158 Calcul sistemeor structurale aefunistatice Valorie deplasaiiorreale, corespunzatoare sectiuni i v; $0 tind ‘eduse in raport cu dimensiunile global ale structure vor considera c& se Incadreaza in domeniul micior placa, ‘Se pot imagina insa gi deformate ale structurlor, compatible cu legatuni, dar independente 6e aclunea inearesnior exterioare. Acestor delormate le corespund deplasa fieive care se numesc. deplasar virtuale (g.72). Deplasarie vtvale cunt posible in mod independent co Incarestle exteroare, la. sistomele cu grade de. herate, sau pot feprezenta consecinta unorIncdrcri cu eaacter vital (in cazul sistemelor invarabile dn punct de vedere geomet), mS a Figura 7.2 Deplasaile viruale care so vor avea in vedere sunt dec! artitrare, infin mic gi compatibie cu legatuneiteioare i extercare. Notunea de deplasare (reala sau vituala) include atatdeplasielinvare (rans), ct $31 deplasanio unghielare (rot. In Mecanica constructor aceste depart Posrta denumirea de deplasén generalzate 7.2. GRADE DE LIBERTATE CINEMATICE - GLC Sistemele care admit deplasari (compatible cu legaturia. gi independents de acjunea incareatlor) se numesc mecanisme sau ‘sistome cu grade deliberate cinematice. Pentru simplicarea expuneri ne vor ima la problema plana, considerind depiasarle punctului material .P* (ig.7.3.a) numa in planul XOy (punct material iden In vederea precizari pozijel sale geometice sunt “necesan doi parametri independent care reprezi chiar ‘oordonatele punctuiu. raporiate la sistemul de refers xOy. Parametni independeng care permit precizarea poziiel geometnce a unui punct material in raport cu un sistem de refennta poart denumirea de grade de lverate cinematice. Punctl material .P” se poate deplasa pe orzontal e verticald ajungénd in alta poze, lar pentru a fixa in plan sunt Necesare deci doud legaturi simple’ gi independente. In consecinia, parametri independenti pot fi dein} prin deplasarie x’ x gi y’—y edt 91 pen copiasarea a= xx —(y —yF sirecia tou =(y’- yl Figura7.s Corpul rit toon plan (73,0) adit 0 ote in jul axel O #10 uansiae defnia pr proecteIn report cu anal stem foordnete X0y. Prin ‘mar un cop ngid in pian are”S OLE (©5070 ay2¥-% ay =y—y), Ponta pea hath pan sunt nacesare minimum te leg inp, tinct unl egtun find cnea de ‘a bloca 1GLC. pe ne “ In Captoul 2 a fost sabita umétoaea reise care permte Xenutcarea sstereler pane compu din punt Ge vedere fed acestrain pan Nelerse Lunde * reprezintd numarul de legatur simple interioare, .r * numarul de legatui simple din rezemari considerate independente,larc* numa de ‘orpul componente al sstemuli, S-au evidenfat urmatoarele cazur (a) N=0 (structur static determinate): (b) N>0 (structr static nedeterminate) (6) N<0 (sttucturicu grade de libertatecinomatce — mecanisme) In situaia (b). N reprezinté numarul gradelor de nedeterminare Stated ale structuri, iar m situata (¢) W reprezinta rumérul pradelor de berate cinematca ale sistema. Se face precizarea 8 un mecanism esto un sistem varabil {geometric cu un grad deliberate cinematiea data se! de legatur imu {in cauza poriionsii gregite a acestora care, in general, conduce la forme crtice. Sistemele cu grade de ibertate cinemaic® au deplacét Dosibie si independents de. actunea inedrearlor cntoroare, Defermeta elastics cin fgura 7.4. produsa de incdrcarea .P realé pe o ind are.e Varatie curblinie, im tmp ce in cazul color oud gra! reprezentate In ‘igure 7.4,0 care formesza un mecarism cu 1GLC deplasarea cnematca