NUMERALUL 1. Definitie: ‘Numeralul face parte din clasa semantic& a cantitativelor si reuneste, In calitatea lui de ,expresie @ numarulu, cuvinte si grup&ri de cuvinte cu trésaturi morfologice gi sintactice specific. Referirea la un numar determinat se realizeaza lingvstic foarte variat, ceea ce explicd eterogenttatea gramaticala a ciasei numeralului’ Categoria centrala 0 constituie numeralul cardinal. Celelaite tipuri de unitat lingvistice incluse in aceasta clasé se organizeaza formal gi / sau semantic in jurul numeralului cardinal. Acesta reprezinta baza de derivare / Compunere (pdirime, impair, al patrulea, céteginatru etc.) sau este component al unor structur fixate (cate tre, de trei ori trei patrimi ete). ‘Desi numeralul are tangente cu substantvul (numeralele sut&, mie, milion, milard, tion ete. sunt substantive propriu-zise cu sens canttativ), cu adjectivul (ca determinant vertabil al substantivulu), cu adverbul (numeralele Baverbiale g1, paral, cele distrbutive 51 cele mutipicative determina realmente un verb doar in mod cantitaiv) si cu pronumele (ca si acesta, el substtuie un ume), exist totusi ceva ce Il individualizeaza ca parte de vorbire Spre deosebire de substantiv, adjectiv, pronume, adverb, numeralul exprima sub diferite aspecte cantitatea care este constituta Intr-un sistem numeric bine organizat. Chiar unitate lexicale de tipul zece, sud, mie, doime, treime, patrime etc., desi ca forma sunt substantive, tin totusi de clasa numeralulul, deoarece reprezinté elemente constituente ale sistemului numeric. ‘Exprimand un numa abstract, un num&r concret, ordinea numericé a obiectelor sau a acfiunilor in timp sau in spaju, clasa numeralului se caracterizeaza gi prin anumite particulaiati ramaticale specifice. Pentru numerale nu sunt caracteristice categoria numarului (cu exceplia numeralelor-substantive) si categoria genulul (cu exceptia fhumeralelor ordinale). Numeralul nu cunoaste nici opozitia cazuala (marcata prin desinente sau articole), desi ca element subordonat numelui se supune regimului cazual al acestuia. Genitivul si dativul unora din formele sale ste redat cu ajutorul prepozitilor a si la (reprezentanti a doud regiuni, dau cdi la douazeci de elev) sau al pronumelui semiindependent cel, cea insojit de prepozitia de (cel de-al doilea celui de-al dolles, cea de-a doua / cele’ de-a dove). E specific de asemenea felul numeralelor de a se uni cu substantivele determinate. Spre deosebire de alte determinative, majortatea numeralelor (cele cardinale) preceda cuvantul determinat, legandu-se cu acesta prin prepoziia de (cincizeci de caiete, o suté dovazeci de sac). Fac exceptie numai numeralele de la 1 pand la 19 1 Compusele cu ele (cinc calete, paisprezece elev 0 suté unsprezece lei, 0 mie noua sute noudsprezece cop!) ‘Sintactic, clasa numeralul se caracterizeaz& prin posibiltatea de a contracta, in cadrul propozitiel, anumite functii sintactice si de a se combina cu céte un singur termen (are autonomie funcfionalé si distributie Unidirectionala, accidental bidirectionald); poate functiona atat ca adjunct, c&t si ca centru de grup. Din punet de vedere logico-semantic numeralele se caracterizeaz& prin continut notional abstract, suficient 2. Clasificare: 2.1. Dupa aspectul structurii morfematice: Numeratele simple au aspectul unui singur cuvant gi sunt alcatuite dint-un singur termen: unu — una, doi ~ doua 26¢e, suté, mie, milion etc Numeralele compuse sunt formate din dou’ sau mai multe cuvinte juxtapuse sau legate cu ajutorul prepozitilor si al conjunctiei si, dintre care cel putin unul dintre termeni este numeral primar: unsprezece, doisprezece, irelsprezece, treizeci, patruzeci, nou&zect, al doiles (a doua), patruzeci si opt, o mie trei sute nouazec! $/ $ase; doul treimi, cinci zecimi etc. 2.2, Dupa criteriul semantic: Din punctul de vedere al sensului pe care-1 exprima, numeralele se impart in doua clase: cardinale si ordinale. La randul lor, numeralele cardinale se subdivd in’ 4) numerale cardinale propriu-zise (unu, doi, te, patru, unsprezece, milion, mliard,bilon, tion): 2) numerale fractionare: 0 doime Gumatate), 0 patrime (un sfert), a cincea parte, o sutime, o mime: 3) numerale colective: amandoi— amandou8, ambil— ambele, tof trei— tustrel, cétestre! — catesirele: 44) numerale multiplicative: insu Inmit,Impatr, dublu,tplu, ovedruplu, cvintyplu; 8) numerale distributive: céte une, céte tre, céte cinci, doi cate doi 6) numerale adverbiale: 0 dat8, de doud on, de cinci or + Referrea la un numar determinat poate fi exprimata si prin unitalexicale care, formal, nu timit la clasa numeralulu: pereche, duzing, stort, jumatate. . Sincesta este punctul de vedere al gramatici traditionae. in gramatica modem& (mai exact, in GBLR), numeralele fractionare sunt considerate substantive feminine (derivate cu sufixul ime), cele multiplicative sunt interpretate ca adjective (provenite din participle unor vere corespunzatoare sau crete prin analogie), cele adverbiale sunt tratate ca ocusuni adverbial propriur ise, iar cele distributive gi colectve reprezinta constructi speciale cu numerale cardinale (colectivele de tipul amdndot, ambi hire, citesrel ete. se comport ca niste pronume indefinite, si in consecing& sunt tratate la capitolul Pronume), Asadar, GBLR refine doar dous tipuri mari de numerale: cardinale si ordinaleNumeralele cardinale propriu-zise (unulun, una/o, doi, trei, patru etc.) exprima un num@r concret, cénd Insofesc un substantiv (doud penite, trei creioane, cincisprezece pomi) sau c&nd substituie numele unui obiect a carui Insusire cantitativa © exprima (doi eau in rezerva), si un numar abstract, cand nu sunt legate de un substantiv (doi $i cu trei fac cinci, cinci inmultit cu zece fac cincizeci). Pe baza lor se formeaza celelaite feluri de numerale Combinate intre ele, numeralele de bazd permit s& se exprime un numar nelimitat de numere. Orice numeral cardinal compus contine unul dintre numeralele simple mentionate. Astfel, numeralele unsprezece — noudsprezece au ca punct de plecare numeralul primar zece, céruia i se adauga unul dintre cele noua numerale simple (1 - 9). Legatura dintre aceste unitati componente se face cu ajutorul prepozitiel spre: unsprezece, doisprezece, treisprezece, cincisprezece, $aptesprezece, optsprezece, nouasprezece. Numeraiele cardinale propriu-zise cate exprima zeci Intregi (de la 20 pana la 90) se formeaz& din pluralul lui zece precedat de unitatea (de la 2 la 8) care indic& numarul zecilor: doudzeci, treizeci, patruzeci, cincizeci saptezeci, optzeci, nouazeci Numeralele de la 11 la 19 si numafrul zecilor (de la 20 la 90) se scriu impreuna, pe cand toate celelalte numerale compuse se scriu separat:treizeci sicinci, o Sut patruzeci $i opt, patru mii sase sute douazeci $i nous, La numeralele compuse (de la 21 la 99) unitaile se leaga de numarul zecilor prin conjunctia i: douézeci si ppatru, patruzeci $i nou, saptezeci si patru. Legatura in cadrul numeralelor incepand cu o sutd se realizeaza fara $i (trei sute patruzeci, o mie noua sute, ase sute patru, cinci mii patru sute). Numeralele compuse de la 100 In sus se construiesc in felul urmator: Inaintea cuvintelor sutd, mie, milion. (la singular sau la plural) se intrebuinjeaz8 numeralele primare de la 1 la 9 care araté numarul sutelor, millor, milicanelor etc.: patru sute, cinci mi, sase miliarde... Dupa ele urmeaza zecile gi unitatile (0 suté douazeci, patru mil trei sute unsprezece, opt milioane noua sute treizeci $i sapte de mil sase Sute treisprezece). Legatura dintre miliarde gi milioane, dintre milioane gi mi, dintre mii gi sute, dintre sute si zeci sau unitati se face prin juxtapunere. in corpul unor numerale compuse, unele numerale simple si-au modificat aspectul fonetic: patru > pai, ase > sai-. Astfel, au devenit astazi norma (in pronuntare gi in scris) formele paisprezece, saisprezece, saizeci (nu ‘patrusprezece, “sasesprezece, *$as6z8c'). Sunt nerecomandabile variantele vorbite “cinsprezece, “cinzeci, formele iterare fiind cincisprezece, cincizeci. Modificarile acestea fonetice se datoreaza, probabil, tendinfei de a reduce numeralul care arata unitatea la © singura silaba, prin analogie cu alte numerale din aceasta categorie (paisprezece, saisprezece, ca si unsprezece, doisprezece) De la 20 in sus, numeralele se rostesc de multe or fara elementul zeci. Astfel, In vorbirea mai putin ingrijté Intalnim forme neliterare (incorecte!) ca: doudisdoi (dosdoi), saistrei, pasopt (formele pagoptism si pagoptist au fost acceptate de norma), patrugpatru (pagpatru), saptesdoi ete, Numeralul unu nu se articuleaza cénd este folosit ca numér abstract (unu + unu + doi), dar se poate articula ‘cand are valoare pronominala (doar unul dintre noi va pleca). De asemenea, nu se articuleaza cand intra In structura unor numerale compuse: doudizeci si unu’. Cand insojesc un substantiv, functionand ca determinant ai acestuia, numeralele cardinale, de la 1 la 19 si cele in a c&ror structura intra acestea (101, 2001) si zero se atageaza direct substantivului gi se plaseaza inaintea acestuia: Dol prieteni au sosit. La numeralele peste 19, plasate de asemenea Inaintea substantivului, legatura dintre numeral si substantiv se face cu ajutorul prepozitiei de, care, sintactic, nu se grupeazé cu substantivul, ci cu numeralul: Doudzeci de copii au castigat. In ambele situatii ve ivalé si functia de atribut tival !* Constructia cu prepozitia de poate aparea si la numeralele mai mici de 20, cand acestea Insotesc ‘substantive metalingvistice, denumiri ale unor litere, cifre, cuvinte etc.: doi de i, trei de zero, patru de doi etc. Unele numerale cardinale exprima aproximajia numeric’: cinci-gase. Aproximatia in interiorul unor limite numerice se red& fie prin constructii cu prepoziti (S-au prezentat Intre douazeci $i treizeci de persoane, Deschis intre 10 $i 18 /de la 10 la 18, Am concediu de la 1 pnd la 31 august etc), fie, in scris, prin alaturarea numeralelor despéitite prin linia de pauzé (S-au prezentat 20-30 de persoane, Deschis 10-18, Am concediu 1-31 august), dar niu prin combinarea celor dou’ procedee, Intrucat s-ar crea un fel de pleonasm (*Deschis intre 10-18, “S-au prezentat intre 20-30 de persoane). Declinarea numeralelor cardinale propriu-zise Spre deosebire de substantiv gi adjectiv, numeralul cardinal propriu-zis se schimb& doar partial dupa numar, gen si caz. Astfel, numeralele unu/una (un/ 0) au numai forme de singular, iar doi / dowd, trei, patru, cinci etc. — numai forme de plural. Numeralele-substantiv zece, sut8, mie, milion, miliard, trlion, ca i substantivele > Dietionarul limbii romane - DLR, Tomul XUl, partea @2-a, Litera U, 2002) - considera c& pentru numeral cea mai réspéndit este forma unul, ,cu exceptia cazurilor cind se foloseste la numarare, la calcule sau in componenta unor numerale cardinale compuse". In schimb, DOOM? este mult mai restrctiv, separnd (exact ca gi in prima edie, din 1982) forma wnu (numeral) de nul (pronume nehotardt). $i Mioara Avram, in Gramiatica pentru ‘oti (editia a 1-a, 1997), explicd dificultatea de a stabili 0 norma simpla si clara: De obicei se spune ci numeralul cu valoare substantivala se scrie fara articolul enclitic -l, spre deosebire de pronumele nehotirat wnul. Distincjia nu este insd categorica si absolutd, fie din pricina unor situatii mai putin clare, fie din pricina traditii sau a necesitaqii de a marca alte opoziti (p. 130); exemplele aduse sunt ew waul, ot wnul si unul, de unul singur, pénd la ur. + Catatea acetal poate obseraté mal bine In construct det: douszec 5 ode cop / doulizec! i dous de fete, n care se vede car c& numeral se acorda cu substantvul urmator.obignuite, au forme de singular si de plural exprimate fie prin desinenta (zece — zeci, suté — sute), fie prin desinenta gi alternanfa fonetica (milion — milioane, triion — trifcane) Forme de gen au numai numeralele simple un(u) — una /o si doi / doud, precum si cele compuse cu acestea: doisprezece — doudsprezece, douazeci $i unu — douazeci $i una, treizeci si doi — treizeci $i doug (cu exceptia lui unsprezece, care are gen unic). Tot gen unic au si zero", zece, sut8, mie, milion, miliard, bilion, tilion, dintre care zece, sutd, mie sunt feminine gi zero, milion, miliard, bilion, trlion sunt neutre. ‘Singurul’ numeral cardinal propriv-zis care se deciind este unu — una (un — 0). Formele nearticulate se folosesc cand insotesc un substantiv, cele articulate sunt de sine statatoare. Se declina ca $1 artcolul sau ca pronumele nehotarat, cu care de aitfel sunt omonime. Celelaite numerale cardinale propriu-zise se declina precedate de pronumele semiindependente cei, cele, care devin marca a cazului (igi schimba forma dupa genul, numarul gi cazul substantivului pe care il insoteste, numeralele ramanand neschimbate) N-A. cei opt (ostasi) cele sapte (fete) GD. color opt (ostasi) celor sapte (fete) Pronumele semiindependente care Insolesc numeralele cardinale de la doi in sus se acorda in gen cu substantivul determinat de numeral: cei trei student, cele noua studente, cei o suté treizeci de muncitor, cele 0 sut8 treizeci de muncitoare. ‘Cand numeralele nu sunt precedate de pronumele semiindependente cei, cele, ele exprima valoarea de genitiv cu ajutorul prepozitiei a (care nu trebuie confundata cu articolul al, a, ai, ale) plus acuzativul. Este deci corect: Tat a (nu al) doi copii. Reprezentanti a (nu ai) sapte scoll. Dativul se exprima prin grup prepozitional, avand drept cap prepozitia la: Dau de méncare la zece iepuri Valori numerice au gi substantivele pereche si duzina. Echivaland cu numeralul doi, pereche Inseamna grup de doua obiecte de acelasi fel cu Intrebuintare simultana (o pereche de boi, 0 pereche de siretur)) sau obiect format din doua parti identice si simetrice (o pereche de ochelari, o pereche de pantaloni). Duzina are semnificajia de grup de douasprezece obiecte de acelagi fel care formeaza un tot (0 duzina de cdmasi, o duzina de pala. iin ultima vreme, se constata o tendinf& accentuata de folosire a numeralulul cardinal ca echivalent al numeralului ordinal. Substantivul - cel mai adesea comun — antepus numeralului, este totdeauna la singular, articulat: etajul cinci, anul patru, secolul douéizeci, scara trei, capitolul noua. Astfel, numeralele ajung $8 functioneze ca denumin prin care se diferentiaza ,obiectele’ din clasa reprezentata de substantivul asociat, iar ca functie sintactica, reprezinta niste atribute categoriale. 2.2.2. Numeralele fractionar ‘Sunt numeralele ce exprima cota fractionara lvata dintr-un intreg. Ele se formeazé de la numeralul cardinal care indica in c&te parti este fractionat Intregul la care se adauga sufixul -ime (doime, treime, cincime, zecime, sutime, mime, milionime etc.), precedat de numeralul cardinal ce arata cate parti fractionare sunt luate (doud treimi tre’ ppatrimi, cinci sesimi etc. Prin cifre, numeralele fractionare se redau sub forma de fraotii ordinare (1/5 ,0 cincime”, 2/3 ,,doua treimi, 3/10 ,,trei zecim", 7/100 ,.sapte sutimi") sau sub forma de fracti zecimale (0,5 ,,cinci zecimi’, 0,02 , doua sutimi', 0,003 , ret mim. Drept sinonime ale numeralelor fractionare o doime, 0 paitrime se folosesc cuvintele jumatate, sfert. Acestea sunt, de fapt, substantive, dar care, ca gi numeralele fractionare, arata cota ce se ia dintr-o unitate. ‘Substantivele feminine derivate de la numerale cardinale cu sufixul -ime, ca $i toate substantivele de acest gen, au forme de numa, de caz si forme nearticulate si articulate: treime, treimi treimea, treimile, unei treimi, treimil, unor treimi,treimilor Tn limbajul stintific, numeralele fractionare redau linia de separare dintre numaratorul si numitorul unei {ractii prin prepozitia pe sau supra: 3/5 .trei pe cinci" sau ,trel supra cinc’”. Cand numarul urmeaza dupa un numar intreg, el se leaga de primul prin conjunctia si, care este obligatorie: patru si o doime sau patru si um&tate; sase sitrei patrimi sau $ase tei sfertun, opt (Intregi) $i doug cincimi. Fiind un tip de numerale fractionare, fractile zecimale se leaga de numarul intregiior prin conjuncta si: noua (otreg) $i trei miimi corespunde nota cifice 9,003, iar doi (intregi) $i patru sutimi — notatjei 2,04. Aceste numerale pot fi redate la citire prin numeralele cardinale corespunzatoare legate Intre ele prin cuvantul metalingvistic virgula, noua virgula zero zero trei, respectiv doi virgula zero patru, Echivalente semantic cu numeralele fractionare sunt constructile alcatuite din numeralul ordinal cu forma feminina urmat de cuvantul parte (a doua parte, a gasea parte, a zecea pare etc.) sau din numeralul cardinal propriu- zis la forma feminina urmat de numeralul ordinal, tot la forma feminina (doud a treia, trei a cincea, noua a zecea etc.). Ambele constructii sunt invariable, find utilizate mai ales in domeniul matematei. Tot fractionare trebuie considerate constructile alcatuite dintr-un numeral cardinal propriu-zis urmat de numeralele sutd, mie, precedate de prepozitia /a: cincizeci Ja suta (notat cifric 50%), gaptezeci gi cinci la sut&(notat 75%), treizeci si cinci la mie (notat 35%c). In aceste cazuri se utiizeaza si substantivele procent, respectiv promi, pe langa numeralul cardinal: sapte procente, unsprezece promile. 5 Cuvantul zero este numeral in contexte de tipul: Mai am zero lei in buzunar. Asti sunt zero grade. De asemenea, cund se scriu in euvinte fractiuni de tipul: 3,08 (ere virguld zero ops). n rest, zero (cu pluralul zerour') este un substantiv neutrNot, Trebuie evitate alaturérile pleonastice optzeci de procente la Sula, un procent de optzec! la sul prec” Si Imbinarie sbogee patruzee! de procente la mie. un procent de patuzeci la mie, ce repezita, semantic, 0 Corradi In termeni ubstantivul determinat de numeral ractionar este, de obicel, postpus gi se leaga de el cu ajutorl prepoztilor de, din, dintre, dint (0 treme din elevi un sfert de paine, dou cincimi dnire cei prezenti 0 sesime oi 0. cfas8). Legatura dintre ele se poate face de asemenea si prin intermediul articolulul poses, ‘substantivul determinat capatand forma de genitiv (trei patrim’ ale continentulu) 2.2.3, Numeralele colective exprima gruparea obiectelor In ansambiu, determinate numeric, Ele sunt reduse C2 inventar. Pentru doud obiecte luate ca o totaltate se foloseste numeralul colectiv mostenit améndoi, care are forme cgramaticale de gen si caz, deciinandu-se in felul urmator: Masculin Feminin N. amndoi amandouzs G._(al,a, ai, ale) aménduror(a) (al, 8, ai, ale) ‘aménduror(a) D. aménduror(a) amanduror(a) A. _(pe) amandoi (pe) améndouat Nota. Forma de genitv-dativ a numeraluui dat se Intalneste relat rar, avand o nuanfa arhaica. ‘Améanduror se foloseste ca ea ctl aniepus (lam dat aménduror elevelon, iar amandurora ca determinativ postpus (le-am dat elevelor ‘améanduroré). ro yl se marcheaza si prin prepozitia la: la amandoi. Numeralul colecv améndoi are in limba itera $i sinorirnu seologi ambi (in imba veche exista forma imi, mostenita dn lain). Ca gi forma amandoy, ambi se decina: Masculin Feminin N. ambi ambele G. (al,a, ai, ale) ambilor (la, ai, ale) ambelor D. ambilor ambelor A. (pe) ambii (pe) ambele Sore deosebire de celelalte numerale colectve care preceda sau succeda substantivul determing! (articuiat hotarat) ambi ambele stau inotdeauna inante i sunt articulate, substantive determinate find neartculate (ambi vecini, ambele vecine). Teer cae colective dela tei pana la opt se formeaza de la numeralele cardinale propriu-zise, precedate 0¢ adjectival pronominal nehotarat fo (Tansfommat in marfemu tus) sau de av. cate + parula i tse fuspain, tuscingi tussase, tussapt, tusopt cétesire, cAtesipatru,catesicine etc inetuinjate mai ales in voroea popular, aceste numerale nu au forme deosebite nic de gen, nici de c27, cexceptefacand doar numeralele compuse cu tri care au forma special de feminin (stele /catesitele). La genitiv-datv sunt folosite prepozilile (ucdile a tuspatru cop, s-a dat la tustre). Heer tere mai man (dela rel in sus), In caltate de numerale colectve se folosesc construct aleatute dint-un several cardinal propriv-zis precedat de adjecivul pronominal nehotrat to fot! cincizecl tof 9 utd treisprezece $.am.d. Toate numeralele colectve au att valoare adjectvala, cat si valoare ‘substantival-pronominala: Nu teisprez00® $ doula surorile Au stat tacuf. C8 Fa cuprins /O jale pe-améandol, Tustrelfecioni babe! umblau In ardusie. Ochi atunci se ia $i el dupa Harap-Alb $i pomesc tuscinc! Inainte, 2.24, Numeralele multiplicative arata in ce proporie creste 0 calitate sau 0 cantitate- Se formeara He fa aoe arneelinale propr-zise (cu exceptia lui unu), de regula simple, cu ajutorul prefxulu in- (im) sa suf “iadiea dupa modell adjectivelor paricipale In i): n + doi > a indoi > indot fn + patry > a Impall > impatrt. In ieipus, multpicaivele se pot forma de la orice numeral cardinal propriu-zis Tn limba Iterara ned, 6 circulatie Brine alee multiplicative formate pe baza numeralelor de la doi pana la sapte inclusi (Intel, Incinc), precum gi pe baza numeralelor zece, suté, mie (Inzeci, Insuti, nmi). Bie “Seal in ima romana nu exista verbele a inses, a ngept, numeralele multiplicative ingest Inseptt -au format prin analogie cu indoit, intret etc. Grcrime cu mdoit si Intreit sunt neologismele dublu, triplu. In limbajul stinfiic se foloseste uncon cvadruplu (.impatrt’), cvintuplu (,incincit’) $1 sextuplu (,ingesit’) Nidteeice mulipieatve au valoare adjectvald sau adverbial. Cand sunt folosite ca adjecive, mmultipicatvele ‘se acorda’ cu substantivul determinat in gen si numar. cAstig inte, castiguriInirete; dobanda inzecité — dobénzi inzecite. Gu valeare adverbial, numeralele multiplicative sunt invariable: munceste intreit_ dobandesteIncof, céstiga Impatrt. Ca adverbe, numeralele multiplicative de tipul Indoit, intreit sunt sinonime ck numeralele ‘adverbiale de dou’ ori mai mutt, de trei ori mai mult etc. 2.2.5, Numeralele distributive arat@ gruparea numeric si reparizarea obiecteor. Ele se formeaza din numeraie aaxtinale propru-ise sau fracljonare precedate de adverbul céte (cate dol, cate cinci, cate zece, cAle 0 Venti. cate Cane ro acc! 91 pallu), care imprima locutiunii date sensul de grupare in canttalincicate de numeral folosit Pentru a sublinia modul de grupare, se repeta fie numai numeralul (doi ete doi sau cate doi, do), fie toata constructia (céte zece, cate zece).Numeralele distributive nu se declina. Numai locutiunea céte unu are la genitiv-dativ formele cate unuia — céte uneia, Relatile cazuale sunt exprimate cu ajutorul prepozitilor plasate Inaintea distributivului (cinci caiete a cate 50 de bani bucata; de cate zece ani). Numai numeralele distributive care au in componenta lor numeralele unu si doi (cu excepfa lui unsprezece) au forme speciale de gen: céte unu — cate una; céte doi — céte doua: céte doisprezece — cate doudsprezece; céte patruzeci si doi — céte patruzeci si doud etc ‘Substantivul care urmeazé dupa numeralul distributiv se leaga de acesta ca si numeralul cardinal propriu- zis: pana la nouasprezece - direct (céte optsprezece lei), de la douazeci - cu ajutorul prepozitiei de (cate treizeci de rnuci; cate optzeci $i sapte de le). 2.2.6. Numeralele adverbiale arata de cate ori se indeplineste o actiune sau de cate ori calitatea (cantitatea) unui obiect 0 depaseste pe a altuia. Ele constau dintr-un grup de cuvinte cu caracter de locutiune, care, asemenea adverbelor, determina un verb, un adjectiv sau un alt adverb. Numeralele adverbiale se formeazé din numerale Cardinale propriu-zise precedate de prepozitia de si urmate de substantivul oni (pluralul lui oara): de dou’ oni, de tei ori, de zece oni, de 0 suté de on. Exceptie: 0 daté, care e constituit din numeralul o gi substantivul data (sinonim al lui ord) Tot numerale adverbiale sunt si constructile cu numeraiul ordinal urmat de substantivul card (sinonim cu data) a doua oar8, a zecea oar8, a mia oar’, a o sut8 mia oard etc. Nota 1. Nu trebuie confundat numeralul adverbial o data (scris In doua cuvinte, precedat adeseori de adverbele de mod numai, doar, inc&) cu adverbul simplu odata, difert gi ca scriere (Int-un singur cuvant) si ca sens (inseamna ,.candva’,,,odinioara"), Nota 2. Cand numeralul adverbial se construieste cu formele de plural ale numeralelor sut&, mie, milion, el nu denumeste un numar exact, ci serveste pentru a sublinia c& actiunea se repeta de foarte multe ori (de sute de ori, de mil de ori, de milioane de ori). Nota 3. Uneori in corpul numeralului adverbial, dupa prepozijia de, se intercaleazé elementul cate: de cate doua ori, de cate patru on, de céte noua ori etc. In acest caz, adverbialele au si valoare distributiva, exprimand Periodicitatea unei actiuni: Gaina babei se ova de cate dou ori pe zi (I. Creanga) Ca numerale adverbiale, neologismele bis ,.de doua or, ter ,,de trel ori" indic& numerotarea unor obiecte (case, pagini, exemplare): locuiesc la 9 bis, paginile 15 bis gi 15 ter. Bis cu sens de ,,Incé 0 data” se intrebuinteaza adesea in salile de spectacol, ca cerere de repetare a unui pasaj dintr-o lucrare. 2.2.7. Numeralele ordinale exprima ordinea numerica, locul pe care-1 ocupa obiectele sau actiunile intr-o succesiune. Sirul numeralelor ordinale incepe cu intéiu! (intéia), cel (cea) dintai sau primul (prima), dupa care urmeaza al dolla (a doua), al treiiea (a treia), al patrulea (a patra)... si se sfargeste cu locutiunea adjectivala cel (cea) din ura sau cu adjectivul ultim(u) / ultima, care nu fac parte din sistemul numeralelor. dar indicé pozitia finalé a unui obiect Intr-o ingiruire. La acestea s-ar mai putea adauga si neologismul secund (secundé), care este sinonim cu al doilea (@ coua). Comp.: cépitan secund, vioara secunda. Sinonimul lui al treilea (a treia) este tert (tert). Comp.: datori céitre terti, o terta persoané. Celelalte numerale ordinale se formeaza din numeralele cardinale propriu-zise insotite de morfemele discontinue al /a antepuse si -le-/a postpuse; la masculin se adaugé la sfarsit si particula deictica -a: al doilea — a doua, al treilea — a treia, al patrulea — a patra, al cincilea — a cincea,.., al zecelea — a zecea. Nota. In structura numeralelor ordinale nu se poate vorbi de articolele posesive al, a si hotirate -le,-2, deoarece rolul acestor elemente se reduce aici la formarea numeralelor ordinale de la cele cardinale. Cu ajutorul formantilor al, a este exprimata ideea de ordine (dimpreuna cu marcarea genuli), iar cu ajutorul formantior -le, -a, — distinctia de gen (al gaselea - a sasea), Uneori, numeralele ordinale sunt precedate de pronumele semiindependent cel (cea) singur sau insotit de prepozitia de, care formeaza sau nu o silaba impreuna cu formantul procitc al (a): ce! (cea) dint, cel de-al doilea (cea de-a doua), cel de-al tele, cel de-al zecelea etc. La numeralele compuse, marca postpusé a numeralului ordinal apare numai la uimul component ‘al douizeci $i unulea - a douazed! $i patra, al o suté noudzeci $i optulea — a o suté nouazeci si opta etc. Nota 1. La formarea numeralelor ordinale cu opt si milion (terminate in consoana), din motive de ordin fonetic intre numeralul cardinal si formantul ordinal -lea se intercaleazé vocala de legatura -u- (nu -a-): al optulea, al milionulea, Forma feminina a acestui numeral este a milioana (nu a “miliona). Nota 2. Daca la masculin-neutru 0 sutd si o mie pastreaza pe o (a! 0 sutdlea pom, al o mielea vizitaton), la feminin o este facultativ (€ corect atat a suta, a mia, ct si a 0 suta, a 0 mia). La ordinalele corespunzatoare ‘numeralelor cardinale un milion, un millard, preluarea iui un este facultativa la masculin-neutru (e corect atat al un milionulea, c&t §| al milionulea). Numeralele ordinale formate de la unsprezece pana la noudsprezece se pronunia si se scriu corect al nsprezecelea, al doisprezecelea, al treisprezecelea... al nou&sprezecelea (nu al “unsprezecilea, al “doisprezecilea etc), Pentru ca ele sunt formate de la unsprezece, doisprezece etc, spre deosebire de al doudzecilea, al treizecilea,..al nouéizecilea, formate de la douaizec.., nowezeci Numeralele formate de la sutd, mie si milion se pronunta i se scriu corect astfe: al 0 sutdlea (format de lao ‘sut8), a suta; al mielea (format de la 0 mie), @ mia; al milionulea (format de la un milion), a milloana; al sutelea (formatde a sute: al doua sutelea); al milea (format de la mi: al doua milea), al mifoanelea (format de la milicane: al doua milioanelea). ‘a numeralele ordinale, formate de la corespondentele lor cardinale in a c&ror structura intré prepozitia de, aceasta se omite inaintea ultimului component. Astfel, de a doudzeci de mii ordinalul este al doudzeci millea, a douazeci mia, de la saptezeci de milioane se formeazéi al septezeci milioanelea, a gaptezeci milioana, Spre deosebire de celelalte numerale ordinale, care nu dispun decat de o singura forma din punctul de vedere al determina, intéi are doua forme: hotarata (articulaté), cand preceda substantivul determinat (intdiu Copil,intdia scrisoare), $i nearticulata, cand urmeaza dupa acesta: anul intdi, ziva intai N.B.: Normele actuale (vezi DOOM 2) accepta la femininul nearticulat al numeralului ordinal mtai, postpus sSubstantivului, si forma articulata Intéia: clasa intai /intaia, Sinonimul lui intéi, numeralul ordinal neologic primul (prima) apare de asemenea inaintea substantivului determinat In forma sa articulaté (primul exemplar, prima réndunica), iar ca element de compunere (de tipul: prim- ‘ministry, prim-plan, prim-secretar, prima-balerind etc.) $i in costructi libere (un prim exemplu, o prima observatie) poate fi nearticulat. Alté particularitate a numeralelor ordinale intai si prim este faptul ca au si forma de plural pentru ambele ‘genuri (intail, primi; intaile, primele), ca gi adjectivul ultim Declinarea numeralului ordinal Forme cazuale speciale, atat la masculin, cat sila feminin, are numal numeralele ordinale inti si primul, ccand sunt articulate enciitic. La fel ca si prim, se comporta in privinfa formei neologismul secund. Daca preced regentul, este articulat hotarat encitic (secundul ofifer, secundului ofifer, secunda intémplare, secundei intamplérr) gi nearticulat. dacd succeds termenul regent (arbitru secund, intémplare secunda), Neologismul fer, cand preceda regentul, este utiizat in forma nearticulaté (o terfé persoan’, unei terte persoane) sau articulata hotarat encitic (terta persoand, terfei persoane) Celelaite numerale ordinale se declina, ca $i numeralele cardinale, cu ajutorul pronumelui semiindependent cel, urmat de prepozitia de. Genul, numarul si cazul sunt marcate prin formele acestui pronume. numeralul ramanand invariabit Singular Plural m. gin. f m. f sin. N-A. cel de-a! cea dea cei de-al cele de-al saptelea septea saptelea saptelea GD. celuide-al cele’ de-a celor de-al saptelea saptelea saptea Nota. La N.Ac. singular, numeralele ordinale pot fi folosite gi fara pronumele semiindependent urmat de Prepozitia de (al patrulea, a patra). Tot cu pronumele semiindependent se declina si numeralul dintéi, care st8, de obicei, inaintea Substantivului (ce/ dintai, celei dintéi, celor dinta). Cand se scriu cu cifre romane, numeralele ordinale, in afara de primul din serie (Intéi, primul), sunt precedate ta masculin si la neutru de al $i urmate de -lea, iar la feminin precedate de a si urmate de -a: Napoleon al licea, ‘Student in anul ai V-lea, congresu! al Vil-lea, secolul al XIX-lea; clasa a I-a, clasa a X-a (dar Napoleon |, clase |) Nota. Este gresita scrierea fara a Inaintea numeralului ordinal, cdnd acesta std dupa un substanti feminin: “clasa opta in loc de clasa @ opta, “brigada treia in loc de brigada a treia, Intrebuintarea numeralelor ordinale Numeralele ordinale pot avea valoare adjectivald, substantival-pronominala si adverbiala, Au valoare adjectivala cand Insofesc un substantiv si aratd ordinea obiectului denumit de substantiv (A fi a singea roata la carufé). Precedand sau urmand substantivul pe care-! determina, ele se acorda cu acesta in gen, numar si caz. Acordul se face fie prin forma numeralului (orimul elev, primele flor, (al) primiior elev), fie prin Pronumele semiindependent cel, cea (cel dintai copil, cele dintai legume, celor dintdi copii ete.) Cand sunt intrebuinjate singure, numeralele ordinale au valoare substantival-pronominala: Cénd doi se cearté, al treilea c&stiga. Intré In vorbé cu cel dintai Daca determina un verb, numeraiul ordinal se foloseste adverbial: E/ a sosit intai. Mai intai invefi, apoi te Jock 3. Functile sintactice ale numeralului Numeralele cu valoare adjectivala (cardinale, colective, mutiplicative, distributive, ordinale) au functia sintacticd de: —atribut adjectival: ‘Am cinci degete la mini / sapte zile-n séptaméni. (G. Vieru) Améndoi prietenii si-au strambat nasurile unul cétre altul. (M. Sadoveanu) $i cea dintal scolar a fost inssi Sméirandita popil. (|. Creanga) Cu o putere indoit’, cu brafe de fier smuci pe baba de mijloc. (T. Arghezi) Craiul primind cartea, Indata cheamé tustrei fecioriinaintea sa. (I. Creanga) ‘Munca ne-a adus 0 satisfacfie inzecitd Ambii copii au céntat bine.Le-a dat céte doug bomboane. —nume predicativ: Eforturile noastre sunt inzecite. — predicativ suplimentar: Eforturile voastre le vreau inzecite. Numeralele cu valoare substantival-pronominala au aceleasi functi sintactice ca si substantivul / pronumele: — subiect: Tustre/ au ascultat sfatul meu. Al doilea mi-e prieten. Améndoi au gresit. Mie mi se cuvine o treime. — atribut substantival: in G: Banii amadurora au fost restituif. Datorile celui de-al doilea erau mici. C&rfile primului sunt aick, In Ac: El avea o bancnoté de zece. Fata de /dngé al doilea este sora mea, In D: Acordarea de burse amandurora a fost o gregeald. Elle e tata celor rei — atribut categorial: Cifra trei are o simbolistic8 aparte, Nota patru e spaima elevilor. — nume predicativ: Cu noi se face zece. El este al doilea din clas. Caietele sunt ale celor doi — complement direct: Vad doug. Jurul -a premiat pe tustrel. Lam tris acasa pe amandot Iiprefer pe primul — complement indirect: Au putere atéta, / ct le trebuie la_doi. Le-a promis améndurora c&-i va ajuta. I-am comunicat celui de-al dollea s& vin’. Am cumparat o carte necesara color doi — complement de agent: Am fost sustinut de tustrei — complement prepozitional: Ma bazez pe amandoi /tustrei / al doilea / primul. — complement comparativ: Invafé mai bine decdt amandol. Ela fel de inteligent ca primul — circumstantial de loc: Ajung /a primul. S-a asezat in fata celor doi — circumstantial de timp: S-a infors acasé inaintea améndurora. Dupé al treilea voi vorbi $i eu. — circumstantial de cauza: A plecat din cauza primului — circumstantial conditional: /n locul celor doi, as tacea — circumstantial concesiv: In ciuda ambilor, el a reusit — circumstantial instrumental: Le-am procurat prin cei trel. Am reusit aratie celor doi — circumstantial sociativ: A plecat cu cei patru — circumstantial opozitional: [n loc de zece s-au prezentat doi = Cieumstantal cumulatv: Pe na cnc au mal vent te — circumstantial de exceptie: In afar de al doilea nu a mai céstigat nimeni. — circumstantial de relatie: Privtor la cei dol, n-am nimic de zis. — Predicativ suplimentar: Plecat-am noua din Vaslui... A selectionat-o a doua li vad mereu céte doi Numeraiele cu valoare adverbiala au functia sintactica de circumstantial — de mod: pate se Imbogatise Insutit $i inmilt de cénd a venit Chiric& In slujba la dansul. (I. Creanga). De zece ‘ori masoar’ si o data taie. = de timp: Mai intai a invafat i apoi s-a dus la joaca. — cantitativ: Mananca cat sapte Rar, numeralul adverbial poatea avea i functia de atribut adverbial: Este necesard repetarea de z0ce ori