Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 2.dozimetria Radiatiilor Ionizate

    Uploaded by

    alexandra
    16 views9 pages
    imagistica medicala

    Original Title

    2.Dozimetria Radiatiilor Ionizate

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    imagistica medicala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views9 pages

    2.dozimetria Radiatiilor Ionizate

    Uploaded by

    alexandra
    imagistica medicala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 9
    rs & Capitolul “ POZIMETRIA RADIATIILOR IONIZANTE Radial onizate nu pot ecepate de orancle desi de dca dette st aroioe anti lorse efostucaz ev auton tor aparate speciale, cate fuetioneaa conform principului de tare aschinbirbrSzicochimge din suhstanteceaparincle ‘areata acini aor ionizanie. J loele de dotactaresmisurare acai daze onizante Sa tude brn eomparimsntl fei nuit diet. Dec, Goehimetria exec stings carestudich principe gi milocele We hnegictnre 3 opmorineraniativsa radiation fonizate ‘Apa esite perv dstemnnar cana deraijesemuamese dozimeire. Sarcinile davimetrick + Determinarea canis calif razelorionizantcemise do sursade radia, © =Contolul suse de proectie -Determinarea does de idea pacieotulipersonalulin ‘inp preurtr de iayrotiar “Detenminarea daze absorbit de suprataa radiata sia doze ‘imide medical eurantin timpul exert obligailor de servic, “ Determinarea cali scan adil ionizante © Organismal este un mediu absorbant neomogen, de acca transform fizieo-chimiee, ca yi cfeek biologie care se produc Torgaism sub syiuneaezclr onizante, sunt foarte complexe si st canta re de apreciat fn picarearaditerapsine interes nati intensiatea fascicuuli de radi car plead do ao srs, cit cantata de radio absorbit in fesutai, AceasS rime fndamentata ado se numese daz. rept uate demas a doze a fost adopt roentgen (R), unitate stabil de Congres Intemational de Raologie dn 1928 Un rengn reprein ace eantitate deaze Xa cae provoard foymareaint-n ceatimetryeub de aa °C 317 rm) ui numar de ion care transport o una eectostatict de elecicitte sau eu alte cuvnt, 1 produce inten em? dea, in eoniile rmcoioate, 2082: 10" pre deo Sei ed energia medienecesard pen frmarea uni pe- rechi dein este de 12.5eV Crnancind reas energie em ‘eansforma unitatea R i ale uni. Aste, penta formatea 2 2.08310" prechi de ion int-un cm’ de ere flosesteo energie 446,77 10° MeV. I Sistema Intrajonal dca radian ars ‘misoari in culni pe kilogram (C7kg),Prnspiul de wecere rrenigenulin Che uml 500 R= $00:2,86: 10 Chg 129-10°Cg = 129 mC: 1R=258- 10° Che Dacd ns este nccesar dea misura cneria absorb in sul innit atune so ilizezdunitatea rad~adoptaidinanul 1953, Rado abrevietriacuvintlorengeze: Radiasion Absorbed Dose ested absorbs cin unui gram de maser etansite ‘canta do enerie egal cu 100 ein baza relied amintite, 0 ‘ord aie eprinan retort pote irae vale _agroximatve ale daze absorb inrad sto ]ODR arf ehivale uBsrad slate deus din fap c | Roentgen taster erin U gde est Dinanul 1980 ea unitate erage absobitin esi se itioeard Gray (Gy)~cnergiavaii fated Sabai osutstancumasade Tks. 2 ¥ Efectl biologic depinde dc inizarea specifi pe care o pro duce fecare tip de radii, Spee exerplu, radiaile compusculare formate din particule eval (proton, neutron, paricula alfa) produc ites 10 ritual ion det avele X cate naveseaed ovelai esut absorbant. ‘Pnir estima efcaitata biologic aradiaillorionizant a fost, inodust asa-numita doz echivalen care se masoardin Uke sicste egali.eu produsul dine dozaabsorbiti coeficientul eficaciait bologice(comicenul de caltate)a rade onizante.Cocicintat decalitatekpenrapartculele B yrazeley esteegal cu 1 particulele neutron rapiz S-10; neutron nj 3-5, Pinan 1980 wnitatea de lsu doze echivalentafostremul (rem ~abreviatur.aevinelor -engleze Rad Eauivalnt Man, dozt absorb de orice radiate -fanizanti care are acelasi fect biologic ce i doza de 0,01 Gy de sae ysauX:Pentrurdsunea doz ehivalentea fest propus nists sieve ($0): 189 = 100 rem= 100 R; ImSV = 100 mem + Colma frcevent uilizatd unitate de masurd a activitii surset stiveestec urieul (Ci)~activitatea acelui preparatin care ‘edezintegreaza in imp deo secunds 3,7-10"* nucle. ~ Intrucit unitatea curiereprezints o activitate foarte mare, iar practic aver adesea de-a face cu canta! mult mal mick de Sub> radioactive, se utlizeara unitii de activitate mai mici, deri- de lacurie: | milicurie (mCi), reprezindt mia parte dint-uncurie 10? dezintegrit/secunda), si microcurie (uC) ~2 milioana dint-un cue (3,7-10" dezintegrérvsecunda). _InSistemul intemtional unitatea de masurd.aradioactiviieste (Bq) sireprezint activitatea unui radionuctid eae serio gare pe secunds,indiferent de natura radiate emise. Uniti de msura a raioaetvitii: KBq (IKBq= 1000 Ba) si MBq = 100 000 Bq). Hadiotcrapie se uilzeaza umatourele nojiuni de doz 4)Doza incident sau debtul wbului (do canftatea de radii, misuratd in ar. byDoza de suprafata (lapicle,adied dozaeiberata ‘de un fascieu de radia la lucul de inversecjearazei cenvale cu supraalacutanat a pacientulu. Cualt cuvinte doza de supra ‘estesuma dozelor incident gi adiionaa de raze difwaat are revin retrograd din pofunzime a piel. ©)Doza in profunzime este doza sbsorbitd in puncte situate la dferitenivele de adncime ale volunulu iradiat Base ‘misoar cu jutorutuneicameredeinizare situa lcalconsiderat inprofunzimea esutull rat este egal cu sua nie cantata ‘deraze incident care ajungin profunzime si dozaadional de raze Aifizate ln acest nivel, ‘Doza in profinzime este earacterizati de doza superficial, considerindu-se dozasupericiala gala. cu 100%, Pentru radi generate prin betatron, prin supravota sau prin bomba de cobalt radios, rocenul ese mai mare det 100, chiar lasiivacenimet fn profuacimco [cut rait, De goosa, fn adornenea cuz vepot ‘sins dove main profaneime Fick se produce eiuniale pci ‘Deoareee misurarca directa dozetinprofunzime in esutul radia este mumairareori posibila (prin introducerea une camere de inizare in cavitiile naturale ale organismulu, se recurgs la estimarea dozen profunzimea unui fantom, adica. a unul comps! ctu coefieient de absorbyieesteaproape identc cual ysutuilor organelor (ig. 18). Cele mai frecvent utilizate substan in acest scop sunt aps, parafina si orezl, fa baza masuriilrefectuate referitor la davai profunzime in aceste corpuriau fost elaborate tabee al vaorilor ‘dae in profnzime pentru anurit por dinar, ani infest ‘radia, stan facar-poe in etic decalitatea radiate incidents ie 19, Representa grafic punetelorcnom leeneespnd access de superficial sa do profane se rumese cure izadeze. ar) este Ey btaceromgencuE~2O0V, alia Co: eke, E~ 25MeV;¢- elec. E= 17 MV Es 190M; eto aE ODN. 12M¥s a cube, el tbelele ne aut aflim distributia doze tune ind sunt iradiate anu organe, in anumite Uiilizarea enegilor ridieat a impus introducereanojuni de doza de iesire,adies doa cliberata dun fscicul de radii la suprafaa prin care aceasaprsste corp penta, Deb itu ‘doze: este davade radia pe o unitate dei se exprima in Rh seuGyimin, ‘Una in principale sarin ale protein radiologic consttina stabil doza maxims de radii pe care cece atveaz8 in abortoarele de radiologic si o pont suport isp indelingnt Fir ay pune in brimejdiesindtatea lor ia descendentlor Senumestedoza ad- misibil& (de tolerant)accadoed de radia ionizante care nu produce probabil oprejudiciere aprecibiléa sina persoanei respective: Pentru razele X dza admisibil aft inl stabil pe bazo ompirice (Mutseheler, 1925) 140,25 R pen iva detuned de 7 ore. Presupuningu-se ci aceast doza este prea mare in ceca ceprivesteconseeinjeleasupra urmasilo,-4 prevzutcf a niveal sgonadelor doza admisizilnic nu poate depisi 0,025 R. Comisia Interajionalé de Radioproteeie (1950) a fixat doza admisbil (corporata 1 gonad) 4203p siptimind Ukerior (1956) dca adisibil a fost redus de aces for international la 0,017 R pez, 0,1 Rpesdptamana, 5 R pean. in stadiul actual al cunostintelorde radiologie se poate admite cd doza de 0,1 R pe saptimina este ‘compatibilacuoactivitate indelungata in radiologic. fra dna ‘Sint, Legisljia munci, misue tehnico-organizatrice, pate ‘modem (¢mpliicatoarle electronie de imagine, eleviziunea ee) ne permitatizi stem lucrainimitele doze admisibile. Se lice prtculele a, Psirazeletrecand prints substan- (f, produc ionizarea, Diterena calitativ8 inte afiunea lor const in apeea el se crevazi ionizii de diferite densi. Particulele foumeaci pe 1 emt parcus ner cateva eel do mil de perechi de ion, ar particule sau electron produ in proces de interatune 56 radia yc substanaereca in medic doar citeva zi de perechi oa ‘Celemai precise metode de detectae si de masurarearadia- filorsebzea2 pe prncpiul colectriionlor~metodele de ioni- dare Exist inst sialt mclode de inregstrare care nu se bazeaza pe acest prinipiu,[n continare sunt analizate pe seurtaceste smetode. Metoda chimied (emulsitlor forografice) Detectarca ratio jvtorlemulsilor fotografie se in unc de vedere sore, prima mets utlizat in eet cop. Inu faomenulaioa aft descopertca etal oii trai pe els torah. Pont primes oar cu ajurl emul foografce a vegeta Reemgen Sub nfluejapaniculelorincrcate pe placa fotografi se Aoeazs, dup evloprs,eriunje de emulsicinnegrite d- hing Ate ra parcle cae sunt ela mcs lame 200-00 de or. Cu juorl emul fotografie se poste determina ea demise trictori fei particule, spots difeite ooseindividaleelemenaredeinerajunepaticuleloincirae, {ree itansformile clea. nrcdt masa patculeor este Tar, dar parr loreste mi, le nar pecan toatcd (um deep set, rune de ensign, age con- ctunck ingle. lero omen in emus fotografichue inuoase mai lng gre agezate ma pufn compact (ie 2) ‘Avan acest mstodecosiin posite des nesta feno- ‘mene cars dp bare, ainteralele mar de tmp. Metodacalorimetrca “Metoda calorimetric se bazeaza pe msurares energie rail sé wciviai prepasitlor dupa eect calorie care se obfine Ia Absorbjiaradiajci de etre substanfa. In aest seop se falosese 2 Fig.20.Uaekeparicllra (a) (vn eb ogra, cater specie nino ciorase apc nari, ada val exe snr le peri cloner Doamcce tc taceps cnrge ais tana acd, dhptectl teas w pots ein cwerp corti crd So preprint es Cumming ens pater omse (Geer cine pope Asati modi sepa ula sec pensar prepilin mae Alte metode chimice ___ Exisiossied:meodechinicede dtemninarearadfiloronizas inacestemetode se folosse cite transforma chimicecare au le sub inunaraiaie cade exempts rodteare culo soyilorsaucopuror ising dewarea dee depunereaunoreoozi ete. Metodelechiice rites deineyistaea tales, ov seasiiite rea iii ceca nu sunt penrumisuseea preparatclr de activites, ss Merode{fcice Metoda de ionizarebazata pe coletarea janilor este cea mai cia cooper tiizatimetodadenesistrare a dial. Camercle de ionizare, Camerade ioizare este un ondenstor cu aet sau cu gaz, care serveste pentru colectarea Jpnilor format de raisin ncerioruleamerei. Deobice,camerele Ae ionizare se exccut subform de condensator plan, cilinaici Seusters Pentru eexplicaprincipivl de funcfionareal eamerelor Geionizaesivedem cum va variaconductbitateaclorcha pra (ibactunca radia. Pentrv aceasta sh ncludem camera de onizare dg forms unui condensator plan inte-un circuit care const dint-o “Gas de tensune Byium apart pentru msurarainfensitaieuentl Ge, 21). Sandmitem cd gszul dinse ele dou plc et oupue “con nei radii. Dacitensiunesapicaticamere este nul, oni format de radiate se deplaseazcitre electri camere, cise ecombind total. Curentul in cireuitestenul tensunea erste, acu aparatull Incepe si deviewe, de~ sarece ae loe orecombinare incompletis1 parte di tnt for- sma} deraditieajung pe pli. Dac tensiunea crest progresiv fntensitaen curentulu resi a, pentru edo parte tot mai mare

    You might also like