COLECTIA ELECTRICIANULUI. loan Kerekes CONECTAREA CORECTA A APARATELOR ELECTRICE DE MASURA _ TRIFAZATE{uerarea constitule un indrumater technologie ee sone N ereri de conexiuné a aparatelor clectrice Wnitazal® fnaetie (wattmetre, varnietre, contoare, relec de protectie si altele). . Iu carte este prezentata metodologia de vel ee ee tare a conexinilor trifazate de mdsurd, bazata pe analess Neeteet in stare lor Je function ire cete a aparatelor ct (st Si teazi, pe rind, Fenll7arcTharatelor et oud sisteme active care funic~ teme wattmel!t piul masurdait puters trifezate prin ,,metoda celor Se abet De asemenea, aspectele tehnico-economice Pr Gind. cocficienfii de corectie, consideratifle practice ae ee re trorilor la contoate trifazate precum si consecintel reso faee SGuniior eronate Ga pierderi comerciale si pierderi termite °F core electric’) expuse au putere de sensibilizare pentra ImOe NE fie Foeeareayet de exploatare a instalabiilor eleckrice dle masurs- CUPRINS. 4. Introducere | eee eae 2... 2. Funcfionarca instalatici de misuri. 2 2. ee 2A, Functionarea incorecté a aparatului de masurat dalo- itd conectarii sale necorespunzaloare =e 1. 24.4. Deranjamente in cirentitele de tensinne oe 2.1.2. Erori de conexiune in cirenitcle de tensiune 2.1.3. Erori de econexinne in citcuitele de curent 2.2. Consecintele ecrorilor de conexiune ee 3. Diagrama fazoriald ca mijloc de analizi a conexiunilor apara- luiui de miasuri trifazat . Ce. er ig Sa 3.1. Reprezentarea vectorialé a tensiunilor si curentilor in F sistema] alternativ trifazat eee 3.1.1. Diagrama tazoriala a marimilor clectrice care actio~ neazi in cotitorul trifazat eu trei sisteme active, la conectare corecti ye 3.1.2. Diagrama fazoriald a marimilor clectrice care actio- neazi in contorul trifazat, avind doua sisteme de amisurare, la conectare corecka 2... 3.2. Ridicarea diagramei fazoriale pe baza masurdrilor elec- tuate in instalafia aflata in funcfiune 3.2.1. Principiul constructiei grafice - ae 3.2.2. Ridiearea diagramei tazoriale pentru aparatul cu tei sisteme de masurare . . . 1. . .2.3. Ridicarea diagramei fazoriale pentru aparatul tri- fazat cu doua sisteme de miisnrare . - -E ae 4. Conectarca corectii a aparatulul trifazat eu trei sisteme de masu- Minde.wg. cates Soe. al eel en). . AA. Verificarea conexiunii realizale =... 1... 4.2. Valovificarea rezultatelor ob{inite prin verificar . 5. Conectarea corecté a aparatului trifazat cu doud sisteme de Inastnare! SS rely aes Po nn eae. er 5.1. Reconstituirea montajuloi realizat . a: = . D2. Corelatii intye diagramele fazoriale si sehemele varian- telor de conexiune ale circuitelor de curent . . . . . 2.1. Cireuite de curent cu patru conductoare . .2.2. Cireuite de curent cu trei conductoare . . . . . Influenta moduli de legare ‘la pamint a bornelor secun- dave ale transformatoarelor de curent 5.3.1, Cazul montajului realizat ca tei conductoare 5.3.2. Cazul montajulai realizat cu patru conductoare 34 AL 41 44 48 53 53 33 61 61 63 7 7 80 80 81jreuitelor de Leusiume 5.4. Corectarca conexiunii ¢! ore he egtturilor Ban 35, Reconstituirea scheme: st cor telor de curent 5.5.1. Identificarea active I si I Reconstitnirea Our Th eas ba eed 5.9.3. Modificarea Jegaturilor penl in sistemele curentilor ce actionca7) ar" i verifies 1) ale aparatului ve ; ae chemei xiunilor circuitelo 5 schemei conexi telor Jofectatea einen tive ale aparatului fici_ curentilor in sistemele ac! conectat oo ee ne ico-economice 2 eee fed 7 : 6. Aspecte tehmic 8 sinitae Sora ame i 0 cientulul \ . ; - 6.1, Determinarea Coote’ cionindrii coeficientulut de | co 6.1.1. Exemplificar rectie pentru con : Activa cut dona sisteme de Ind 5 at aplificarea determinari ee torul trifazal di eme de masurd (CR SR tere covectic in diferite variante de Mune snerdic elect ra} trifazat de energie ¢ tort! een cocficientului de energic reactiva cu privind de fr cazul contoarelor i pistarea variantelor d 6.2. Consideralii practi pistarea, wariantcley functionare eronate 1 a Se eee a faethe ee a - ice negative ale. conexiunilor “tele cconomice negative pnilar erorsa aay nice Knanetare (comerciale) 1a deconts eE Samului de enersic sleces economice ce “dato eronate a consunuliii propritt tely je electric din retele julta datorits dete! ne mologic dle Bibliogn afi’ 93 99 100 10t 103 106 116 121 128 139 1. Introducere Instalatia eleetriea trifazata de masura In decursul exploatirii retelelor méirimile caracte- ristice referitoare la calitatea si cantitatea energiei elec- trice consumate se urmaresc cu ajutorul aparatelor elec- trice de m&suri monofazate sau trifazate, dupa caz. Daci, reteaua electrici functioneaz’ la tensiune joa- si, bobinele de tensiune ale aparatelor de ma&sura se ra- cordeazi, direct la fazele cireuitului primar al retelei. De asemenea, si bobinele de curent pot fi inseriate direct in acest circuit dac& incircarea lui nu depa&seste curentul nominal al aparatelor de misurat in cauzi. In situatia cind curentul instalatiei urmarite poate ereste peste va- loarea nominali a aparatelor de miasurd, bobinele de curent ale acestora din urm&, se conecteazd prin interme- diul unor transformatoare de curent. in cazul retelelor de curent alternativ, miirimile caracteristice de baz& (curent, tensiune) ale energiei elec- trice pot fi transformate. Datoritd acestei posibilitati, ba- zat& pe inductie electromagnetic’, chiar dac& cireuitul functioneaza’ la medie sau inalt& tensiune, toate marimile electrice caracteristice (tensiune, curent, freeventa, putere, energie, defazaj) se pot masura cu ajutorul apa- ratelor electrice de ma&sur& amintite, dar prin conectarea lor indirecti. In acest scop tensiunea si curentul cireui- tului primar (de medie sau inaltd tensiune) se transforma, la valorile nominale ale aparatelor de misura cu ajutorul transformatoarelor de m&sura. Transformarea (reduce- rea) valorii tensiunilor se realizeazi cu ajutorul transfor- 5matoarelor de tensiune (TD), iar a curentilor ou ajutorut transformatoarelor de curent (TC). infasurarile primare ale transformatoarelor de misur se racordeazé la fazele retelei electrice urmiirite, far apa- ratele de masurd se conecteaz la in Asuririle secundare ale acestar 4ransformatoare prin intermediul circuitelor secundare. Desigut, indicatiile aparatelor de masuri con tate indirect se multiplica cu yaporturile de transforma- re in cauzi pentru aflarea valorii miirimilor din cirenitul primar. Ansamblul ee cuprinde transformatoarele de misura, racordate la un circuit electric trifazat, aparatele de mi- sure si control eonectate la infisuray ile secundare ale aces~ tora, inclusiv circnitele secundare cu toate elementele lor componente (conductoare, punti de pamintare, sigurante, sit de conectoare, ploeuri de jnecreare) constituic imsta- jatia electric’ trifazata de misurs. c De obicei, tensiunea seenndarty & instalatiei de misurd este de 100 V intre faze st 1400/3 V pe faa, iar eurentul nominal este 5A san JA. Scheme de conexiune ale cireuitelor de méasurd La sistemele trifazate de curent alternativ se utili- zeaZa retele eu patra conductoare (trei faze gi qul): in cazul alimentaril consumatorilor eu energie electrica la tensiunea de 380/220 V, st trei conductoare de faz (fara nul) pentru {ransportul si distributia energici electrice la medie si inalt& tensiune (10,20, 110 kV etc.) In caza nor consumatori speciali (in Tueriri subterane, in mine- rit} se foloseste, sila tensiunea de uutilizare de 380 V, dis- tributia prin lini eu frei conductoare de faz cu neutral izolat- Corespunzator tipului de retea clectrica twifazatt, pentru masurari electrice (putere, energie etc.), Se folosesee apa rate de misura, Qvattmetre, contoare etc.) et +rei sisteme active la retelele cu pattu conductoare si aparate cu douad sisteme active in cazul retelelor cu trei conductoare. Un sistem activ intr-un apar: i apter eat wparat de misura wattmetri 4 me a eaos | curents o babina de tensiune gi arene eae ie ay care intr-o corelatie bine de- famek ae a a actioneaza prin inductie electro- Haan ace a mobil, imprimindu-i SEE ates ie if carey cu trei sisteme active misoara. mera Cae a a e insumeazi, iar aparatul cu “dowd iiisat, oe ne Seen puterea, respectiv energia »metoda celor donk wattinetse™, Sinem ea, ps cipiali a aparatelor trifazate se indiod Circe St L 2 Fig. 1.4. Schema de pri 44. Schema de prineipiu a aparntului trifaest ew fet sister de misura. Fig. 1.2. Schema de prin- cipiu a aparatului trifazat cu douii sisteme de masurdi. By retelelor electrice de joasi tensiune care ali ua al gona Hreta ta de mic& putere (pind la un te ain aes y aie es de curetit, ca Tne oo Seon Vee -garcinds mai mare de 3040 A, aparatele a Rea, eae prin intermediul transformations af + porate 4 15, 50/5, 75/8, 100/5, 150/5 A si Retcai anand Sik Astfel, contoarele trifazate de 3% (fig. 1.3.), sau in ae peony — he ae )y BALL yl J semidirect“ (fig. 1 4 a a oa ple ; contoarele trifazate utilizate la medie si ial eae 8 . tensiune (CA—32 si CR—32 8 —32) se ras eel ie Teh TEN ) cordeazi ,,in montaj indirect*directa pentru aparatul trifazat eu (rel ~t Fig. 1.5. Schema de conectare indirect pentrt aparatul trifazat eu dond teme de masurd 1 {R) rer Fig. 1.4. Schema de correct smidirec! penn) aparatul (eifazat cu tret E i ; r . sisteme de mésuri. 216) SI | Pee A in figurile 1.6, 1.7, 1.8, gi 1.9 se indic eer ae ; ; q | joel schemele de conexiune ale wnor instalag NaHS ee Fig. 1.6. Schema de conectare semidirecté a ansamblului de contoare trifazate ! suri des intilnite in sistemul electroenergetic. cu trei sisteme pentru maisurare a energici active si a cnergici reactive,f 4 ceil 21S} JF | i a 3th — Fig. 1.7. SchemA de conectare indirectii a ansamblului de contoare trita- zale cu doua sisteme pentru mAsurarea onergici active gi energie’ reactive. Fig. 1.8. Schema de conectare indirecta a doud contoare pentru misurare a energiei.active in ambele sensuri. 10 ee an + uf A Tt kvarh IP = disurd, prin int a uuui grup de aparate de iwi cla i | CSS hw A a & s 5 & 2 3 ai2. Funetionarea instalatiei de misura Importanta si condifiile funetionarii coreete a instalatiei de masurat Instalatiile electrice de misur&é se regisese in toate nodurile sistemului electroenergetic : pe fiecare sistem (sec- tie) de bare din centrale electrice, statii electrice ridica- toare si coboritoare de tensiune, statii de conexiune, statii si posturi de transformare distribuitoare cit si din instalatiile electrice de la consumatorii de energie electricd. Importanta acestor instalatii de méasuri rezulta insasi din destinatia lor. Rolut lor este m&surarea si controlul mgrimilor caracteristice referitoare la calitatea energiei electrice, cum sint tensiunea si frecventa, precum si la inedirearea cirenitelor (curenti, puteri, energii, defazaje). Gospodirirea chibzuiti a energiei electrice presupune cu umirirea ei in mod permanent, pe toate treptele de trans- mitere : incepind de la producere, transport, distributie si pind la utilizare. Intocmirea periodic’ a balantelor can- titative pe fiecare treapt’ parcurs’ de energia electrica, urmarind schimburile de energie si putere la noduri si la punctele de consum, evidentierea consumului propriu tehnologic si reducerea acestuia la nivelul minim, impune existenta instalatiilor de masurare precum gsi functio- narea corecté a acestora pe tot parcursul exploatirii re- telelor electrice. Urmirirea calitativa si cantitativia a energiei electrice, precum si a functiondrii instalatiilor de producere, transport si distributie se realizeaz& prin in- termediul unui numir important de instalatii de mAsura, respectiv cu ajutorul unui numir si mai mare de diverse 12 aparate de masura indicatoare si inregistrare, conectate in grup in circuitele secundare ale acestor instalatii- Conectarea corecti, a aparatelor in cireuitele secun- dare ale grupului de m&suri constituie o conditie funda- mentali pentru ca aceste aparate si functioneaze cores- punzitor destinatiei lor. Realizarea conectarii corecte, in practic’, imbrac’ aspecte multiple. Daca& reglarea aparatelor de misura, verificarea pe- viodica a function&rii si etalonarea lor este organizata, se efectueazi in laboratoare amenajate in acest scop si constituie obiectul preocuparii organelor tehnice spe- cializate ale metrologiei de stat; aceeasi importanti tre- buie acordata si conect&rii corecte a acestor aparate in cirenitele instalatiei de misuri. Pentru a racorda corect un apatat, mai ales in sis- teme trifazate, pe baza cunoasterii tipului retelei electrice si constructiei aparatului, trebuie si se respecte schema de montaj dat’ de fabrica producitoare a aparatului. De asemenea, trebuie si se tink seam de succesiunea fazelor retelei si de polaritatea transformatoarelor de ma- suri. Cu alte cuvinte, dup’ conectarea in cireuitele de ma- sura, fiecare sistem activ al aparatului trebuie si fie par- eurs de curent cu polaritatea bine determinati, de pe faza corespunzitoare identificata din retea si si fie pus sub tensinunea fazei sau dintre faze, dup& caz, aferenta curentului de actionare. Erorile de conexiune se datoresce in primul rind unor greseli de montaj : nerespectarea con- cordantei dintre bornele transformatoarelor de misurd. gi ale aparatului conectat (schimbarea legiturilor intre ele), nerespectarea pola tii transformatoarelor de x vacordarea lor in cireuitele primare, nerespectarea succe- siunii fazelor de tensiune la bornele aparatului conectat, racordarea bobinelor de tensiune din aparat la tensiuni strdine. Aceste greseli pot rezulta atit datoriti s lucriitorului montator cit si unor marciri gresite a bornelor transformatoarelor de méasuri din fabric’. Verificarea functionarii sub sarcina a aparatelor de masura se impune si in cazul in care montatorul a realizat un montaj con- trolat prin identificarea legdturilor fir cu fir (viztial sau prin sunarea cireuitelor) pentru depistarea $i; eliminarea i3eventualelor erori de fabricatie ascunse in legitwile inte- rioare ale transformadoarelor gi aparatelor de miasuri sar @ unor discontinuitati din cireuite ce pot apirea la con- tacte. Exploatarea intretinerea aparatelor elecirice, pe parcursul utilizarii lor, comporta interven{ii repetate in eiveuitele lor de racordare, veazii cid, de axemenea, se pot introduce erori in conexiuni. Exigen{ele de continui- tate in alimentare cu energie electric& precum si necesi- tatea verificdrii sub sarcin’ a functionarii instalatiilor ; impun ey tarea acestor operatiuni de in- .terventii si verificari cu instalatiile primare aflate in funetio-— nare, deci sub tensiune. In asemenea conditii este im- perios neces i fie pase la dispozifia executantilor me- tode adeevate si expeditive pentru verificarea si atestarea, conexiunii corecte. 2.1. Funetionarea incorecti a aparatului de misurat datoriti conectirii sale necorespunzateare 2.1.1 Deranjamente in cireaitele de tensiune Premergitor analizei functionarii incorecte daterith conexinnilor gresite, se tvec in revista unele deranjamente (intreruperi) ce pot apirea in circuitele de tensiune, Se considera deranjament lipsa continuitatii circui- telor datorité: arderii sigurantei; intreruperilor in le; oare gi Ja contacte (slibirea contactelor, in- ior de legituri din interioral aparatului san al transtormatoriui de tensiume. Arderea sigurantei pri- mare sat secundaxe, ca si orice discontinuitate toiali saw partiald a unui element anuleazi o parte din circnitul trifazat de tensiune. In tabelul 2.1 s-au exemplificat efectele deranjamentelor din cirenitele de tensiuue ale aparatului de masuri trifazat, avind doud sisteme active, Din tabel reznlta cd intreruperea leg&turii.de tensiune de pe faza de mijloc din circuitul trifazat, face ca inregis- trarea aparatului si fie numai de circa 50% (K = 2). 14 rye = 8 Pabelul 2.4 e a fl 5 e| ot 3. & és x =“ oa > ,_| = h a le} = la R Fi 3 a ms eu 2 = ey Es S Shea si a 2 Ry £ Ae a Ja djad - tell a Sy GY en = a isi a & 2h. = = z . 3 s S + (Be 3 s rt Ei @ s ad 2 § ete =| ¥ © =| 3 ‘ a | & z; 2 q = B I i | : is ie s = on, ~e5 én L —~ Sees £23 Bes £3fn acest caz special al intreruperii fazei comune celor douai bobine-de tensiune ale aparatului, eroarea de misurare este independenta de valoarea defazajului g fn celelalte dowd cazuri exemplificate eroarea de misura este influentata si de valoarea defazajului, ceea ce com- plici problema determinarii corectiei (¥. cap: 6). Un exemplu de anomalie, in circuitele secundare alimentate din grupul de transformatoare de tensiune montate in ,,V” se prezinta in figura 2.1. Ulg= Uj pU= 100V8U ig Yaa = Viar Psa) = Uso os UgsVoU=1,73 «foo =173y * ILigl=lYa- Yad -U= toov Fig. 2.1. Schema de conectare fn ,,V” a doug transforma- loare de Lensiune bifazate : . a — conexiune interna corecta; b ~ conexiune interna eronata. 16 in acest exemplu, in cazul conexiunii corecte (fig, 2.1, a), tensiunile mésurate intre oricare pereche de borne sint egale intre ele, respectiv Uy, = Uy, = Uy =U = = 100 V. Datorit& legiturilor interioare gresite (sau marcirii eronate a bornelor) ale wnnia dintre transformatoarele de tensiune conectate in ,,V”, tensiunile de la dou& pe- rechi de borne pot s& fie egale intve ele (U,, = Us; = 100 V), dar la cea de a treia pereche de borne se va con tata o tensiune diferita si anume mai mare decit la pri- mele (U’ =173V = 3-100 V). In figura 2.1, b este pre- zentatd aceasti greseald de fabricatie si consecinta ei de- monstrata prin diagrama fazoriala a tensiunilor rezul- tate. Dupa cum sint prezentate in figura, legdturile unui transformator de tensiune sint inversate in interiorul careasei si astfel marcarea bornelor nu corespunde cu yealitatea, Stiut fiind c& simetria gi egalitatea tuturor eelor trei tensiuni, de asemenea, constituie conditii pen- tru masurari corecte, nu se admite ca si functioneze ins- falatia (grupul) de misurd en deranjamente si nici cu greseli de fabricatic. Verificarea functionarii corecte la punere in funciiune cit si supravegherea acestor conditii fm deecursul exploatirii, respectiv eliminarea operativa a deranjamentelor ce pot aparea, sint necesitati tehno- logice specifice instalatiilor electrice in general si fn cazul instalafiilor de mdasuri; in mod special. 2.1.2. Erori de conextune in eireuitele de tensiune Tn afara eventualelor greseli ascunse de fabricatie si de- Tanjamente, functionarea instalatiel de misurai poate fi influentata negativ de unele erori in legiturile, prin care se realizeazd circuitul trifazat de tensiune, dintre sursa de alimentare (reteaua primara, transformatoarele de tensiute) si aparatul de masurare. Astfel de erori pot constitui: = racordarea celor trei faze de tensiune la bornele apa- ‘ratului intr-o ordine’ de succesiune invers; — neconcordanté intre fazele de tensiune si curentul —¢. 351 i7din faza retelei la sistemul activ al aparatului conectat ({aplicarea de tensiune striini) ; Schimbarea intre ele a legdturilor de tensiune si a eelor de curent este o eroare evidenta care nici nu se jx in consideratie pentru a fi studiat&, ca si cauzii de eroare de misurare. Efectul imediat al unei asemenea erori grosolane va fi seurtcircuitul electric si arderea izolatiilor din aparat. De altfel, identificarea ee eae de tensiune si distingerea lor de cele de eurent este la indemina elec- ticianului, folosind in acest scop voltmetrul (indicatorul de tensiune) din dotarea sa. Ordinea de succesiune a fazelor poate conditiona corectitudinea maisurarii consumului de energie electricd, in functie de tipul constructiv al contorului. trifazat de energie electric, activa. In cazul contoarelor trifazate pentru energia clectricé reactiva, schimbarea ordinei de suceesiune a fazelor echivaleaz’ cu o greseald de conec- tare, deci constituie eroare de conexiune. De regula, apa- watele de mAsurd pentru energia reactiv’ se conecteaz’ fm aceeasi instalatie de misura ca si aparatele pentru -energia activa, motiv pentru care, din principiu, in toate 07. Lorai ere de actio-~ pare Ja aparatnl "cu dowd sis- teme de masurd. B oh foie yoo tn figura 5.1, pozitiile relative ale fazorilor eurenti- lor de actionare posibili, sint notate cu majuseulele 4, B,C, D, 2B, I’, G, H si se poate observa sestt fazori LL —d, +d, si —Z, — 45. | Imaginea caracteri tied a diagramei fazoriale a curenti- lor, “Corespunzitoare conexiunii corecte a eircuitelor de eurent (I; si I,,, = I,), este cea simbolizata prin majusculele « B, in gura 5.1 fiind evident jiata prin ewplul de vectori ingrosati AN respectiy BY. Vavianta de schema de conexiune corecta a citcnitelor de curent, cearacterizaté prin imaginea diagramei fazoriale mentio- nate, in mod conventional simbolizat ou perechea de majuscule 4 piu de simbolizare, deseri mai sus, s-a adoptat si pentru celelalte variante de cone- xiani posibile, deci fiecare varianta de schema. se identi- fies prin cite o pereche de majusenle din cele consacrate si utilizate in figura 5.1. Corelatiile dintre diagramele fazoriale caracteristice si variantele de conexiune ale cirenitelor secundare de curent sint prezentate in tabelele 5.1 gi 5.2. Ss Bo 351 63sint corecte fly sae cure transformatoareier de curent, asa cum Se pects vedea ‘n fgure slewrerd, a Tabelul 5.1.4 Tabelul 5.7 nelor fazoriale caraeteristice cu variantele posibile de contorul cu dowd sisteme active—cazut cA legaturile cireuitelor de tensiune sarcing ince tia. de cresterea mpedentei Uiselor ce curent In cazuril int a@ secundareier tran ale celor coud tran— = independente. ramele covacteris Ps 66 Tabelul 5.1.3 67Us au Me AG) fe) ar in=0 Ue Tabelul 5.1.6 a) Tabelul 3.1, Tabebul 3 diagramelor fazoriale earacteristice cu variantele posibile de renitelor de curent ia eontorul en dou: isteme active—ecazub legare a montajului cu trei fire — im ipoteza ca legiturile Ia bobinele de ten- siune sint coreete "3 = ucjle diferite de re 25 iia Se] es: S so) bee nal op sy tee, oes pine ome je * joe fe * Jo ¥ | Observaf ii :1, Diagramele fazoriale sint exemplificate pentru sarcing inducLiv 2. Semnificatiile cur in observatiile Tabelul tilor Ip Iyzrs I, $i ty sint date 4 de Ja tabelul 5.1 1 a 2i 1 a ; =i a . | aeee SN SUS a | egy pt Tabelul 5.2.4 T abelul 5.2.3 Tabelul 5.2.5Pete AES a eee Tabelul 5.2.8 Tabelul 5.2.6 Tabelu} 5.2.7 Tabelul 5.2,9 7215 Tabelu) 5.2.12 Tabelul 5.2.13 Tabelul 5.2.10 7 i Tabelul 5.2.11Tabelul 5.2.14 in anbele tabele, in rindul intil se regiseste cazul montajuhui corect, caracterizat de cuplul de vectori I, = =J, si In, =I, intr-o imagine caracteristicd si variantele AB de conexiuni corecte aferente. In celelalte rinduri se regasese restul variantelor posibile, desigur eronate, din care veriticatorul trebuie si readuca situatia schemei, prin corectarea legdturilor, in cea din rindul intii (AB). 4.2.1 Circuite de curent cu patru conductoare in tabelul 5.1 sint cuprinse variantele de conexiune ale cireuitelor de eurent si imaginile vectoriale caracte- ristice aferente (inclusiv expresiile, cuplului, curentilor de actionare din aparat in functie de curentii de faz) pentru montajul realizat cu patru fire. in primele opt linii se regisese acele variante de’ ‘conexiune in care prin fiecare sistem activ al aparatului aetionea zit cite un curent de faza secundar, in diverse cazuri de polaritate. Ultimele opt rinduri cuprind situa- tiile in care una din bobinele de curent ale aparatului este v6 parcursi, de o combinatie a celor doi curenti secundari ‘de faza, iar cealalt’, bobina este suntata, deci in diagram’ apare numai un singur fazor de curent. tn ultimele situatii, pentru ob{inerea unei imagini vectoriale interpretabile (in care st apard ambii fazori I, si I;n), se schimba intre cle cite o legitura, de la cele -doud sisteme active ale aparatului, dupi care se repeta yidicarea diagramei fazoriale a curentilor, Noua conexi- une, cu certitudine, se va incadra intr-unul dintre primele opt rinduri ale tabelului, permilind analiza si interpre- tarea diagramei obtinute. De asemenea, se poate observa ei in primele opt rinduri, schemele de conexiune ale cir- cuitelor de curent, aferente unei imagini vectoriale ca- racteristice (in acelasi rind) pot fi de opt feluri: — Dac cireuitele celor doui transformatoare de «urent sint separate, conexiunile legiturilor exterioare sint identice in toate cele patru variate de realizare a “puntii de legare la pimint (tip a, b, ¢ si d), deci difera intre ele numai prin legitura la pimint a secundarclor transformatoarelor de curent (y. coloana 3 din tabel) ; — Dact legiturile exterioare ale celor dona transfor- matoare de curent nu sint separate (independente), inchi- devea circuitului realizindu-se printr-o legitura a celui- Jalt transformator de eurent si puntea de pamintare, eonexiunea legiturilor exterioare diferi intre ele in func- tie de tipul legiturii de paimintare (a, b, ¢ sau d), cores- punzind configuratiilor din coloanele 4, 5, 6 gi 7 din tabel, intr-o instalatie de misuri infuncfiune nu se poate i- dentifica (firi intrerupere de tensiune) starea separatd sau .combinata a celor doui circuite de curent, deoarece imagi- nea, vectorial, obtinuta prin misuritori nu determind in mod univoe schema legiturilor de montaj cinumaicir culatia ‘de curent din sistemele aparatului, adic’ numai rindul corespunzitor (cu ecle opt variante de conexiuni posibile mentionate mai sus), Aceasti determinare univoc’ a configuratiei legiturilor, din fericire, nici nu este neces pentru corectarea circulatiei curentilor in sistemele active ale aparatului de misura, intracit variantele de eonexi- une din aceeasi linie, aferente aceleiasi imagini vectori- 77varianta de conexiune, inafara tipului de punte la aparat, trebuie si fie cunoscutit si modalitatea de realizarea leoy- turii de pamintare de la secundarele tiansformatoarelor de curent. Not&im deci ci, din punct de vedere a reproducerii Schemei conexinnii existente, informatiile ,,valoarea de- fazorulni 9 si ,,tipul de punte la transformatoarele de curent* sint echivalente ; trebuie sii fie cunoseuti ori-una ori alta pentru a se putea rezolva reconstituirea, schemei. - Pentru corectarea unei conexiuni eronate, si in cazurile grupate in tabelul5.2 se pune problema identificirii stiri de eroave (determinarea rindului in eare se incadreazit coexinnea existentii), care apoi comparat’ cu schema corecta. din linia 4B, se va putea remedia, efectuindu-se moditicarile de legituri, ce se impun, la bornele aparatu- lui verificat. 5.3. Influen{a modului de legare Ja_p&mint a hornelor seeundare ale transformatearelor de curent 5.3.1. Cazul montajului realizat ¢u trei conductoare Puntea dintre cele doui transformatoare de curent indeplineste doudt roluri; — legarea secundarelor la pimint din considerente de protectie ; — inchiderea civcuitului celui de al doilea transfor- mator, utilizind in comun una din legiturile primului transformator, drept cale de curent pina la aparatul conec- tat in aceste circuite. Dupd cum se poate constata in ta- belul 5.2, Ja montajul eu trei fire, exista o corelatie bine: determinaté intre diagrama fazoriali caracteristic’ si schema de conexiune a circuitelor de curent in care atit puntea de pamintare cit si puntea de la bornele apara- tului de misura. sint elemente functionale ale circuitelor, Respectiv, o data cu identificarea legiturilor exterioare: si reproducerea schemei de conexiune, in mod implicit se indentificd si modul de realizare al acestor legituré de punte. 80 La ridicarea diagramei fazoriale, aparitia numai unuia dintre fazoriiZ, siZ,,;, ducela concluzia c& areloc un deran- jament (intrerupere) in circuitul unuia dintre transforma- toarele de curent. In aceste cazuri, verificarea corecti- tudinii conexiunilor de masura ‘este precedata de eliminarea deranjamentelor, adici restabilirea continuitafii circui- telor de curent, 5.3.2. Cazul montajului realizat ¢u patra con ductoare Daca circuitele de curent, realizate cu patru fire, sint separate (independente), puntea de pimintare ce uneste secundarele transformatoarelor de curent nu este parcursi de curentii de lucru, (v. schemele 1—8 din tabelul 5.1 coloana 3). Dimpotriva, in situatiile in care cele doud circuite nu sint independente, puntea de pamintare face parte activa. din circuitele de lucru si ca urmare determina circulatia curen- tilor in legiturile exterioare (v. schemele din coloanele 4, 5, 6 si 7 din tabelul 5.1.). Pentru exemplificarea influentei puntii de pimintare, in tabelul 5.3 se prezinté o aceeagi conexiune combinata in cele patru variante corespunzitoare celor patru moda- litati posibile de legare la pamint : Se poate observa ca la variantele a si b din tabelul 5.3 puntea de pamintare constituie calea de curent prin care unul din sistemele active ale aparatului de masura, este suntat ; in bobina de curent a acestuia valoarea curen- tului de actionare fiind practic nul. (O astfel de imagine cu un singur fazor nu poate fi interpretata ; pentru obti- nerea imaginii cu doi fazori se procedeaz% la schimbarea intre ele a cite o legituri de la ccle dou’ sisteme active si se ridic& o noua diagram’ care se va putea interpreta). Celilalt sistem activ al aparatului, respectiv bobina sa de curent este parcurs’ de un curent rezultant, combi- natie vectorial’ a celor doi curenti de fazi debitati de cele doud transformatoare de curent. Marimea acestui curent de actionare este determinata, pe deoparte de modul cum sint combinate circuitele, respectiv dacd cele 6 —c. 351 81Pabelul §.3 t ee 2 = ese 3 = |e ¢ UeS2 be8 Ee doud transformatoare debiteazi in serie sau in o pozitie ; z 58g £8: 285 5 > pe de alti, parte, de marimile electrice ale cireuitului, eom- & Sta 852 = S £5 ‘yee a . ie 2 | a éelor doud&t transformatoare. Coeficientul subunitar » gshagce 4 | ine seama de eresterea sarcinii secundare datorita insu- pene & t | impedantelor. Intrucit impedantele celor dou& trans- a 5 | e | formatoare practic sint apropiate ca mirime, valoarea a coeficientului poate fi aproximatd la 4 ~ . In variantele ¢ si d puntea de pimintare coustituie, | de asemenea, parte activa @ circuitelor de curent, dar nu sunteazi nici un sistem activ al aparatului conectat in | aceste circuite. Diagrama fazoviali a acestor variante la prima vedere, di impresia cd circuitele celor doua trans- formatoare sint independente. fn realitate puntea de pa- a mintare constituie o ramuri comunad de inchidere a caii 5 curentilor de actionare pentru ambele cireuite, a Din exemplele prezentate in tabelul 5.3, se poate ! desprinde urmatoarele concluz — daci in diagrama initial’, a apirut un singur , fazor (I, sau J,,;;), dup& schimbarea intre ele a cite o legi- | tura de la cele dowd bobine de curent, aparitia ambilor 1 fazori J, si I,,, in noua diagram& ridicata constituie do- vada cert’ a faptului c% schema initial’ a fost combi- | nati, ; respectiv, in conexiunea initiali a avut loc suntarea j uneia dintre cele doud bobine de curent ale aparatului. i Faptul c& fazorii I, si Z,,, in diagramd se suprapun numai f eu pozitiile curentilor Z,, Z;, — I, sau —Z; (pozitiile A, { B, C sau D din fig. 5.1) nu inseamna’ c& cireuitele de cu- | rent ale celor dou transformatoare sint independente (separate) ; ele pot fi atft combinate cit si separate (pun- tea de paimintare pareursd’ sau neparcursd’ de curentii de lucru). { Din punct de vedere practic, cirenlatia corecta a curen- tilor in cele doud sisteme active ale aparatului conectat in circuitele combinate presupune o continuitate perfects | t | I pus, in care, rolul hotiriter il are impedanta echivalents f Exemplificarea efectului de suntare a legdiurii de pamtntare @ transformatoarelor de curent is | ¢,. a legiturii de pimintare. O eventuali slibire a contac- £5 aa i tului micsoreaza efectul de suntare, ceca ce are ca urmare as GS e 83eresterea necontrolata a erorii de m&suri. Intreruperea total& a legiturii de punte, in cazul acestor scheme com- puse, transforma conexiunea initial’ corect’ (din punctul de vedere al circulatiei de curenti) intr-una eronata cu caracter de ,,deranjament”’, fara si se poata observa apa- ritia deranjamentului, intrucit circuitul rimine fotusi inchis, Asemenea erori pot fi depistate intv-o instalatie aflat& in functiune, de asemenea, numai printr-o analizi eu ajutorul diagramei fazoriale. Aspectul practic, descris mai sus s-a prezentat exem- plificativ in tabelul 5.4, in care s-au analizat schemrele din rindul 4B al tabelului 5.1. ‘ O imagine a diagramei fazoriale in cave fazorul I, se suprapune eu I,,, (pe acceasi directie si cu aceeasi orien- tare), su in care I, fat’ de I,,; este decalat cu unghiul & = 180°, indice starea combinata a circuitelor de curent cu puntea de pdmintare intrerupti (v. tabelul 5.4, ulti- mul rind). | In cazurle de scheme combinate cu punte de pamin- | tare tip a sau } intrerupte, transformatoarele de curent debiteazi in ambele sisteme active ale aparatului ace- Jasi curent rezultat din functionarea lor in serie, iar in cazurile de scheme combinate cu punte tip ¢ sau d intre- rupte, debiteaz% in ambele sisteme active cite un curent rezultat din functionarea lor in opozitie. Exemplul prezentat in tabelul 5.4, permite urma- toarele eoncluzii practice : — La cireuite separate, nu are nici o influenté asu- pra circulatiei curenfilor nici tipul legiturii de pimintare | gi nici existenta sau lipsa ei. } — Daci prin analiza diagramei fazoriale se depis- Tabelul §.4 feydturii de pamintaré a transformatoarelor de curent Pl ev ai20 D> [uy Y= ¢ ny far =23 2120 f ia | 1 ee a ZO 4 lima 77s S = —ILe “sD teazii starea intrerupti. (lipsa) a legiturii de pimintare, q { |S» fs .5 |88 2a_. S328 4: a idife. vd rice Giant _ . ‘fick } By || $888 £3 eee. legac obtinind imaginile vectoriale tipice aritate, se identifica | pe liao pees tet Rie Salas cazul cireuitelor de curent compuse. |et2 S205 -i|| Speen eee Boges goed a : a : a (fase | Eze gf |jetees Soare — Eliminarea deranjamentului (reintregirea puntii) i jesse [oars eS ig Sse | sseva azaleas | poate fi rezolvat& prin realizarea unei legituri de punte i ded a > a Exemplificaréa efectului {ntrefuperi adecvata la bornele aparatului de masura, deci fara scoa- j terea instalatici din functiune. Asigurarea circulatiei j corecte a curentilor prin substituirea puntei de la secun- darele transformatoarelor de curent cu puntea realizat& 84Ja aparat nu poate fi considerata inst ca rezolvarea si & restabilirii legiturii la pamint de protectie. Reintregirea legiturii la pamint de protectie, direct de la secundarele celor doud: transformatoare, este obligatorie si se va reali- za cu instalatiile (primarad si secundar&) scoase de sub tensiune. 5.4. Corectarea conexiunii ecireuitelor de tensiune . _ Verificarea si ordonarea circuitelor de tensiune (daca. este cazul) la bornele aparatului, premergitor efectuirii misurazilor cu wattmetre, simplifies: mult interpretarea diagramei fazoriale ridicate. Tensunile ordonate la apara- tul ce urmeazi si fie verificat constituie materializarea. sistemului de referint& ales in vederea construirii grafice @ diagramei curentilor. Acést sistem de referinti se rea- lizeaza grafic cu ajutorul fazorilor de tensiune de fazi Dro, Too Si Ugo Aecalati intre ei eu cite 120°. ‘Tensiunea U2. este tensiunea secundar’ corespunzitoare fazei pri- mare 2. Prin constructie grafic’ se obtin fazorii tensiuni- lor de linie U,,, U., si Uy care translatate in origine, constituie axele de coordonate pentru construirea diagra- mei curentilor de actionare din sistemele active ale apa- ratului verificat. Ordonarea tensiunilor const’ in asigurarea secventet direete a fazelor la bornele de tensiune ale aparatului de misuri si aplicarea fazei de referinté U,, la borna sa de tensinne de mijloc ce uneste sfirsiturile celer doui bo- bine de tensiune din interiorul lui. Un exemplu de iden- tificare si ordonare a legiturilorde tensiune la bornele aparatului se prezinti in cele ce urmeazii: Cu ajutorul yoltmetrnlui se masoari tensiunile dintre bornele aparatului, trebuind s& se ob{ind valori egale si anume U;, = U3 = Uy; = 100 V (v. fig. 5.2 a). Se ere- eazi o asimetrie a tensunilor prin scoaterea sigurantei primare a fazei de referint& 2 (cea fixi transformator de curent). Cu aceasta moditicare, in cirenitele primare ale grupului de misuraé, punectul comun al infisuririlor se- cundare ale transformatoarelor de tesiune devine punctul 86 median al unui divizer de tensiune, asa cum este exempli- fieat acest Iueru in figura 5.2 6, unde cele doud translor- matoare de tensiune bifazate sint conectate in schema nV”. Se repet% misurile cu voltmetru, de aceasta data veri- ficndu-se locul de aplicare la aparat a fazei de referinfa. ay edt a =U=100Vv eizsov 5 ary ura Yas Fig. 5.2.*Principiul jdentificarii fazei de referinfa la bornele contoruluifracordat prin transformatoare de tensiune. Borna fat% de care ambele tensiuni de linie rezultt ca mirime egala cu ee w 50 V, in loc de 100 V, corespunde g punctului median, respectiv fazei de refeint’ (intrerupta la partea primari prin scoaterea sigurantei). Aceasta porns, dupa cum s-a aritat, trebuie si fie cea de tensi- une de mijloc al aparatului conectat. ‘87Dac& nu se va gisi la mijloc, se vor muta legiturile de tensiune astfel incit tensiunea punctului median (a fazei de referinti) si se giseased la borna de tensiune de mijloc al aparatulni. Ordonarea celorlalte dou faze, pentru asigurarea sec- ventei directe la aparat, dup& verificarea cu indicatorul de succesiune a fazelor, se poate realiza fri interventii in instalatia primara, efectuind manevre de scoatere si reintroducere a sigurantelor numai la partea secundari, dacs este necesar sa se schimbe intre ele cele doud legdturt extreme. Exemplul poate fi aplicat si pentru transforina- torul de tensiune trifazat. 5.5. Reconstituirea schemei gi corectarea legiturilor cireuitelor de curent 5.5.1 Identificarea curentilor ee actioneazk in sistemele active J si LT ale aparatului verifi¢at Prin mi&surile cu wattmetru (v. § 3.2.3) se obtine diagrama fazoriali,.in care cei doi curenti de actionare in sistemele active ale aparatului se prezint’ sub forma fazorilor I, si Ir. In vederea reconstituirii schemei circuitelor de curent si corectarea eventualelor erori (gre- geli) de conectare este necesar ca si se identifice acesti curenti de actionare in functie de curentii secundari de faz’ I, si 1, — Intr-o situatie practicd in care se cunoaste carac- terul sarcinei din instalatia primara si ordinea de mixime a defazajului o, prin transpunerea fazorilor curentilor de faz% J, si 1; in diagrama ridicati, se pot determina corelatiile existente intre curentii de actionare si curen- tii de fazi, exprimabile potvivit relatiilor (5.1), prin ci- tirea directé din diagrama. Se reaminteste c&%, pozitiile posibile ale fazorilor curen- tilor de aétionare sint cele aritate in fig. 5.1, de unde resulta urmitoarele constatiri, care ne ajuta la interpre- tarea diagramei fazoriale obtinute : — cel putin unul din fazorii de actionare (I; si Jim) se suprapune cu direcfia unuia din fazorii curenfilor de 88 faxiin toate cazurile : acest fazor, objinut prin ridicarea diagramei, reprezint& chiar cnrentul de fazi respectiv, eu semnul + sau —.dup& caz; 7. — dack fazorul curentului de actionare din diagrama ridicat& se giseste pe bisectoarea unghiului format de fazorii curentilor de faz, acestia din urma constituie eomponentele fazorului curentului respectiv de actionare. in figura 5.3 se di un exemplu de identificare a Com- binatiilor geometrice pentru o Imagine dat’ a cupluiui Fig. 5.3. Exemple de identificare a componentelor curenfilor de actionare . din bobinele de curent ale aparatului verificat. de fazori I, si Ins. Se subliniaz’ aspectul special, potri- vit cfiruia aceeasi imagine a cuplului fazorului TL, gi In, in functie de valoarea defazajului 9, poate caracteriza trei combinatii vectoriale diferite, cu cele trei_variante de scheme ale conexiunilor posibile aferente circuitelor de eurent. In exemplul dat in figura 5.3 diagrama curen{ilor de actionare poate corespunde variantelor de conexiune ED, BA si CB, dup cum defazajul ¢g are valorile — 30°; 410° si 4+ 70°, cele trei_ valori diferind cu cite 60°. De notat e& asemenea diagrame fazoriale, ce pot caracteriza simultan trei variante de conexiuni, pot apirea, numai la circuitele de curent in montaj cu trei fire. 39in cazul circuitelor de curent in montaj eu patru fire, la fiecare variant’ de conexiune posibild, in care la ridi- carea diagramei apar ambii fazori J, si f1,,, in cele doud sisteme active ale aparatului, intotodeauna actioneazi cite un curent de fazi, secundar, fie in sens pozitiv, fie in sens negativ. Deci, cu alte cuvinte in cazul variantelor de conexiuni AB, AD, CB, CD, BA, BC, DA si DC (v. tabelul 5.1.) curentii de actionare sint curenti de faz&. Datoriti acestui fapt, interpretarea diagramei pentrw identificarea, curentilor de actionare este mai simpli in cazul acestui sistem de montaj cu patru fire. Se reaminteste ca, la sistemele de montaj cu patra fire, cu ocazia ridicarii diagramei fazoriale putem obtine o imagine in care apare un singur fazor (I;sau I,,;). Aceast& imagine nedeterminabila se inlocuieste cu o alti dia- gramé ridicat& in care vor apirea ambii fazori (I; si Dis) si care va putea fi interpretati; noua ridicare efectuin- du-se dup’ ce, in prealabil, se schimbi intre ele cite o le- gatura de curent de la ccle doud sisteme active ale apa- ratului verificat. — In situatia practic’ in care unghiul de defazaj ¢ nu este cunoscut, pentru identificarea curentilor de acti- onare, pe lings informatiile electrotehnice specifice, pe care le oferé diagrama fazoriali, se vor mai Iua in consi derare si elementele sale geometrice precum si elemen- tele concrete de montaj identificabile ale cireuitelor de curent analizate. 5.5.2. Reconstituirea schemei conexiunilor cirenitelor de curent © dati identificaté compunerea curentilor de aciionare, Jegdturile ascunse ale circuitelor de curent pot fi definite prin schema conexiunii lor reprodusi, in mod indirect, deci fara’, scoaterea instalatiei de sub tensiune. Reconstituirea schemei cireuitelor existente poate fi re- zolvata atit prin reproducerea ei pas cu pas cit si cu ajutorul tabelelor 5.1 si 5.2 dupa caz. Reproducerea schemei pas cu pas consti in determi- narea circulatiei curentilor de faz’ I, si Jj, extrapolind 90 eile lor de inchidere intre transformatoarele de curent gi bornele bobinelor de curent ale aparatului verificat, conform combinatiilor vectoriale stabilite. In acest scop se vor respecta urmatoarele conyventii de sens : — Curentului de fazi secundar ce iese din prima borni a infisuririi secundare a transformatorului de curent (din spre sursi), respectiv ce se intoarce la borna de sfir- sit (spre consumatori) i se atribuie sensul pozibiv (+-)5 — la nivelul bornelor aparatului verificat, semnul pozitiv se atribuie curentului care intr’ la borna de in- ceput si iese prin borna de sfirsit a bobinei de, curent, iar celui care circuli in sens contrar se atribuie semnul negativ. Figura 5.4, exemplified; procedeul de reconstituire pas eu pas a schemei circuitelor de curent realizate in montaj eu trei fire, pentru care curentii de actionare au fost iden- tificafi ca fiind : : ieee TR Sage et - of emplu de reconstituire pas en pas a circitelor de curent la o schema’ de conexiune cu trei fire. La procedeul exemplificat s-au parcurs urmatearele faze de luau: ay S-a prezentat schematic situatia legiturilor la bor- nele aparatului (constatat prin observare vizuala, dupi ot