E adevarat ca acum un an incepeam sa inteleg ce inseamna dragostea. Nu dragostea
aceea rapida, zbuciumata, seaca. Nu acea dragoste care iti scoate inima si o pune pe un pat de ace si ii ordona s a bata si mai tare, si mai tare. Am inceput sa inteleg ce e dragostea cu adevarat. Acea dragoste calda, ce iti vi ndeca ranile fizice, psihice si emotionale. Acea dragoste care iti ia inima in maini, cu mare grija, precum un chirurg, si i i sopteste incet: " O sa am grija de tine. O sa fii bine!" Dragostea ce exista intre noi a crescut intr-un an cat altele in zece. E ceva su blim, nu complex, in tandemul inimilor noastre. Un joc inocent, un dans in noapte, o apropiere de doua fiinte celestiale ce isi impreuneaza mainile si danseaza una la pieptul celeilalte. Am invatat ca dragostea nu inseamna numai iubire. Inseamna incredere, inseamna i ntelegere, inseamna acceptare reciproca si inseamna compromis. Nu poate exista iubire fara aceste elemente. Dar nu poate exista iubire fara cea mai elementar lucru: compatibilitatea sufletelor. Al tau suflet mi-a zambit frumos, mi-a intins o mana si de un an de zile nu mi-a dat drumul. Mi-a soptit ca nu o va face prea curand. Eu i-am soptit ca nu voi face asta niciodata. Pentru ca un dans adevarat,un dans al inimilor noastre dureaza mai mult de-un an , mai mult de-o zi, mai mult de-o clipa. Dureaza o eternitate. Te iubesc!