NR.1 1. Principala noutate a psihologiei individuale consta in: a. sublinierea dimensiunii sociale pentru viata psihicd in general si pentru incongtient in particul b. subtinierea iunii individuale pentru viata psihica ©. Sublinicrea dimensiunii pulsionale pentru viata psihica 2. Pentru Adler, inconstientul este alcatuit din: a. confinuturi pulsionale sexuale sau agresive b. confinuturi legate de socialitatea omului ©. confinuturi colective, generale 3, Pentru Adler, nevroza este o urmare a a. rezolvarii defectuoase a complexului Oedip b. conflictului natura-cultura ©. egecul tentativei de a gasi forme acceptabile social pentru dorinfa de autoafirmare. 4. In prima copilarie, sentimentul de inferioritate este, dup’ Adler a. inevitabil b. tranzitoriu ©. evitabil Mai multe raspunsuri pot fi adevéirate. 5. Din perspectiva adleriana, maturitatea si sinatatea psihica echivaleaza cu a. posibilitatea de a da o forma sociala tendinjei de autoafirmare. b. capacitatea de a jubi si a munci ¢. echilibrul intre viafa interna gi lumea externa 6. in cazul anumitor culturisti, care, asemeni Iui Steve Reaves, un celebru culturist american care a jucat in cAteva superproducfii de succes, au inceput s& practice acest sport din dorina de a-si corecta constitutia firava este vorba despre: a. compensare reala directa b. compensarea sansei urmatoare €. pseudocompensare 7, Protestul viril se manifesta prin: a. lupta impotriva calitigilor feminine b, promovarea calitajilor masculine ©. promovarea calitajilor feminine 4. lupta impotriva calitatilor masculine Mai multe raspunsuri pot fi adevéirate8. Protestul viril are drept scop: a. combaterea sentimentului de inferioritate provocat de apartenenja la sexul feminin sau de existenta calititilor feminine la barbati. b. combaterea sentimentului de inferioritate provocat de apartenenta la sexul masculin sau de existenta calitatilor masculine. ¢. compensarea reala directa 9. in Berlinul anului 1912, un raufficdtor a intins noaptea o sarma de ofel intre doi copaci de pe cele dou’ laturi ale unei strazi laturalnice cu intentia de a decapita pe conducatorul primului automobil care ar fi trecut pe acolo. Atunci posesorii de automobile erau oameni foarte bogati si automobilele erau decapotabile. in acest caz: a, dorinja de rizbunare nu s-a transformat complet in resentiment, deoarece purtatorul ei nu-si refuza complet actiunea b. dorinta de réizbunare s-a transformat complet in resentiment, fapt demonstrat de absenta folosului personal, indiferenja fafa de identitatea victimei si riscul minim asumat de fiptuitor 10. in prima teorie freudiana psihicul era impartit in urmatoarele instante: 4. constient, preconstient, inconstient b. Se, Bu si Supraeu ¢. constient si inconstient 11. ina doua teorie freudiana despre psihic, inconstientul era a. 0 instan{a de sine stitatoare bb. un atribut al fiecdreia dintre cele trei instanfe care structureaza psihicul (Se, Eu, Supraeu) ©. 0 caracteristica a vieti psihice 12, Din punet de vedere economic Se-ul: ‘8, constituie materialul din care se formeaz Eul si Supraeul b. este rezervorul de energie al psihicului ¢. intra in conflict cu Eul si Supraeul 13. In a doua teorie freudiana despre psihic, instinctului morfii fi corespunde a. principiul repetitiei .principiul placerii c. principiul realitagi. 14, Prima teorie despre psihic pune accentul pe: a, discontinuitatea dintre instantele psihice b. discontinuitatea dintre psihic si biologic ¢. continuitatea dintre biologic si psihic . continuitatea dintre instantele psihice Mai multe raspunsuri pot fi adevarate15. Funetiile Bului sunt: a. autoconservarea organismului, b. controlu! Supraeului ©. testarea realitagi. 4. modificarea realitafii in funetie de scopuri €. controll Se-ului Mai multe raspunsuri pot fi adeveirate 16. Morala inconstienta: 4. este 0 morala a datoriei neconditionate b. este o morala a datoriei conditionate ©. apeleaza la refulare 4. apeleaza la reprimare Mai multe raspunsuri pot fi adevarate 17, Sentimentul de culpabilitate constient a. este independent fata de realizarea réului beste dependent de realizarea raului ©. genereaz fenomenul paradoxal al riuficatorilor din sentiment de culpabilitate 18, ApSrarea se refer la: a. un proces prin intermediul c&ruia constiinfa este feriti de exeitantii intemi periculosi, conflictuali (pulsiuni, dorinfe, sentimente) b. un proces prin intermediul céruia constiinga este feritd de excitanii externi foarte puternici ©. un proces prin intermediul caruia constiinfa ia contact cu excitantii intemi periculosi si excitantii externi foarte puternici Mai multe raspunsuri pot fi adevéirate 19, Timpii refularii sunt: a. refularea originaré b. refularea secundara ©. atractia exercitati de alte confinuturi refulate d. intoarcerea refulatului Mai multe ratspunsuri pot fi adevérate 20, Regresia topica: a, parcurge tn sens invers sistemele psihice orientate intr-o directie determinata b. subiectul revine la etape depasite ale dezvoltarii libidinale sau ale Eului e, subiectul se intoarce la niveluri inferioare din punctul de vedere al complexitttii, structurarii si diferentierii21, Refularea este definita drept: a, procedeu prin care subiectul incearc& sa dea o explicatie coerenté din punct de vedere logic sau acceptabili din punct de vedere moral unor atitudini, idei, sentimente ale cor adevarate motive nu sunt percepute. b. procesul care vizeazi mentinerea in inconstient a tuturor ideilor si reprezentarilor legate de pulsiuni si a caror realizare, producatoare de placere, ar afecta echilibrul funetionarii psihice a individului, devenind sursi de neplicere proces prin care subiectul manifesta o atitudine sau un comportament opus ca sens unei doringe pulsionale refulate si constituit ca reactie la aceasta. 22, Regresia este definita drept: a, procesul psihic prin intermediul céruia un subiect individual sau colectiv se intoarce la un nivel anterior al dezvoltirii psihice, fie c& este vorba de gandire, sentiment, comportament. b. procesul inconstient triit de Eu in momentul in care, urmérind un scop defensi se transforma intr-un aspect al obiectului ©. procesul psihic prin care subiectul expulzeaza din sine si localizeaz4 fn afara sa, In Persoane sau lucruri, calititi, dorinfe, sentimente care fi apartin, dar pe care nu le cunoaste sau refizit si le accepte. O femeie de 37 de ani care a fost parasit de soful ei dupa ce timp de 7 ani a facut eforturi considerabile, dar infructuoase de a raméne insarcinata. Imediat dupa aceasta, sa imbolndwit de asim bronsic, ceea ce a necesitat 0 perioadd de spitalizare Psihoterapeutului care a tratat-o in spital i-a comunicat sentimentul de inferioritate pe care l-a avut intotdeauna fa(é de sora sa mai micé, intre timp mamé a trei copii. Inainte de a o parési, sojul pacientei si-a exprimat inca o data dorinja de a avea copii. 23. in primele zile de intemare, inainte de a vorbi cu psihoterapeutul, pacienta a sunat-o pe o prietend care lucra la polijie pentru a reclama o asistenta din spital care ar fi avut intentia de a-i administra medicamente care si-ipermiti si-i controleze gindurile. Respectiva asistentd a fost cu siguranfé plitité de sotul ei. in aceasta situatie pacienta se para prin: a. proiectarea agresivititii inconstiente asupra soqului b. refularea agresivitatii inconstiente fata de soful sau ¢. intorcea agresivitatea inconstienta impotriva propriei persoane 24, Dupi ce un tindr medic a dovedit o anumit& neindemanare in a-i pune o perf pacienta i-a comunicat asistentei de noapte cA fi pare deosebit de rau c& ii creeazA probleme téndrului medic. A fost foarte impresionatii cAnd asistenta I-a ironizat pe medic, nemaiindraznind apoi s-o cheme pe asistenta, justificnd c& nu mai vrea si creeze probleme celorlalti. in acest caz, pacienta: a. proiecteaza agresivitatea inconstient& asupra medicului si asistentei b. intoarce agresivitatea masiva tmpotriva propriei persoane c, refuleazi agresivitatea masiva fafa de medicle adio lasate de 25. Cand noul terapeut avanseaz cu prudenta ipoteza ci citirea scriso soful ei a supirat-o, pacienta mai inti neagi sentimentul respectiv, pentru ca apoi si afirme cA soful ei trebuie sa fi avut motivele lui care l-au ficut s-o parseasca. Vorbeste cu detasare, fara emotie, pe deplin rational despre aceste motive. Aceasta situatie apare ca efect al: refill negarii formajiunii react regresiei izolarii 26. Cand pacienta a primit in spital vederi de la copiii surorii ei, s-a hotardt s& find un jurmal imaginar in care descria aventurile unei matusi necas&torite cu copii vecinei, Dupa ‘terminarea psihoterapiei din afara spitalului, a propus jurnalul stu unui ziar care i-a oferit spre publicare o rubric specials, Mijlocul de apfrare care intervine in acest caz este: reprimarea negarea Formajiunea reactionala sublimarea izolarea 27. In spital a preferat lecturi filosofice gi psihologice despre depasirea suferinici, dar a refuzat o revista despre ingrijirea sugarilor. Pacienta este capabilé si mentind in planul constiinfei toate componentele conflictului gi in acelasi timp s@ controleze impulsurile si afectele generate de conflict. in acest caz, ea utilizeaza: reprimarea negarea formatiunea reactionala sublimarea izolarea 28, Identificarea este: a, procesul psihic prin intermediul caruia un subiect individual sau colectiv se fntoarce la un nivel anterior al dezvoltarii psihice, fie c& este vorba de gindire, sentiment, comportament. b. procesul inconstient trait de Eu in momentul in care, urmarind un scop defensiv, se transforma intr-un aspect al obiectulu . procesul psihic prin care subiectul expulzeaza din sine si localizeaza in afara sa, in persoane sau Iucruri, calitii, doringe, sentimente care fi aparfin, dar pe care nu le ‘cunoaste sau refuza sa le accepte, 29. Conceptia psihanalitica despre sexualitatea umane afirma cé: a, Sexualitatea este activa inca de la nastere, si nu o activitate care apare abia la pubertate. b. Scopul sexualititii umane, unirea sexelor opuse, vizeazA in ultima instanga reproducereaSexualitatea infantilé este orientata spre objinerea plicerii ca scop in sine, si mu spre reproducere, asemenea sexualititi adultulu Sexualitatea infantila se sprijina pe alte functii fiziologice importante, cum ar fi ‘cea de hranire si cea excretorie. Activitatea sexual se instaleazi abia la pubertate, in legituré cu maturizarea biologic’ a organelor reproductive. atinge scopul hedonic prin excitarea zonelor erogene si exercitarea anumitor tendinfe partiale, cum ar fi exhibisionismul, voaiorismul, cruzimea ete. Sexualitatea este absenti din viata copilului, imaginat ca fiind chintesenfa puritifi. Sexualitatea infantild este predominant autoeroticd ‘Sexualitatea infantila parcurge o serie de faze, care, dupa Freud, sunt determinate genetic. Mai multe raspunsuri pot fi adevarate 30. in stadiul oral, scopul instinctului sexual este: a. autoerotic b. presiunea relationalé asupra obiectului . incorporarea obiectului d. reproducerea Mai multe raspunsuri pot fi adeveirateNR.2 soe B2oDS #S0Te sHovDe ano aooveHwen so0oU 500 090000 00000 ooo000 oO00 DoOoOooo0o000 oooo mf Pa § 5 s Pa 3 @00 afoeUD sHovU sfoD a0 af0 e200 850 aso e200 s50 000 0000 9000 0000 000 o50 of00 OOo0 ooo ooo ooo Si = 3 S 5 8 ey s a ai Fa S28 S20 €505 ¢50 a@50 #50 aD00 695 3D aoo sae #00 600 900 90900 000 900 000 oo00 ooo oo ooo ooo ooo ¢ si Centrul ID: E Z =| = oi i + wi S 6 36 o1. Psihanaliza este o terapie: a. nondirectiva b. directiva. c. cauzal d.a sic sunt corecte e.b sic sunt corecte 2. Transferul este un fenomen care: a. se produce in toate situatiile de viata . are loc numai in cadrul anal . este creat de cadrul psihanalitic 3. Psihanalistul: a. este un “ecran alb” pe care analizandul proiecteaza filmul vietii sale b. dezvolti reactii afective inconstiente fata de analizand c. este neutru, nu reactioneaz’ afectiy faféi de analizand 4, Formarea in psihanaliz& presupune: a. auto-analizi b. analiza personala ©. participarea la seminarii organizate de institute de psihanalizi d. supervizare e. cursuri post universitare Mai multe rispunsuri pot fi corecte. »Micul Hans* avea o frica fata de cai, care mergea pant acolo incat copilul refuza sii mai iasa pe strada. Desi dotat cu o constitutie robusta, micul Hans se imbolnveste psihic, Dupa o perioads in care teama fara obiect determinat a predominat, se declanseaza fobia - friea de a nu fi muscat pe strada de un cal. Acesta ar putea chiar sa intre seara in camera sa, Alaturi de fobia principala se manifesta fobii adiacente: la gridina zoologica ii este fricd de animalele mari; ii mai este fricd de camioanele ‘nedrcate cu multe pachete si de posibila prabusire a calului Una dintre fantasmele sale din acea perioada este ,fantasma cu girafe* —: Noaptea erau in camer’ o giraft mare si una sifonata si cea mate a tipat pentru ca am luat-o de pe cea sifonata. Atunci ea a inceput si tipe incontinuu si apoi eu m-am asezat pe girafa sifonata 5. Beneficiile psihice ale acestui simptom sunt: 4, atenuarea conflictului ambivalentei afective fata de tata prin deplasarea sentimentelor negative asupra unui surogat de tat b. disparitia sentimentelor ostile fata de tata provocate de rivalitatea pentru mama in situatia oedipiana c. amplificarea ambivalengei afective fai de tata 6. Aparitia fobiei presupune: a. internalizarea unui conflict exteriorb. refularea, proiectia si deplasarea sentimentelor negative fa de tata ©. negarea sentimentelor pozitive fata de mama 7. Frica de animalele mari de la gridina zoologica exprima: a. dorinfa de pedeapst b. ambivalenta sa fafa de tata ¢. friea de castrare 8. Frica de posibila prabusire a calului exprima: a. dorinta lui Hans ca tatal sau sa cada, adica s4 moara. b. teama ca va ramane fra cal . doringa de a se raizbuna pe cal pentru ca il speria 9. Din punct de vedere psihanalitic, vindecarea echivaleaza cu: a. disparitia simptomelor b. cunoasterea personalitatii . maturizarea psihicd 10. Conditile de existent& ale actului ratat mentionate de Freud sunt: a. este 0 tulburare de moment b. autorul poate realiza corect actul respectiv ¢. autorul nu recunoaste justefea observaiei care-i indica actul ratat 4. autorul atribuie actului ratat hazardului sau neatengiei e. autorul recunoaste justetea observatiei care-i indica actul ratat £. are caracter repetitiv Mai multe raspunsuri pot fi corecte intr-un moment dificil al unei analize, psihanalistul, obosit dupa o zi plina de activitate, face urmatorul act ratat: in loc sé-i comunice analizandei c& proxima sedinta va avea loc ,lunea urmatoare', ii spune luna urmatoare, LL. Acest act ratat are drept cauzi a, oboseala analistului b. asemanarea dintre ,.unea" si luna", deosebite doar prin vocala ,e* ¢. dorinta analistului de a spatia cat mai mult eu putinta sedintele cu respectiva analizanda. 4. interventia hazardului 12, Visul este un fenomen psihic ce satisface in acelasi timp urmatoarele tendinte contradictorii a. dorinta de a dormi, care tine de sistemul preconstient-constient b. dorinta inconstienta, de naturd instinctualA, c. doringa constienta, de natura instinctual’ Mai multe rispunsuri pot fi corecte. 13. Conginutul latent al visului desemneaza:a. imaginile, ideile, sentimentele pe care visétorul le pastreazi in minte in momentul in care se trezeste sau si le poate aminti. b. totalitatea semnificatiilor desprinse de analiz4: resturi diurne, amintiri si dorinte din copilarie, impresii corporale, aluzi la situatia transferentiala. c, Partea inaccesibild a psihicului la care analiza nu poate ajunge, care nu poate fi interpretata, 14, Dupa Freud, particularititie esentiale ale continutului latent sunt: a. caracterul lacunar b. viata afectiva este pe deplin prezenta ¢. sfideazit logica dupa care ne ghidam in starea de veghe. d. este ininteligibil e. este logic si inteligibil f. poate fi neutru din punct de vedere emotional. g. este complet si veridic Mai multe raspunsuri pot fi corecte 15, Interpretarea visului a. face trecerea de la limbajul coerent, afectiv al ideilor latente ale visului la limbajul incifrat al continutului manifest, inaccesibil pentru constiinta visdtorului sau a observatorului profan b. desemneaza imaginile, ideile, sentimentele pe care visitorul le pastreaza in minte in momentul in care se trezeste sau si le poate ami c. deconstruieste, demasc&, descifreaza deformarile impuse gindurilor visului 16. Simptomul nevrotic satisface: a. dorinfa de a dormi b. dorinta inconstienta si apSrarea impotriva ei c. dorinfa constienta de natura sexual’ 17. Principalul mijloc de aparare in isteie este: a. regresia b. refularea ¢, formafiunea reacfionala d. proiectia 18, Nevroza obsesionalai are la baz o fixatie in: a. faza sadic-anala a dezvoltarii psihosexuale ». faza oralé a dezvoltarii psihosexuale ¢. faza falict a dezvoltirii psihosexuale 4d, perioada de latenta Doctor Lorenz, alias “omul cu sobolani, ia cunostinta prin intermediul unui coleg, in perioada unei concentrari ca ofiter in rezerva, de o cumplit pedeapsd oriental peste fesele condamnatului se aplic un vas cu sobolani, care patrund in anus. Imediat pacientul s-a gandit ci o astfel de pedeapsa s-ar putea aplica unor persoanedragi, respectiv tatalui si prietenei sale. Ulterior, simptomul a devenit obsesiv. La vvarsta de gase ani, tatal siu i-a aplicat o pedeapsa severd pentru act masturbatorii caracteristice complexului Oedip, 19. Agresivitatea cruda si excesiva a ,omului cu sobolani* a. rezultatul regresiei la stadiul sadic-anal b. rezultatul regresiei [a stadiul oral c. rezultatul regresiei la stadiul falic 20, Oscilatiile de potenfa au drept cauza a, atasamentul inconstient fata de mama b. frica de castrare c. incapacitatea de a sintetiza curentul tandru si curentul senzual al sexualitatii 21. Printre cauzele frigiditafii se numara a. lipsa atractiei fafa de partener b. identificarea masculind ©. comparatii inconstiente intre partenerul sexual si tat Mai multe raspunsuri pot fi corecte.NR. 1 1, Disciplinele psihanalitice — psihoterapia, psihopatologia, psihologia, metapsihologia si psihanaliza aplicat —au in centrul lor: a. ideea de inconstient b, modificarea comportamentului c. simptomul nevrotic 2. Psihanaliza maturé abordeaz’: a. disparitia simptomelor b, conflictele psihice structurale generatoare de simptome c. dezgroparea evenimentulul traumatic 3. Psihanaliza este: a. un demers exclusiv intelectual b. un dialog intre terapeut si pacient care urmareste interpretarea ‘materialului furnizat de cel din urma: simptome, vise, acte ratate, asociatil verbale, amintiri c. 0 terapie al cérei fenomen central este transferul 4, Alianta terapeuticd se refer’ la o serie de caracteristici ale Eului analizandului: a, capacitatea de a fi constient de disfunctia sa psihicé. b. aspectul constient al dorintel de vindecare ©. capacttatea de a accepta in mod constient scopurile si mijloacele terapiel psihanalitice d. capacitatea de autoobservare; e. capacitatea de a accepta efortul, durerea si conflictul intern f. aspectul inconstient al relatiei transferentiale Mai multe r&spunsuri pot fi corecte. 5. Conceptia psihanaliticé cu privire la raportul dintre snatate si boal& psihic’ este: a. intre boala psihicd si sn&tatea psihic deosebirea este calitativ’. b. intre boala psihicé si san&tatea psihicd deosebirea este doar cantitativ’, nu calitativa,c. Intre boala psihic’ si stindtatea psihic& deosebirea este att cantitativ’, cat si calitativl »Micul Hans” avea 0 frica fat& de cai, care mergea pani acolo incat copilul refuza s& mai ias& pe strad’. Desi dotat cu 0 constitutie robust, micul Hans se imboinaveste psihic. Dup& o perioad’ in care teama far obiect determinat a predominat, se declanseaz’ fobia - frica de a nu fi muscat pe strad& de un cal. Acesta ar putea chiar 8 intre seara in camera sa. Alaturi de fobia principal se manifest fobii adiacente: la grdina zoologica fi este frick de animalele mari; fi mal este fric& de camioanele {inc&rcate cu multe pachete si de posibila pr&busire a calulul Una dintre fantasmele sale din acea perioadd este ,fantasma cu girafa* — Noaptea erau in camer’ o girafa mare si una sifonat si cea mare a tipat pentru c& 2am luat-o de pe cea sifonaté, Atunci ea a inceput si tipe incontinuu si apoi eu m-am asezat pe girafa sifonaté™ 6. Fobla de cal a miculul Hans: a. exprima deformat conflictul ambivalentel afective fat de tat’ b. exprima deformat rivalitatea sa cu tat8il, fata de care Hans simte gelozie si ostilitate . Exprima deformat ostilitatea fat& de mama . "Fantasma cu girafa” reflect’: nevoia de tandretea matern’ dorinta pentru organul genital al mamei (girafa sifonat’) interventia interdictiva a tatalul (girafe cea mere) Mai multe rspunsurl pot fi corecte 8, Frica de a fi muscat pe strada de un cal exprim: a. dorinta de pedeaps’ b, ambivalenta sa fata de tat «. frica de castrare 9. in actele ratate intalnim a. 0 intentie constientéi, constituind tendinta perturbaté si o intentiepreconstient sau inconstient, reprezenténd tendinta perturbatoare care Interfereaz& cu prima b. 0 intentie constient8, constituind tendinta perturbatoare si o Intentie inconstienté, reprezenténd tendinta perturbat& care interfereazé cu prima . doua intentii distincte: una constienta si alta preconstient’ sau inconstient&, care nu interfereaz& 10. Dupé Melanie Klein, indicatorii unei personalitati psihice mature sunt: 2. absenta conflictelor psihice b. capacitatea de a accepta gratificatii substitutive pentru dorintele infantile; c. capacitatea de a trai plcerea intr-un mod neconflictual d. capacitatea de a iubi si a munci e. echilibru intre viata interioara si adaptarea la realitate. Mai multe rspunsuri pot fi corecte. intr-un moment dificil al unei analize, psihanalistul, obosit dup§ o zi pling de activitate, face urmatorul act ratat: in loc s8-i comunice analizandei c& proxima sedint’ va avea loc ,|unea urmatoare’, ji spune ,luna urmatoare" 11, Acest act ratat are drept cauzi a. oboseala analistulu b. asemanarea dintre ,Iunea” si ,|una", deosebite doar prin vocala ,e* ¢. dorinta analistulul de a spatia cét mai mult cu putint& sedintele cu respectiva analizanda d. interventia hazardului 12. Conform conceptiei psihanalitice, visul este: a. un fapt organic rezultat din diminuerea activit8tii creierului in timpul somnului b, un fenomen psihic cu sens, din el putand afla ce se va c, un fenomen psihic de compromis, produs de jocul fortelor psihice tmpla tn13. Continutul manifest al visulul desemneaz’: 2. imaginile, ideile, sentimentele pe care visstorul le pastreaz’ in minte in momentul in care se trezeste sau si le poate amint b. totalitatea semnificatiilor desprinse de analiz&; resturi diurne, amintiri si dorinte din copitérie, Impresii corporale, aluzii le situatia transferential €. doringele infantile refulate la care se ajunge prin interpretarea psihanalitics 14. Travaliul visului: a. face trecerea de la limbajul coerent, afectlv al ideilor latente ale visului la limbajul incifrat al continutului manifest, inaccesibil pentru constiinta vis’torului sau a observatorului profan b. desemneaza imaginile, idelle, sentimentele pe care visdtorul le pastreaza in minte in momentul in care se trezeste sau si le poate aminti c. deconstruieste, demasc’, descifreaz’ deformérile impuse gandurilor visului 15. Decisive pentru formarea visului sunt: a. dorinte diune, acceptate de Eul visdtorului, dar care, din cauza unor circumstante exterioare nefavorabile, nu au putut fi realizate. b, dorintele fiziologice activate in timpul somnului: sete, foame, dorinte sexuale. c. dorintele diurne neacceptate de Eu si refulate d. dorinte infantile inconstiente, de natur& sexual sau agresiva 16, Angoasa si trezirea care insotesc cosmarul reprezinta: a, mijloace, desi extreme, de a impiedica dorinta interzis, care tine de Inconstient, de a p&trunde in constient. b. realizarea unei dorinte inconstiente, dar ea nu tine de Se, ci de Supraeu, de instanta interdictillor culturale, care impune o pedeapsa pentru anumite dorinte neacceptate cultural ¢. mijloace folosite de cenzur& fh functie de intensitatea dorintei Mal multe r&spunsuri pot fi corecte.17. Interpretarea freudian’ a visului pune accentul pe: a. simboluri generale b. simboluri individual c. simboluri universale 18. Printul sau printesa din basme simbolizeaz: a. zeitati arhaice din mitologie b. parintii vis&torulul c. visétorul sau visétoarea 19.in vis, armele albe sau de foc, sarpele, obiectele alungite simbolizeaz& a. echivalentii lor din natura b. organul sexual masculin c. Imagini arhaice inn’scute mintii umane Mal multe raspunsuri pot fi corecte. 20. Dup& Freud, simptomul nevrotic este: a. expresia psihic& a unei leziuni a crelerulul b. un fenomen psthic cu sens c. rezultatul reducerii function&rii creierului 4. un semn al degenerSrii cerebrale 21. Conversia istericd este: a. transpunerea in plan somatic a unui conflict psihic b. transpunerea tn plan psihic a unei boli somatice . expresia unel boli somatice i comentafi urmatorul vis din perspectiva psihanaliticd: unei diete in care nu ii era permis sa manance fructe, 22. Interpret O fet viseazi cd mandncd tart cu cpsune. :tisface dorinta constineta din timpul zilei de a manca caspuni , de cinci ani, supu Prin acest vis fet fructele daunandu-i sanatat