aura Mier do abine pastoral Home ‘Abinele ‘Apicultura madera ABC Apioo! Dierse __Diseutl_Publistate Bacterille, Bacteriofag, Barba, Baza molifera, Basica _porculul Benzaldehida, Berzele, Bibliografie, Bioxidul de carbon, Blocarea cuibului, Botei, Botgros, Bostina, Brad, Braula, Busuloc de miriste, Broasca, Butoale. Bezmeticirea (semne) rmetode de recuperare a famililor bezmetee: raneviane Alanasiy Condurache Dragan Hrlstea_— Marea P-Naisonneuve \Vartolome! Bolile albinelor cauza preintampinare bolilepuietului bolialbinadute boalademal boaladepadure diareea ete, ‘masuri igienice privitoare la stupina adapatorul —curatenia_-—sdistsupi_—_peoare stupt ‘masuri igienice privitoare 1a stupi constucte ——curatenle-——_numerotare ‘masuri igienice privitoare la viata coloniilor opulatia stipului regina sIputcolenie! selecta albinelor star futisag comb rin ‘masuri igionice privitoare la viata albinelor aersirea hranivea asigurarea tnist ‘masuri igionice privitoare la igiona apicultorului Bonitarea insusid urmarite principale ‘secundare lipsaroidi prod miere —prolifet_ —_activabor adapiab harnicie mod cap rezintomp edstboll alittle blandetea curatenia ——goliehran rapid clad Boteile ‘alicie ——boteideroite —cauzeneacceptari —_confectionare suport finisare folosire —izlare—pastrare—poaitaRPB manure RPB Bacteriile ‘Sunt raspandite pe intreaga suprafata a pamantului. Unele traiesc pe uscat, altele in apa. Unora le prieste umezeala, altora uscaciunea etc. Clasificarea lor se face pe anumite grupe. Din acestea, grupul animal si cel vegetal sunt cele care ne intereseaza pe noi apicultori. hp/tecabina Sra +120siz Miore de alin pastoral * Bacteriile din regnul animal sunt cele mai primejdioase intrucat traiesc pe socoteala organismului albinei intoxicandu-| cu reziduurile lor. Deoarece au si putinta de a se misca, infectia devine molipsitoare de indata ce onditile devin favorabile inmultir si transmiteri lor. + Ramura talophitelor, bacteri ce fac parte din regnul vegetal, niste ciuperci ce produc miceliul generator al micozelor, sunt si ele periculoase dar, findca putinta lor de miscare este cu mult mai mica si conditile de dezvoltare cer un mediu favorabil, nu sunt asa de periculoase ca cele dintal. Micozele devin mult mai active atunci cand colonille sunt slabite sau intretinute in conditi impropri (sufera de frig, de caldura excesiva ori de umezeala). sus Bacteriofag Bacteriofagii sunt inframicroorganisme epifte (cele care distrug bacterile) ce traiesc pe petalele florlor entomofil. Cand albinele culeg nectar si polen, ei vin in contact cu perisorii corpului, find transportati in stupi unde incep procesul de nimicire a bacterilor care le convin, asanand coloniile de abbine. Asa se explica insanatosirile miraculoase ale albinelor grav bolnave, care au participa la un cules bun. Bacteriofagi cultivati au un caracter specific fiecarei boli, neactionand si asupra altora. Bacteriofagi care actioneaza asupra mai multor specii de bacterii se numesc bacteriofagi polivalenti, A se vedea si Fitoncide si Antbiotice, Barba Este denumirea pe care o dau stuparii formei de ciorchine in care albinele se strang la urdinis, sub scandura de zbor, ‘ub fundul stupului sau pe fata peretelui frontal, majoritatea albinelor ce alcatuiesc barba facand parte din categoria albinelor care abia au facut zborurile de recunoastere, colonia pregatindu-se de roit. Barba apare si atunci cand colonia sufera de caldura, de sete, de lipsa culesului si a provizilor (in acest caz barba este formata in majoritate din albine batrane - inactivtatea find milocul practic de economisire a provizillor). Daca albinele nu intra in stup dupa stropirea cu apa sau hranirea cu sirop de miere, barba se va scutura impreuna cu matca formandu-se un roi ce se va muta la racoare. Botcile de roire gasite se vor distruge iar dimineata roiul se va reda coloniei Formarea barbii pe timpul unui mare cules este dovada lipsei spatiului de depozitare, Dupa adaugarea nollor magazine de depozitare barba se scutura in spatiul nou creat si albinele isi vor relua activitalea. Daca dupa luarea acestor masuri colonia nu-si revine la activitalea normala, barbile vor fi folosite la intarirea roilor stoloni formati in stupina sau a famililor mai slabe. Baza melifera Totalitatea plantelor melifere din raza economica de zbor (1,5 km) a unei stupine constituie baza melifera. La stabilrea unel vetre trebuie avut in vedere existenta unei baze melfere corespunzatoare numarului de stupi intretinut, luandu-se in calcul si stupinele invecinate, Crearea unei baze melifere artificiale necesita eforturi deosebite si 0 planificare adecvata (pentru a se crea culesuri esalonate), principalele plante recomandate find: facelia si plantele medicinale sau industriale cu potential melifer ridicat. Locurile saraturoase si neproductive pot fi folosite, daca sunt insamantate cu specii melifere care se preteaza la un asemenea regim (sulfina alba si galbena, talpa gastei etc.), ipstecabina Sram 20aura Mier do abine pastoral culluri care contribuie chiar la imbunatatirea unor astfel de terenuri. Terenurile abrupte ale dealurilor, nefolosite in agricultura, pot fi de asemenea insamantate cu plante melifere consolidatoare (precum splinuta) etc. Conditii 1. sa fie bogata in plante melifere valoroase; 2. sanu fie prea departe de stupina; 3. sa prezinte continuitate (flora esalonata). Pentru valorificarea din plin a bazelor melifere este indicat ca stupii sa fie esalonati in vetre de cate 30-60 colonii, iar ccelelalte stupine sa fie situate la cel putin 300-1000 m, in functie de bogatia florei Crearea unei baze melifere artiiciale este foarte greu de realizat. Plantele cele mai recomandate sunt facelia, coriandrul, napi, capsunii etc., avand grja sa asiguram culesuri esalonate pe o perioada cat mai indelungata a. Basica porcului Creste frecvent pe imasuri. Dupa uscare se poate arde in afumator provocand sedarea albinelor. Albinele afumate intr-o anumita masura ametesc si-si pierd memoria, Daca sunt afumate prea mult, mor. Daca exista printre cittori vre-un practician in acest domeniu, astept completar. Benzaldehida Este 0 substanta organica provenita din uleiul artificial de migdale care, in contact cu aerul se oxideaza formand acidul benzoic. Benzaldehida poate fi folosita pentru alungarea albinelor din corpul de extractie, fara riscul ca mirosul sau sa influenteze mierea, produsul find folosit chiar drept conservant pentru alimente, Produsul se pulverizeaza pe tun podisor de scandura rece (daca e cald substanta se evapora rapid provocand dezorganizarea coloniei). Inaintea asezarii podisoruiui pulverizat, colonia se afuma usor pe deasupra, pentru a indruma albinele sa coboare in cui. Pe timpul caldurilor prea mari nu se recomanda folosirea acestui procedeu deoarece provoaca ametirea albinelor. Bezmeticirea Este 0 forma de patologie sociala. Scapate de sub controlul matcii familie, albinele accepta mai multe false matei. Bezmeticirea este declansata sau oprita de prezenta sau absenta botcilor sau a matcil. Botcile luate in crestere de un sstup bezmetic nu sunt insa viabile intrucat larvele de trantor nu se pot hrani cu laptisor de matca si mor in primele zile de evolutie. In cazul famililor bezmetice soiictarile sunt atat de puternice si dominante incat blocheaza toate celelalte funetii cum ar fi: culesul, claditul, apararea etc. Semnele bezmeticit ipstecabina Sram 320aura Mier do abine pastoral 1. lipsa puletului necapactt; 2. ouale (partenogenice) depuse neregulat (pe peretii colullor, cate 2 sau 3 in acocasi celula); 3. bazaitul plangator; 4, puietul de trantor este depus razlet in celule mici, alungite si bombate (daca este compact el provine de la o matea trantorita); 5. un numar mare de botci, de calitate inferioara, mici, cu pereti subtri, continand putin laptisor, amplasate pe mai toti faguri,indicand o lucrare tipica de salvare. bezmeticirea sus Metode de recuperare a familiilor bezmetice Restabilirea colonie! bezmetice se face prin mai multe metode. Desfiintarea lor se face totdeauna la inceputul primaverii si toamna tarziu cand, colonia se muta de pe vechiul loc si dupa o usoara afumare si ciocanire a peretilor albinele sunt scuturate, Ele se vor intoarce la vechiul loc si vor intra in stupii vecini unde sunt primite (vin cu gusa plina) In orice stupina se pierd anual cam 4% din numarul coloniilor (din cauza bezmeticiti, ingriiri nerationale etc.) Familile bezmetice aparute pe timpul iernarii se desfinteaza, prin scuturarea albinelor la oarecare distanta de stupina {intr-o zi calduroasa), culegatoarele fiind preluate de stupii invecinati. Cele aparute pe timpul veri, daca au albina ‘mutta, pot fi recuperate. Metoda transvazar Metoda mutarii unei larve mai mici de 3 zile dintr-o colonie normala da rezultate bune cu conditia ca bezmeticirea coloniei sa nu fi depasit 2 saptamani (adica sa nu aiba puiet capacit de trantori provenit din ouale depuse de albinele trantorite). Se vor strica toate botcile, lasandu-se 1-2 cladite mai de curand, din care se vor elimina larvele, pe locul lor flind transvazate larve corespunzatoare, luate din cuibul unel colonil normale. Metoda stupului nou (Hristea) ‘Alegem un nucleu cu matca si, ou 24 ore inaintea lucrari, uniformizam mirosurile, colonia bezmetica si nucleul primind deasupra ramelor cateva bobite de naftalina. Apoi, ducem stupul bezmetic la 50-60 m departare. Deschidem stupul bezmetic si alegem ramele cu provizii si fara puiet de trantor, le scuturam in stupul de provenienta, dupa care le mutam intr-o cutie de stup noua prevazuta cu podisor, avand gra sa nu ramana nici o albina pe ele. Asezam stupul nou, cu faguril scuturati, pe vechiul loc ocupat de colonia bezmetica si introducem nucleul cu acelasi miros, format din 2-3 rame cu puiet, albina si matca, de o parte si de alta a cuibului plasand ramele ce au apartinut familie bezmetice. Introducem matca intr-o colivie automata si inchidem stupul asttel format. Ne intoarcem la stupul bezmetic si ii scuturam in iarba toate albinele ramase pe fagurii cu puiet de trantor, rame ce vor fi date la reforma. Albinele bezmetice venind acasa si gasind o colonie ce are acelasi miros ca al lor si regina, nu mai lasa albinele ouatoare sa depuna oua si chiar le ucid. O parte din ouatoare nici nu mai vin acasa sau chiar daca se mai intore vor fi ucise In cazul in care nu dispunem de un nucleu, albina stupului bezmetic va fi preluata de vecinul sau, prin scuturarea albinei sau prin folosirea metodei cu ziar. Metoda Atanasiu Se scot ramele cu albina si se scutura la 0 distanta apreciabila, apoi se introduc in stup (fara albine), si se aduce 0 matca tanara imperecheata (in colivie). Usoara stropire a ramelor si a populatiei din stup cu sirop de zahar diluat, simplifica lucrurile. Albinele ouatoare, fiind mai greoaie, nu mai pot reveni la stup, de la locul unde au fost scuturate Metoda Condurache Inziua1 ipstecabina Sramaura Mier do abine pastoral Abbinele se lasa 24 de ore: fara hrana si fara rame. Inziuaa2-a Se introduc: un hranitor ulue cu sirop (administrat zilnic) si o matca tanara imperecheata (in colivie), fixata pe partea de jos a hranitorului ulue. In ziua a 3.a: Recoltam fagurasul cladit cu celule de trantor pentru ca albinele sa poata creste un altul, de data aceasta cu celule de albine lucratoare, Aparitia fagurasului cu celule de lucratoare constituie indiciul ca matca a fost acceptata, Matcile false dispar si este momentul ca matca sa fie eliberata. Restituim fagurii cu miere si pastura, cei cu celule de lucratoare si ajutam familia cu 1-2 rame cu puiet capacit. Restul ramelor deformate le trecem la reforma, Aceasta metoda da rezultate foarte bune, Metoda Dragan Abinele bezmetice se stropesc, pe inserat, cu o solutie apoasa de valeriana Dupa terminarea operatiei de stropire se introduce o matca libera intre albine si se inchide stupul Metoda Marza Dupa ce ramele au fost rarite la circa 2 cm, se introduce pe urdinis 0 bucata de sugativa de circa 10 x 10 cm, peste care s-a tumat 15-20 picaturi eter si se inchide urdinisul. Dupa aproximativ 5 minute se deschide stupul si se formeaza din nou cuibul. Regina este introdusa atunci cand albinele, anesteziate si cazute pe fundul stupului, ocupa fagurii sisi reiau activitatea. Perr nn Abinele ouatoare accepta matca doar atunci cand vom folosi o matca ce s-a nascut cu maximum 30 de minute inainte. La iesirea din botca a mateii ii dam drumul, fara alta precautie, prin gaura hranitorului si dupa 8-10 zile vom constata noua ponta. Albinele vor face sa dispara ouale si larvele de trantori, si vor lichida albinele ouatoare, ramanand doar nimfele capacite pana la eclozionare. Singura diftcultate este sa dispunem de o astfel de matca la momentul dort, Daca introducem 0 botca ea va fi distrusa. Din fericire exista si aici o solutie: sa infasuram botca matura, pentru a rezista la manipulari, in hartie de aluminiu, lasand liber doar discul pe care matca tanara il va decupa la iesire. Albinele nu vor mai putea distruge aceasta botca iar varful acesteia este foarte solid asa incat matca va iesi si va fi primita. Dupa acceptare este bine sa se dea familie! o rama cu puiet in eclozionare, pentru asigurarea doicilor necesare. joda Vartolome! Familia bezmetica este asezata deasupra unei alteia normale, peste care s-a pus 0 plasa de plastic, dupa ce in prealabil i s-a scos si inlocuit toti fagurii cu puiet, iar intr-un hranitor sau intr-un fagure s-a asigurat apa pentru 24 de ore, timp in care, substanta de matca din familia de jos face ca albinele ouatoare sa fie readuse la normal sau sa fie omorate de celetalte albine, Dupa 36 de ore se scutura albinele de pe fagurii familiei bezmetice peste cei ai familie’ normale, fara nici o pierdere de albina, Locul familiei bezmetice trebuie sa ramana gol pentru a nu atrage fostele albine la vechiul loc. bezmeticirea sus Bioxidul de carbon Acest narcotic este folosit la fecundarea artificiala a matcilor. Daca la narcotizarea albinelor se foloseste fumul nu trebuie dat in cantitati prea mari, dupa administrare find posibila pieirea albinelor sau micsorarea vitaltati. Atunci cand se folosese fumigatii cu sulf, bioxidul de carbon contribuie la formarea acidulul sulfures, ullizat in tratarea fagurilor impotriva nosemozei ipstecabina Sram 520aura Mier do abine pastoral Atentie! Albinele de toamna nu vor fi niciodata narcotizate, operatia avand efect negativ asupra iemnari st. Blocarea cuibului La.un cules abundent albinele au tendinta de biocare a cuibului, impiedicand ponta matci,fapt ce se va rasfrange nnegativ asupra vitoarei generati, mai ales in practicarea stuparitului pastoral sau atunci cand urmeaza un now cules. Pentru deblocarea cuibului se ridica in corpul al 2-lea faguri din cub cu mierea adunata in primele zile, inlocuindusi cu alti gata claditl. La stupinele mari se recomanda intercalarea peste culb a unui corp cu faguri gata cladit Bolile albinelor Bolile albinelor sunt datorate unor specii de germeni patogeni, bacterii, virusuri sau richeti din regnul vegetal sau animal, ce ataca albinele adulte or larvele sau au o actiune concomitenta. Bacterile se transmit prin contact, prin transport si prin auto-contaminare, Bolile se raspandesc mai ales de apicultor prin ipsa masurilor de igiena si prin schimburile de faguri (in special a celor cu puiet) de la 0 colonie la alta, Abinele mai sufera si de anumite boli care se datoreaza unei slal corganice generate de o inraurire neprielnica a mediului exterior, o hrana neindestulatoare, o intoxicatie, 0 oboseala, 0 ingramadire prea mare de murdarii in testine, microbiinefiind, in acest caz, izvorul principal al infectiei sau al boli, ci un corolar si, de indata ce raul de la inceput ¢ inlaturat si microbii primejdiosi dispar, se stinge si boala. in aceasta privinta este indicat sa prasim albinele care lupta mai bine cu boala (cazul albinelor italiene care si-au capatat o pseudo-imunitate la loca, cu care lupta de ‘mutt timp, caci ele au trait int-o ciima caiduroasa si umeda), Preintampinarea bolilor Este mai usor sa previi decat sa tratezi si, de aceea, masurile igienice trebuie sa constituie principalul obiectiv al apicultorului. Aceste masuri tin de o buna asezare a stupinei, de o buna pregatire a apicultorului si de aplicarea dezinfectiilor preventive atat in stupina proprie cat si in celelalte stupine. Se va avea in vedere: ‘+ Asigurarea surselor curate de apa in pastoral; ‘+ Diminuarea stresului de transport si evitarea inabusiri famililor de albine; ‘+ Evitarea marilor aglomerari de famili de albine in pastoral si apropierea de granitele tarilor unde se manifesta epizooti la albine; + Evitarea practicari haotice a stuparitului pastoral (sursele care nu secreta nectar conducand la grave perturbari si imbolnaviri, precum si mari cheltuieli de transport ce fac stupinele nerentabile); ‘+ Trebuie inlocuite matcile batrane si toate matcile famililor care nu progreseaza, folosind tehnica FA; + Se va urmar inlocuirea treptata a tuturor fagurilor vechi (purtatori de germeni infectiosi), cu faguri noi crescuiti in sezonul de primavara-vara, ‘+ Invederea spririrezistentei la invaziile virotice se recomanda: hip eoatina era imauras More do ative patra © hraniri de completare si stimulare; © igiezarea stupinolor a stupllor, a coloniilor de albine si a conditilor referitoare la viata individuala a albinetor; © mentinerea in stupina doar a famililor puternice, cu matci de valoare, proverite din Reginele recordiste ale stupinei(verifcate in productie); ‘+ Hristea recomanda ca fiecare stup sa alba prevazuta cate o sticluta cu forme, jar fundul sa fie presarat din cand in cand cu praf de pucioasa (presaratcu mare gia, o doza prea mare puland f lotala pentru mata si pulet In plus, nu st daca folosirea sullulu are intersiebe in UE. Cel care sis mal mute sau care au experimentat sunt rugat sa-micomunice dozole care dau reatatole cole mai bune, fara a dauna abinelr et.) + evitarea posibilelor cauze generatoare de boli Pastrarea in stupina doar a familiilor puternice constitule baza marll productivitati si a sanatatil albinelor, organismele invadate de boli si furtisag fiind de obicei cele mai slabe, mai sarace in hrana si mai incapable sa-si pastreze caldura primavara timpuriu si jarna, cazand cu usurinta prada nosemozel si altor boli. Atentie! Roii gasiti in perioadele nepotrivite pentru roire (roii tarzii) provin cu siguranta din stupi infestati sau scorburi infectate de nosemoza si de aceea trebuie evitata prinderea lor. Bollle albinelor igienice privitoare la stupina tanta dintre stupi S-a observat ca bolile sunt cu atat mai nimicitoare cu cat distanta dintre stupi este mai mica si viceversa. Acest lucru se explica prin faptul ca albinele nu nimeresc intotdeauna stupul de provenienta si intra in stupii vecini, raspandind boala. Pentru aceasta, stupii vor fi asezali la 2 metri departare unii de alti. Acolo unde nu este posibil, urdinisurile vor fi cat mai bine individualizate si, daca se poate stupii vor avea directi diferite de zbor. Curatenia In stupina si mai ales in fata stupilor trebuie sa existe 0 curatenie desavarsita. Pentru aceasta se va avea in vedere ca ogiinda stupului sa fie curatata de iarba, albinele gasite moarte sa fie maturate si arse etc. Picioarele stupilor ‘Stupi vor sta pe picioare inalte de cel putin 25 cm, find aparati astfel de umezeala si de patrunderea soareciior care sunt purtatorii unor microbi primejdiosi, Picioarele stupilor vor fi unse cu pacura, pentru a preintampina intrarea fumicilor, iar daca observam albine care se tarasc pe jos, vor fi unse cu clei, din cel folosit la ungerea pomilor deoarece, in felul acesta, albinele bolnave nu se mai pot catara pe ele si nu mai pot patrunde in stupi Adapatorul Trebuie sa fie alimentat zilnic cu apa proaspata, calduta si putin sarata, pentru ca albinele sa nu se duca sa suga apa de prin gunoaiele putrede, de unde, odata cu apa, sorb fel si fel de microbi vatamatori. In fiecare saplamana, seara, interiorul adapatorului sa fie varuit bine cu var, care este un bun dezinfectant. Bolite albinelor a. ipstecabina Sram 720