare si dotari gospodaresti, nivelul si calitatea finisajelor etc Luand in considerare acesti factori, constructile se pot grupa in trei clase de calitate astfel - constructii care satisfac cerinte ridicate de calitate; - constructii care satisfac cerinte medii de calitate 5 - constructii care satisfac cerinte obisnuite de calitate. In momentul proiectarii, incadrarea unei constructii in clase de calitate se face dupa importanta constructiei pentru economia nationala, in functie de capacitatea de productie sau de deservire, dimensiuni, amplasament, uzura morala etc. 3.3. Clasificarea dup tipul structurii de rezistenta, Din punct de vedere al structurii de rezistenta, cladirile se impart in urmatoarele tipuri sau sisteme constructive: - clidiri cu structura din perefi portanti; ~ cladiri cu structura in cadre; - cladiri cu structura mixta, cadre cu diafragme; - cladiri cu structura avand caracteristici speciale.Clasificarea dup iniltime; in general, cladirile se pot clasifica dupa inaltime in: - cladiri parter; - cladiri cu inaltime mica sau cu putine niveluri (P +1 ....4E); - cladiri cu indltime medie sau cu mai multe niveluri (P + 8 ....14 E); - cladiri inalte cu parter gi cel putin 15 etaje. 4.ALCATUIREA CONSTRUCTULOR 4.1, Partil In alcatuirea cladirilor (constructiilor) se disting urmatoarele doua parti principale infrastructura si suprastructura (fig.1.1 si 1.2). = Infrastructura , este partea din structura de rezistenta a cladirii_situata sub cota + 0,00, si cuprinde fundatiile, elementele constructive ale subsolului si planseul peste subsol, respectiv numai fundatiile in cazul cladirilor fara subsol. Executata in buna parte sub nivelul terenului natural, infrastructura vine in contact direct cu terenul asigurand incastrarea in teren si stabilitatea intregii constructii, Prin intermediul fundatiilor infrastructura transmite terenului de fundare toate incarcarile care actioneaza asupra constructiei In cazul constructiilor situate pe terenuri in panta infrastructura se poate realiza sub forma de trepte (fig.1.1.b). = Suprastructura cuprinde toate clementele constructive (verticale si orizontale) situate deasupra cotei + 0,00 , inclusive acoperisul. Suprastructura se realizeaza din elemente care au rolul de a crea spatiiile necesare desfasurarii proceselor functionale sau tehnologice, spatial construit fiind delimitat in plan orizontal in incaperi de catre pereti sip verticala in niveluri de catre plansee. Peretii de pe conturul cladirii,si care sunt in contact direct cu mediul inconjurator, prevazuti cu ferestre , sunt pereti exteriori (sau de inchidere).-6- In cazul existentei subsolurilor, primul planseu se numeste planseul peste subsol, iar ultimul — planseu de pod (fig.1.1.) sau planseu terasa (fig.1.1.b. si fig.1.2), in functie de modul de rezolvare constructiv a acoperisului, Planseele intermediare se numesc plansee curente. Numerotarea nivelurilor se face de jos in sus astfel: P + nF, in cazul cladirilor fara subsol, respective S + P + nE , in cazul cladirilor cu subsol, notatiile S, P, sin desemnand subsolul, parterul (primul nivel) si numarul de etaje. In cazul cladirilor pe terenuri in panta cota + 0,00 se poate considera la nivelul unde se realizeaza accesul principal in cladire sau la cel mai jos nivel cu procese functionale specifice cladirii respective (de exemplu camere de locuit), care se considera parterul cladirii (fig.1.1.b). Circulatia pe verticala (intre niveluri) se realizeaza prin intermediul scarilor. La cladirile civile (de locuit, administrative etc) cu peste patru etaje se prevad si lifturi, iar la cladiri industriale prevederea lifturilor este determinate de procesele tehnologice , indiferent de numarul de niveluri. La unele cladiri etajate se prevad la parter spatii mari care necesita inaltimi mai mari decat ale nivelului current. In multe situatii aceste spatii se dezvolta pe o anumita portiune a parterului si atunci pe portiunea ramasa se prevede un etaj partial care se numeste mezanin (notat M ), primiul etaj fiind nivelul siuat peste parter si mezanin (fig. 1.2). Acoperisul este elementul structural, realizat la partea superioara a cladiilor , fiind cu pod (fi.1.1.a) sau de tip terasa (fig. 1.1.b si fig. 1.2). In cazul constructiilor care nu adapostese.procese functionale sau tehnologice (poduri, rezervoare, estacade etc), partile principale sunt aceleasi : infrastructura — formata din fundatii si suprastructura, care este constructia propriu-zisa,Fig.1.1. Pértile principale ale unei clédii: a-teren orizontal (sect. transversala); b-teren in pant (sectlongitudinalal. A-infrastructura; B-suprastructura; 1-fundati; 2-pereti de subsol; 3-peresi; 4-planseu peste subsol; S:plansee curente; 6-planseu de pod; 7-plangee terasé; 8-ferestre; 9-trotuare, 10-teren natural: 11-vardoseald ve sol; 12-comisé: 13-atic; 14-acoperis cu pod; 15-parepet.Fig.1.2. Ciddire cu mezanin, féré subsol (notatiile corespund cu cele din Fig. 1.1). 4.2. Elementele componente ale cladirilor Intreaga cladire, atat infrastructura cat si suprastructura, este formata din elemente de condtructie, dupa cum urmeaza : a. Elementele structurale, care formeaza structura de rezistenta a cladirii, preluand incarcarile ce-i revin, in functie de pozitia sa concreta in structura. Prin inbinari se asiguare legaturile dintre clementele structurale si conlucrarea acestora in cadrul structurii, care sub actiunea incarcarilor ce revin intregii constructii se comporta ca o structura spatiala complexa.-9- Din categoria elementelor structurale fac parte: fundatiile, grinzile, placile, stalpii diafrgmele, arcele, scarile, cablurile pentru acoperisuri sau poduri suspendate etc. ~- Fundatiile sunt elemente care preiau incarcarile de la elementele structurale verticale si le transmit terenului de fundare ; ~ Grinzile sunt elemente orizontale de forma liniara (lungimea este mare comparative cu dimensiunile sectiunii transversale), actionate de incarcari vericale, obisnuit perpendiculare pe axa mediana a grinzii (fig.1.3.a.). Fig.1.3. Elemente structurale: a) grind; b) placa; c) stdlp; d) diafragmd; e) cadru etajat; f) cadru cu un nivel.-W- - Placile sunt clemente orizontale , de forma plana ( grosimea este mica in comparative cu celelalte dimensiuni), actionate de incarcari verticale de obicei perpendiculare pe planul median al placii (fig.1.3.b).. - Stalpii sunt elemente liniare verticale, actionati de incarcari vericale centrice sau excentrice (fig.1.3.c.). Stalpii, grinzile si placile pot fi elemente independente insa, in mod obisnuit, acestea se inbina intre ele si formeaza elemente structurale copmlexe. Astfele stalpii si grinzile formeaza cadre ( in acest caz grinzile se numesc rigle ), care pot fi etajate (fig.1.3.f. ) sau cu un singur nivel (fig.1.3.e.) Cadrele se dispun dupa ambele directii si impreuna cu placile (planseele) formeaza structura de rezistenta a cladirii — structura in cadre iafragmele reprezinta clemente plane verticale, actionate de incarcari situate in planul lor median (fig.1.3.d.), Ansamblul diafragmelor unei cladiri, solidarizate cu elementele de rezistenta ale planseclor, formeaza structura de rezistenta a cladirii (structura cu diafragme ). = Grinzile cu zabrele (numite si ferme) sunt clemente structurale alcatuite din clemente liniare (bare) prinse articulate in noduri (fig.1.4), caracterizate in general prin deschideri mai mari decat grinzile obisnuite - Arcele sunt clemente curbe utilizate pentru anumite constructii cu deschideri mari(fig.1.5) - Sei ile sunt elemente structurale cu forme diferite in functie de forma in plan si rezolvarea constructiva, cu 0 contributie mai putin importanta in ansmblul structurii de rezistenta , insa deosebit de importante pentru asigurarea circulatiei si mai ales a evacuarii rapide si sigure a persoanelor in caz de pericol (de ex. incendiu ).alts . & + cs f + a ¢ Fig.1.4. Grinzi cu z&brele: a) drept unghiutaré; 6,0) trapezoidald; ce) tri- unghiularé. Fig.1.5. Arce: a) cu_trei articulatii: b) cu dous articulatii; c) dublu Incastrat: d) cu tirant.-2- b, Elementele nestructurale au rolul de a realiza confortul adecvat in spatile construte, in conformitate cu specificul roceselor functionale sau tehnologice. In functie de rolul functional ele pot fi : de compartimentare, inchidere, izolare, etansare si finisaj , precum si elementele de instalatii ~ Elementele de compartimentare ( sau pereti de compartimentare ) au rolul de a delimit pe orizontala spatijl construit in mod suplimentar fata de compartimentarea ralizata prin peretii structurali, respective compartimentarea in ansamblu in cazul in care clementele structurale verticale sunt stilpi. Aceste elemente trebuie sa fie cat mai usoare deoarece greutatea lor proprie este preluata de elementele de rezistenta ale planseelor si poi transmisa elementelor stucturale vertical. = Elemente nestructurale de inchidere (sau pereti cu rol exclusiv de inchidere), sunt destinati delimitarii spatiului construit fata de mediul exterior. Aceste clemente trebuie sa fie cat mai usoare deoarece greutatea lor proprie este preluata de rigle sau console scurte realizate pe conturul cladirilor. = Elementele de izolare si etansare asigura protectia cladirii impotriva transferului de caldura , a transmiterii zgomotului, impotriva umuditatii ( precipitatii atmosferice sau apa subterana din teren ) a patrunderii aerului rece ete. Elementele de izolare si ctansare se prevad in alcatuirea constructive a anvelopei ccladirii si in rosturi (spatii libere care raman la inbinari) fiind insa mecesare si pentru cclemente interioare (pereti de compartimentare si plansce) in special pentru izolarea impotriva zgomotelor sau izolare termica fata de incaperi mai reci. ~ Elementele de finisaj creaza aspectul final al elementelor de constructii (structurale si nestructurale) sia intregii cladiri, avand un rol foarte important Ia realizares esteticiiinteriorului si exteriorului ide a asigura intretinerea usoara si igienica a cladiri ~ Elementele de instalatii sunt necesare pentru exploatarea normala a cladirilor.