aura Mier do abine pastoral (tere Home Nbinele Aoloutura moderna AB Apicol Drerse ___Diseutl_Publistate A [Achiziti' miore, ABC-ul apicol, Acarianul polenului, Acarioza, Acul cu venin, Adapatorul, Adelfogamie, Adormirea| lalbinelor, Adrese apicultori, Aerisirea, Aerosolil, Aerul, Afidele, Afumarea albinelor, Afumatorul, Agresivitatea| lalbinelor, Albinarelul, Alimentatia proteica, Alley, Altoirea botcilor, Ameliorare si selectie, Amibioza, Amitrazul lAmoniacul, Anecbalie, Anestezierea albinelor, Antialergice, Antibiotice locamicinul =\ oxitetraciclina), Apa si lalbinele, Apianus Apicultor, Apicultura europeana, Apifug. Apilarnil, Apistanul, Apiterapia, Arhenotoc, Arici lAscosferoza, Aspergiloza, (diagnostic, ratament transmitereala om), Automatismul la albine,Azotatul de amoniu. Albinele ‘Ab ouat Nb tanara ‘Ab batana culeg 30089 cisterna ‘Acizi organ _||__aceticalim aceticglacial | fenie | formic | lactic valle sulfuros ‘Ameteala ‘Adormire ‘Arestezere Aafixalbine, regine NEANOS KNOS ‘Aprilie: ‘clad fg ou cel de trantor 2. inloc matci neprod ‘S.transp_|_4 sp miere fagrisul, alunul, aninul, artarul, brad, cals, calin, caprifol, castan, catina, catinisul, cenusar, risor, lde ceara, frasinul, gledicia, gutuiul, hurmuzul, iarba neagra, iasomia, iedera, ienuparul, iovul, lei iresul, clocotisul, coacazul, corcedusul, comul, crusinul, dudul, evodia, fagul, floarea Isopul, lamaioara, lamaita, lemnul boulul, lemnul cainese, levantica, liliacul, mahonia, macesul, Arbori si arbust "elites (alinul, marul, merisorul, mesteacanul, migdalul, mielaria, mojdrean, mosmonul, nucul, otetarul, ipaducelul, paliurul, paltinul de munte, paulonia, parul, piersicul, pinul, plopul, porumbarul, lprunul, rachitica, salba moale, salcia, salcamul alb, salcamul galben, salcamul pitic, sanger, Iscorus, smardar, sofora, stejarul, teiul, trandafirul de luna, tuia uriasa, tulichina, verigariu, visinul, ita de Canada, zadul, zamosita, zmeura, 11. asigurarea florei melifere, 2. reactivarea nucleelor, 3. culesul mierii de mana, 4. controlul ‘cantitativ si calitativ al rezervelor de hrana, 5, deschiderea urdinisului de larna, 6. reinnoirea August!|matcilor, 7. alegerea nucleelor ajutatoare, 8. reactivarea ouatului, 9. pastrarea calduril in cuib, 10, ‘simularea, 11. tratarea nosemozel, 12. trlerea fagurllor, 13. sulfurarea fagurilor de la rezerva, 14, rocurarea fagurilor artificial, 15. ridicarea magazinelor de rezerva, Acarianul polenului Este un parazit care ataca rezervele de polen ale stupinei consumandu-e in intregime si eliminand excrementele sub forma de pulbere fina. Raspandirea lui poate fi franata printr-o pastrare adecvata. .., Acarioza Este 0 boala grava a albinelor cauzata de paraziti din familia acarienilor Acarapis Woodi, care ajung in traheea albinelor tinere unde depun 20-30 oua. Atat parazitul adult cat si descendenta, se hranesc cu hemolimfa gazdei si secreta toxine care afecteaza nervii motorii ai aripilor, numarul din ce in ce pstecabina SxrafA rm 1125siz Miore de alin pastoral mai mare ai parazitilor impiedicand normala functionare a cailor respiratorii. Albinele mature de 12-15 zile nu mai pot fi atacate, datorita perisorilor stigmatelor care la acestea devin teposi, barand astfel intrarea. Acarienii se inmultesc mai ales atunci cand albina se afla in ghem (iarna si vara pe timp ploios). Tratamentul clasic se face prin fumigatii cu Folbex (de 8 ori din 7 in 7 zile) sau cu Varachet. Stupina infectata trebuie sa ramana pe loc pana la terminarea tratamentului, dupa care va fi dusa la un cules bun, la cel putin 3-5 km distanta de alte stupine. Exista supoziti in legatura cu prezenta bolii atunci cand exista depopulari in masa primavara, cand albinele inainteaza in salturi prezinta tremuraturi ale corpului, tin aripile departate si se aduna in grupe mici inainte de ‘a muri, Un diagnostic precis nu poate fi pus decat prin examen de laborator. Acizii organici Tratamentele cu acizii organici (formic, lactic, oxalic) sunt recomandate, cu precadere, in stupinele bio, insa, trebuiesc facute cu mare atentie si numai de apicultori experimentati, efectuandu-se mai intai o experimentare pe cativa stupi. Atentie! Daca nu este folosit un dozaj corespunzator, pot aparea mortalitati. In plus, egalizarea mirosurilor poate declansa furtisagul in intreaga stupina, Ww a, Acidul acetic alimentar Poate fi folosit in hrana albinelor, determinand o urcare a procentului de puiet cu 19% (3 g acid acetic amestecat cu apa la 1 litru de sirop). Acidul acetic glacial In concentratie de 98% se foloseste cu succes in dezinfectarea fagurilor infestati de boli si daunatori {gaselnita), in doza de 2-3 cm3 pentru fiecare litru din capacitatea stupului ori a locului unde se face dezinfectarea fagurilor. Vaporii de acid acetic fiind toxici pentru om, nu se va lucra niciodata in spatii aer liber, cu manusi de cauciuc si se va evita folosirea metalului in operatille de dezinfectare. pstecabina SxrafA rm 25,siz Miore de alin pastoral Mirosul sau puternic indeparteaza albinele dar, intrucat mierea absoarbe mirosul acidului, operatia trebuie facuta cu multa prudenta. Poate fi inlocuit cu benzaldehida. a, Acidul formic Este recomandat de Hristea in siropul de primavara (5-6 picaturi la litrul de sirop), in vederea revigorarii coloniilor expuse imbolnavirii, In cazul hranirilor de completare tot el recomanda ca la 100 kg zahar, folosit pentru prepararea siropului, sa adaugam 120 g acid formic 100% sau 140g acid formic 85% Acidul formic este folosit si ca tratament de combatere alternativa a varoozei. Atentie! Acidul formic este deosebit de toxic pentru om si, de aceea, trebuiesc luate masuri cu totul speciale de protectie! In tratamentul varoozei cu acid formic este preferata metoda Nassenheider fata de cea a buretelui absorbant. Acul cu venin Acul cu venin al matcii este mult mai puternic si mai lung decat al albinelor, matca servindu-se de el la dirljarea pontei sau Ia uciderea rivalelor (flind incovoiat si fara carlige marginale tip undita - ca cel vulnerant al albinei). Veninul este secretat de glanda cu venin a reginei numai a inceputul vietii sale, atrofiindu-se pe parcurs. Adormirea albinelor Adormirea, anestoziorea Sau narcotizarea temporara a albinelor poate fi provocata de apicultor, in cazuri cu totul exceptionale (introducerea reginelor in famille bezmetice etc.), comportand anumite riscuri Desi nu am experimentat, toate cele expuse pe acest site cu privire la acest subiect sunt luate de prin carti si sunt asteptate contributiile pertinente ale apicuttorilorilor practicieni binevoitori. Consultand forumul Stuparitul, am gasit cateva relatari ale unor apicultori, din care fac urmatoarele spicuii 1, Azotatul de amoniu, azotul folosit ca ingrasamant in agricultura poate fi utlizat, in cantitati f. mici, la narcotizarea albinelor. Cum se procedeaza? citez din cele gasite pe forum: "Pe jarul din afumator se pune o lingurita-doua de azot, se inchide repede afumatorul deoarece incepe reactia chimica si producerea de gaze, se pufale 2-3 fumuri (de culoare alba -atentie! a nu se inhala acest fum alb!). Apoi pe urdinis se administreaza 4-5-6 furuuri dupa care se inchide urdinisul cu o bucata de hartie, burete dens etc. Stupul/nucleul trebuie sa fie etans iar ramele, pe cat posibil, departate, Se asteapta cam 4-5 minute (se poate asculta peretele stupului, itpitocabina Sera my 325aura Mier do abine pastoral trebuie sa fie liniste, fara zumzait). Se deschide apoi stupul, in partea superioara si urdinisul pentru aerisire. ‘Abbinele sunt pe fund, ca si moarte, tremurand din picioare... Acum e momentul sa se introduca matca intre masa inerta de albine.. Dupa ce stupul s-a aerisit suficient (se pot vedea albinele trezindu-se progresiv) se inchide si se lasa in liniste pana in zilele urmatoare cand se face un control. Pierderile sunt minime, 5-10 albine.. Aplicata corect, metoda da rezultate." Ca masura de siguranta, matca coloniel de albine este ridicata in prealabil in caz contrar ponta acesteia putand fi afectata sau, si mai grav, exista riscul sa o gasim sufocata pe fundul stupului datorita intoxicarii cu gaz. “Asta insa, depinde de fiecare, de disponibiltatea fiecaruia de a-si asuma riscuri sau nu." (Apicultor Radu). Apicultorul Nelu Rednic ne atentioneaza insa: "FRATILOR! Gindi- va fa analizele pe care le fac vesticii unde se determina si citeva parti de milion dintr-o substanta, ori azotatul ‘nusi de dont in miere! Inainte de a utiliza orice sa nu scapati acest lucry ca sa nu trebuiasca sa ne injuram unit pe alta ratarea unei livrari importante’. 2. Dioxidul de carbon: citez in continuare dupa acelasi forum: "Se poate folosi in locul azotatului de amoniu si dioxidul de carbon (CO2) cu aceleasi efecte si rezultate (in inseminarea arffciala se foloseste CO2 pentru adormirea reginelor in timpul operatiei de inseminare - gazul poate fi aplcat si pentru intreaga colonie), De asemenea stiu ca se poate folosi si gazul obtinut prin arderea unel ciuperei, nu am la indemana numele ei, nu am folosit-o insa stiu ca se poate folosi si aceasta la fel ca si azotul si CO2-uL.in final inca cateva idei aditionale legate de subiect: 1. la gazarea famileifamililor la unificari sau pentru alte scopuri trebuie avuta gra ca _matca familievfamililor sa nu fie gazata. Se ridica inainte de gazare, se pune in cusca iar cand albinele se trezesc se pune inapoi in stup; 2. stupul trebuie sa fie etans, fara crapaturi care ar duce la pierderea gazului (ca si in cazul tratamentului cu Varachet, de altel); 3. este absolut necesara aerisirea stupului in partea superioara dupa trecerea celor 4-5 minute, pentru 0 mai rapida aerisire si evitarea intoxicatiei albinelor, se vor trezi mult mai repede si se va evita asfel si supraincalzirea lor in gramada de pe fundul stupuli;" (Apicultor Radu) Adapatorul Este un vas de diferite forme din care picura sau curge apa in fir subtire. In primaverile reci apa trebuie sa fie calda pentru ca albinele care sorb apa rece amortesc si nu se mai pot intoarce. Pentru a preintampina acest lucru este indicat a se da apa zilnic in hranitoarele din interiorul stupilor. Un adapator bun poate fio damigeana de sticla intoarsa cu gura in jos intr-un jgheab ce are pe fundul lui o bucata de postav. Damigeana poate fi folosita doar dupa stabilizarea timpului. Adapatoarele, in cazul in care avem boli in stupina, se dezinfecteaza zilnic, altfel o data pe saptamana. Pentru a preveni imboinavirea albinelor prin consumarea unei ape infestate sau pierderile datorate conditilor nefavorabile, primavara se utiizeaza de regula un adapator cu apa calduta in care s-a pus putina sare (1 lingura de sare la 10 apa), uree (1-2 g la 10 liri apa) sau amoniac (cateva picaturila 12 iri apa), presarandu-se de jur imprejur paie, pentru ca albinele sa nu se aseze pe solu rece si sa amorteasca. Un izvor cristalin ce serpuieste incet in fr subtire este cel mai indicat pentru adaparea cu apa a albinelor. Lacurile intinse sau statute, uv etc. nu sunt bune, find generatoare de pericole si bol pentru albine. Aerosolii Sunt particule extrafine pulverizate sub actiunea unei presiut Tratamentele medicamentoase sub forma de aerosoli, dau cele mai bune rezultate, pulverizarea repetandu-se la 7-8 zile. Avantajul acestora este folo: pstecabina SxrafA rmaura Mier do abine pastoral cu un efect maxim. we. Aerul Aerul este direct proportional cu greutatea, nevoia de aer la albina fiind de 2,5 ori mai mare ca la om. Necesarul de aer creste concomitent cu urcarea temperaturii si variaza dupa anotimpuri. Eliminarea bioxidului de carbon pe timpul verii presupune un consum sporit proportional de oxigen. Cand albina se pregateste sa zboare, isi umfla cu aer saci de respiral, greutatea ei specifica scade - dand. astfel posibiltatea inallai in zbor Cand albinele se tarasc si nu pot sa zboare pot avea stigmatele de respiratie nefunctionale din diferite cauze + membranele stigmatelor sunt umezite de transpiratia abundenta, traheea albinel find plina cu apa condensata din vapor (accidente care au loc atunci cand o colonie este inchisa si nu are aer suficient) * anumiti acarieni se culbaresc in stigmate; reziduurile acumulate in intestinul gros extinde asa de mult abdomenul incat stigmatele nu mai pot primi aer suficient, iar insecta moare prin inabusire. Pe timpul transportului in pastoral este nevoie sa se lase spatiu intre faguri si sus si sa se monteze site de ventilate, lipsa oxigenului putand duce la moartea albinelor (mai ales in stupil foarte puternici). Aparatul respirator al albinei se afla in abdomen, ‘erul patrunzand prin 10 perechi de gauri mici numite stigmate, 6 asezate sub pantece (intre inelusele abdomenuiui) si 4 sub torace, Stigmatele sunt prevazute cu un fel de supape numite lobi ce au pe el perisor ce impiedica intrarea corpuflor straine ce s-ar putea gasi in aerul de respirat. Aenul odata patruns in sacii de respirat umfla saci si se raspandeste prin mai multe tubulete ce alcatuiese traheea, strabatand apol arpile, muschi,picioarele, antenele, creierul etc. Prin respiratie oxigenul din aerul alat in corpul albinei transforma mierea in acid carbonic si apa, dand nastere la caldura si energie. Hemolim‘a albinei nu contine decat substante nutritive si nu are putinta sa fixeze oxigenul si sa4 duca cu el in parle de la exteriorul corpului. Prin urmare, respiratia albinei se face cu totul independent de circulatia sanguina. Mecanismul respiratiei este urmatoni: cand sacil cu aer, sub actiunea muschilor abdominali se contracta, stigmatele se deschid si aerul stricat din vase si sacii traheeni este dat afara. Apoi, prin dilatarea ‘muschilor abdominal stigmatele se deschid si alt aer proaspat patrunde inauntru; supapele se inchid si aenil patrunde prin toate \asele organismului albinel, Inspirarea si expirarea aeruui se repeta de 20-50 de on! pe minut, La fig miscarea de respirare se ‘micsoreaza mult dar, la cald, e foarte mult marita. La newie, cand supapele se inchid, albinele se pot alimenta o vreme cu aerul existent in saci traheeni (5-15 minute) timp in care albina, cazuta in apa spre exemplu, se poate salva. Oupa nil autor, pe timpul Zborului, albina respira prin stigmatele de la torace, iar pe timpul repaosulul sau inainte de zbor, albina respira prin stigmatele ‘abdomenului. Sacil cu aer mai au si rostul ca, prin apasare, sa dea afara din intestinul albinei, reziduurile, Asa se explica de ce albinele nu defeca in stupi. Daca totusi, vom obsena murdari pe faguri ori pe rame, acestea sunt dovezi sigure ca albinele sunt bolnave de diaree. Afidele ‘Sunt niste insecte producatoare de mana, care nu secreta nici excreta, ci elimina numai zaharurile din sucul plantei care sunt in tranzit prin organismul lor si pe care nui folosesc. Ele se hranesc doar cu substantele aluminoide din seva, deci, mana produsa de aceste insecte este o substanta libera de produsele finite ale digestiei, Prin urmare, este gresita parerea ca mana ar firezullatul digestiei si excretiei acestor insecte. Aceste insecte au si protectori care le apara de daunatori, primind in schimb servicille lor. Este cazul lachnidelor, care servesc mana unor furnici de Padure (rosii, cu. care acestea isi hranesc pull. De aceea apicultori urmaresc locurile cu multe furnici, acolo lachnidele fiind astfel mai bine protejate, Exista unele specii de afide care traiesc nu numai pe frunze, in cursul dezvoltari lor migrand si pe alte parti ale plantelor. Desi si la noi traiesc peste 100 de specii, numai putine din ele produc mana in cantitate mare. Cand insa in toamna a fost vreme calda, fara schimbari bruste si ploi multe, ouale depuse trec ou bine iarna iar in primavara se inmuitesc foarte mult incat in lunile iunie-ilie, cand nu sunt calduri prea ‘mari, produc mana in cantitati deosebite. pstecabina SxrafA rmaura Mier do abine pastoral De retinut: Mana produsa de aceeasi planta gazda difera, ca continut si concentratie de zaharuri, in functie de specia de insecte care o produce. Aparitia si intensitatea culesului sunt conditionate de urmatori factori a. fazele de dezvoltare a insectelor; b, numarul si specia insectelor ¢, starea conditilor climaterice. t..., Afumatorul Este 0 unealta necesara oricarei stupine, materialele folosite pentru ardere trebuind sa dea un fum abundent, alb si rece. Fumul fierbinte, inecacios, albastru nu face bine albinelor. Daca in afumator vom pune o bobita de propolis fumul va fi mai placut pentru albine, marind efectul lui linistitor. Asigurarea unui fum bun la momentul potrivit usureaza ‘mult munca apicultorului. Aprinderea usoara a combustibilului si mentinerea indelungata se poate realiza doar prin alegerea unui combustibil adecvat. In general materialele fumigene trebuie sa arda mocnit, sa nu produca scantei, si sa emane fum abundent dupa cateva pompari ale burdufului, Fumul care paraseste afumatorul trebuie sa fie rece, dens si de culoare alba, stiut find ca la 0 temperatura de 45 grade Celsius albinele pier. Fumul produs de materialele care ard repede este fierbinte, iute si de culoare albastra. Cand dam fumul asupra albinelor apasarea foalelor se face lent, pentru ca el sa iasa domol si nu prea repezit. fumatorul cu suff este dispozitivul folosit pentru arderea sulfului cu care se afuma fagurii, in vederea distrugerii gaselnite Materiale fumigene bune: ‘+ Buretii de iasca de brad, fag, saloie, nuc etc., sunt foarte indicat, cu condita sa fie curati si bine uscati, Este necesar ca bureti sa fie taiati in bucati mai mici care se fierb in apa putin indulcita cu miere, dupa care, sunt uscati si introdusi in afumator, producand cel mai corespunzator fum; + Balegarul de vite (nu si cel de cal), indeosebi cel uscat pe camp, de asemenea produce un fun dens, alb si fara miros irtant cu conditia sa fie uscat si pastrat in locuri uscate; + Conurite de brad ‘+ Putregaiul de lemn de esenta tare - cui condita ca partea lemnoasa sa fie complet degradata; + Carpele uscate (de in, canepa sau bumbac, cu condita sa fie uscate, curate si sa nu fie introduse indesat in afumator); + Fanul de vara cosit uscat la umbra si tocat. Fanul de otava nu este indicat; ‘+ Rumegusul, desi se aprinde mai greu indeplineste conditile cerute, dar, pentru a preveni incalzirea furului trebuie sa actionam cat mai lent afumatorul evitandu-se aparitia scanteilor. Pentru o ardere constanta se recomanda a confectiona brichete de rumegus. La 3/4 dintr-o galeata cu rumegus se foloseste 1 kg faina amestecata cu apa. Din acest amestec se fac cocoloase cal pumnul, care, dupa o uscare corespunzatoare (lenta), devin materiale combustible cu ardere lenta si emanare abundenta de fum; + Stiuletii de porumb produc un fum de calitate cu conditia ca sa nu fie mucegait ..., Agresivitatea albinelor Albinele batrane sunt cele mai rele. Mirosurile puternice de parfum, alcool, benzina, transpiratie etc., sunt tot atatea motive pentru ca albinele sa devina agresive, iar altele, in legitima aparare, sa capete obiceiul de a ne intepa la intamplare, chiar si atunci cand nu au vreun motiv imediat, mai ales atunci cand: pstecabina SxrafA rmaura Mier do abine pastoral * ¢ foarte cald si prin preajma trec caini sau alte vietuitoare transpirate; * [a inceputul primaverii- cand intepaturile lor sunt mai dureroase; * dupa un cules bogat - cand plantele nu mai secreta nectar; * se apropie o furtuna; * sunt deranjate prin zquduiri, zgomote interventi bruste etc.; * exista miros de venin datorat attor intepaturi; apicultorul sau persoanele din apropiere sunt imbracate in haine inchise. ete. Cum ne ferim de intepaturi? hu trebuie sa umblam prin fata stuplior cl intotdeauna prin lateral; ‘sa ne ferim de miscari repezi, sa cercetam cuiburile doar dimineata si seara, evitand aparitia furtisagului daca intaratarea cuprinde mai multe albine, e mai cuminte sa abandonam. te. Albina tanara Activitatea din stup o fac mai cu seama albinele tinere, cele care nu si-au efectuat inca zborul de recunoastere, albina tanara fiind cea care da vitalitate coloniei. Viabiltatea si productivitatea acestei albine depinde in mare masura de existenta din belsug a hranei energo-proteice in stup, fapt pentru care, mai ales in lucrarile de crestere a matcilor, se recomanda hraniri energo-proteice suplimentare. De asemenea, formarea nucleelor de imperechere este recomandat a se face numai cu albina tanara. La popularea roilor stoloni sau a nucleelor formate pe aceeasi vatra se recomanda sculurarea rierea) albinei tinere aflate pe 2-3 rame cu puiet larvar, ramele fiind scoase din stupii putemici intre orele 10-16, perioada in care albina culegatoare este plecata la camp. Albina ouatoare Intr-o colonie ramasa bezmetica numarul albinelor ouatoare este la inceput de 5-10, putand ajunge, pe parcurs, la 50-80%. Albinele bezmetice apar si la coloniile producatoare de laptisor daca apicultorul prelungeste perioada de orfanizare peste 9 zile, fara ca albinele sa aiba botci. Ouale albinelor ouatoare sunt depuse cate 2-4 in aceeasi celula. Aceste oua sunt scoase de albine si depuse in alte celule si din ele eclozioneaza doar trantori, ceva mai mici, cu o conformatie sexuala normala, dar cu o putere de zbor mai redusa, care, in mod normal nu pot fecunda matcile ce au un zbor mai iute. Ei pot fi folositi totusi in extrasezon. Botcile crescute din oua nefecundate sunt neviabile. pstecabina SxrafA rm msarama Mere cabin pastoral Albina culegatoare Dupa 14-15 zile de la eclozionare albina devine culegatoare. Mai intal se specializeaza in caratul apei, al polenului si al propolisului, dupa care trec la culesul de nectar. Culegatoarele de nectar fac munea cea mai istovitoare, dusa in afara stupul Nectarul natural e format dintr-o mare cantitate de apa in care sunt dizolvate felurite zaharuri (in special zaharoza), glucoza, materi azotoase, putin fosfat de fier, de calciu, acid formic si vitamine in cantitali foarte mici. Zaharoza este scindata in gusa albinei, cu ajutorul invertinei (un suc natural produs de glandele tubului digestiv), in glucoza si levuloza, componentele de baza ale mieri, Nectarul astfel transformat este predat magazionerelor din stup care, il prelucreaza la randul lor, dupa care il depun in celule, Albina sacag} Sacagitele sunt caratoarele de apa. Primavara ele au o viata grea intrucat, apa fiind rece, multe dintre ele pier inainte de vreme. De aceea, primavara este indicat ca fiecare stupina sa aiba in dotare un adapator cu apa calduta in care se pune si putina sare. Albina cisterna ‘Apa adusa in stup nu este depusa in celule ci este inmagazina in gusile albinelor cisterna in amestec cu putina miere, fiind eliberata doar la nevoie, pastrand in stup echilibrul trebuincios bunei dezvottari a puietului, care s-ar usca daca umezeala ar lipsi cu totul. Atunci cand albinele au nevoie de o cantitate mai mare de apa o inmagazineaza langa celulele cu puiet, diluand-o cu putina miere. Albina batrana Albinele batrane isi duc greul ultimelor zile in stup, ocupandu-se cu asigurarea caldurii puietului. Atunci cand it sfarsitul aproape ele parasesc stupii facand un ultim zbor sau cazand in apropierea stupului, Uneori isi gasesc moartea chiar in stup si sunt scoase afara de albinele curatitoare, fiind transportate la o distanta cat mai mare. itpitocabina Sera my a5,arama Mere cabin pastoral Alimentatia proteica Alimentatia proteica inceputa imediat dupa eclozionare prelungeste varsta indivizilor, pe cand cea administrata la 10 zile sau mai tarziu nu mai prezinta nici o influenta. Epuizarea mai grabnica sau mai tarzie a organismului albinelor se datoreaza mai ales activitatl de crestere a puletulul. In cazul in care activitatea de crestere a puletului inceteaza pe timpul veril din diferite cauze, durata de viata a albinelor se mareste, acestea adaugandu-si o rezerva de materii proteice ce contribuie la formarea corpului gras. O importanta deosebita are nivelul alimentatiei cu proteine in cazul cresterii matcilor, insuficienta polenului sau a pasturii generand nasterea unor matci de proasta calitate. La indivizii care urmeaza sa intre in iarna, in corpul gras din abdomen se concentreaza importante rezerve de albumina, grasimi si glicogen, datorita carora acestia traiesc asa de mult, rezistand timpului rece. Inca din 1814 Huber a recunoscut ca prezenta polenului este o conditie esentiala pentru cresterea Puietului in familiile de albine. De aceea, cercetatorii si apicultorii practicieni sfatuiescca pe timpul racirii vremii, mai ales primavara si toamna, sa se foloseasca hranirile stimulente cu polen amestecat cu sirop de zahar sau de miere, de cele mai multe ori familiile hranite astfel crescand de 2 ori mai mult puiet decat familiile martor. Albinele sunt capabile sa creasca puiet chiar si in lipsa polenului, dar doar timp de 2 saptamani si numai prin secatuirea rezervelor proprii ale organismulul Polenul le este necesar albinelor lucratoare pentru dezvoltarea glandelor cerifere si pentru formarea fermentilor necesari pentru prelucrarea mierii, indivizi tineri care nu au primit polen din ziua eclozionarii ramanand cu glandele cerifere slab dezvoltate. Lipsa hranei albuminoide in ratia familiei poate fi una din cauzele aparitiel bolilor parazitare si infectioase. ‘Spre exemplu, nosema slabeste puternic albinele, care sufera un deficit de albumine. Polenul este necesar albinelor siiatna. Familile ierate cu suficiente provizii de pastura cresc primavara mai mult puiet decat cele care ierneaza fara sau care primesc faguri cu pastura doar in ziua reviziei de primavara. Lipsa pasturii in cuib provoaca neliniste si albinele se uzeaza repede. Ghemul de albine, in cazul in care in cuib nu exista pastura, se desface mai devreme si in el se reduce concentratia de bioxid de carbon, Ameliorare si selectie Ameliorarea reprezinta actiunea continua de imbunatatire a insusirilor productive ale familillor de albine, pastrand in stupina numai famille care se remarca pri in cea ce priveste productia de miere si starea sanatatii. Fara controlul imperecherii procesul ameliorarii inainteaza insa greoi, Cresterea reproducatorilor trebuie sa aiba in vedere familiile cele mai sanatoase si mai performante. De aceea, pentru ca ameliorarea sa dea rezultatele asteptate este nevoie ca apicultor renunte cat mai repede posibil la coloniile slabe, acestea fiind de fapt balastul neproductivit ii si mediul propice pentru raspandirea bolilor si daunatorilor la albinele din stupina proprie sia celor din imediata apropiere. Cei care se ocupa cu munca de selectie trebuie sa aiba in vedere infiintarea unor samantarea artificiala. puncte de imperechere controlata si chiar a unor centre de Marea majoritate a apicultorilor desfasoara insa o munca de selectie pe linie materna (dupa calitatea matcii) care, treptat, duce la imbunatatirea calitativa a materialului din stupina lor. itpitocabina Sera myaura Mier do abine pastoral Ameteala albinelor Florile teiului alb-argintiu (mai ales specia grandifolia) dau albinelor un fel de amnezie. Albinele nemaigasindu-si drumul spre casa, pier depopuland stupil. Se crede ca aceasta ameteala se datoreaza unor substanle ca teobromina, sau eterurilor volatile diaforice care, in unii ani, sunt secretate in cantitati prea mari. Cercetatorii francezi si elvetieni au ajuns la concluzia ca florile de tei emana uneori nectar toxic. Ameteala albinelor poate fi provocata si de stupar (prin narcotizari, anestezieri etc.) Amibioza Este o boala parazitara a albinelor adulte produsa de un protozaur din ordinul amibienilor, parazit ce se misca cu ajutorul unor cili vibratili. Apare spre sfarsitul iernii si inceputul primaverii. Ca simptom specific este diareea pronuntata a albinelor ce murdaresc stupul si raspandesc un miros neplacut. Se inmulteste prin chisti. Ordinul amibienilor traieste in fel si fel de medii, inclusiv in intestinul albinei, purici, molii, soareci si alte animale, in fanul umed si in foile putrede. Cele mai multe albine atinse de aceasta boala mor in camp si in plin zbor, adica atunci cand echilibrul de absorbtie al organismului intern este rupt, datorita prezentei acestor chisti, care opresc buna functionare a cai urinare. Singurul semn caracteristic aparitiei acestei boli este scaderea grabnica a populat coloniilor, mai cu seama in lunile aprilie si mai. Daca boala nu este depistata la timp intreaga stupina poate fi decimata. Nu se cunoaste un tratament specific. Sunt recomandate masuri de acid acetic, stupii flambati etc.) si o mai buna intretinere a famililor de albine (cuiburile vor fi cat mai pachetate in vederea pastra B si vitamina B2). Locurile cu apa statatoare vor fi secate si deasupra lor vom picura pacura. Reginele vor fi schimbate. Sa se evite utilizarea fanului la impachetarea stupilor. Soarecii si fluturii de gaseinita vor fi cu totul distrusi. Anecbalie Anecbalia este o particularitate capatata pe parcurs de unele colonii de albine care isi pierd obiceiul roirii, devenind astfel foarte rentabile. Aceste colonii sunt dinamice, bine populate si rezistente la bol, datorita faptului ca doicile hranesc larvele cu mull laptisor. Daca vom afla in stupina astfel de colonil este bine ca sa le folosim ca famili de prasila, izolandur-le la cel putin 8 km pentru a se imperechea numai cu trantori proveniti din familile anecbalice. Reginele anecbalice nu roiesc, la batranete convietuind o perioada cu cele tinere dupa care sunt inlocuite linistt, a... Anestezierea albinelor itpitocabina Sera my a,