INGINERIE STRUCTURALA

Conf.dr.ing.Adrian IORDACHESCU

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

CLADIRI CU UN NIVEL SI
DESCHIDERI MARI
Cladiri curente
Deschideri pana la circa 45 m

Clasificarea cladirilor in functie de

inaltime
V - Cladiri dezvoltate pe
verticala (etajate) - a se vedea
curs an IV sem. 1 si curs
"Structuri performante " cladiri foarte inalte (an V)
H - Cladiri dezvoltate pe
orizontala (sali/hale cu un
nivel)
An IV -sem.2: deschideri pana
la 45.0 m
An V - "Structuri performante"
- deschideri foarte mari

Cladiri cu un nivel si deschideri mari

- clasificari FUNCTIUNI:
Industriale
Comerciale
Sportive
Culturale
DENUMIRI CURENTE:
Functiuni social-culturale: Sala
Functiuni de productie/depozitare: Hala

Cladiri cu un nivel si deschideri mari

- clasificari Cladiri unifunctionale:
Sala pentru un anumit tip de spectacol (sala
de concert)
Hala pentru un anumit tip de produs
(filatura de bumbac)
Depozit pentru anumite produse (depozit
pentru produse in vrac)

Cladiri cu un nivel si deschideri mari

- clasificari Cladiri multifunctionale:
Sala pentru spectacole artistice, sportive si
intruniri (sala polivalenta)
Hala universala de productie
Depozit universal (pentru toate tipurile de
produse)

Probleme de proiectare
preliminara
arhitectural-structurala
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Alegerea formei in plan si in elevatie

Stabilirea liniilor de rezemare a acoperisului
Stabilirea schemei structurale
Alegerea materialelor pentru structura
Identificarea actiunilor mecanice
Proiectarea preliminara a structurii
Proiectarea preliminara a elementelor
nestructurale

1. Forma in plan si in elevatie

Factori de care depinde:
1. Exigente functionale
2. Constrangeri impuse de amplasament
3. Exigente constructive

1. Forma in plan si in elevatie

1. Exigente functionale (depind de utilizarea
prevazuta a cladirii):
Suprafete utile: dimensiuni impuse, forma impusa
sau forma optima (daca nu exista conditii impuse)
Inaltimi utile: inaltime impusa sau inaltime optima
(din conditii de incalzire/ventilare, de exemplu)
Relatii intre functiuni
Accese in cladire (numar, dimensiuni, pozitii)

1.Forma in plan si in elevatie

2. Constrangeri impuse de amplasament:
Conditiile de mediu natural (de exemplu, forme si
structuri adecvate conditiilor de mediu: cutremur,
zapada, teren dificil,etc.)
Forma si dimensiunile terenului (eventuale
conditii stabilite prin planurile de urbanism)
Vecinatatile existente (interactiuni cu cladirile
adiacente)
Accese la amplasament

1.Forma in plan si in elevatie

3.Exigente constructive
I. Evacuarea apelor
pluviale
a) interioara
exterioara
b) transversala
longitudinala

1.Forma in plan si in elevatie

3.Exigente constructive
II. Iluminat natural
(stabilit in functie de
cerintele functionale)
a) Lateral (la deschideri
mici)
b) Zenital
c) Orientat (acoperisuri
shed)

Forme in plan - exemple

Dreptunghi / patrat
Poligon regulat
Cerc
Forme diverse

Forme posibile pentru o arie

construita de 3000 mp.

2. Stabilirea liniilor de rezemare

Pozitia liniilor de rezemare a acoperisului
depinde de:
Exigentele functionale (spatiile libere
impuse pentru utilizarea prevazuta)
Forma in plan si in elevatie
Tipul structurii
Considerente de plastica (vizibile, ascunse)

2. Liniile de rezemare
Definitii:
Deschidere (D) :
distanta intre axele a doua
siruri de reazeme

Travee (t):
distanta intre punctele de
reazem dintr-un sir

2. Liniile de rezemare
Marimea deschiderilor si traveelor:
D si t pot fi
oarecare
modulate: cu modul de 1.5 m (M1.5) sau cu modul
de 3.0 (M3.0) pentru structurile la care se folosesc
elemente si subansambluri de catalog (tipizate)

2. Liniile de rezemare
Tipuri de reazeme:

Stalpi / pile
Pereti structurali
Tuburi alcatuite din pereti structurali

Pozitia reazemelor :

Numai pe contur (o singura deschidere)

Pe contur si la interior (mai multe deschideri)

Clasificarea cladirilor in functie de

pozitia reazemelor

3. Scheme structurale pentru

cladiri cu o singura deschidere
Se definesc dupa modul in care se face
transportul fortelor verticale

cu elemente liniare
cu subansambluri spatiale
cu ansambluri spatiale

Scheme structurale cu
elemente liniare
1. Rezemari pe doua laturi

Elemente principale transversale (EPT)

Elemente principale longitudinale (EPL)
Elemente principale longitudinale si
transversale (EP L&T)

2. Rezemari pe patru laturi si forma

apropiata de patrat

Retea de elemente principale longitudinale si

transversale

Structuri cu elemente principale

transversale

1 - ESL sunt elemente de suprafata (extrados plan) care reazema direct pe EPT
1a - ESL sunt elemente liniare (pane) care reazema pe EPT
EST sunt elemente de suprafata (extrados plan) care reazema pe ESL

Sali / hale cu un nivel

Alcatuire structurala
- acoperis greu- beton (1)

Sali / hale cu un nivel

Alcatuire structurala
- acoperis greu- beton (2)

Structuri cu elemente principale

longitudinale

EST - sunt elemente de suprafata (exrados curb) care reazema pe EPL

Structuri cu elemente principale

transversale si longitudinale

EPT1 - element principal transversal care reazema pe stalpi

EPT2 - element principal transversal care reazema pe elementul principal longitudinal
ESL si EST - vezi schemele 1 si 1a

Sali / hale cu un nivel

Alcatuire structurala
- acoperis greu- beton (3)

Structuri cu retele de elemente

transversale si longitudinale

EP - elemente principale dispuse in retea pe ambele directii ale planului

ES - elemente secundare de acoperis
D1 si t1 - deschiderea si traveea pe directia 1
D2 si t2 - deschiderea si traveea pe directia 2

Sali + cladiri etajate

Scheme structurale

Sali + cladiri etajate

Scheme structurale

Sali + cladiri etajate

Scheme structurale

Sali + cladiri etajate

Scheme structurale

4. Materiale pentru structuri

Materiale pentru structuri:

Beton armat
Beton precomprimat
Metal
Lemn
Alte materiale

Posibilitati de folosire a materialelor:

Un singur material (de exemplu: structura integral din beton armat)

Mai multe materiale (de exemplu: stalpi din beton armat/ grinzi din otel)

5. Agenti mecanici- solicitari

A. Greutatea proprie a acoperisului (depinde
de material):

Acoperisuri GRELE:

beton armat
beton precomprimat

Acoperisuri USOARE:

metal (otel, aluminiu)

lemn
matriale plastice,alte materiale

5. Agenti mecanici- solicitari

B. Greutatea elementelor nestructurale si a
instalatiilor:
1. Inchideri: de regula au structura proprie
2. Finisaje:

izolatii termice si hidrofuge (se exclud pantele artificiale)

tavane suspendate
pasarele tehnologice

3. Instalatii:

ventilatie/climatizare,
iluminat artificial,
sonorizare, etc

5. Agenti mecanici- solicitari

C. Incarcari tehnologice (la functiunile industriale si de
depozitare)

1. Transport interior al produselor:

agatat de acoperis;
rezemat pe stalpi

2. Depozitarea produselor:

pe pardoseala halei

5. Agenti mecanici- solicitari

D. Incarcari climatice
1. Incarcari critice pentru acoperisuri usoare:

vant;
zapada

2. Incarcari critice pentru acoperisuri grele:

cutremur (pentru cladiri lungi se manifesta efectul nesincronismului miscarcii

seismice la lungimea cladirii >>>>Rosturi)

ACTIUNEA ZAPEZII

Efectul zapezii asupra structurii

acoperisului

Efectul zapezii asupra structurii

acoperisului

Aglomerari de zapada pe acoperis

Efectul pantei acoperisului

asupra incarcarii cu zapada

ACTIUNEA ZAPEZII

ACTIUNEA ZAPEZII
- acumularea zapezii pe acoperisuri denivelate-

Aglomerari de zapada pe
acoperisuri denivelate

Aglomerari de zapada pe acoperisuri

denivelate - efecte locale

ACTIUNEA ZAPEZII
acoperisuri curbe

Aglomerari produse de obstacole

pe acoperis

ACTIUNEA VANTULUI

ACTIUNEA VANTULUI

ACTIUNEA VANTULUI
efectul topografiei terenului

ACTIUNEA VANTULUI
- efectul formei acoperisului-

ACTIUNEA VANTULUI
- efectul formei acoperisului-

ACTIUNEA VANTULUI
- efectul formei acoperisului-

ACTIUNEA VANTULUI
- efectul formei acoperisului-

ACTIUNEA SEISMICA

Valoarea fortei seismice de

proiectare

(sali cu aglomeratii de persoane)

= 1.0 (hale de productie, depozite)
ag = 0.08g .0.32g (n funcie de amplasament)
2.75 (in functie de perioada proprie a cladirii)
q (transversal din b.armat)
q = 4.0....5.0 (transversal din metal)
q = 2.5... 4.0 (longitudinal din metal)

Acceleraia seismic de calcul - ag

Zonarea seismica a teritoriului Tc

Calculul valorilor spectrului

elastic -exemplu

6. Variatii de temperatura
sezoniere
Sunt importante pentru constructiile lungi
La hale industriale si depozite se prevad
rosturi de dilatare/contractie.
Distantele intre rosturi :

structuri din b.a. : 4060 m

structuri metalice : 100120 m (dar mai scurte in zone seismice)

La cladiri acoperite cu ansambluri

structurale nu se fac rosturi

7. Tasari diferentiate
1. Pentru cladirile de
mari dimensiuni daca
stratificatia terenului
este neuniforma
2. Solutii posibile :

rost de tasare

sau

adancirea fundatiilor pana la

acelasi strat

STRUCTURI CU ELEMENTE
PRINCIPALE
TRANSVERSALE
Elemente de proiectare structurala
preliminara

Structura cu elemente principale

transversale

Scheme de cadre transversale

STRUCTURI CU ELEMENTE
PRINCIPALE TRANSVERSALE
Elemente principale transversale din:
beton armat (BA)
beton precomprimat (BP)

ELEMENTE PRINCIPALE
TRANSVERSALE DIN BA SI BP
Alegerea materialelor
ESL: BA.BPAlte materiale
EPT : BA.BP
Stalpi : BA
Executie
Monolit (rar)
Prefabricat (de regula)

ELEMENTE SECUNDARE
LONGITUDINALE
Elemente de inchidere
Elemente de dimensiuni relativ mici (acopera
suprafete de 915 m2 cu o singura piesa
Incarcari relativ mici:
greutate proprie
termo-hidroizolatii
zapada
incarcari utile (acoperis circulabil)
incarcari agatate (se evita, de regula)

Elemente secundare
longitudinale prefabricate
Fasii pline : din BA pentru travei mici
Fasii cu goluri:
din BA pentru travei t < 6.0 m
din BP .pentru travei t = 6.0..9.0 (12.0) m
Chesoane: : idem fasii cu goluri

Elemente secundare
longitudinale prefabricate

Detaliu- fasie cu goluri

Fasii cu goluri

Fasii cu goluri

Fasii cu goluri

ELEMENTE SECUNDARE
TRANSVERSALE SI LONGITUDINALE
PREFABRICATE
Elemente de suprafata:
tip grinda cu placa
elemente cutate
elemente cu dubla curbura
Acopera suprafete mari cu o singura piesa
(3050 m2)

ELEMENTE TIP GRINDA CU PLACA

(placa cu nervuri)
Executate din BP
Sectiune transversala
constanta
variabila

Extrados:
drept
curb

Dimensiuni mici ale sectiunii transversale

(grosimi mici ale placii; latimi mici ale
nervurilor)

DIMENSIUNI
DESCHIDERI:
L = 12.018.0 M (in Romania)
L < 36.0 m (in strainatate)

LATIMI:
L = 1.503.00 m
(mai multe informatii la Beton precomprimat)

Elemente secundare de acoperis

Elemente tip grinda cu placa
placile reazema pe grinzi (transversal)
grinzile reazema pe EPT (in lungul salii)
Elemente cu dubla curbura si elemente
din placi cutate
rigiditatea transversala rezulta din forma;
descarca pe EPT ca elemente incovoiate

Elemente tip grinda cu placa

- extrados drept-

Elemente tip grinda cu placa

- extrados drept- detaliu

Montajul unui element TT

Montajul fasiilor cu goluri

Rezemarea prefabricatelor TT
pe pereti de beton armat

Element tip T extrados drept

-faza de montaj-

Element tip TT extrados drept

-faza de montaj-

Elemente tip grinda cu placa

- extrados curb -

Elemente tip grinda cu placa

- extrados curb -

Element TT extrados curb

- faza de montaj -

Elemente tip grinda cu placa

- dimensiuni principale Inaltimea maxima:
Hmax = ( 1/20.1/30) L pentru L > 12 m
Hmax = ( 1/20.1/25) L pentru L < 12 m
Inaltimea la reazem:
Hr = (0.400.5) Hmax

Element HP
(placa cu dubla curbura)

Elemente din placi cutate

ELEMENTE TIPGRINDA CU
PLACA
Pot primi goluri pentru lumina zenitala
(luminatoare):
la elemente si chesoane (goluri intre nervuri)

Spatiul intre nervuri se poate folosi pentru

traseele de instalatii

Folosirea spatiului intre

nervuri pentru instalatii

Rigidizarea orizontala a
acoperisului din prefabricate
Prin monolitizare cu beton intre ES
simpla
cu pene de beton
cu suprabetonare
Prin sudura intre ES
sudarea mustatilor de otel beton
sudarea placilor metalice
Prinderea ES de EPT

Efectul de diafragma

Monolitizarea acoperisului
- monolitizare simpla -

Monolitizarea acoperisului
- cu pene de beton -

Monolitizarea fasiilor cu goluri

Monolitizarea acoperisului
- cu suprabetonare -

Monolitizarea acoperisului
- cu sudarea mustatilor -

Monolitizarea acoperisului
- cu sudarea placilor -

ELEMENTE PRINCIPALE
TRANSVERSALE
Executie:
monolit (rar)
din elemente prefabricate (procedeu curent)

Materiale:
beton armat monolit
beton precomprimat monolit, prefabricat

Tipologie structurala:
grinzi cu inima plina
grinzi cu zabrele

GRINZI CU INIMA PLINA

Sectiune longitudinala:
constanta (la deschideri mici)
variabila (de regula, asigura si panta)

Sectiune transversala
dreptunghiulara (rar, la deschideri mici)
profilata (T, I)
compusa
chesonata

Grinzi cu inima plina

- sectiunea longitudinala (I) -

Grinzi cu inima plina

- sectiunea longitudinala (II) -

Grinzi cu inima plina - exemple-

Grinzi cu inima plina exemple-

Grinzi cu inima plina

- sectiuni pline si cu goluri -

Grinzi cu inima plina

- sectiuni chesonate -

Grinzi cu inima plina

- sectiuni transversale-

Grinzi cu inima plina

- detalii la capete-

Grinzi cu inima plina

- faza de montaj-

Montajul grinzilor principale

Montajul grinzilor principale

Grinzi cu inima plina

sectiuni cu forme speciale

Grinzi cu inima plina

- reducerea gabaritului structural-

Grinzi cu inima plina

- grinzi chesonate-

Grinzi cu inima plina

- grinzi chesonate-

Structura halelor prefabricate

Structuri cu pereti din placi cu

goluri