Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Goffman Viata-Cotidiana Performarile

    Uploaded by

    Marina Popescu
    7 views31 pages
    Viata Cotidiana

    Original Title

    Goffman Viata-cotidiana Performarile

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Viata Cotidiana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views31 pages

    Goffman Viata-Cotidiana Performarile

    Uploaded by

    Marina Popescu
    Viata Cotidiana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 31
    ERVING GOFFMAN Viata cotidiana ca spectacol Editia a doua, revizuiti ‘Traducere de Simona Dragan si Laura Albulescu Prefata de Lazar Viasceanu comunicare@)ro 44 / Viata cotidiandl ca spectacol pot fi usor pusi in relatic cu termeni structurali conventionali, Cind un individ sau un performer joacd acccasi partitura in fata aceluiasi public, in diferite ocazii, este probabil s& apara o relatie social. Definind rohul social ca punere in scend a drep- turilor si a datoriilor legate de un statut dat, putem spune ca un rol social va implica una sau mai multe partituri si ci fie- care dintre aceste partituri diferite poate fi prezentata de per- former, intro serie de ocazii, acelorasi tipuri de public sau unui public alc&tuit din aceleasi persoane. veces CAPITOLUL T Performarile Credinta in partitura jucata Cind un individ joacd o partitura, el te cere implicit observatorilor Jui sia in serios impresia cultivata dinaintea lor. Li Se cere si cread cA personajul pe care] vad chiar poseda atributele pe care pare sa je posede, c& sarcina pe care o indepli- neste va avea consecintele implicit pretinse in numele ei si ca, in general, lucrurile sint ceea ce par si fie. La fel, exist si opinia larg raspindita ca individul performeaza si pune in scena spectacolul ,in benefi- ciul altor oameni*, Putem asadar si dema- rm consideratiile asupra performarilor rasturnind problema si aruncind 0 pri- vire asupra credintei proprii a individului in impresia de realitate pe care incearca s% leo producd acclora printre care se afla La © extrema, descoperim ca perfor merul este implicat total in propriul siu act; el poate fi sincer convins ca impresia de realitate pe care 0 pune in scena este chiar realitatea adevarata. Cind publicul lui este, de asemenea, convins in acest fel 46 / Viaje cotidiand ca spectacot de spectacolul pe care el il realizeazd — si acesta pare si fie cazul tipic -, atunci, cel putin pentru moment, numai socio- logul sau cei complexati social vor avea dubii asupra ,veri- dicitatii* a cea ce este prezentat. La cealalti extrema, descoperim ci performerul poate si nu fie deloc implicat in rutina sa. Aceasta posibilitate este de inteles, de vreme ce nimeni nu se afla intro pozitie observa- tionala atit de buna incit s4 deslugeasca actul in felul in care 0 face persoana care il desfasoara. In plus, performerul poate fi determinat sa ghideze convingerile publicului siu doar ca un mijloc in vederea altor scopuri, nefiind in prineipiv pre- ocupat de impresia pe care acesta o va avea despre el sau despre situatia respectiva. Cind individul nu crede in propri- ul lui act si nu are nici o preocupare in sine pentru ceea ce va crede publicul s&u, il putem numi cinic, pastrind termenul ;sincer“ pentru indivizi care cred in impresia pe care o creeaza propria lor performare. Ar trebui s& injelegem c& cinicul, cv toata neimplicarea lui profesional’, poate obtine din aceasti mascarada placeri neprofesionale, experimentind un soi de agresiune spirituald voioas’, prin faptul ca se poate juca dupa plac cu ceea ce publicul Ini trebuie si ia in serios.' Nu presupun, desigur, ca toti performerii cinici sint inte- resati de amagirea publicului lor in scopuri ,egoiste* sau de cistig personal. Un ins cinic isi poate amagi publicul si pentru ceea ce el considera a fi binele acestuia, pentru binele comu- nitiitii etc. Ca s& ilustram acest lucru, mu € nevoie s apelim Ia intelepciunca amara a unor oameni de scena precum Marc Aureliu sau Sun Tzu. Stim ci, in ocupatiile de servire a pu- blicului, specialistii, altfel sinceri, sint citeodata forjati sisi amiigeasc’ clientii, pentru ci acestia demonstreaza ca au cu adevarat nevoie de acest hicru, Doctorii nevoiti sa induc’ efec- tul placebo, vinzatorii de la statiile de benzina care, resemnati, 1, Poate e& adeviratul delict al escrocului nu este acela c& ja bani de Ja victimele sale, ci eX ne distruge tuturor credinta ci manierele gi apa rena burghezi nu pot fi sustinute decit de oameni din patura burghe- ziei. Un specialist dezabuzat poate fim mod cinic ostil in relatia pe care lientii s2i se agteapts si o aibi cu ei, dar escrocul se afl in pozitia de a disprepui toatd humea ,cinstit | Performérile / 47 verifica si rasverificA presiunea cauciucurilor pentru femeile anxioase aflate la volan, vinzitorii de pantofi care vind un pantof potrivit, dar spun clientului ca este marimea de care el crede c4 are nevoie ~ acestia sint performeri cinici, carora pu- blicul nu le permite sa fie sinceri. In mod similar, se pare c& pacientii mai empatici din saloanele spitalelor de boli mintale simuleaza uneori simptome bizare, astfel ca asistentele practi- cante si nu fie supuse unei performari dezamagitor de nor- male. De asemenea, cind subalternii ti coplesesc pe superiorii aflati in vizit& cu ospitalitatea cea mai generoasa, principalul motiv poate si nu fie dorinta lor egoista de a culege favoruri; subordonatul incearca, cu tact, sii facd superiorul sa se simtd in Jargul sau, simulind tipul de univers pe care crede ci aces- ta il considera normal. ‘Am sugerat doua extreme: un individ poate fi implicat sin- cer in actul lui sau poate fi cinic in privinta acestuia. Aceste extreme sint ceva mai mult decit capetele unui continuum, Fiecare ofera individului o pozitie care are garantii si mijloace de apirare specifice, asa ci va exista o tendinta a celor care au ajuns aproape de unul din acesti poli de asi incheia traseul. Debutind cu lipsa de incredere Huntrica in rolul sau, indivi- dul poate urma miscarea naturala descrisd de Park: Probabil nu este doar un accident istoric faptul ci .persoana*, in intel sul sau etiologic, Inseamna masca. Avern mai degrabi o recunoastere a 2 Vezi Taxel, op. cit, p. 4. Harry Stack Sullivan a sugerat ci tactul per formerilor instituyionalizagi poate opera in cealalti directie, rezultind un fel de echilibru mintal de genul noblesse oblige. Vezi studiul sku ,Socio-Psy- chiatric Research, American Journal of Pachiatry, X, pp. 987-988. Un stadin despre srecuperatile sociale», efectuat cu citiva ani in urmi int-unul dintre marile noastre spitale de boli psihice, mia aratat ca pacientii crau adesea externati, pentru cd invayaserd sa musi manifeste mptomele in fata persoanelor din jur; eu alte cuvinte, integrasera 0 parte suficienci din mediul lor inconjuritor pentru a realiza prejudecata Celorlalti, ostiki maniilor lor. Pareau si fi devenit suficient de intelepti ca sa tolereze imbecilitatea Inconjuritoare, descoperind final mente ca era stupiditate, jar nu réutate. Prin urmare, isi puteau asigura satisfactia din contactul cu cei din jor, in timp ce isi defulau o parte din mani prin mijloace psihotice." 48 / Viafa cotidiand ca speciacol faptului cd orice om, intotdeauna si oriunde, mai mult sau mai putin con- stient,joac3 un rol [__-]- Prin aceste roluri ne cunoastem unul pe celalalt rin aceste roluri ne cunoastem pe noi insine.* Inteun fel, ¢iin masura in care aceast masca reprezinta conceptia pe care ne-am formato despre noi ingine —anume rolul pe care chutim si indeplinim ~, aceasti mase’ este sinele nostru mai adevarat, sinele la care aspirim. In cele din urmi, conceptia noastra despre propriul rol devine © a doua natura si o parte integranti a personalititii noastre. Venim pe lume ca indivizi, ne formam un caracter gi devenim persoane* Acest lucru poate fi ilustrat cu exemple din viata comunititii din Shetland. in ultimii patru sau cinci ani, hotelul de pe insula a fost detinut si condus de un cuplu de origine sara neasca. Inca de la inceput, proprietarii au fost fortay sisi lase deoparte conceptiile personale despre cum ar trebui sé-si con~ dca oamenii viata, oferind clienilor un set complet de ser- vicii burgheze si un confort pe misur’. In ultima vreme totusi, se pare C4 administratorii au devenit mai putin cinici in pri- vinta spectacolului pe care-l insceneaza; ei insisi devin, pe zi ce trece, mai burghezi si mai fermecati de sinele pe care clientii lid atribuie. Un alt exemplu este proaspatul recrut care urmeaza initial eticheta armatei ca sa evite pedeapsa corporal si care, in cele din urma, ajunge sA urmeze regulile pentru ca organizatia si nu se rusineze cu el, iar ofiterii si ceilalti soldati si-l respecte. Asa cum am sugerat, drumul de la neincredere la incredere poate fi urmat si in cealalta directie, Incepind cu © convingere sau cu 0 aspiratic nesigura si sOirsind in cinism, Profesiile c&rora publicul le acorda un respect aproape religios le permit ade- sea practicantilor lor sf urmeze cichu! in aceasta directie, iar ei il urmeaza, adesea, nu din cauza unei intelegeri treptate a fap- tului ci-si amAgese publicul ~ cAci, dup’ standardele sociale obisnuite, pretentiile pe care le formuleazi pot fi pe deplin valide -, ci pentru c4 pot folosi acest cinism ca pe un mijloc de asi izola eul profund de contactul cu publicul. Si ne putem 9. Robert Ezra Park, Race and Culture, The Pree Press, Glencoe, I, 1950, p. 249. 4. Mhid., p. 250. Performanie / 49 chiar astepta si descoperim cariere tipice de vocatie, unde individul porneste la drum cu un anumit tip de implicare in performanta ceruti, iar apoi oscileazi in mod repetat intre sinceritate si cinism, inainte de a parcurge toate fazele si mo- mentele de criza ale increderii in sine, tipice unci persoane de rangul lui. Astfel, studentii la medicina spun ca, de obicei, bobocii inclinati spre idealism igi Iasi deoparte aspiratiile sacre pentru un timp. in primii doi ani, stadentii descoperi c interesul lor pentru medicina trebuie pus deoparte, pentru asi dedica tot timpul sarcinii de a invita cum si cxamineze pacientil. Pe parcursul urmatorilor doi ani, ei vor fi prea ocu- pati cu studiul bolilor ca sa mai arate mare griji persoanelor bolnave. Abia dupa ce isi incheie studiile, idealurile lor ini jiale cu privire la serviciul medical se pot reafirma.* Desi ne-am putea astepta si gasim o miscare natural de du-te vino intre cinism si sinceritate, mi trebuie s4 exchidem acel punct de tranzitie care este intretinut in virtutea unei anu- mite autoamagiri. Individul poate incerca si induc& publicu- lui judecarea [ui si a situatiei respective inteun anume fel, el poate urmari aceasti judecati ca un scop in sine, si totusi poate siinu creada pina la capat ca merit evaluarea de sine pe care © pretinde sau ca impresia de realitate pe care o cultiva ¢ jus- lificata. Un alt amestec de cinismn si incredere este sugerat in discutia lui Kroeber despre samanism: Mai este si vechea problema a insclatoriei. Probabil cA majoritatea yarna- nilor sau a vracilor din toata lumea se folosese de prestidigitave pentru vindecare sin special pentru exhibarea pnterii lor. Aceasta prestidigitatie este citeodata deliberata; dar, in multe cazusi, constientizarea acestui fapt este foarte limitatd, Atitudinea lor, fie ci a existat sau mu o reprimare, pare si incline spre o fraud pioasi. Emnografii de teren par, in general, foarte convinsi ci pin si samanii care stiu ci nu este vorba decit de o fraudii cred totusi in continuare in puterile lor si mai ales in cele ale altor samanis ci fi consulta pe acestia cind ei insisi sau copiii lor sint bolnavi.® 5. HLS. Becker si Blanche Greer, ,.The Fate of Idealism in Medical School", American Sociological Review, 23, pp. 50-56. 6.A.L. Kroeber, The Nature of Culture, University of Chicago Press, Chicago, 1952, p. 311 50 / Viaja cotidiand ca spectacot Fatada Am folosit termenul ,performare" pentru a desemna intreaga activitate a unui individ desfisurata intro perioad’ marcata de prezenta lui continua in fata unui anumit grup de observa- tori si avind o anumita influent asupra acestora. Vom eticheta ca ,fatada" (,front’) acel aspect din performarea individului ce functioneaz de regula intrun mod constant si fix pentru a defini situatia in ochii celor care observa performarea. Fajada este deci echipamentul expresiv standardizat care este angajat, intentionat sau nu de individ in timpul performirii. Inainte de toate, si distingem si s etichetim ceea ce par a fi partile standard ale fatadei. ‘Mai intii este .scenografia (,.setting'), incluzind mobila, decoratiunile, amplasarea fizica si alte obiecte de fundal care furnizeazi tabloul si recuzita necesare pentru desfisurarea actiunii umane, jucati in fafa sau in cadrul ei. O scenografie tinde sa fie fixata, geografic vorbind, astfel incit cei care vor folosi o scenografie anume ca parte a performarii lor nu-si pot incepe jocul pina nu sau deplasat Ia locul potrivit; tot astfel, ei trebuie sisi incheie performarea atunci cind o parasesc. Numai in situatii exceptionale scenografia fi urmeaza pe per formeri; vedem acest lucru in cortegiul funerar, in parada civili si in procesiunile fabuloase de incoronare a regilor si regine- lor. In general, aceste exceptii par sa ofere un fel de protectie suplimentara pentru performerii care sint sau care au devenit momentan de neatins, sacri. Aceste somitati trebuic distinse, desigur, de performerii profani de tipul comerciantilor ambu- lanti, care-si muta locul de munca intre doua performari, ade- sea flind forfati si o faci. Pentru a detine un loc fix pentru cadral de manifestare, un conducator poate fi prea sacru, iar un vinzitor de vechituri prea profan. Gindindu-ne la aspectele scenice ale fatadei, ne vin in minte imediat camera de zia unei case particulare si numarul mic de performeri care se pot identifica complet cu aceasta. Am acor dat insuficienta atentie ansamblurilor de echipamente-semnal pe care un numar mare de performer le pot considera ale lor | Perfermérite / 31 pentru scurte perioade de timp. Este caracteristic pentru toate sarile vesteuropene si, fiird indoiald, o sursa de stabilitate pentru ele faptul c& un numér mare de interioare luxoase sint dispo- nibile pentru a fi inchiriate oricui si le poata permite. O ilus- trare a acestui fapt poate fi citata chiar dintrun studiu despre inaltii functionari din Marea Britani inerebarea privitoare la gradul fn care preiau persoane ce ajung in frun- tea ierathic} administrative ,tonul” sau -culosrea” une) alte clase dectt cea careia fi apartin prin nagtere este delicat’ si dificila. Singurele infor- nati sigure privind aceasté intrebare sint cifrele referitoare la membrii mnarilor clubsiri londoneze. Mai mult de trei sferturi din inaltii nostri of ciali din administragie apartin wnuia sau mai multor cluburi foarte pres tigioase si lnxoase, unde taxa de intrare poate fide 20 de seuinee sat mai mult, jar abonamental anal variazd intre 12 34 20 de guinee. Prin prem scle for, prin mobilierul st siful lor de viata, prin intreaga lor atmosfe aceste institutit sine destinate clasei aristocratice (nici macar marii bur- gheai), Desi multi dintre membri nu ar putea fi descrisi ca bogati, namnai ton om bogat ar putea furniza, neajutat de niment, pentru sine gi farnilia Ii, spatiu, mineare, bautura, servicit si alte condifii de viata Ta acelasi standard ca acela pe caret giseste Ia Union, Travellers’ sau la Reform.” Un alt exemplu se poate giisi in dezvoltarea de ultima ord a profesici medicale, unde este din ce in ce mai important pen- tru un doctor sa aib& acces la o scena stiintifica minutios ela borat, cum este cea oferita de marile spitale; din ce in ce mai putini doctori simt ca scenografia muncii lor zilnice este un joc pe care il pot inchide peste noapte." Daca folosim termenul ,scenografie" cu referire la partile scenice ale echipamentului expresiv, se poate utiliza termenul de .fatada personal (,personal front’) cu referire Ia celelalte entititi din echipamentul expresiy, pe care le identificm cel mai intim cu performerul insusi si de la care ne asteptam in chip firesc s&-] urmeze oriunde merge. Ca parti ale fatadei 7.H.E. Dale, The Higher Civil Service of Great Britain, Oxford University Press, Oxford, 1941, p. 50. 8. David Solomon, Career Contingencies of Chicago Physicians, tezi de doctorat nepublicati, Facultatea de Sociologie, Universitatea din Chicago, 1952, p. 74. 52 / Viaje cotidiand ca spectacot personale, putem include aici insemnele functiei sau ale ran- gului, imbracamintea, caracteristicile legate de sex, de virsti $i de rasa, dimensiunile $i aparitia fizica, tinuta corporal, parti- cularitatile de vorbire, expresiile faciale, gestica si alte lncruri. Unele dintre aceste vehicule purttoare de semne, cum ar fi caracteristicile rasiale, sint relativ fixe si nu variaza pentru un individ, intro perioada de timp, de la o situatie la alta. Pe de alta parte, alte vehicule de semne sint relativ mobile sau tran- zitorii, de pilda expresia faciala, si pot varia in timpul unei per- formari de la un moment Ia altul Uncori este util s4 impartim stimuli care alcdtuiesc fatada personal in ,infatisare" appearance’) si -atitudine* (,manner"), dupa functia performata de informatiile pe care acesti stimuli Je poarta. ,infatisarea" se refera la acei stimuli care functioneaz intrun anumit moment ca si ne informeze despre statutul social al performerului. Tot acesti stimuli vorbese si despre starea ritual temporara a individului, adic’ ne spun daca el sa angajat momentan intro activitate sociala formala, int-o ocupatie profesional ori int-un moment de recreere infor- mala, daca el se afl sau nu intro faz’ din ciclul sezonier sau din ciclul vietii sale. ,Atitudinea desemneaza acei stimuli care fanctioneaza intr-un anumit moment pentru a ne avertiza asu- pra rolului interactiv pe care performenul se asteaptd sil joace in situatia care urmeaz sa inceapa. Astfel, o atitudine trafasa, agresiva, poate da impresia c& performerul se asteapta si fie el initiatorul interactiunii verbale si cel care fi directioneaza cursul. O atitudine sfioasa, justificativa, poate da impresia ca performerul se asteaptit si-i urmeze pe cei care preiau coman- da sau, cel putin, c& poate fi determinat si faca astfel. Fireste, adesea ne asteptam la 0 corespondenté concluden- U4 inte infitisare si atitudine; ne asteptim ca diferentele de statut social dintre interlocutori s& fie congruente cu indica: Uile pentru un presupus rol in interactiune. Iata o astfel de coerenti a fatadei, ilustrata de descrierea procesiunii unui man- darin printrun oras chinezesc: ‘Yenind in urma sa, foarte aproape [...], lectiea luxoasi a mandarinului, purtati de opt oameni, umple tot spatiul liber al strazii, Este primaral orasului si, in toate situapille practice, el reprezinei puterea supremi. Porformirile / 53 Este 0 oficialitate eu infatisarea ideal, cici are o finuts stanuarS, masiva, vind in acelasi tmp si acea privire dura si inflesdbila considesat & & indispensabila pentru orice magistrat ce urmarepte 98 Hind supusiy Ja ordine. Are un aspect rigid si amenintiton, de parca arfi in dram spre ‘un foc de exccutie, unde urmeara sa fie decapitat un criminal, Acero este genul de atitudine pe care o afigeark mandarinii cind apar in public. In Secursul unei experiente de ani de zile, nuam veut nicl micar 0 dath pe vreunul dintre ei, de la cel mai inaltia cel mai marant, ea un samabet pe chip sau vrco privre care si exprime compasiunea fall de oameni it Ump ce este purtat oficial dea langul strizilor? Dar infitisarea si atitudinea se pot si contrazice reciproc, ca atunci cind un performer situat aparent mai sus decit publi- cul sau joaca intrun mod neasteptat de egalitarist, de intim sau de defensiy, ori cind un performer imbracat in haincle spe- cifice unor inalte pozitii se prezinté unui individ cu un statut si mai inallt. Asteptirii referitoare la corespondenta dintre infatisare si atitudine i se adaug’, fird indoial’, aceea privind o anume coerenta intre scenografie, infatisare si atitudine.'” O aseme- nea coerenta reprezinta un tip ideal, care ne ofera un mijloc de a ne stimula atentia si interesul fata de exceptii. In aceasta privinta, cercetatorul este asistat de ziarist, cici exceptiile de Ja presupusa cocrenta intre scenografie, Infitisare si atitudine ofera picanteria si fascinatia multor cariere si aspectul vanda- bil al multor articole din reviste. De exemplu, un articol din New Yorker despre Roger Stevens (agentul imobiliar care a orga- nizat vinzarea Empire State Building) comenteaza faptul sur- prinz&tor c& Stevens avea o casi mica, un birou srcacios si nu folosca hirtie cu antet pentru serisori.” Ca si aprofundam relatiile dintre partile care aleatuiesc fa tada sociala, ar trebui sa udm in considerare acum 0 caracte- ristica semnificativa a informatiilor purtate de fatada, respectiv generalitatea si caracterul lor abstract. 9.J. Macgowan, Sidelights on Chinese Lye, Lippincott, Philadelphia, 1908, p. 187. 10. Gf comentariile lui Kenneth Burke privind .raportul scen’act agent", A Grammar of Motives, Prentice-Hall, New York, 1943, pp. 69. 11.E. J. Kahn, Jr, ,Closings and Openings", The New Yorker, 13 $i 20 februarie, 1954. 54 / Viaja cotidiand ca spectacel Oricit de specializata si de unic& ar fi o rutina, fatada ei social, cu anumite except, tinde si afirme aspecte sustinute in egal masura si de alte rutine, oarecum diferite. De pilda multe profesii din domeniul serviciilor ofera clientilor 0 per- formare ostentativa a unor expresii dramatizate ale curateniei, ale modernitatii, ale competentei si integritatii morale. Desi aceste standarde abstracte au o semnificatie distinet pentru diferite performari profesionalizate, observatorul este ine! jat s& accentueze similarititile abstracte. Pentru observator, ‘aceasta este © oportunitate minunati, desi citeodati dezas- truoasa. in loc si fie obligat si mentina un model diferit de asteptari si raspunsuri pentru fiecare performer si pentru fie~ care performare oarecum diferiti, el plascaz’ situatia inu-o categorie mai ampl4, fiindwi usor si-si mobilizeze experienta trecuti si gindirea stercotipa. Observatorii nu mai au atunci nevoie decit sa fie familiarizati cu un vocabular restrins si, deci, facil al fatadelor pentru a sti cum sa le raspunda si a se orienta intro varietate larga de situarii. Astfel, la Loadra, ten- dinta curenti a cosarilor® si a vinzatorilor de parfumuri de a purta halate albe ca de laborator tinde sii induca clientului ideea ci sarcinile delicate executate de aceste persoane vor fi realizate intrun mod standardizat, clinic, confidential. Existé motive si credem cA tendinta ca un numar mare de acte diferite sa fie prezentate prin prisma unui numar mic de fatade este 0 evolutie natural in organizarea sociala. Radcliffe-Brown a sugerat acest lucru in afirmatia hui ci un sistem ,descriptiv" de rudenie, care fi stabileste oricarei per- soane un loc unic in sistem, poate functiona pentru comuni- tati foarte mici, dar, pe masura ce numérul de persoane creste, devine necesari o segmentare pe clanuri, ca mijloc de a as gura un sistem mai putin complicat de identificari si compor- tamente.” Aceasta tendinta poate fi lesne observata in fabrici, 12. Vezi Mervyn Jones, .White as a Sweep", The New Statesman and Nation, 6 decembrie, 1952 13.A. R. RaddliffeBrown, .The Social Organization of Australian Tribes", Oceania, F, 440. | i | | i | i | Hi Performiirile / 33 cazirmi i alte institutii sociale de mari dimensiuni. Celor care organizeaza aceste institusii le este imposibil s asigure cafe- nele distincte, modalititi particulare de plata, drepturi de con- cediu speciale si facilitasi sanitare diferite pentru fiecare brans& si categorie de statut profesional din organizatie si, tonusi, ei simt c& persoanele cu un statut.diferit nu tebuie puse in aceeasi oali sau incluse in aceeasi clasi, fara nici un fel de deosebiri Caun compromis, intreaga gami a diversitatii este Intrerupti in citeva puncte esentiale gi tuturor celor aflati intro anumita categorie le este permis sau impus sa cultive aceeasi fatad& sociala in anumite situatii in completarea ideii c& diferite rutine pot imprumuta aceeasi fayada, trebnie ohservat ¢4 0 fatada social data tinde si se institutionalizeze in termenii asteptarilor stereotipe abstracte carora le da nastere si tinde, de asemenea, sa-si asume un inte- les si 0 stabilitate diferite de sarcinile specifice performate in acel moment in numele ei. Fatada devine o ,reprezentare colec- tiv" si un fapt cu drepturi depline. ‘Cind un actor preia un rol social stabilit, el afl de obicei cA o anume fatada i-a fost deja repartizati. Indiferent dac& achi- zitionarea acestui rol a fost motivata de dorinta de a performa sarcina dati sau de dorinta de a cultiva fatada corespunziitoare, actorul va descoperi cA trebuie si fac ambele lucruri. Mai mult, dac& individul isi asuma o sarcin’ care este nu numai noua pentru el, ci si inedita in societate sau daca vrea s& schimbe perspectiva din care este priviti sarcina lui, este pro- babil sa descopere cA exist deja mai multe fatade consacrate, dintre care trebuie si aleaga. Astfel, cind unei sarcini i se con- fera o noua fatada, rareori gasim cA fatada conferita este in sine noua. De vreme ce fatadele tind si fie selectate, iar nu create, ne putem astepta la complicatii atunci cind cei care efectueaza o anumiti sarcina sint fortati sisi selecteze fatada potrivita dintre cele existente deja, dar foarte diferite. Astfel, in organizatiile militare, se ivesc mereu sarcini care dau senzatia ca pretind prea mult autoritate si competent’ pentru a fi duse la bun 36 / Viata cotidiand ca spectacal sfirsit dindaratul fatadei intretinute de un anumit grad, dar si prea putina autoritate si competent ca si fie indeplinite dind&- ratul fatadei cultivate de urmatorul grad din ierarhie. Cum exist salturi relativ mari intre grade, sarcina va ajunge si nu fie .de nasul* unora sau, dimpotriva, sa fie sub rangul altora. ilustrare interesanti a dilemei de a selecta o fatada cores- punzatoare dintre mai multe care nu prea se potrivesc poate fi gasita astazi in organizatiile medicale americane atunci cind este vorba despre efectuarea anestezici.“ In unele spitale, anes- tezia este inca efectuatd de asistente, dindaratul fatadei permise acestora in spitale indiferent de sarcinile pe care le indepli- nesc — 0 fatad care implica subordonarea conventional fats de doctori si o remuneratie relativ mic&. Pentru a impune anes- teziologia ca specializare a doctorilor absolventi, specialistii interesati au sustinut ideca cd efectuarea anesteziei este 0 sar- cina suficient de complexa si de vital pentru a justifica acor- darea unei recompense conventionale gi financiare de nivelul celei atribuite doctorilor. Diferenta dintre fatada sustinuta de un doctor si cea a unei asistente este uriasa; multe hucruri ac- ceptabile pentru asistente sint infra dignitatem pentru doctori Unele persoane din domeniul medicinei cred cA o asistenti este subcalificata pentru sarcina efectuirii unei anestezii, in timp ce doctorii se afl4 deasupra acestei calificari; daca ar exista un statut de mijloc, intre asistenta si doctor, poate sar gsi o solutie mai simpli la aceasti problema.” in mod simi- lar, daca armata canadiana ar fi avut un rang intre locotenent 14. Vezi analiza completa a acestei probleme in Dan ©. Lortie, Doctors without Patients: The Anesthesiologist, a New Medical Speciality, ez’ de diser~ latie nepublicaté, Facultatea de Sociologie, Universitatea din Chicago, 1950. Vezi. de asemenea, profilul in wel episoade al doctoralui Rovenstine realizat de Mark Murphy, -Anesthesiologist”, The Naw Yorker, 25 octome brie, I noiembrie si 8 noiembrie 1947. 15. fn unele spitale, intermul si studentul medicinist sit cei care exe- ‘cut sarcinile aflate sub statutul unui doctor, dar deasupra calificarsi unel asistente. Se presupune ci asemenea sareini nu cer mulltS experienté sau exercitiu practic, ciei, atta timp cit acest statut intermediar de doctor formare este o parte integrantt 2 spitalelor, tof cei care il detin vor face acest Jueru temporar. Porformsile / 57 si capitan, dou’ trese si jumatate in loc de dou sau trei, atunci cApitanii angajati ca medici stomatologi, multi dintre ei de ori- gine etnic& considerata joasd, ar fi primit un rang mai potrivit in ochii camarazilor decit acela care le-a fost, de fapt, acordat. ‘Nu vreau si insist prea mult aici asupra punctului de vedere al unei organizatii formale sau al unei societiti anume; indivi dul, intrucit posed o gama limitata de echipamente-semnal, trebuie sa facd si alegeri nefericite. Astfel, in societatea rural pe care am studiato, gazdcle marcau adesea vizita unui pricten, oferindwi un deget de tarie, un pahar de vin, o bere de casi sau 0 ceasca de ceai. Cu cit era mai mare rangul oaspetelui sau statutul lui conventional temporar, cu atit era mai probabil ca el si primeasca o tratatie mai apropiata de primul termen al enumeratiei. insa o problema asociatA cu aceasti gama a echipamentelorsemmal era aceea c& unii arani musi puteau permite o sticld de trie, astfel ca vinul era tratatia cea mai res- pectuoasa pe care o puteau oferi. Dar poate cA o dificultate si mai freeventa era aceea ci anumiti oaspeti, dat find statu- tul lor permanent, precum si cel temporar, aveau un rang m: mare decit una dintre bauturi si se aflau sub nivelul urmatoa- rei bauturi din icrarhie. De aceea, exista adesea pericolul ca vizitatorul sa se simta oarecum jignit sau, pe de alt parte, ca echipamentulsemnal al gazdei, costisitor si in stoc limitat, si fie folosit necorespunzitor. In clasa noastra de mijloc se naste © situatie similara cind o amfitrioana webuie s& se hotdrasc daci va folosi sau nu argintiria sau daca ar fi mai potrivit si poarte rochia ei de zi cea mai bund sau cea mai simpla rochie de sear pe care o are. Am sugerat cd fatada sociala poate fi divizata in parti tradi- tionale, cum ar fi scenografia, infatisarea si atitudinea, si c& (de vreme ce diferite rutine pot fi afisa aceeasi fatad) sar putea sa nu gasim o potrivire perfect intre caracterul specific al unei performari si imaginea indeobste socializata in care ea ne apare. Aceste doua fapte, uate impreuna, conduc la constatarea c& unele obiecte din fatada sociala a unei anumite rutine nu se g&- sesc numai in fatadele sociale ale unei intregi game de rutine, 38 / Viapa cotidiand ca spectacol ci $i c& intreaga gama de rutine in care se afli un obiect al echipamentuhui-semnal va diferi de gama rutinelor in care se gaseste un alt obiect din aceeasi fatada socials. Astfel, un avo- cat poate vorbi unui client intro scenografie sociala pe care © foloseste numai pentru acest scop (sau pentru studiu), dar hainele pe care le poart& in asemenea ocazii le va folosi, cu egala adecvare, si la o cin cu colegii sau la teatru, aléturi de sofia lui. in mod similar, gravurile de pe peretii lui si covoarcle de pe podea pot fi descoperite si in cadre sociale domestice. Desigur, in ocazii ceremoniale la nivel inalt, scenografia, infi- tisarea si atitudinea pot fi unice si specifice, folosite numai pentru performari ale unui singur tip de seeventi, dar 0 astfel de folosire exclusiva 4 echipamenminicemnal constituie mai degraba exceptia decit regula. Realizarea dramatic Cind se afla in prezenta altora, individul isi alimenteaza acti- vitatea cu semne care sa portretizeze sist puna in lumina in chip teatral fapte concludente ce ar putea, altfel, si ramina neobservate sau obscure. Caci, daca individul vrea ca acti tatea lui sd fact semnificativ in ochii celorlalti, el trebuie si-si mobilizeze aceasta activitate, astfel incit ea si exprime in tim- pul interactiunii ceea ce doreste si wansmita. De fapt, perfor- merul poate fi nevoit nu numai sisi exprime presupusele capacitati in cursul interactiunii, ci si sd le manifeste in decur- sul unei fractiuni de secunda din interactiune. Astfel, daca un arbitru de baseball vrea sd lase impresia c este sigur pe jude- cata lui, el webuie si devanseze momentul de reflectie care lar putea face sigur de aceasti judecata si trebuie si dea o hotirire spontana, astfel incit publicul sa fie convins c& e sigur pe judecata Iui.® 16. Vezi Babe Pinelli, in Joe King, Mr. Ump, Westminster Press, Phila detphia, 1993, p. 75. Porfermirrite | 59 ‘Se poate observa cA, in cazul anumitor statute, dramatizarea nu pune nici o problema, de vreme ce unele acte, care sint din punct de vedere instrumental esentiale pentru desavirsirea sar- Ginii centrale a statutului, sint in acelasi timp minunat adap- tate, din punctul de vedere al comunicarii, ca mijloace de a transmite cu pregnanta calititile si atributele reclamate de performer. Rolurile candidatilor la premii, ale chirurgilor, vio- Ionistilor si politicienilor sint cazuri de acest tip. Aceste activi- 18ti permit 0 exprimare de sine dramatica atit de accentuata incit practicantii exemplari — fie ei reali sau fictivi — devin faimosi si dobindesc un loc special in fantasmele organizate comercial ale unei natiuni. In multe cazuri, tovusi, dramatizarea activitatii unei persoane constituie Int-adevar 0 problema. © ilustrare a acestul fapt poate fi citatd dint-un studiu despre spitale, unde se demon- streaz4 c4 echipa asistentelor din sectia de chirurgie nu se con- fruntd cu o problema curenta pentru celelalte asistente: Lucrurile pe care le face 0 asistenti din sectia de chirurgie pentru pa ciengii in stadiu postoperatoriu sint foarte importante, ceea ce poate fi observat chiar si de citre pacientii straini de activitatile spitalului. De pildi, pacientul 0 vede schimbind bandaje, ajustind cadrele ortopedice sirealizeaza c& acestea sint activitati importante. Chiar daca ea nu poate Gila cipatiiul lui, el fi respecta activitatile pline de utilitate. ‘Si munca celorlalte asistente presupune o inalti calificare. [...] Diag nosticul medicului trebuie sk se bazeze pe o atenti observare a simpto- melor pe o anumita durati de timp; cit despre diagnosticele chirurgului, acestea sint in mare misuri dependente de Iucruri vizibile. Lipsa vizibilF uit creeaz probleme in procesul medical. Un pacient isi vede asistenta oprindu-se la urmétoral pat si conversind putin cu pacientul de acolo. El nu stie cd ea remarca respiratia slaba, culoarea si nuanta pielii bolna- vului. Crede c4 ea doar vine In viziti, ceea ce, vail, face si familia lui, care astfc! poate ajunge la conchuzia ca aceste asistente medicale nu sint foarte impresionante. Daci o asistenti petrece mai mult timp Ia patul vecin decit. ia propriul pat, pacientul se poate simti neglijat. [...] Asistentele ,pierd ‘\remea”, asta in cazul in care nu umbli de colo

    You might also like