~\ ADUNAREA DEPUTATILOR REMUS ILIESCA ANCHITECT + JIDANII IN RAZBOI] | DOCUMENTE OFICIALE | DISCURS ROSTIT IN SEDINTELE ADUNARE! DEPUTATILOR DELA 17-18 JULIE 1910, ASUPRA PROFCTULUI,DE LEGE A INPAMANTENIRE! STREINILOR t NASCUT! IN TARA, D-. Pror. A. C. CUZA {ADUNAREA DEPUTATILOR —. SEDINTA DE MARTI 17 IULIE 1918 D. C. Meissner, Presedintele Adunérei : Discutiunea generalé este deschisi, D. Cuaa are cuvintal D. A.C. Cuza: Va rog, cle Presedinte, se gaseste sineva, core 8% susfind aceasté .ege din partea maioritagii? Pentru. oh ar fi normal ca cineva si vorbeasca pentru si dup acela sa vorbeasca cineva_ contra. D. Al. Marghiloman, Presedintele Consiliutui si Ministra de Interne: Cine atacd proectul de lege ate cuvantul intai; vorbegte pentru, Faportorul, i D. A. C. Cuza: D-lor Deputati, venind cu inima stigata de cturere Ta aceasta tribund, dalj-mii voe’ sa-mi inseninez ganda) evo cind o figura iustra a Romel, pe acel mare patriot, parinte al pa- id, ale cacui cuvinte au strabatut veacarile si pare c& raspund ca un cou dureros in aceasta incintd: 0 fempora, 0 mores® (sgomot tn coloare).. D-le Pregedinte, patrund incd odaté in aceasta incinté, nu numai ecouriie antice, ci-si sgomotele moderne dela bufet, V4 rog si foafi miasuri ca s-avem Tinigte. Infeleyem 4 majoritatea este insetata, de dreplate fireste, dar avem si noi dreptul s& avemn linigte, In aceastti aduate, D-lor Deputati, puiem zive gi noi: Ce timpuri, ce moravuri ! Sima grabese st acaog, ci timpurile sunt si mai dureroase decit aacelea de care vorbea ilustrul orator al Romei, dar cf desigar mo- ravurile sunt gi mal triste decit timputile. Domnii nel, care sunt moravurile acestea mai triste dectt tnsagi impurile fa cari tram ? + Un popor, eare a voit sA-si realizeze idealu! national, fr modul Moun a crezut.el ct poate sist reslizeze;-Iuptind alaturt de aeel, afi alirnas prinapu carmuircs de sine a natillor; care se luptat Nitejeste a fost inving ; care a insoris tn ‘storia faiei gi a S pisimuriior pagini stralucte de vite 12 Cituz, Mardgesti si Marsh, € la ur, fine parasit de alias, ato. oa wou BB gh co tars cx pases itso Sicea: mumal deed de ‘isl tn “de birail, dar se ficea de acei, cari incontestabil ct aveau puterea aiilanealillllSf Owe oy -covirgitoare fn mainile for, pacea a devenit ceeace putea sh fie ce asemnehea pace: durercas’ gi umibtoare pentru noi ‘Am pierdut Dobrogea, am pierdut munjii, si ma grabese adaog, ca j-am pierdut cu speranfa de ai recistiza. Dar pe jange aceasti rdsluire din, feritoriul nostre, care era fireasca. cia partea dugmanilor, pentru ef le Yenea in folosul lor, ata ch inlervine @. ‘masura, care smi se mai explica prin folosul lor imediat $i care este tofdeodatd un ajeniat ta demni atea noastra, un indoit atentat Ia su veranitatea poporultl nostra, Sa va fntreh, cum se explich aceasta wisurd anormald, extra- ofdinara, din partea dusmanilor riogtri 2 ¥ DD. Pitrdseant: Ax verut-o $1 aliagii nogtei si nu sant Amul fumifi ci drépturile care le dam. D. A.C. Caza: D-ta esti in curent cu intreaga diplomatic Europe). (Rasete). Coeace au cerut aliatii nostri: gi cveace am firas- puns noi aliatilor nostri gi ceeace am Hi dat eventual dup’ cererea, daca ar fi fost, a allatilor nostri, este una glceeace venim noi astazi ‘s4 facom, sub presiunea invingdtorilor, adica mu a invingtitorilor —y- cum. si Te zicem —a dugmanilor nostri, e alta, D. D., Pitrigcana: Presa eaglez’ nu esie rmulfumita. | D. A-C. Caza: D-ia estt in curent §§ ou presaengler4, crm ce-ma egti Detain curent? (Rasete). D.D. Pitrégcanu: Suit tn curont ex tot ce trebue. DA. C. Caza: Numéi cu un singur lucru nu ai fost in curent, - eu cevace sia petrecut tn zilele: eénd ai nogtri mureau ta jurul. dra pelalui lor.gi cind D-ta ramaneai 1a Bucuresti, pardsind si Camera din care faceai parte. (Apleuze). Prin urmare, D-ior Depttati, ma fntreb ce insemmatate, c= fblos trag dugmanii nostri, care este scopul pentru care ni se fmpune aceasti misurd ; care este ‘aotivul care fl iace sA se abata dela uormele inieriafionale obiymuite, ca nol fn aceste timpusi de afirmare 4 principiului nafionabitafitor s4'fim jiguiji cum’am spus, de un tn doit atentat la suveranftatea noastra najionala, prin accia cé suntem siluifi mai tnléi st inpamantenit pe jidani si Ia el doilza rand, ca sunitem silti{ st-i inpamAntenim, fard ca macar s& respectim Con= stitugla ret 2 > Pentru. cd asi fi infeles mal la urma, si se pund In. tratat” principiul ca jidenii s4 fie Iapamantenit, precum s’a pus principiul si fa tratatul dela Berlin, de altfel i atunci, cu célcarea dreptulut nostru. Dar in ceeace priveste realizarea acestel masuri, se cerea evident, ca si se convoace o Camera Conslituanta gi 8 aceasts ‘Camera Constituanta, singura care avea chemarea sao fac, sa st rosteasca asupra acestei chestiui, precum s'a facut In urma trala tului de Berlin, de Adunarile Constituante dela 1879, si Si jata, D-lor, de ce ziceam 4 sunt mai dureroase moravuriie decat timpurile in cari. traim. Pentru ci nu numai se cedeaza asupra. principiilor atuncl cdnd eu cred cA star fi putut revista; dar acek care reprezinta astézi interesele Romaniei, vin Inct gi largesc con— ditiunile de incetajenize ale iidanilor, consfinfind de bunt voe cAlcarea celor. print y ¢ eT B.D. Patrdscana D-te. Pregedinte, cavintil, jidan este! un avant. parlanentar? 5 2D. Zelea. Codreana : De ce wu? D. D: Patriscanu: Raspunde-ti D-vs., D-le Pregedinte, daca avant sidan este tun cuvant parlamentar. “DP. Zelea Codreane:. Este, namele woul popor. : D. A, C. Caza: Dati-ttl voe sat clarific pe savantul universal, _ ; 2 ae Paitraseamz : Eu tntreb pe d, Pregediite, dact-cuvantul lin ‘euvnt parlamentar, eee ss aoe A eed: Savant universal diplomat, cars sore side toate. D. D. Patrigcanu (RAsete), sa-mi permnitt 2-1 spume, Delo, c& de céind a aparut acest neam’ pe scera_istoriei — acest neam pe care mu sta cum si-l-numese fiindcd se supira Dela = © voce = Vorbitt parlamentar. i DAL C. Cuza: De cind-a apirat, aga dar, in istorie, a apirut_ca_ sEvreif. Ce tssmgeaz’ cuvantul Evrei ? % Inseamng, dup’ nll ,de dincolo de piu", adick de dincolode ral Eufrat, d@ unde veneats;-si dupa alfi,’ mai curénd Insemnear popor vagabond sf pridatnic, avand acelas injcies, care se gaseste in cuvantul ,Arab"; injelesul cuvantulul ,Ranber* —~D-ta poate ca vel Hk ae ‘acum o leact de nemfegte, -— caze insemneazd téthar, pradator, Si cu acelas infeles fi_gasim la vechii Egipteni, care ft Timea Apslut Pus urmare sEvrel insernaesea. popor de taal, iat dar cum mi se infatigcazd cand apar in primul moment pe scena istorigi. ‘Mai tArziu, dup8 ce-si fntemeiazd siatal or jidovesc, care 2 durat foarte putin, dela David pana la Solomon, vre-o 50 de ani, finde’ era janga regatul ui ,luda* gi regatul tui alsrael*, sau : ea i oul See ele Delo, binecuvantatul de-D-zeu Sargon, pe la anul 722 tnainte de Hristos, gia distrus regatul lui Israel, stramu~ tand poporul ,israelit” in Asitia gi Media. Si atumei a ramas ural regatul lol lutla®, Va s& icd ,Juulani* = iidaai*.. Si, a. venit mai pe urmd binecuvéntatul de D-zet, Nabucoddnosor, Ia anul 586, tn nainte de Hristos si a distrus sf regatul lui lade gi a dus pe. jidani fn robia Babilonului. Si.de-atdnci, si dupa nimicirea Jerusallmului de ‘Titus — de cAnd s'au Impragtiat asupra intregulul pamant + sau omit », Jidani*, 3 nar cea cele denumires lonck. Germant i mumese_Juden", Francecii Juils*, Engleali-,Jews", Turcii jlanadi, Rust .Jid* 31 aga mai depart Ph cal el sft yfideni*,— pentru cf nu pifem 4% intoarcen Astoria Inapoi, ia ceeace erau cl pe vremea Ini Abraham gl nl la cence ais fost pe vremea lui David, $i, cuvantal .fidan*, ti se pareRT =. De-tale c& este o insult? Raspund: aceasta se datoregte | moduli com ei ghau purtat mumele lor ti cursul timpurilor, in relagile Jor cu celcialte popoare, Pentru care noi iu avem ici o réspundere, Aga dar, mummirea ,Jidan™ este numire istoried pe care nui putem schimba; ef sunt $i raman ~jldani", pand-si vor redobandt o: #4 a ior, unde vor puta s& se numeasca alttel Aceasta este explicatia, D-lor si trecem mal departe. Tati cA vine guvornul nostri, riceam, gl di nn tomat eeia ce- se cere, dar da mai mult: larg ste cadrel> acestel legi, facand unele concesisil, mat mari d cat cele cari me sunt impuse prin fra‘atul de: pace. Si vom vedea ia ce condition’. Acum, deocamdat, insa, tn reb, c¢ ar fi zis tara daci guver~ nul ar fi facut urmatoarea declaratie: Ne cerefiDobrogea? dar, sf vi mai dim sf din dealurl ! Este exact acelag Iucru. Cac, dupa ce vin impng trataal anume condi umitoare, cet! mai elementard datorle era s4ne tinem in marginile tratatulul. St pputeam ice: Noi vrem s4 soli{ionam problema, si vom vedea dar, deocamdata, este o chesiune, de demritafe national’ ca si de euviin{4 international, ca s4 nu solufionam aceasta problema atunct chad ne obliga strdinl. Cea mat clementara datorie, In momentul cand jidanit de act intervenzaut in sirdinatate si ci din sirdinatate se grabeau s4 rezolve problema, era si zicem: ne-aji impus-o; 0 von rezolvl fn margiaile fratatulol, Si aveam aceasté datorie gi din alt punct de vedere, ow si nui ni se spund, cum vom vedea cas’ si spus, de Contele Bu- rian cA nu sunt prea aspre condijiil tratatului cx Romania, céci, Romani sunt mutfumil, Aceste sunt cuvin els Contelut Burlan, Si Dvs. venifi astazl gi, nu mumai ca va dectarati mulfumit ea cela ce vi s'a impus, dar va declarati. nemultumiti ca vis'a cerut: mumai at&t, Tlindea dai mat mult decat s tmpune prin irata‘ul de'pace. Tata ce am zis, D-lor, c& moravurile. sunt mai triste decat timpurile’t1 cati traim. Insé, 0. intrebare, Celace facett D ale oligarhicl— care se. prabugeste, O voce: Aga? Ay) mal spus-o aceas‘a. D.A. C. Caza: $i 9 mal spun, Dar, cum Se explied, D-lor, & avelf curajul sa lucraji in modul acesta? Se explica prie faptul ch jumdtate de tard este stapanita de Nemti gi cealalta ju- mitale aff: supus-o stare de asedia. Dac n’ar ‘i fost supusd stére’: de asedit indraztese si spun: —D-ta, D-le Ministru de Externe, care rizi, sunt sigor cd n'ai rade (ileriate). D.C, C. Arion, Ministra de Externe: Am 18s, ‘iiad-c& mi-z: spus raportprul:—Ce scandal ar face Cuza daca n’ar fi starea de: asediit! Vellefi c& rad si alti? Glaritate). D. A. C. Chad: Ce scandal ar face Coza? Dar te tatreb 20. pe D-ta: — Cei ai face D-ta daca n'ar fi-starea de asedin? 1 MU ne mirA: acestea sunt ultimile svarcoltré - we o D. C. C, Arion, Ministra de Externe : Decd asi fave scandal, ev vahagi face datotia ¢a 58 te fac gi pe D-ta si intr! in datorie, ‘D. A. C, Cuza: D-ta ai ciuta s& ma ‘aci si intra tr da- torie, cum’ zici—dar oare ceitald cari sant narea mulfime, ce ar aive 2... Sustin, aga dar, ch numai fiindcA cveti starea de asedix pute! Ds. sd venifi cu asemenea legi. $i, vaifi, dovad’ ? Am si sifez. un exemplu istoric. La 1866, Camera Constituanti, tn Bucuresti, a cAutat si eaglve problénia, cind era vorba dé art. 7 din Constitute, voia si {mpliman‘enascd atunci pe jidani—Cu 52 de ani In urma, va-dafi seama ce ar fi fost! Si atunci, onorabilil parinji ai po~ porulit, erau gata si dea toate drepturile jidanilor; dar, vedeti Dws, atunci nu era starea de asediu gi poporul n'a voit si a venit I Camera si an se gtie pe unde au egt predecesorii Dvs., ea 64 nu dea ochii cu mulfimea Infurlata. §i de acolo poporut revollai s’a dus §j.a_distrus sinagoga si, prin presiunea Iui, a yrebuit si se fnscrie in Constilutie acet Art, 7, care oprea dela ip&mantenire pe strinil’ cari nu era de rit crestin, Tat’ ce sia intamplat la 1860°si, va asigur c& azi, cand constiinja naffonala este mai vie, Dvs. n’afi fi putut sf stall pe aceste bAnci, sh vo- tafi o asemenca lege, dact nu aveati starea de asediu gi cenzura, care ne oprese pe noi sh nu ne migeAm, sé scrim si sd ne tn trunim, pentru a ne apéra interesele. ‘Amt aci un exemplu viu, A aparut in darul ,,Eventmental", un articol de imurire, al fogtilor Dvs, tovaragi de’Jupta,_ un ar- ticol foarte blajix, ca 8 explice punctul de vedere al acelor conservatori, cari nu sunt acesti conservatori, in chestinnea jido~ Yeasca, Acést articol a fost in aga fel trunchiat de cenzurd, in cata fost distrus, aja ch nu mai are nicl an sens. Articojul a aparut in zinrul Evenimentat, de Duminied (5 lulie 1918 gi tn nuindrul de-azi, 17 lulie, gazela conservatoare protesteaza, zicand: ala numaful din urma al ziarofui nosru am publicat un ~articol asupra chestiunei Evreilor, in care ardtim intr’o forma “eu desivarsire modern’, punetal ‘nostru de vedere asupra gravel “propuneri in discufie, totugi articolul « fost cenzurat Inasa chip Tin cat este de netnteles, Maine vom publica din articolul in chestiuae, rémandnd wot ded cenzura va stirui fn modal ei de a proceda, si -re- ceurgn 1a alts mileage penint a aduee Ya cunostnis publict “parcfea noastra, cAci nu putem admite ca si fim Tmpiedicaji de Ta ne rosti intr'o atat de insemnati chestiune’. Prin urmare, este dovedit c& Ds., chiar pe conservatori — nu pe noi, nationaligti democrati, pe cari afi putea s& ne taxati ca agitatori ci, pe conservator Dvs, ii impiedecafi- de a-si exe prima cele mai moderate pareri. $i, atunel, ati cum se explich autoritetea Iva. si z&mbetul friumfator al Dofui Ministru de Externe. C4 giie ch nu riscd nitmica > starea de asediu aicl. Nemfii in cealaita jumatate de Jara, pres nu mad ‘exist, Iniruniri nu se mal tin: intunericul t&cerei site ‘acopere total.aK Rg rey Dar; mai este ceva: mai_este udecata ‘storied, ‘ *Pind-c& am Tacegut Delor, ex o reminisoen{a istoricd ai ‘vremea-romanilor, dafi-ini vor s&'va mal_citese tnca ce spune Tacit =i este placnttdesigur, cu deosebire D-tuj Ministr de Externe aon al scoalei, aceasta amintire, —ceiace spune Tacit de decaderea- Raney oo a” Senatoriior a cavalerilor + * At Romae ruere in seryitiam consules, patres eques : quanto quis ister, tanto mais falst ae festimanles*. (an. Lio. i Vl). cant Simpl cesta 1a Koma, se aruncau tn serviute Consul, Senatoril,, Cavalert;'si cu’ cAl-vreunel era mai tustru, cx atat era mai fag fa eri, i ‘Apoi, d-lor, In ascimenza conditiunt durerease, In loc ea prin aati dey, den vent In fain lume reg a fata Eero pel, sia duymanilor nostri—si ma gtiu ce stims pot s ral mst pn Eee ae 1. C. Meisner, Presedintele adundret: Dati-mi v. cmmat tice sdugmanie’. ete ina D, A.C Cuza: Sa ricem’: Prietenii d-v2 (laritate), % care 2. Ceessnery Preseditete, Adundret. Ia tot azul aga ex care am iacheiat pacea, mt pot fi tratafi ce dl ick - ie P ot 4 Arta ce, dujmant ait In Parl D, A.C. Cuza: D-lor, vol tree’ dincolo chiar, presupun, dorinta d-lui Pregedinte si voi zice yprietenii nogtri*.’ Re ee ietonii* nogtri D-lot, ziceam: nu stiu c¢ stimd pot sA ail de acob pentru - Rene Fu dact-asi vol sd insist—dar nu Insist —a-si e9 ia sonia Seheitd eta acids Mindie’s, dv Dake ree din ae gia pine rnate pentru dansii, li trebuit s& ui > Romania a rezolva ea singur: ps bleniele ef pe calea pe care i-o indica Const iunea weova a timpul ca not s4 rezolvim problema jidoveasct pe cat -mai lang, / precum © va voi Jara; azi d-y. ne impuneji si o rezolvim fn anume puncte; vomda satislactie punctelor d-v. Aath atitudinea. corecta, care se Impunea upul guvern, ca sa Fepresinle sentixentul nalona, fafi de aceasta problems, D-v. n’ati avat-o. $i aceasta este vina d-v. cea mai mare... . 2. . Pe jidani, tau considerat pururea ca sirdini primeidiogi exis~ tenfel noasire na(bonale, cel tal autora reprezetant’ a poporulul romanese, cei mai luminagi tn toate domenille, Dev, cunoagteti cine afost Simion Baranfiu, tnflictratsl apo- stol al redesteptiret nationale tn Ardeal, a 1848, profesorul incom- parabil, cate a ilustrat mal pe ura Universitatea din lasi; cine a fh fost Const.-Negri, marele patriot si diplomat, woul din fauritorii Unirel; cine a fost Vasile Alexandri, despre care s’a tis, c8.c ,regele poe * zi romaine", Vasile Conta, flosoful’recumoscut, autorul” atator Ri ¢rirt emiuente, Mifall Eminescu, gonialil pect $i cugetitor politic, B. P. Hajdew, ilustrut tavafat cx remume european, Mihai? Kogal™. fibertatea mulgimel,, barbatul de phrerfe acéstora, dst ‘sunt expresia, seam, luptatoral generos, pentri, stal iscusit, relormatorul dela 1863.. Peste poate dar irece cu enittil cond de attisemnt ongtiinfei Tuminate, @ Infregului nostra popor. ae Woordat, si vd spun ed ta, puficol dv. de velere sunteli izolagi; 8 legea d-v., pe care o aducef astazi, @ 0 lege. Vara precedent, in legislatia noastra ; ef avefi o atitudine, care nu a ost alitudinea'generaiilor trecute, pind fa noi Si oare va day Samia, de grava rispindere pe care v'o, asumafi prin aceasta aft- ‘dine’ a-d-v, gt prin legea pe care o facefl acum? ‘ far, delgr, toate team Ingiidet, repetam: ma putem ingadul, olgiibarea adevirulul na putem ingadul, crearea nor legende; mat putem ingddul pangarirea istoried noastte. “firma d-I raportor, in expunerea sa de motive: J Legea pentru impamntenirea strainilor miscifi tn fara, vine ca $4 indrepte situatlunea neconforma ca echitetea pe care © avea > poplilagiune, degi strain’ etnisegte, de noi, tofugl de molt timp “stabil in fara ntoastra*, - t ‘V4 mulfumese pentru ,stralo etniessie. Hine c& afi recuioscut i aceasta | Aft fl pulut 8’ zicefi st nu ar fi fost nici o raspundere = Nu sunt streini fict etniceste, sunt chiar romani. Daca au venit cu mi! (Iasitate). ogiuntile lal Traian, la ce-nu at fi gi et autoc ‘Das; del raportor isi continut astfel expunarea se lilerard, aga ar de pira fants, Antuell Tipsiti de orice dovezi: ~Aceasta populafie, care aldturea si fmprewnd cu nol 2 twat parte’ la toate dupetie ¢{ bocurile-tAret si maialcs tn wlll! imp ‘a facut co-prisosing’ datorla cAtre patrie, urmeazd sa fie chemiatt ‘drepturi egale fa rostirea in, viata publicé. Este un act de drep= “tate ce se face gi pe care 1oj, independent de orice rafiune politica: “de alara,’Intelegem a-] face, mai ales c& asta toate frie batranie! “Europe gt ale fume: clillzate an rezolvit aceasta chestiune in con. “jormitate cu spiritul de dreptate, astfel cum treoue tnfeles in yeacul nal XIX, : P ‘Acie legenda pe cate noi mi voim s'o fasim si se Introdme ;- faci ce @ pangarirea ‘storiei noastte ; act e falgticarea adevarutt. D. Dimitrie Arion: Asi este. DL A.C. Caza: Aga este, zice d. Dimittie Arion gi ori ce con- sulinfa romaneascd §i cinstita. va tice > aga este = Com é-lor sa vind si sf se afitcie, ¢2 oamenii acest at nat parte cu noi Ia toate durerile sila toate bucorille tarei?!.Ca suai aies in ull tip giau' Faeut on prisosg datoria, cre pattie yi cA pentru aceasta urmeaz& s& fie chemati la drepturt egale ?t ald cela ce nu pute. admite, ccia ce mi se poate tolera! Da, putefi si le dati drepturi;” cine vlimpiedick ? Avett puterea fn ména’ gt sunteti sub presiunea vazuta a unui tractat, ma tem inst gna nfult, cA suatefi sub presiunea nevizutt a unei puter! ocilte. *Mi facetl efectul e& nu vA puteli migca. Si cu, in naivitatea mea, cand a he fost si se discute proectitlacesta in secfiuni—= unde am fost fericifi st aver un_moment gi pe: 4. Prim Ministru, gi fiindcd ziceam sa nu se mai dea chire proectului, cA $A nil Ge Continue o formaiitate duseroas pentru noi— am Tntrebat pe d. Prim Ministru: dle Prim Ministra, acest text se poatt mo- ditca? d. Pim Ministra mi-a raspuns: mi pentru c& e contractuat, ‘Atunel am zis: c& s& mai coniinvim cu discufia + numily ra~ portorul si s’a ispravit, cicl de ce s4 mai diszutam un Incru care fix ‘se tal poate modifica, care este contractual. Dar coniractuel prin ce, pentra ce? si cu cine? Nu e costracrual: prin tractat, pentru ¢a tractatul nu prevede ce ¢ scris in proectul Dvs de lege. Prin urmarez contractul cv cine? Aceasta raman: sa se desvaluiasca de istorid viltori. Caci dvs. ziceti, cca nu pot {i si faceti altceva decit sa votaf) legea, aga cum se pre- zinta, $1 legea nu rezul & aga din tractat. ?ya dar contractual” se Fapoaria la ceva, cate nue in tractat, ci [a altccva, Ce est acel pall-ceva* ? va trebui sa se stabileasca. Cac} detor, necesitay i acelcia, vazute a tractatelui, s4 zice s s& ne inc inam inaintea i, SA ne plecan inaintea ei, ca inaintea unei fotaliiefy. Dar d-or € altceva cand aveasta necesitat- fatala, aceasta tnerleare inic& a dr’ pturilor noasine, se transforma intr’a benevola acordare de drepturi din partea noastea, gi anume pe motivul: & av gil auliviel ar filuat parte alarurl de nol Ia toate durerile noastre fr 2 de die i lial timp, aes) Fmpa rasboiului, gi at cut ce pr'sosinta: da orf. Shas Seat co trina tore? > Este dar vorha, ca fidanli au luat parte fa rézboi gi au dobandits fauri pe car-pul de Iopta. Am ail un arti ol. tn zlarul jidovesc Gazeta Bucuregtilor® Glsitate) cu stiul glacetafenizea Evreiior pamAntent®, in care se zice as menea: Ca osteni, Evreli gi-au racut datoria cu devotament §¢ barbarie" (haritete. Se Inf lege dar cf trebue s8 atingem in d-nsebi aceas’a problema ‘a moduli cum jidani? gi-au tec plipit datoria tage de fara, in timpul Tosholuhi, va eh gw mai posta baiel un debi Nu_treiue 8a se acrediteze I genda, mai: térziv, cum cd in fuptil> dela Marag gti, Maragti gi Oituz pentru apararea grenifelor Moldovei, la vit jlle regimentelor, noastre 2u participat si Jidanil. $t ‘daca n'ar fi fost poste jidanil, am fi perit! Ar i, d-lor ca sa Toserig fn analele istoriel lor 9 experienf4_unicd, pe care n'a mai facut-o nici un popor de pe fume cu jidani— sila care idan ef singuri n'au pretins nici o data,— adica experien(a, c& sunt elemente viteze, capabile de acte de eroism $i de oare ce, cu acest mestrqug ca ai nat parte la razboiu, au fost impamantenifi vre-c 1000 ‘de jldani — dupa rézboiul dela 187 — incep 8a precizez faptele, {tn privinta aceasta. Cafi fidani credeti dvs c& au luat parte fn rizboiul din 1877, effi an -murit? ‘Au trecut Dunarea $i au Iuat parte la rzboi, dupa actele oft t 4 fp. 160,000 Romani si 900 jidani. Din 60,000 de: Romani, ‘au micit 2107 iar deni... aw dispirut 4. (Mare ilaritate). Tout cin Reg. 13 din lagi, Reg. eroic care a fost decorat la 1877. Z Dar, s4 vei citez pe nume: Weinberg Jancu, Bereu lancu, Iije Israel ¢i Finkelstein Moise. Nu morfi: disparuji, (Mare ilaritate). ‘VA tog 5h controlati in scrlerea Intocmitd dupa documents 0' ciale: ,lstoricul rizboiului dela 1877—1878 partea Ia gi a Il de mai multi ofiteri*, la pag. 316. aes $i penira accasté fapls, cA patru jidani au dispéirat aw fost tm- p&miinifi 1000, Nue patra la mie, ci e o mie taypatrut (Mare laritate)- O voce: Prea a tos marecamata! (Mave ilaritate). D. A.C. Cuza: Dar experienta eu jidaniifn armata, am tacut-o nu numai-soj, au fcut-o gi Rag, Intre alvele in razboiu) ou Japonla, ia 1904. $i fiinded oste o asemanare pe fect intre atitucines. lor armata noastrd—care se va dovedi prin documente respective — gi dafituditea lor in armata’riseasea, da{i-mi voe sA_ vf cite numal Cateva ciivinte din serierea Generalutui Mariynov, din Statul Major fusesc, ci fitlal: ,Quelques legons de ta triste experience dé ta gu ire Russo-Japonsise","aparuta la 1906, cup’ catastrota Rusici de-atunci. Generalu!. Mattynoy. zices Soldatii ceforlelte naglonalitati carl intra tn. compozifia armatsh ruses i, slau aratat fn genere Inferior’ poporafci inaigene, cu tow Tacestea, in“Fanduri, el s'au contopit cu dansa, Jidanii fcean excep tia Teupt acest raport; la mobiliéare, ef eu thtrcbsinf:t torte milercele wea sé scape de apel, emigrand in masse in steaiaiate, cw: gand “fa amputetie, ete. ete, Duna datele publicete d gtovaiidn Rus) cin 756.262 jidani chemal{ in servicis fn cele din urna parry lui di 1904, “aul au putut fi'admigi decat 21.371 oameni; de veitnl a rebult st “fie umplut cu cfestini, De indaté ce ajungetu pe twatrul de oper pe anise sileau ‘de obicci s& fie ocupaii Th tot felul de servich in Tafaré de rligduri, Dacd nu reugean, el simular di‘erite boat, — com Smiteau inadinscrime, dezertau, sau treecau pir si simple Ls inamic. "Inte’o Aivizie, dela I’ Aprilie 1904 pln ta 1 luhe 1905, au fait 1230 fan; Tn acing! pafonda sumdrat 6 ator celorialte. nae "fionalitati_a fost de & Jilanil cart ramaneau in trupa aveau In genere ") infuenfa foarte efasta asupra camaraziloy lor si, din eauza naturel Toe netvoase, erau propagatorli principall ‘tot telul de panici”. Coneluzhmnea Generalnlui Martynoy fn unma acestei experien{e, era ca fidanii 8A fie’ scogh din armata : “In genere, nafionalitatea jidoveascd, ale drei trasA/uri corac- teristice sont o extrema poltronerie si o mare slabiciune fisist, este cu totul inaptd pentrn servicil militar. A vasa intr’un corp de trupa “Zo mare proportic de fidani, este a voi s& o demoralizezl cu siguran{é.. ‘jidanii, Znir’an mod general, sum¢ inap{l pentru serviciul trupet si trebue 8! fle cu totul scutifi. Ei trebue sa fie afectati elementelor Tin afard de randuci, cu except, firegte a cebor cifiva izolati, cari lar cere ei singuri st serveasck in trup’. $i pentru a egaliza s-nele sérviculut mililar, poporatia Fdoveasca ar trebulst tie supast “Ta un impozit pecuniar special DDlor, aceasta experien{d ageneralulut de Stat maior Martynoy cin armata’ useage, am facut-o $i noi, De-aceia, partiul nafionalist=, Gehnocral, eBaudu-al Seama cA aceasta’ este cea’ mai_maré primeldle Sentra arinata romageasca, a cerul, din primal moment, exchidered. sidanilor dim armata e Sf ale nu nol suntesn d€ vind, dactimu arm reuit sa se introduce asta grasurt, Cte In Joc s& se find scanma de experienia Mews, a vol dovedi imediat ce concldenta este aceza expestenta — dupa Tahoiul din 1913 d. Take’ lonescur profita de -ocaziune si introduce Fe idani in scolie noastre_ miltare. dies, dupa ce se dovedteste ch seat buni’de nimie tn aribata, 17 pune s4 comande pe Roméni, fi face ‘ofiter. Pe ce se aztaza asemenea procedimente ? Va putefi tatrebas cate ate motivih, cate este, cauza» pentru care d. Take fonesct, tars “8 fie seama de. experieaja. militarilor competent vet #4 impana Simatel, ea vitorl comandanf), elements jidovesti? Marturisess c# girrnu pot pricepe ; nd vad nici un argument, prin care s4.se poate Susfinea 0 aseménea misur’ nexplicabila. ‘Am ail $1 4 na va mirati de documentarea_mea, pentru Ex in momentul cind {idaili incepuse migcarea de a. ti se da drepturt Te 1017, pe cind soldafi nogtri se aflaa sub gloanj-te_ dugmanutul gi se luptan, ca sapere bucilicd cu bucagied panantil’ acest, 3 Sat vedean de aproape, sub: ochil lor, acfiunea distrugatoare 2 ele Sruntulal jidovese, care ‘partsea frontil, care tréida——gi cum. din Ten accstor. iradasi gi patlsiri de. tronturi, cadeau jertta sule gt cde viel romanegti —cand 2 venit dior, fostul guvern 2 4:10r faa Brétanu gi’ Take Tonescui, tm camera lberalé — ou gi atinct fram opis — amis declarat, cd e-vorbasd sedea dreptur jidaniler, aa OP parnlt cu curem de. adinicd: nemulfemice din _randurile aisle luptatoare, de pe front, si mi-au venit in toate parile, finde, Glau cd ma inferesez de acezsid problem, mi-au venit dia toate irflc zie teformathle cele mai_ precise pentru a mé documenta: Zazul eventual cA problema: ar veni 1a ordinea zifei. SI lala d-lor 0 scrisoare, pe care o {iu cao eleva. Ea este semmati de 26 ofifer. In fruntea lor-este unul pe care-1 pot mums, Peatenental Gtigore Vasiliy — Prut, unal din cei, mal eminen{t fostt Studenti al mel, imsutletit de cele mal nobile sentimente pentriy fart, Si neam, ‘Cand a sunat goarna, el sia parslt sluafiunea. it de Fagistrat s'aInseris in’ rAndurile armatel active gi a clzut cl up Grou pe edimpul de lupta, Tinerll acegtia, aga dar yazanducse ame Sinfaf <8 Ilse pla peste dangii po’ aceia, care s° purtaseré 998 Summ timc sta purtat, gi ctm avuseserd ceaziunea tn fecare i Gvads. ‘mi-al trinig acesle rindurl de protestare si de. profunds Scotti’ serise in, ajunul chiat al.marilor Inpte dela Margegtt Maregth + gi Oitua de pe front: + 13 Pattinata, 14 Mat TT Dormnule Depuial, Not Inptatostt: ofiferd-si.soldatl, aiét pe pimactul strébun 3 Traddilvanlel, cit gi la granijele Roméniet jibere, cand am ss gabiiie 1 am inarmat pugtile s& plec&m a. luptfy am plecat sf ne “desrobim raj din robia de veacurl a vrajmnasilor gi nicl de hoe a “lupta pentru popoarele partzllare, ca poportl idowese, 'Reest popot care trdind neasimilat de atta vreme pe spinaret sa de motive, i evident, defor, e& oamenii acestia aveat dreptul s@ se slot jiguij Dar dvs, nerabdatori cum sunte(l ca 8A trocel! legen athens Hani va det seama de suferinja morald a acelora care tn tip Geruiel statgau sub gloantele dusmantlai, fara ca s4 alba mao Find, Imoricaminte si arte, gi cari pe dessupra mal primeau vest din ford c& se pregateste of ne dea drepteritradatoriior §) spiontlor cin ee dati sears, ae, de sulerinfele acelora, de cutremurul acelors care au aparat fara $i anoarea Romdniei ‘a primirea unor ceemepet “ini, Dvs_ suntefi grabifi, ca cu o ord mai curand, st trece{l aceasid ie, 24 dai salisfacfie acelora tocmal, tn eontra carota. protestezzA constinfa luptatorilor nostri cinstifi gt vite. Suntef nerabdatori s4 dai drepturt flranilor, care agteapta de fatita vreme, Sunteti nerabdatori sd-1 {mpamanteniti pe jidant; nu Sunte{! nerdbdatori st Improprletarifi pa flrani, cart au aparat pepturile lor paméntul acesta.14 s cemeai ‘Dar, d-lor, iat cum se explicd prin urmare documentarea mea, Ht atét de Ria ‘$i sd tmi_ dai voe s4 ie co un eee deo / ‘valoare deosebilé pentru lamurirea problemei, acum tn dezbatere. Privitor Ja cele aratate la Reg. 7 Rahova No. 25, din ‘Dupa 1913, conducatorii armatel an ramas profund ingrijora tite” taeute de citre Cotonelul eats ‘Comandaatil Brigadeh se ‘de modul com clementul jidovesc, se manifestase in campania din anul acela, Si flindea in corpul IV de armata se mai aflau mai mo! Jidani decit in celelalte corpuri, din ordinul Ministerului de Ria 3a Wout de catre Comandantul Corputti IV de armata G-i Lambrino, ‘cercetiri consemnate epoi in raportul No. 23 din 12 Aprilie 1914, care este hotérator in ce priveste valoatea militart « jidanilor, 31 participarea Jor fa campania din 1913. Si fala fn intregime textnt acesttt document oficial prefios Teonstatd, pe deo parte, ca {a Inceputyl campasiel, au fost dag’ th servic mult_mai multi evrei cu deosehire ca conduc ori, pentru ci (aratase ca cunosc aceasta meserie, dar in urma dovedindu-se ca “aratarile lor au fost necxacte, parte au fost schimbali; iar pe de Taltd parte, cA celelalte aratari diu ziarol »Facla‘, sunt netntemeiate, Ise alatord raportul Colonelalal Boureanu®. ml _Ptivitor Ia chestiunea daca soldatul evres este im element pe tote se ponte conta la rasbol, pentru a_patea faporta fx eunostinfa "de caved, am cerut parerile tuturor sefilor. cde Corpuri de inlanterte “cavalerie, grtilrie 1 ell de serviit cari au avul comanda tm aceast “Campanis precum si comandan lor de brigade de divi, care parer “Yau strins in dosarul alfturat. Atit din acest cosar eat 9 din apre- “cfetile facuté de gefii de corpuri nominal asupra tuturor soldaflor “evrel mobilizafi, aratate in tablourile inairitate cn raportul corpelui ‘de armata No 1156, se vede in coneluziune Soldatul evren este un clement pe care mu numal ca aw sc poate compta in rasboi, dar este ui clement periculos gi disolvant ‘pentru armata, Sin campanie, afari de citeva cu totbl rare excepfluni, masca _ solder eviel a fost numaio povara, constituind elements de desordine pentra corpuri gi c4 mult mai multumite-ar fi fost corpurite a nu-i aval in anda Ca numaral aceea unitate. “ln infanteria an frict s& traga cuatma, ni pot duce greutatea unifinni cu care este fncAreat un infanterist ¢iformeazt masa tre- arailor in marguti. La cavalerie, in afar c& nu au nici o aptitudine pentru célarie, ici fu frica calului si nul pot fngriji; dar mai ales nu se poate “compta pe ei, In recunoasteri $i serviciizolate ca gtaiete, posturi etc. "in artilerie, sunt tare. fricosi i impresionabili Ia tragere, un servant sau un conductor frites poate compronite un tun, ceia ce este foarte mult daca §l raportam la numarul de infanteristi ce G3 ae cee fonservare predomina ori ce alt instinct gi ort e@ aitsentiment, din care canna ete perioe propagator z jeg in unitdpile unde sunt mai numerosi- 4 £ Pe sdiele eeuli_cy, ttl contrarieceingslor servi militar ~sunt in. firca'sgi Sangele rasei sale, de aceid nu se on i “aslepta qi imu se poate parveni. prin. nici un mijoc sf cu ori cite ‘Teearuinfe puse, a face bumnt-mililarl’din evr i wey ,De altfel soldatul evren.este foarte inteligent; dar aceasta in- teligenfA 6 Tnirebuinjenza nual 31 mumal spre a putea tage Yolos “pentru persoana sa, este Ingenios a se susfraxe servicilor grele, “Conrupe gradele in'erioare, si a-si asigura bunul t Dupa ardtarile sefilor de corpur', unjtafiie care 110-20 evrel'in randuci, am mai pot fi finite in mana de oare ce cl see nmnand contupfimea sri ataja la indiscipfind gl rea purtare, tn run ‘Numarnt soldafilor evrei ta acest corp de armatt fi ca: pang, 2. atins ciira de 5400 din care: fo fronts 2 2867 ola servich © 6 ee NAS Tavetapt svg cee « 2Mb trupe tesitotiale eee 289 pari sedentare. 5... 885 i cl “a de: Mulfimea aceasta de elemente periculoase trebue s& dea agandit e re se ia masuti_ in eposeca, sare’ mu avea de fare- ‘strat panici gi catastrofe In razboaicle vitoare. “ fai merit un deosebit studiu gi o deosebita atentiune. ” "A fi dispensafi de armat, nu. poate fi o bund solutiune de: oarece ei nefiind stingherifi in afacerl, ar cistiga foarte mult eco *nomiceste fafa de romani cari, tn timpul serviciului militar sunt Ssustragi 2—3 ani dela interesele lor personale. a TN aha de aceasta, evrel din ire strive ar havall $1 tal mul{f la nol cand ar gil e& sunt scutif de servic militar. oman’ Pe de alti parte se impume nedparat ca atat fn timp de pace ‘catgi in timp de razboi, si se sustragd elemental romanese de “Coniagiunea rea, dé influena rau f4catoare ce © exercita soldatu} Tevrett asupra lal, iru aceasta cred ci ar trebui ¢ ; 4 ie ide pace, sau s4 se formeze anitafi aparte din evrel, pust”sub w comandi energict; sau, sf sé dea fara distinc{iune ox cane 3} pind acum la regimentele de infanterie, cavalerie, artilerie sima~ Tina, ins& fn fiecare regiment s& fie strangi intr'o Singnra umitate, pluton sau companiic, a. cadre alese dintre gradatii mai tari de /Soger si mai neconrupfibili pentru ca astfel sf sf s& facd acelag ser— pviciu, 84 alba aceleagt greutAfi ea si rom Mai ales in aceasta campanie, cit gi de altfel ta timpul de pace, in serviciul militar, s'a remarcat ca evret au in general sume sinsemnate de bani, fa el; si contrar firel lor sunt largi $i chee > tuitori. ‘alt cavalerie si artilerie, sa remarcat ef mai tofi evreii cari atm parvin a fi dati in corp la servicit awiiliart sau a-si face viata mai usoar’, prin’ interven{ii sl conruperi cu bani, dezertea2’ $1 Spleacd la Ainerica, neputénd suleri viata de tunar’ sau cavalerist sadevarat. Pe evreu este destul a1 pune si frag si sd ingriasca Ssingur ef de cal, arata sefi de corpuri, pentra ca din primele alle Zsa fuga in, America, ain caz de mobilizare cred cA ar trebui Iuate urmatoarele ma- suri in_privinta lor: a) Sa nut se dea ca combatanti la partes activa, dec&t in pro- »borfié foarte redusé si numai pe acei cari ar inspira mai muita In- “eredere si cari th timp de pace sat fi aratat buni soldati; al ctror snumr de altfel dela sine vépfi foarte redus. 2b) St se dea in servicille corpului ca meseriagi, pe acei co ain adevar suit meserlas! de protesia + 40) S& se dea la diferite servieii ca: brutari, conductori de nttasuri pela diferitele coloane si ambulanfe, acei cari in adevan sunt de meserie; nici aci ins in proportie prea mare de oarece nu se poate conta pe ei in caz eventual de pereol: — In expeditia din Bulgaria din acest an, nigle comitagit bulgari tragand cateva sfocuri asupra convoiului diviziel de cavalerie, dela primul foc, con ~ductorii evrel dela trisurile regimentulul 8 ‘Rogiori din Botosani, scare erau In mare majoritate, sau ascuns parte sub trisuri, parte aut luat-o la fugd pArdsind convoiul si ascunzandu-se pe stib tuli- url §i_porumburi tn foc s& puna mana pe ark Cazuri de felul acesta, care arati fica si lagitatea soldatului =tvreu, s'au produs multe in aceasta campanie, desi nu au avut lupte ssi mu’a existat dar nici pericolul real. ‘d) S4 se dea In proporfie mai mare fa elape gi la forma- atiunile ce aman in interioral fared, a€) SA fie strdnsi in companit de lucvAtori pe specialitati atti deei ce cunose diferite meserii gi sa fie utilizafi- tn raport cu Seunogtinfele for, of) Restul sd se string ta unitati aparte numai de evrei, c&- afora ‘sa Ti se dea numai intrebuintéri de acelex unde mu pot com- spromite operatiuni importante, unde nu au a Jupta, ci numai de a care sA impue prin prezenta ei, cum ar fi escortare de prizonieri, de diferite convoturi pe zona efapelsr, depodite de pazit spe zona etapelor gi In interior, posesiunea unor’ puncte inapoi, etc.18, “In toate acesle Intrebuinftel indicate mai_sus, massa, evrelor “adin Moldova. st fie lmparfia la toate corpurile de armaté, pertny wa astiel sf fie cat mal mult réspndifi tn massa, element ro iyanesc, aga ca fa mobilizare sf nu se resimté influenta Tor In un; “tati si ia diteritele formagiual. Sin cavalerie gi artilerie cu schimbul trebue a fi exclust cu de aivifgre, In cavaleria cu Schimbul a ti bine = fie” admis! numat “eaten gl acel ordgeni cari prin natura ocupayiunel lor au cal si pot agi Ingriji de cait lor, Leplutorul infinfand calarimea eu schimbul a urmésit ideia avea"o cavalerie eina formata din satenit plugari care au cai, cati Sunt obignuifi cu cai, cari au patina de at Intretine, gi cArora "pentru aceasta li s'a facut o inlesnire tn serviciol militar; ceca sirreste exaul cu evreli ordgeni gi im general cu toll oragenit cet oman tsa sigur ea 32 ; iy pentru introducerea Jidanilor tn. cetdtenia Toma pe poarta cea mare, ct san dobindt crepe ican datoria elie fart, can o spane cu atta ema dol Raportor al soeatel leg, alirmald, dar ee © dovadé, iu expunerea sa de reative, 08 imp Jidanii si-au fAcut “en. prisosin{a dato catre patric si armata, si cB meritd sa fi a it parte ta aga publ, ca drepiunt egale biel Sci ad ____Am ajunts {ns la ora conve ; sce abe 088 ora covet 01 Pris oi se __ Pet unnare sper, a st d-v. aci east pot continua indine, ea c Coa de noapte. 2G. Cuza: Credett dv, ct poate cirev: noaptea, dipa ce a vrbi mene Cee ___ Aceasta fi place a i oe dovedeste numai inexperienfa dv. fmt veti ingadui s4 ma opresc Seiiinfa se ridicd te ora 20, anuntinda-se cea viitoare dona zi Mercuri 18 Iulie, ora 14 $i 30 m, a eS SeaSEDINTA DE MERCURI 18 IULIE 1918. D-L A. C. Caza: Dele Pregedinte, c-lor Deputati, constatandt ulerea mare, de care se bucurd guvernul de astiai ‘si Inaintea ca- Fela male Sichindm ca touinten uel fatal, am cis of nave, plot, st oprim ea dv. sf ota! aceasta lege. Navem puta Ya oprim de a face i alle grege, dar un Ineru nu pole tolera pang’ ‘storia neacnultl jE 9 Ee adc actass vasaniagleOb a Ie cateratatie care stan facut de cétre unii din d-v., cat si mai cu deosebire In cuvintele din expunerea de motive a d-lui Raportor, care zice, vorbind de Jidani, ca aceasta populatiane, care alaturi gi imprema cu noi a luat parte nla toate durerile si, bucurile gfrei i mai ales tn ultimul timp si-a Afdeit ot prisrin datoria elie pati, urmeard af fe chem co ii egale fm viafa publica”. road ae ae Te micalveitind neatinse aceste cavmteam expancrea de molive, care este, delor, um act istoric, er ramane do- vedit ef la un moment dat poporal “romanese recunoscator catre aceasti poporajiune, care a Iuat impreun& cx noi parte Ia toate du- rerile neamului, a venit si ta dat drepturi cetafenesti, a chemat-p: 1a vielapublied, @ asocat-o la conducerea intereseor ei. Aici este falgificarea adevarului, este legenda, care tinde a se creea, aici este, dact ar putea sd rémaie, pangarirea istoriei nea tru, e ENG gin oe ee rs Veet aren si ce este in dosul ace~ stei fraze a dosale, Este numai o simpla convingere ? Este o iluzie® Este altceva ? Nu stia, dar cred cA ar fl foarte greu ca d-sa sd vind si s4 ne cileze fapte, pe cari s‘ar putea intemeia si afirme, c& Jn adevir acetloameni a Ina parte a toute daterie aoasre| = 88 fie considerayi ca unii din noi, : ta razbol, $i 1a aceasta frazd sentinentala 2 d-iui ‘Raportor, si-mi dati voe si opun fapte $i cifre exacte pe care d-v. le vefi putea ju deca, Si iat adevarul,. i A ea et. a 741.300 roman Del Ff. Tujesca: Repetati ce a-tt spus eri. : a‘ Bat A. Co Cura: Wa Stet suraie com, sami dovediti cA am citat aceste cifre eri. Dev. veli fi visat. Intru acum intr'ure capitol, pe care nu Tam atins eri, c&id am vorbit numai de 1877 si 1913. Astazi vorhese de razboiul actual. Si incep cu. statistica militar in mod metodic, mand sl ai povepe suimatlt not afleanu (llaritate). hae ee ‘ fi 741.309 romani, ceiace ar corespunde cu peste 10"/, la 7milioane, cAt poate fi poporatia romaneasca. In acelag. tip, ax fst, mobile 15.969 Jidan. Daca sar il pista acest propor{ie ar fi urmat ca in toatl tara s& fie nomei 150.000 Jidani. +1 Pregedinte al Consitiulai sisgur “Imi concede ca trebue sa. 21 ji* 300.000 cel pufin. Prin urmare, avem o sustragere de 50°, de As. tecrutare, : De altmintreli, dela tnceput fin s@ inatur ‘eoria care zice, ch «daca au participat la razboi, trebuie sa li se dea drepturi politice. Serviciul militar este datorit, de tofi aceia, cari locuese pe un teritoriu. Serviciul militar il datoresc. acel, cari apartin unei_anumite nafionalitaji stipand pe teriforiu, il datorese mafonalitajed lor, {ara sé aiba dreptul de a-si cere vr'o rasplat tm afard de rasplata mo- rald @ datoriei, indeplinite ettre patria lor. Sind ru admitem sub nici um cavant cas se rick ch trebue si se Tispliieascd pe sa- ‘coi nostri, pentru ci s'au lupfat pentru fara. (Aprobari), Dacd sau Iuptat pentru tard, si-au f4cut datoria catre jard. $i cand vor 4 satenii_ nostri improprietarifi, vor fi improprietériti, nu pentru ch sat luptat pentru fara, ci vor fi improprielariti pentru c& aga cer teresele superioare ale tarel si ale nafiei romAnesti, Si dacd, dor, acesta este un advar, daca nu poate s& fie nico legatur intre ‘eptul c@ Jidanii vor, fi participat la razboi gi drepturile, la care pree tind, dar dact admiteti d-v. rasplata pentru acest din urma, se tne ‘ipl urmatoral Iucru: Daca dati d-v. Jidanilor drepluri, ce dati somanitor? Dact voiti. s& rasplatiyf d-v. prin drepturi police taptul 4 Jidanit au tuat parte la raézboi, atunci cerem sa dati si romaniior, juluror roménilor, © rasplaté, entra cA_au Ioat parte la rdzboi, $f ‘indea aceasta este inadmisibil, cum ar fi admisibil si se stabileased © legatura intre darea de drepturi lz Jidani si feptul ca Mdanii au participat la rasboi ? De ce Jidanii trebuian ‘84 participe la apararea fare? Trebsiau 4 participe la apararea farei, pentru c& s2 hr&aesc pe paméntul acesta, pentri: c& se imbogdfesc pe pamantul acesta. Pentru cd in ‘A cA pamantul acesta dar fi aparat, pe léngi tott romani, ar fi snpugi invaziel st nenorocirilot r&cboiulul pe teritoriul lor, * fi supusi gi Jicanil. Si pentru ci noi, somanii, cari vedem pe Jiz dani c& se hrdnese alaturi de noi pe acest pamart, nu suntem tinufi, . Scoala de spioraj pentra armatele de uscet. ata orasul Bucuresti, pe calea Dudesti, Cofeneaua .Grin*— >Ditectorul scoalel este ofitercl german Volner. Din restul "persona lull acestel gcoli sunt cunoscuti : ~1. Lelboviel, instructor, dezestor din armata romana, locueste win sit, Teilor No. 112. 2. Rosenfveig, instructor, evreu. Din spionii instruifi in aceasta scoala si trimigi deja cu scopul ‘le spionaj sunt : «1. Marcoviet Hers, evreu supus roman (arestat). 12. Livsit Avrant, evten supus roman (arestat). +5. Leibovici Samuel, evreu supis roman (arestat). tA Goldemberg Samuel, evrew supus. roman (arestat). +5. Eigel tacod, evreu stipus roman (arestat).. 16. Aschenasi Isidor, ovreu supus roman (erestat) 21.-Kefman si 8. Keler Isaak. Acestia din urma doi splont sdup® informafiunt se afla la Qdesa, Studiile in aceasts gcoald 84 pliceay intre 9—12 dim. sf Ja fiecare 2 zile elevit se prezentau la sbinrovl general din b-dul Bratianu pentru verificarea cunosticjelor sdobdndite in yrma lectilor ce li se féceau fa scoala. Asemenea ve- ificare Sia facut odata chiar in prezenta Ministrulul German. Von- ~Dem-Busche, Chestiunile cari se predau elevilor tn genala trebufaie Td fie Invajate pe dinafard fn nici intr'ua caz nu Se aumitea sai afie’ scrise. La intrarea in gcoald, fiectruia elev i se dedea, ca un el de ajutor suma de [ei ¥0 in timpul Curate scoales,” cate. 3 26 pe zi. Scoala dura 2-3 saptamari, wla plecarea lor in locurile destinate “peitru spionaj, iecare elev primea o suma de 150-160 lei pentri cheltueli, gi i $¢ pro~ smitea ci la Intoarcere cu informafianile culese, el va primi’ o suf #d¢ 50,000 lei drept recompensa. Din Bucuresti sl pina la port Selevii erau condusi de cate un offer german, care dupa ce anata sfiecdruia cirectiunea, fl lésa Eber. Elevilor cu stiinfa limbel. ruse, nll'se recomanda sa se imbrace in uniforma soldajeasca rust. Elé- svilor fi se puiea In vedere, ca to caz de arestare, mt att vos sé ase divulge, La revenire cu informatiunile cules2, off pe unde at fi lost, agenfii trebulaw st spuna soldatuloi german pe care il intainea una’ din aceste parole: ,B. K. 9% B. K. 10%, ,B. K. 12°, ,B.K. Ti. 4B. K. 107# : Problemele date agenfilor erau urmatoarele nl. Sd se culeaua iformatiuni de nuniiral teupelor, artileriet asi calibrultl el, ce fel de tntarisi si in ce loc sunt, (Spionii se tri- Ciniteau tn oragele Galaji si Barbog!). 2. Daca este linie feratt din’ Dorohoi, numarul trupelor, daca »sunt poduri pe raul Prut, si in ce loc’ anume (spionii se drime- ‘cau fn Botosani, Bucecea si Dorohoi.) wd Ce thuipe sosese, pe cx front sosese rumirul for, gt dact in aceste tupe sunt oameni chemafi sub drapel inaintea timpului (coobilizai mai finer! de 21 ani) cand se va efectua mobilizarea scontigentelor 1919 si 1920, daca sunt poduri pe Prut, unde gi ce nue (spionii se tFimeteati Ja Barlad, Tecuct‘si Galail.) a4. NumAral trupelor, de pe ce front sunt aduse gi in cotro se Indreapta. Unde se gisegte Statul Major General gi acest Stat Major este intr'n loc sau in mai multe Jocuri, Daca este tele- pevatie fara fir si hangare pentra aeroplane, ande se gasesc tru- npcle romaine, unde gl ce fel de podurl se gasese pe Prat (spionul ‘imetea in oragul Barlad.) 25. Numarul trupelor si numiul de’ pe epoleli, tle unde gi sincotto se indreant, dacd se face Tinie ferata-intre Kisinau, Hush nce trupe sunt Ja Bolgrad, ce fel $i unde sint poduri pe Prut Care contigent ete mobilizat si care eonfigent se proecteazd pen- tru-mobilizare (spionii se trimeteau Ja Bolgrad, Bender si Kiginau) ln orasul Bucuresti tn plafa Roman getul scoalei tin’ oft, ler necunoscut, Din celalt personal al scoalei sunt cunoscufl Zilberslein David, ectutator de. elev pentni gooala 6 4Sionaj gi translator, evreu, locueste in Hotel Gabroveni, Covaci. »2. Miche (Mike) transportator de spiont ofifeti. al Serviciulal ernilitar german, =Diatre elevii acestei gcoale este cinoscut: Mozes Solomon -Paltiler (ia arestarea Iai s'a_numit Moise Cholmoleb" evrets, aineserle monteor, domicttiat tn Bucuresd str. Trumfulul 57 arestat.ae ln actpstt scoald se recrutay elevi exclusivi inteligenti gic» saint ae Feile se dedeau.separat flecirul elev aoe sin curs de 2-3 ore pe zi, unde ise dedav cunogtinte despre “drumal ce au de facut si problemele pe care le invajau pe din- zafard gi pe harta, ‘»Cu aceasta se termina toatd gcoala si elevul apoi se trimitea ‘pe front de unde i se dedea drumul pentri Indeplinirea problemi. DTotodata li se dedea pentru cheltueli o suma pana la 150 fei cin “promisimea cA lz revenirea cu problema indeplinita, Wi se va da Tincd 500 lei, In caz de arestare agentul trebue s& arate cf este Tevadat dela _germani fiinde& ei se poartd cu poporul cu mare Jcruzime, Problema care i se dedea agentului trebuia s-o indepl~ aneascd gi si revie fnapoi in curs de 10 La intoarcere, Ja intrebile santinelelor germane, agentul streduia s& rispunda ,Deutschermann® yi era obligat sa fie mai Jnele fntinse gi cu degelele strdnse In punm, afardide degetele mari care trebuiaw 5 lase in spre jos, La cercetéri. treboia sf spund pparola_»A, O. K. 9, Bucarest. ~Spionulti trimis i s’a dat urmbtoarea problema : Strabatiad ala Marésesti, despre migcarile tropelor rusesti pe linia ferata, nu- Tmerile (gomenclatura) regimentelor ruse de infanterie gi de cava- Jlerie, pozifiunea artileriei gi a depozitelor ei, aflind si schimbarea Jsantinelelor in regivmea satulul Batinesti. Marsutul lor era: Sai cea, Condrea, Movileni de suis, Mavileni de jos, Cistea, Mark Zgesti si Batinesti. Th. ln orasul Braila pe str. Scoalei No. 3, se gaseste biutoutl aSeful” este un capitan al serviciulsl militar german (nomele si ‘Jpronumele nu este cenoscut) domiciliard inst pe bulevardul Cu- SzaeVodi No. 146. Din petsonalul acestui biurou sint cunoscuti: 1. Snaider,. slocoténent, ajutorul sefulul acestui biurou, instructorul spionilor $3 Srecrutor de spioni, cu focuinta pe langt biurou. 4. Letbovici ageat ae domiciliul in oragul, Bucuresti gi 5. Russ Rosu (Po- . al lui Leiboviei, Ta care are’ gi locuints. ‘Spioni trimisi dupa culegerea iniormatiunilor: 1 Hodorovskt Hors, evreu, supus rus, prizonier din reg. 34 puscasi Siberient Masestat) 2. Feights Haim a lui Sulim, evrea, supus rus, prizo- anier, tot din acel regiment, (arestat), Spioni pentru: acest Hiurou se recruteazi din populasia focal anicd $f din dezertorti, soldat romani. »PAnd la trimeterea lor pentru recunoagterl, ef sunt adapos- titi AE Hotel. ,Paris la Braila. Misianea acestor agenji: Cule— informatiunilor despre situatia si migcarea trupelor de- S8pre fortificafii si propaganda tntre trupele noastre. In acest scop: = ‘ain regiunile frontului nostra se trimit prizonieri cari sub nume de Jevadaji din lagarele inamice se strecoard in spatele armatelor “noastre, unde culeg informatiurile dorite prin femei, copii yi bi- Tirdni, Pentru propaganda agentilor lise dedee o suma de cateva wSute de ruble. ,Dupa informatiunile capitate dela locolenentul Snaider din 106 agentl cari au fost trimish pand la 9 Februarie. a, c, In re- .kiunea armatelor inamice, agentilor li se dedez parola; ,B. K. No. To5* (nunzirul spionului). in afar de scolile ardlate in aceasta revist#, sunt informafit c4 0 scoal se afld gi In oragul Ploeg, in clidirea Palatului ,Sil- Trestru*, impreand ci um oare care Stat Major german. 2Seful gooalei este cdpitanul serviciului militar german Verner. »Personalul $coalei mi este cunoscut. Was Jn Pocsani, str. Elisebeta No. 21, getul acestul biurou de spiona] este locotenentul serviciuloi german Adolf, a cArui misiune este: transportarea spionilor pe front. ab. Scoala de spivnaj pentru armatele marinet. "Tn Bucuresti pe sirada Pitar Most No, 5 setul gcoalei cd~ .pitarul servieiului militar german Berghel Din personatl acestei gcoli sunt cunoscui: I. Cerni, secre- star ai cépitanului Berghel, “de profesiune doctor, domiciliazé pe Tstrada Teilor No. 27. 2) Dalmaa, instructor, fostul secretar al Tambasadei germane din Bucuresti. Amandci se ocupa ca darea Tie lectii tn geoala gi recruteazt elevii. 3) Svartz Gozias, (Ozias) Trecrutor de spioni, evreu, se spune ca este Supus francez, de pro- Tiesiune croiter domiciliaza pe sit. Locotenent, scmnalmentele tui Teate 17-18 ani, statura mijlocie, se rade, brunet, obrazul (fata) Tplind, imbracat tm jacket culoarea bleu-marin:, pantaloni negri si Jpalarie, incaifat cu botine. 4) Ochios (Okios) porecla, agent re~ Tcrutor,” semnalmentele ui: Etate 19—20 ani, statura mai mic de eat miilocie, ras, gaten, ochi mari, imbracat p:strif (negru cu alb) Epiintaloni negri, ineslfat cu botine =5.. Syrokopsky paritorul pensionatului elvefian pe lang $coa~ la, Soldat in serviciul militar german. We + In oragal Bucuresti pe str. Teilor No. 27+ Directorul gcoa- Jel este Doctorul Cerny, domiciliat tot acolo. Din spioni instruiti Wn aceasta scoala sunt cunoscufi: 1) Benzin, (porecla), cunoseut Wi Bucuresti ca un apag (fara domiciliu), Semnalmentele Iuis Etate TA—23 ani, statura mijlocie, pirul castaniu, (blond. inchis) musa ee «tafile blonde, deschise, in partea_dreapid 2 obrazului semn de “raetura, se Ymbraca. murdar, poartd cisme. 2) Sorescu, ciobotar, Scare a'lucrat in atelierul de pe Strada Gura Oborulial in Bucu- "rest Semnalmentele iui: Etatea 17-18 ani, statura millocie, tata {ineada, tmbricat tn costum culoare neagra. 3) Rusu Ilie dezertor Gis, semmalmentele lui; Etate 23—25 ani, statura mijocie, parul hlond deschis, mustafile, rageovane, uscacios (siabanog) pe mana. “dreapta sumit fatuate 0 ancora slo femee goalé. 4) Itke (porecla) “evren, semnalmentele ful: etatea 2—23 ani, statura mijlocie, brum, "ras, aseltiv, imbrécat: paltonul tn culoare’bleu-marine, botine gl ‘“palrie galbend. Tofi instruifi in aceasta scoala ca spioni, dupa spusa “for, urmau si fie trinish pentru recumaasteri in oragele si porturile Maret Negre*. Prin urmare delor, se dovedeste din acte oficiale na numai cd ‘au funcfionat ca spioni,’nu numai c& au organizat spionagiul_ prity Rabinii for, dup& cum se vede din actele avlate 1a dosarul Curt Martiale, 2 armatei Ila, pe care V'am citat, dar ci au Snfiinjat chiar ‘coli de’ spionagiu gi cd in tot timpul razboiulai, jidanit au jucat Tolul de c&petenie, pulem’ zice exclusiv, in splonarea gi tridarea ar- matel_noastre. ath in ce mod ,si-au indeplinit cu prisosint datoria cdtre, patrie’, si cum au-luat parte la toate bucuriie i suferinfele i Bat, d-lor, de indata ce s'a deskinguit anarhia polgevica, in armala ruseasca, ei s'au pus in legitura cu soldafi bolgevici 3! au Fnceput sa facd 0 propaganda’ activa anarhist& in randurile armatel romanesti, ofezand, cd a venit momentul ca s4 sdruncine insi-sl ‘ordinea ‘Statului nostra. Am aci ca document manifesta) aga_um- dului partid social democrat cétre muncitori, soldati, ofiteri gi cetd~ feai, cu afifari impotriva Regelul gi impotrive Statulul Romanesc, in kare se zice: _Partidul social democrat porneste la e{arismulul toda. Voi trebue $4 va daji seama c& acesta e primul pas, pe care irebue sf-1 facem pentru reformarea Romanici, peatru apArarea ‘ef Steritoriald, pentra relniregirea ci, pentru progresul et democratic... “Bifi tofi: muncitori, (rani, soldafi, ofiferi gi celajent, fara adeostbire de neam sau de convingeri, fifi la inalfimea misiunel, pe Jeare istoria nie-o gaz pe umer Sus inimile romani! Adui atuitoare.... Triieascd Republica ipta pentru rdsturiarea fi-va sub steagul revoluiiei_man- Acest manifest era sirecurat fn randurile armatei noastre de chire agent jidanilor, crezand ca cu modul acesta vor ajunge s& Uesorganizeze armata’ romdneasca precum desorganizaser ariata rruseascd. Tn timpul acesta, massele de relugiafi, de nesupusi, si de de- zertori jidani, trecufi in Rusia tn numar de’ cAtevamti, agitas impo- ‘triva Roménici, prin meetinguri si prin memorii, pe care le adresau gavernului revolufionar rusesc, cerand ca sa intervie pentru a pune Capit »persecutiilor", pe care le-ar fi indurat jidanit la. noi Asttel, 1a 28 Kinie 1917, ef au tinut in sala nobilimel din Ki singu un mare meeting popular, la care jidanul doctor Gritgendler 2 spus urmatoarele, dupa cui arati ziarul ,Svobodnala Besarabia” (Basarabia liber) No, 70, din 1 lulie 1917: »Ministeul de Rézboi Bratiaau gi getul Cartieralui G-tal Presan, a dat ordin prin care se opreste ovreilor de a vorbi in jargon, iar gi in cercul familiar: Monumentele religioase ale evreilor sunt “batjocorite. Curfile sinagogilor ocupate de grajduri, bucatarii, gt altele. Presa evreiascd opritd. Rabinii si alte fete spiritusle recu= noscute ca improprii serviciului militar, nu se eliberea:a imediat acasa. curs de elleva le ay fst obligafi a scoate necuraeniile atara ‘din orag. "Se rechiaitioneazt exclusiv cascle evreesi si mu se oprese ade a” scoate In lite femeile lehuze, In Botogam, s'a oprit evretlor “de a cumpara preducte Mnainte de ora 12, cind sc Tojelege la Spiata mu se mat afla nimic. In spitalele de tlloizi si de exantematicl Se desemneaz numai doctori evrei, Ia front soldatti evrel se pun {in locurile’ cele mai periculoase.. Dupa debitarea acestor grosolane minciunl, meetingul jidovese din Kiginau aledtuit in cea mal mare parte din dezertort jidani din @rmata romaneasca, a aclamat urmatoarca mofiune prin care cer in~ Jerventia guvernulut-rusesc gi a armatel rusegti bolgevizate, tmpo- iriva Romaniel = Noi, cetiifent si soldafi, adunall fa Kisinia, sala nobilimel, in viua de 28 lunie 1917, ta numar de 1500 oameni, ascultand Uraportsi d-rului Frifgenler, membru tn consiliu de deputafi ai sol- Tiatilor si ofiterilor cin ralonul frontuiui roman, sl pe alti _oratori, Tiespre asupririle neomenoase la care sunt supusi evreii cin Ro~ toate fetenurile, dia parlea sautoritefilor romAnesti, ale sia persoanelor particulare, luand in eonsiderere, c@ si si armata, in care evreli simt int’o proporfie tasein- até, se lupta si-gi Varsd sAngele pentru drepicte si principiile wma~ jitare, ale democrafiel mondiale, in deosebi pentru guvernarea ce Sine & popozrelor, gic politica practicata In Romania contra evrel- Jor, se impotriveste acestor principii si influerfeaza, demoralizand si cetajent rusi, precum in RomAnia asa gi ti Rusia — am 1, Sd se obtin’ dela guveniul provizor gi consiliul depu= An{ildr, Iucrétori, soldafi, veterani, rechemarea diplomalifor con- pervatori acreditati in Romania, desemnarea fn locul for altora, fare deschis ar apara_principilior umanitare ale democrati . A propus socialistilor democra{i si revolutionari si uniu~nnei evreilos militari, si explice pirjilor de armati trimise te iRomania, si grozava a evreilor din Roménia, si datoria rarmatei revolufionare ruse de a sta tn toate cazurile in apararca peelor asupriti. 3. A cere prin socialigtii revolutionari si democrati din »Petrograd, dela internajionala actiune asupra democratiei tuturor facie... sk se protester 1 $8 Mereze In contra aistemel Intre- iingate in Roméinia,.. nfs A proptine organizatiilor evreegti militare in lagi sé ~cheme un congres al réprezentan(ilor armatel si al_delegafilor diferitetor comitete ale unititilor armatei, care se lupta si tocuesc sin Romania si ie periterille ce tind spre ea, pentru a se Tamuri Smijloacele si caile unei Iupte organizate gi ‘echilibrate impotriva Serutimilor romanesti*, Se vede dar, ca jidanii refugiati in Rusia, tmpreund cu religionarii lor de acolo, profitand de guvernul revolufionar ji- dlovese, pe de o parte cet interventia acestui guvern, iar pe de Ith parte apeleazd 1a armata ruseascd din Romania, crezAnd cA prin presiunea acestei armate anarhizate de dangi, pot parvent 84 pund mana si la noi pe puterile Statului, sau cel pufin sA ne sileasca a ne supune tuturor cerinjelor lor. Si sa stie, ca a tre- ‘buit sh se ia severe masuri de aparare Impotriva anarhiei jido- din armata ruseascd, din randurile cAreia Ia 23 Apri ie 1917, s'a fneereat chiar un fel de migeare cevolufionars Ja Jagi, prin interventia vestitulut anarhist bulgar Racowski, care a finut si un discurs incendiar in Piata Unirei din Jasi, scapand apoi de arestare prin fuga, cu ajutorul jidanilor, tn deosebi a tui Max Wechsler. % In Rusia insi, dezertorii Jidani din armata romaneascd, au continuat s& se agite, cerind si fie Incorpora{i Ta armata ru- seasc& $i cAutind a provoca interventia guvernului rusesc, revo- Tufloniar, Mn care stim c& jidanii aveau o- influen{a covargitoare. Astfel, infafisandu-se ca victime ale revolufiei rusesti (?!)' ei in vetvin la guvernul lui Kerenski, dupé cum se vede. din urmitoz— rele iniormatii, publicate In ziarul ,Kiewskaia Misli* (Gandul Kiewului) No. '249, din 15 Oct. 1917 ln raportul adresat d-lui A. F. Kerenski, 300 de refugiatt newrel romani, cer si fie egalizati ca emigranti politici, s& nu fie: citati ca dezertori romani si s& fie Incorporali In armata ra~ pSeased. Gencralil Marx, seful districtulai Odesa si comisarul pgnvemulul Harite, au promis de a susfinea raportul lot... Ae ak! Meresal, enroll span: penta care izbanda a revoluyiei rusesti, noi evreli platim cu lacrimile pMamelor, femellor gi copilor nostri, cu suferinfele si cu sAn- Tgele nostri. Dreptul i ors meptul nostra, fags de congtiinfa publice .D. Pltrdgcanu : La congresul dela Berlin a propus Germania 2 : ese Dac esa‘ Dele diplomat Patragcans: (Rises D. D. Pitrdscana: Réspundeti setios, Lasafi glumele la o parte, sunt om, serio, aff trecu vara de 0 an. (Réset) : __D. A.C. Cuzaz Nu, vi rog, vorbim_foarie serios. Fosrt serios raspuns este acesta:' Ceca ce era la I a 1918. D. B. Pitecime: bovaid here eee Di AC, Cusa: Dovadd et este aD canu: Dovada ca indoa de finda, 8 vorb i ae Rae acne I. C. Caza: Dar dovada c& nu este, aver principi Ainut de Wilson, care face mat mult decdt. 4-1 Patraycanu, Rass). comet ata, este um principiu superior care a fost afirmat de natinta tame tntreat gi pentru acest principla superior s'a_varsat std singe i s'au provocat atftea decastre, Si lor, este cu ne- Putin ca acest princip st in tiumfe pnd a uma, . C. Arion, vice-presedintele Consiliului si caterers D $i ministru oe extere: Ni git cele Cuza ca Wilson ea eam departe penir ronateitat: © Caza: Congtinja dreptutsi d-le minisru, este Este 0 for{é mai puternica decat forja brut tala, oe erg zea ‘Bint, Aceasia este convingerea noastra; aceasti con- fingers ds. nu af avuto, ctnd all Inciat Wataul de pacs DIC. C. Arion, Presedintele Consiliulat , P el i ministru de tere; Die ce (Dut thai vorbeat dela aceasla kibuni, acd D-l A. C. Cuza: Nu o stiu (Inteery peri sgomot). sere Da gE. Arton, Presedntele Conall i a lerne: O span cu autoritatea mea de minisiru al afacerilor strane, pomeash dey: Cue Lniti-ed tres imediat In domenia ai. Q poce: Mult am perce. ‘ | C. Caza: Cand s'a inceput tratirile noastre cu pu- ferile centrale, ca puterile mice", in sedinjacomisiune! juries le Mercuri 21 Februarie (6 Martie) 1918,—d-I ministru de ex- /. suntefi aci st 5. terne poate controla —in acea comisiune, In cursut sedinfei plenare: ‘din acea 74, d-hul von Kihiman a informat 3, in delegafiunea ger- mana a sosit excelen{a sa d-l dr. Kriege, consilier pentru chestiunile. {uridice la Ministerul de externe german, si cH a Intrebat daca de- jegafiunea romana este dispus4 a desemna membrii din stnul_ et pentru a se intruni cu d-l dr. Kriege, si a studia cestiunile juridiee tari urmeazi a face parte din tractatil de pace: ‘Ministru de externe de atinci, d-1 C. Argetoianu a. consimiit Ja aceasti propanere sia’ desemnat pe ministrii nostri d-nii Pa piniu si Burghele, cari fmpreund cu d-l dr. Kriege s'au_Intrunit in comisiune, in ‘aceinsi zi gi in zilele urmatoare. In cursul acestor consiafuiri, s'au facut diferite propuneri: relative la legea amncstiei si s’a luat fn desbatere si cestiunea jidoveased. Este important de a se sti, —si aci d-l minisiru de: externe nu_mai zambeste 'D-I-C. C. Arion, ministra de externe: Vi se pare, d-le Cuza. Del A. 6. Cuza: Am spus lucruri-care trehue si va puna, pe gan Voci: A! AL D-l A. C. Cuza: $i, au stin, parci ¢ un fel de patoare;, un vil de {ristefe, care s¢ lasi pe fata zambitoare a d~ D-1C. €. Arion: Aveti ochi si la spate, d-le Cuza ? (ila- ritate). D-L A. C. Caza: Din ind In cand, ma fntore si vad. D-LC. © Arion, minisiru de externe. Atanci regret ci min putefi_verea adevarul D-l A.C, Cuza: Adevirul este cf Excelenfa sa d-1 dr. Kriege a stabilit cam cum infelege, ce formula doregte si se in jroducd tn tratatul de pace, Si iat textul, in franfuzeste, a pro- punerei d-lui dr. Krieg ‘La liberté de religion prévu par article 44 du trailé de ‘Berlin, du 13 juillet 1878, reste en vigueur; ce principe, sera Zappligué par des dispositions speciales, en tant que en ne laura Spas fait encore. In traducerea romédneascd: Libertatea religioasa prevazulA prin art, 44 a tratatului de Berlin, din 13 lulle 1878, Fimdne in vigoare; acest principiu va Tai aplicat prin disporitiuni speciale, intru cat nu ar fi fost aplicat “pani acum. Dupa acest text, asa dar nu se_prevede incetitenirea ime~ iat’ a jidanilor, printr’o lege impusd pnd la rafificarea trata~ tului de pace, ca aceea pe care suntem chemati sa o votdm acum, ci se stabileste numai principiul, ramanind ca el si fic | realiznt mai ‘arziu, Dupa cum o cerem gi noi, pentru a respecta Constitutia. fata, d-lor, formula germana a rezolvirei problemel jidovesti tn Romania. "Acest text este trecut in protocol si, d-lor, nui se mai poate:56 alee a fost o simpli Infrevorbire far8 nici um rezullal, ci e un toxt care a fost stabilil de comisiune gi lat in sedis dela 21 Februarie: 1918. See ___ Rezulta dar, ci dl ministra de externe, cand a venit la Mi- suisierul su, a avut un punct de plecare sigur In cestiunea jido- "a fost cu desivargire fara bara, Caci fn Infelegere ca in acei cari"tratau pacea si—eu cred, cel mai important, + 8e stabilise un punet de vedere, care era ‘tocmai punciul de vedere ce ar fi trebuit mentinut. Prin ‘urmare, dv. nu aveati, pentr d-v., numai principiul general stabilit de Wilson, in deob. stie de alffel recunoscut in relafile internationale, ci d-v. aveati 31 protocolul deia 21 Febr. 7918, care era — evident— un. in- ceput cAstigat D-IC. C. Arian, ministra de externe: Dele Cuza, dati-mi vole, cine v'a comunicat acest protocol si propunerea d-lui Krlege ? O voce: Aliana israclits (Maritate). D-l A. C. Cuza: Am s& rispund d-lui ministru de eaterne: Eu, ca deputat, sunt ca si medicul, am secretele mele profesio. aale gi nu sunt dator si vi dau d-v, indicatiuni cu privire isvoarele informajiilor mele, Dar, d-1 ministru de externe con- test acest text ? Nu! Prin urmare textul rimane! __ DAC. C. Arion ministra de externe: V4 rog siemi dati fimp ca si verific. Chestlanea este prea importanta, sats * © Cee: Va comunic textil seris. II mai citese inca odati. DAC. C. Arion, minisira de externe: Va rog s& mil co- smunicafi $i dupa aceasta va voi raspunde, D-l Al. Marghiioman, ministra, presedintele consillulut : \Asali Sie See -1 A. C. Cuza: laid dar, inci o data textul propus de 4-I dr. Kriege, pentru a fi intrdus tn tractatul de pace; La Uherté de religion prévue par Varticle 44 du traits du nBerlin du 13 juillet 1878 resle en vigaeur ; ce principe sera ap- wpliqué par des dispositions spéciales en tant que on ne Caira pas fait eo 5 i atunci, dslor, ta aceasta conceptiune a Excelenei sale doc- torul Rrige, riménes s8 se dicate! Inu cat se, aplak tines nc Se aplica, $i, Si se aplice, ceiace s’ar fi vazut, c& mu se aplica. D-+1C. C. Arion, ministru de externe : VA rog, 0 rectificare ‘4-1 Kriege a cerut mai moll faj4 de d-I prim ministri de cat ce este Bus in acest protocol. [ata ce pot s% va raspund. De cit, si va Spun de unde vine aceasta: din cumetria cu d-l Averescu’ si Ar- geloiann, $i, 98 venifi aci si sa divulgafi acte secrete? Lucrul acesta ‘ut este bun, D-l A. C. Cuza: Recunoastefi, aga, dar, c& acesta este un act care exist’? D-1C. C. Arion, ministru de externe: Nu! Nu! va. pot per- nite s& spunefi neadevaruri, Nu am spus aceasta. 37 D+ A. C. Caza: Dar nu-t contestaf.. DAC. C. Arion, ministru de interne: Daca ar fi fost aga, atunci afi divulgat un act secret, pe care nu trebuia d-l Argetoiant 4 viel dea. Acesta este un Iucri diplomaticeste necorect, (Aplauise), D+ A. C. Caza: Daji-m! voe. DIC. ion, ministra de externe: Acuma, va rog s& r8s- ‘pundefi serios: nu mal este Jocul 1a vorbe de spirit, A.C. Cuza: Foarte setios. Sauactul avesta exist si numai atunci s'ar putea discuta cu d-1 Micistru, concepfia d-sale, ci am Wieut un act care nu se cuvenea dandu-l publicitélei —sau acest act nu existé gi en atunci n’am nici o vind. Tia, prin urmare, s4 md apar de incriminarile, foarte nervoase ale dlui'minisiru de externe, D-1C. C. Arion, ministra de externe : De toz nervos. D-l ALC. Cuza? Dar, et mentin aitenticitatea formulet dui ‘dt. Krige, indiferent de cine mi-a dat acel act. $i dact mi hanuiti “ctl prifejal acesta de ycumetrie* cu d-l general “Averesen gi C. Ar- getoiann, fostii pregedinte al consiliului si ministru de externe, dafi-ri oie, thai tntai sf obsery ef aceasta banuial’ a d-v., contin Aitatea inforimatiunilor mele— faicand rezerva civenita cu uvdntal scumete” care nu ese un termen dlplomatig Un mninstra de externe d-lor, care infatigeara si este chemat sa Feprezinte cele mai gingage interese ale tarel, ou poate sd se serveascd de expresia cumetrie, pentru a caracteriza’relafiile cuiva, ale mele cu del general Averescu si ca d-l Argetoianu, ca fogti ministrit ai {arei D. €. G, Arion, mintstra de externe: Nu gasifi. diplomatic dele Citza, acest cuvant de cumetrie 2 D. A. ©, Cuza: Am facit o declaratie 1 deundzi tn Camer’ : Am onoarea sé lucrez alituri cu d-1 general Averescu, In politica — $1 aceasta ma este nici un ratt, mi.se pare. * Del Maltezeanu : Dar ce spune d-1 lorga? © voce: Care este seful...D-Ilorga sau d-I general Averescu ? D. A.C, Cuza: Am s& vi rispund pe rand. Intdi are pre~ cadere d-l ministra de industrie si comert. D-sa md intreabé dact “dl general Averescu, Impartageste toate parerile mele? Nol impar- asim, cu del Averescu, cele tret puncte ale actului de constituire al aligel Poporului* dela’3 Aprifie 1918. Atat, Ce vol mai. Impartisi -eu din ideile d-lui general -Averescu gi ce va mai impértisi del ge ‘neral Averescu din ideile mele, aceasta o 34 se vada la timp. D-l Al. Marghitoman, ministru, presedintele consilludul: Mai este tin mic punct pe care-! treceti ctr vederea: 0 eroare comuna de @ iseali actu! de acuzare contra guvernului Bratianu. (Aplauze). Del C. C. Arion, ministre de externe: Nu sti dack cuvantal cumetrie este diplomatic, dar {ins declar, c& nu I'am fntrebuinfat fata de d-l Kiihimain si I'am intrebuinfat fafa de D-fa, pentru cA este exact. D-l A. €..Cuza: D-l ministru de externe Imi spune c4 n’a in- Trebuinfat cuvantul de cumetrie fata de Kahiman, Raspund: At&t mai38 fipsea. Dar, datl-mi vole sd raspund si lui prim ministra, pentrn ce- ‘am refuzat si lum parte la darea in judecata a gnverului Bratianu. O voce: Dupa ce afi fost de acord s& cereti darea in judecata > D-l A.C. Cuza: Mai fnaintea D-v. In ziua Ins, cand ati venit dy. sd facefi enotma gregald, in expunerea de motive a darei in Judecati si introducefi atingerea directiunei politice a rasboiului, O voce: Acesta este pretextul, D-l A.C. Cuza: Este motivul adevarat si veti vedea grogala pe care aff facul-o In acest moment; vei vedearo mai tate. Dar 84 trecem mai departe, Vor: A! A! D-l A.C. Cuza: Cred cA nu voiti sé creiafi o diversiune asupra cazuhii Kriege ? D-l Patraseana: Aceesta nu exist in darea de seama a darei In judecata: din icontsa eu am cerut guvernulal si am spus of nu iuiru in comisiunea de informatii locmai c& nu fac o vind, din actinnes aceasta, Prin urmare motivul pe care-l aducefi d-v. nu'e intemeiat. ‘Sa-mi aritafi si mle partea poliicd in motivele de dare in judecata. D-l A. C. Cuza: Tocmai in momentul cAnd sunt pe cale s% Jamurese cazul Kriege tmpreunt cu d-I ministru Arion... (Protestéri. Voc: Nu, Nu! raspundeti ! D-l P. Pitrascanu: Raspundeti la aceasta. Constat ci n’a- veli ce réspunde si hotirirea d-v, trebue explicala prin astfel de motive, (Aplauze). D-l . C. Caza: MA rog, care alte motive ? DA S. Stefdneseu : O cumetrie viitoare poate. (laritate). D-t D. Patrascanu: Dealtmintreli, d-v. pentru mine, nu sun~ efi un personaj aga de important, ca $A scurtez motivele care vA determing s& faceti um hicr sau $4 nu-1 facpil gi cutare atitudine nw ma intereseaza. Dar constat ci motivul pe care-l spunefi, nu exista. Del A.C, Cuza: Nu exist? Bine. Voel > Precizati. D-lD. Patrascanu : Tocmai pentru ca eu cred eh trebuia iA ‘cut o vint politics cu sancfiuml penale, Sunt logic pentru c& am ‘avul aceiagi idee dela Inceput pana la sfarsit. Del A.C, Cuza: Dac ai fi fost logic trebuia s4_ vii aich DAD. Patraseanu: Veri ch ma esti om cinstit? Bine infetes vorbesc de cinsiea intelectuala, d-ie Cuza.. Sa va explic... Del Presedinte: Retrageti cuvantul. DAD. Patrascanu: N'am lamurit ex aceasti chestiine tn par Jament pentrti ce att rimas in teritoriul ocupat? Camera n’a aprobat: motivele mele? Voci: Da. Da. Dl D. Patrageanu: Nati recunoscut si d-v. ci am rimas ca © protestare politica ca si nu mé sofidarizez cu o acfiine pe care- nu o fmpartaseam. De ce reveniti netontenit ? D-L.A. C.. Caza: De ce imi ceti necontenit s4 tevin esupra: chestianet darel in judecata (intrerupert) d-le pregedinte, tin si con~ stat urmftorul lucru : C4 suntem chemaj{ sa discutim alct_o lege care este la ordinea zilel gi.ni se aduc in discufine chestiuni carl mu, privesc desbaterea legei (Sgomot). DA G. Stefanesen; Care rial 9 lumind, Del A. ©. Cuza: Nu sidica nicl 0 humind, D-l G. Stefdnesca : © lumin’ intunecoasa (Rasete). Del A.C. Cuza: Fata de procedarea d-v. sant gi eu in drept st introduc alte chestiuni, cum e aceea a d-lui Patragcamu. D-sa, ‘are 84 se supere $i noi am egit din cadrul acestei desbateri. Prin ur- mare s& revenim la chestiune (protestri, tntrerupert) D-lor, n'am s4 va dau nici o explicafiune alta decat acea pe care v'am dat-o : mi se pare ci facefi o enorma gregeala alunci chnd pornifi cererea de dare In judecat’ dela incriminarea directive ricboiului. Inexact. . C. Cuza: Seripta manent. Ati zis c& rizboiul acesta se datoreste unel lipse de informagiunl ; nol am zis c& razboiul este © opera nefionald. lata deosebirea esengald. Fafa de o operd na- fionalé, pentru care s'a vérsat atata singe in mod constient, noi nu putem i alfiturea de d-v. care desconsiderafi aceasta opera, zicand © a fost o eroare. Aceasta nv se poate, pentru cA.ar fisa aruncam oprobiul asupra acelora cari au murit pentru acea Cauza i acelora cari agleapta ca aceesté cauza sé se infaptuiascd. De ce nu admi- teti d-v. acest punct de vedere si voifi sa gandim ca c-v. ? (Sgomot, protestati Del D. Patrascana : Guvernul e dat in judecaté pentru cal- carea Constitutlunel sia lege! responsabilitajel mintsteriale, (Aprobari). D-l A. C. Caza: Pe not ou ne velt avea alaturi de dev. dace war {i decat pentru faptul cd mine vom sta alaturi de aceia cari 9 8A va dea in judecata pe dev. (llaritate, protestari, sgomot). ‘Tiu SM adaog cA sper c& opera dev. de asanare va fi aya ce solid Incat vefi parveni s4 punetl unde trebue pe tel{ acela pe car! ‘att dat In judecata presupun, pentru motive temeinice, gi atunel wo sd raménefi decat d-v. gi val va veni rindul, cand vor veni aifii s& va facd la Sel. (llaritate). D-l C. Meissner, presedintele adandret: De oare ce acum: ne-ali ldmurit pe deplin gi Camera tie pentrt ce n’ati votat che- marea la raspundere, va roz sd intrafi in chestiune. (llaritate, Aplause). DA. @. Cuza: Domnilor, mi incdnta ironia junimisté a dll pregedinte al Camerel. (Ilaritate). Prin urmare, d-lor, este vorba de textul Kriege. E_ indiferent In ce mod mi I'am procurat, ew susfin ci ceia ce am afirmat este exact, Deci unul din acei ou care tratam pacea sl care era si cel mai autorizat, reducea intreaga solufiune a problemei jikjovestl fa re producerea Art. 44 din iractatal din Berlin... D-1C. C. Arion, ministra de externe si vice presedinte ab consiliudul: Nu, d-lor, nu vrean sd se acrediteze .o legend’; s'a60 verul de d-l Kriege mai mult de cat cela ce este in documentul Aceasta este marea fntrebare. D-y. ce face{i ? Lairgili aceste con- Aifiuni si mai introduce! incd: pe aceia, cari au fost mobilizafi la 1913; pe cei lasati ia vette in 1916; ‘pe cel impimantenifi prin Gecrel pana la recunoasterea de cditre’ Camera sl Senat si sotile $i copiil minori ai tuturor acestor categori improvizate ; pe sotile si Pe copii acciora incetateniti Inainte de r§zboi si in sfargit, d-lor, ca © culme pana si pe cercetagi, Infclegeti d-v. bine, sub forma de cercetasi, eAfi jidani o s& se strecoare in cetdtenia’ romaneascd. Ce ei facut tu ? Eu am fost dija cercetag, (llaritaie). Cum se va stabill-cercetigia, tn ce condi- fiuni, eft de riguroase ? Va dati si d-v. seam ce poate sa tie, cu iin asemenea text. Prin urmare, de unde era tei categorii de incetateniti, po- Irivit tratatulul de’ pace. fat cA ne gasim acum, gratie d-lui ‘mini- stru de externe, cn 8 categori. Clar. Si atunci vi intreb eu: de unde aff Iuat d-v. puterea si aulorilaiea ca £2 dispuneti de dreptu- rile unui intreg popor, care nici macar n'a fost consultat si care mi-gi poate exprima voinfa lui th aceste momente? el. pufin Kirgirea conditiuoilor, d-le ministru de externe, afi fi trebull So Msati atuncl, cand s'ar Af putut diseuta. Sa fi facut legea cu respeciarea condijillor Art. 28 din tractatul de pace $i sa fi ra- fifieat accasti pace aga cum este, lar in celace priveste celace numiti ctv, -solutitmea problemei", era natural st ziceti: se va razolva aceasit problema atuici cind se vor rezolva si celelalte prohleme, cari sunt pendinte, ginoi, nu admitem s& rezolvim aceasta problema inainte de a sezolvi problema rorala, nu admitem sa lirgim drep~ Aurile jidanilor in alara de condifisniie pe cari ni leimpune tractatul, attnci cand nol pind astéci n'a stiuts4 facem decat o singurd lege pentry shtenii nostri, legea ¢-lui Garoflid, care este legea muncet obligato Aga dar: ce va face pe d-v. si procedafi astfel? Nu vid ne- cesilatea. Ori poate pe Jangd tractatul acesta mai este un tractat secret ? Este sau nu? Va rog st rispundeti! DC. C. Arion, ministra de externe. Daca este secret, cum am s&-1 spun. (Wfaritate). De A. C. Cuza: Va s& 2icd d-v. sali si se creada ct este 1m tractat secret. DC. C. Arion, ministra de externe: Deneg existenjaunut tractat secret. D-l D. Patrascanu: Si va spun eu de ce d-le Cuza. Pentru a si nu mai intervie Inca odata Europa ca sa reviziiasct celacecut nol. Europa a intervenit prin conventiumea din Paris sa phberd a pe Atmeal si pe Creci, a interven fo congresul dela Berlin pentra Evrei. A intervenit prin tractatal de pace dela Bucu- resti, ca sd facem acum ceiace n'am f&cut, Voifi $A mai vie inca odat4 Europa si s4 ne impund s impémAntenim pe accia, pe cari ‘auei vom Impamdntent acuma? Eu cred cde maj bine st facem. celace trebue din spontancitatea noastra. é D-1C. C, Arion, minisra de exlerne: Multumesc 67 DAD, Pats i Hie frascanu: © scrisoare ni poste avea valoarea de D-'A. C, Cuza: In conceptia dev. D: i] eptia dev. Dar tocmai d-ta sé albl parere, D-le’ Patragcann, fa ce mg a era ao at Ince privet coresponent celor de pe ret, 1D. cana: Dar, d-ta de A lost pent rasbo 31 frebsld st te duct saat aah -1 A. C. Cuza: Dar det i i ste dato eal lg gig nr exc, reba 1D. Patraseana: Eu nu 2 it dei 7 <2 preted rt a bere ea +1 Tafescu: D-ta_ai un copil dle Cuza? Lal trim ‘nformeni dad este adeviet sas ae eee -1 Tufescu: Si unde a fost? A fost pe froi s nt? D-1A..C. Cuza? A mers acolo uncle a fost ims sq fact datoria D-1 Méndstireana : Dati-mi voir, dele Cuza—cazul il mos fiul d-v. qq fost trimis 1a scoala militara dela Botosai oe in cee G3, Dols Manateanu! Sa thse ca. vokntar 1 53, si pe urma i cai of Re am 3 fost tin goals a Botogany, ca 1D. Patrascenu: Da, d-ta de ce n'ai fo ‘tn Franga au fost si batrani de 60 ani. tata, d-1 latalpa ne at Dil A. C. Cuza: Da, c ; caaciagsy © © OM#2* Das CH Margnitoman, ds ce n'a foxt pe front? D-1D. Patrasconu: D-I Marghiloman a fost D-l Traneu-lasi: D- i ost contra acestul rézboi. cy su-fasi: D-1 Marghiloman a fost la 1877, cind era D- A, Marghiloman, prevedi “sedintele consilialn iit cet se aes el ene Secs cafomuiile! R-petati- DH Ge Trance: tsi: Nev aeaecd eee ee nt Gee Lene consiliului: Repeta! I és i-fasi; An spus gi . ii fost sigar Iu 1877 tn rishat! Si esti, (Ggomol) ae fy 1A. Marghiloman, presediatele consifiulul: Nici Pari fost senatTretve ss nv stene aostee (pase Grong, O% Tratearlast: Consiieral aceasta cao calominie # D+ A. Marghitoman, presedintele consitiutui eeredtene MEE toca fele consiliului: Ai repetat o ‘sistemul acesta, eines, neo a DA Gr, Tranet-las!: Ce vi wal spun ? A. Maraldloman,presedintleconstalat: Ce ai spus odinoar epi ata ye i, aa as ah ba eons aes , cand era mai tindr si trebuia