Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Afaceri PDF

    Uploaded by

    Alex Popovici
    2 views149 pages

    Original Title

    afaceri.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views149 pages

    Afaceri PDF

    Uploaded by

    Alex Popovici

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 149
    Fundatia ProRuralinvest Bi Vol. II 100 idei de afaceri Chisinau, 2004 we C2U 338.22:658.012.4 0-10 -Aceast Iucrare vine 58 suplineasch cole30 de del de afacen publicate in volumul peecedent, din colectia de 100 de idet afaceri ce pot fintiae cu succes in spatial rural . » ‘Sperim, ca publicatia in couzd va fide unreal folos celor ce doresc siete oafacete in spat rural, sau clor care de actl- ‘veazh in sera iu business, dar doresc 834 extind on sie diverafice activi, Tinem s8 mentionam supartul considerabil al specaligtlor Agentiel pentru Scolarizare # Consultant In Agricultura ACSA’ si sBaducer multurin penta asistentain evaluarea prezentull volum domilor Nicolae Bucétaru, Tudor Popovic, Trofim Gavnioy, gor Petcu, Alexancu Omelicive. Alexandru Golublgin, Vladimir Savenco, lon Caraman, Victor Donea, Dumitru Damaschin, Alexei Palancean. ‘rezenta luctate, ca 41 cea precedents 2 fost elaborats in baza supozigiior 9 conditilor actuale din economia Moldovel. Deosrece publicata vizesz3 In special afacerile mic: $i miloc, informatie releritoare la descrierea pari financiare a acestora au fost simpificate, iar uzura investitilor inate (care in majoritates cazunilor constitule mijioace fixe) ra fost reflectaté tp tabloul ‘general de verstu gi cheltiel, Ni funutle de numerar pentiu ani ulterior nu au fost actualzate, utlizind factorul ‘Datta particutaritate 9 clfelor prezentate aici, constd in laptul cA este indicat valoarea lor brutB linus TVA), iar cheie pentru cuantiicarea efcentes hecare afacen in parte, a fost aleasd .perioada de recuperare a investi’ initiate calculath tn conformitate cu potezele mentionate ma sus. VV Descrierea CIP a Camere} Nationale a Cartii 100 idei de ataceri ? Suport pentru Prolectul investi # Servicii Rurale 'SUPORT PENTRU PROIECTUL INVESTITH SI SERVICII RURALE St 31 August 1969, 98, boul 411 MO 2004, Cignd Republica Moldova tak (9373 221 234838, 235079/80, 23780), fax 737802 e-maikrualglandel- mils moldine. net web ste wm suralmd © ProRuralinvest, 2008 Fundatia ProRurallnvest Daca doriti s8 INITIATI sau s8 DEZVOLTATI una sau mai multe din afacerile ce se contin in cartea ,100 idei de afaceri" si AVETI NEVOIE de: ¥ PLAN DE AFACERI ¥ ASISTENTA LA CREAREA AFACERII ~ ASISTENTA LA OBTINEREA CREDITELOR ¥ ASISTENTA IN PERIOADA POST CREARE A AFACERII Va RECOMANDAM, pentru desfasurarea cu SUCCES a activitatii Dvs., sa apelati la SERVI- CIILE AGENTILOR DE DEZVOLTARE, specializate in dezvoltarea businessulul rural, din cadrul proiectulul ,Suport pentru PROIECTUL INVESTITII SI SERVICII RURALE” (SRISP). Oriunde va-ti afla, ofiterii nostri de dezvoltare va vor acorda tot sprijinul de care aveti ne- voie. Zone de activitate Agentii de dezvoltare Ciuc oves, |S) Crivleni, laloveni, Anenii Noi, Alianja pentru Cooperare in Agricultura Strageni, bd. Stefan cel Mare, Nr. 180, bir. 300, 302 Orhei, Soldanesti, | MD 2004, Chisinau, Moldova Telenesti, Rezina tel/fax: (0 22) 20 99 87, 209988, 295912 | [eS EEE EES Rijcanl, Glodeni, | Consultants $i Credit in Agricultur’ ae ee bd. Stefan cel Mare, Nr. 162, bir. 1603, 1413 » NSPOFENY | HAD 2004, Chisinau, Moldova Vagbe tel: (0.22) 21 02 94, 21 0089, fax:21 0095; Raioanele Drochia, Floresti, Soroca, Briceni, | Centrul pentru Dezvoltarea Rurald Donduseni, bd. Stefan cel Mare, Nr. 180, bir 806 Edinet, Ocnita, ‘MD 2004, Chisinau, Moldova Stefan Voda tel/fax: (0 22) 29 54 37, 29 5438, 2954 39 Raioanele } Cahul,Cantemir, | VEGA Cimistia, Leova, bd. Renasteril, Ne. 22/1, bir. 14 | Hincesti,Taraclia, | MD 2005, Chisinau, Moldova Basarabeasca, tel/fax: (0 22) 220958 | [umes | UTA GAgauzia SRISP - perfect potrivit pentru initierea si dezvoltarea afacerii Dumneavoastra. 3 24 Plantati debra pom de crclun #t anu nou. - (032. Ateter de impli di ui de r8Chi9 23. ncubator pentru passe, Se 35. Atalet de confecjionare a obiectelor din s81t4—n—ewswemonnnpnnnno~vnnesnnii tna YO 136, Auster de condectionare a oblectelor de ceramic. ieee ete ae ee IC 7. Olona... ee ee ae ae ee ae ae ee ee ae Cuvant inainte Va prezentm cu placere cel de al doilea volum din seria “100 Idei de afaceri”. Sperim, ca deja aji facut cunostinta cu primul volum, apre- femeld de reproductie, un cub este constraitastfe:lungimes - 70-100 cm. ttimes - $0.70 cm; inalymea peretelul din fs 40 70m. inaiimea peretelu din spate 40 ~ 50 cm, Ded, pentru 20 de femele de reproducere sunt necesare cust de dimensiunile ‘wenjjonate mai sus. Constructia nel cust $e estimeazd in mediu - 700 tei. Astle! investipa pentru padocuri harem se estimeazs la - 2 800. Arienajoren pando lor harem se face etajat pe schele metalice. De auemene, va fi neceser de constrult 15 de cul pentru crejtereatineretulw. Costul unei cust! este de - $00 ll, Astfel in ‘esotla pentru cust se estimeazd la - 7 500 le, TiheretulIntarcat este grupat pe sexe separate, asiguréndurse cate 0.203 m/cap, Peron coteomeagoomumeeterate |castravetele nu-| va comercia- | supre- | tata ha ‘A VANZAMNETE Cascraves} uragy ccosnmmensme —| 15000 rs + | E-MARIA BAUTA WO) [raamvae | Sersa astravetele’, M.RSsoi Chips 2003 Cultivarea harbuzului (pepene verde) Vanzai ete 22500Ke Profit brut ‘Suprataya de cukivare the ‘Cukivaresharbuull este oafacee profitabi care are urmatoaree avantae: 7 harbuau se intrebuinjesz3 pe larg in alioventaia oamerstor 7 harburul are un consi: Boga In substanye nuctve, arbuscula prin rdsad 9 prin serine: ¥ mare de pistrare y de transportare: 1 este oculturd ce permite de x obtine proftun matic cheikh reds 7 Gerere sports pe pay local 3 pe pete sine a producti de harbus. necesard Pentne culivares cs w pboabe, binwinte tend asa bi de rie Bnior de trarea rorarea pice din = Recolta | Pret pductia cializde pcostul peomic MARIA BRUTA IAL, 9 a, ee = oh eis mis vm [ae Azot fat din atmosfera ha a Boabe ce maze x 2000. 6000 aie de macave i 200, mm . feo = TOTAL varaaa_ S98 : = ie as Ametos. 32 a a - aie : ™ Fm eet imecticde Zotone) una 2 set __ 6 c aeeanaae =e 3 ze ta ns aie = a Asan cu boronice_ = he i BS ace tiaras ae = = 6 inate de semanat_ no 1 ss Mb cli: laa aie : cu administrares ingrayderentetor_ cy x 8 198 = eee z 2 ae se Pro tropes semanituiion cu msectio’ fa ’ cs 0 soeeatesenad as 7” 2 Soper cuei ot 2 7 eae oT oe aioe ar res * cea mile alan = 1. ormeATIMANUALE lacircares 31 deporitares pation ome 50 aLTecHeure = as masegimroze | funciar fia 60 bal/ha) Ls ’ so Ls 1 ory = a soca me CCDEL i H.MARJA BRUTA (A-G) 1798 8 ‘Sursa Cultivarea mazirei pentru boabe’,Chigindu 2000, pag. 8 Cultivarea orzului de primavara Vanzari nete 5670 lei Profit brut 1 349 tel Supratata de culivare tha Descrierea afaceril TW culturé orzul este prezentat de doua tipui bilogice: rz Ge primavara i orz de toarind, Atentis produchtorlor agricol fata de aceasta cukurd este motivat din cauza falas pe arg in alimentatia oarmerior, turajares animator industna allmentard. 7 nalimentate, omulfoloseste orzl in form de arpacas # surogat de rez. *_ Boabele de orz preznté un fur) concentrat foarte valotos pentru toate animalele puse la ingréat. ¥ Ort se utiizeazd ia fabricares ber: n prim rind, orzoaica la care boabele runt uniforme, au.un conginut mai sczut in rotene #! mai bogat in amidon. Culbwatea orzului pentru boabe este o afacere profitabilé care are uimitoarele avantaje: @. Din punct de vedere economic: 7 Infuncye de conditite cimaterice jinivelul tehnotogiei de cultivare, produccwitatea oraului de primiverd variazé tatre 2.031 4.0 /ha, find tn media 2.5:2.5 Uhs. In ulti ani pretul de comercializare boabelor a majorat pe pga ntemsaRepublic Moldova pind ls 20-2.2 leV/hg. Acest fenomen este cauzat de productia global insuficients in yara noast 3 cheltuielile ‘marl i 0 unitate de productie (la It de boabel, Respectarea cerinjelor agrotehnice de cAtre agricutorl va contribu ls spo- ‘rea recoitei pind la 3,0-4.0 t/ha, care posi va f insotit de diminuare peeqului de comercializare pe piata interns pind Is 1,0-1 Slevkg. In ani apropiati preful de comecializae {va varia intre 1,518 lei/kg, Decl, costul boabelor de ora, produse pe ‘un hectar va constitul 4500-7200 lei. ¥ Chelswietle necesare pentru cultvarea orzului de primsvard se estimeazb a 4800-5900 leVha (cheltuitile necesare pentru ‘culivarea altox plante de cultura mare: griu - 6000..7900, porumb - 6200-8000, floarea sosreiul - 6100..8100, mazares ‘pentru boabe ~ $900..7000 tei/hal ¥ Beneticiul posi luind in consideratie comercaltzarea productiel principale # secundare) poate fi estimat ta circa $00 # 15906. b. Din punct de vedere agronomic: 7 Orzul de pridvaré poate futilzat pentru reinseminjare sau completa) semansturtor cerealelor de toad. Lind in considerate avantajeleexpuse, se propune ce afacere cubivares orzuui pentru Boabe. necesar’ Sages Pentru cuttivares orzul de primavera sunt necesare wives Comparativ mai mic fo de investiile necesare pentru cltivarea ator plante de cotura mare. Pereru cltvarea orzulul de primavara pentru boabe pe osuprafaya de 1 ha sunt necesare urmatoarele heituie:miioace crculance - 1717 ll, serwici mecaniz@ge ~ 2075 le, pata unc angajaporsezoniri~ Ole taxe yimpante 3a ga chet fe. Toa rote acest heel costar ch pnt cltere tm ore iver ee pecesard osuma de 4321 Seat ea Sen rr ar ee ‘Orrul se utilizeazd pe larg in ndustilaalirmentara yin caltate de furaj peu animale. Boabele de ore constitule 0 marerie pe ma pretloasé pentru producerea beri. crupelot. thine! cae la necestate poate fl addugatd In proportie de pind 25 le sutB in fing de gtu pentru fabricarea not produse de parifcate. 7 Ca produ slimentar pentru industiaalimentar’ boabele de orz prezint interes pentru: - dere de producere a beni = limteprindenie preluerstoare iproduceres crupelor, fine et.) + Caprodus furajer bosbele de ore preziotd interes pentru: \denie de producere a nutreturlr combenate — Pieule agricole, unde pot f comercislizate populatiel locale ‘Orrul poate fi pastat o perioads indelungats de timp sau poate ficomerciakzat imediat dupa conditionares primard, ‘Depositarea boabelor de orz ca requld nesecita dezinfectarea depositulu i conduce la efectuarea unor cheltuill suplimen- tare In canul dat respectarea tuturor normelor santaro-igienice este strict necesars) TT ee ee ‘Soiuri de ors pentru boabe Pentru caltivare ve faloveic dost serninjele Ge soluri de orz omologate fara noastra. Con- form .Registrulul solurtor de plante al Republic Moldovs anu 2003" in republlcd sunt omolagate urmatoarele sori de or e primivard: Odeski 100, Unites, Oteskl 115, Prest, Adapt, Sonor, Stalker, Galatea, Pivdeni nel Galactic. Particularitétibiologice. Orcul este o planta de z1lungd. Temperatura orzul de primévara nu este 0 planta pretentionss fod de cBlduts, emingele Incep $8 incolteascd Ia temperatura de 12°C, Pentru o crestere yi dezvoltare bund orzul necesi © perloada de vernalizare (dezvoitarera initiald in condigi temperaturilor pozitive pina In 10°C ) cu durata de 10-15 zile, cela ce conditjoneaza semanatultimpuriu al culturi, Din acest punct de vedere cultivatea oczului pentru boabe va fi rai reugi in ank cu primivare devreme 31 Indetungata, Umiditetea ~ orzul este 0 culturd cu ceringe relat ridicate fata de umiditate. Tehnologia de cultivare. Rotatia. premergitori. raul de primaverd se dezvoita bine dupS culturile prbsitoare bine fertilzate. Orzosica destinata Bena bere xe amplasesz pe terenurl mal putin asigurate cu azot, pentru.a evita Sporirea continutuiul de substante prover ce. Fertilizarea. in functie de gradul de aprovisionsre » solului eu substange nutritive. pot fi administrate urmacoarele doze de ingrdssminte: 30-909 azot, 60..90 6g inn 0g pet glace ama ooo prevede premirgstoare Pisptgiton. ca sfecis de zahds 5 cart pe cimpuri curate discuirea nu este obligatorie!) 31 peste 10-12 ale arstel de oe, pregatire adincimes de semanat pastrarea wmiditati in sl. In acest scop primavara devreme se face rivelatea shut (de obscel -o boron). ce sorrane mierates cheltulelelor neproductive de api) yo cultivare pentru pregativea patulul germinatv a adincimes de incorpo. a | pl | me Ye ee Be Ba) ae es Pet aH set EET) FA Ba i HP aa | EAE 3trunjlul Preroueinam sa0vum) este 0 planta aromatizatoare mono i bienalk Find cata pentru radicin yfruntze, care pe lay se sesc In industria Conserviri leguemelor(tomatelar si castiavetloralimentata publics, cosmetologie yi medics. Se foloseste in stare -wscati, congelat 3 conser vats. Fruncele ve folosesc in alimertatia public In castate de condiment, ar radcinde ~ in ealitate mA. ln medion decocturve pinfuBse din frunaele semningete de patrunyelsefolasesc in cazul laze cenaleinflamaties mucoasel uaa. Folosres decoculu este ebcace & vicite aidiace decompensate, Decoctul de pStrunjel se foloseste in cazulabceselow, de insecte ¢ contussior featur mot. Ueiu de pamruryel se folosete la fabricarea sipunulu, deodorantelor.parfumulut weantae: cultwwarea ptrunjehulu are tradi vechi pentru poporul nosttu: ¥ trunzele de patrunjelau 0 plata de desfacere stabild yi destul de variatds ¥ profitablitate ina asiguroté de cheleuel mic, ponibiltatea pastrrt ss comer

    You might also like