Inductia yerbali_a hipnozei Inconstientul subjectului incepe si traduct, si coreleze si sa interpreteze biosemantic séimnificatia cpvantulut lormiti? in organizari dominante cu sens descendent, adica spre ideea dominanta _ $i invincibila de somn. La al treilea , Dormi i!”, se produce saturarea ingonstientului__subiectuli de “idea connate ade soma St. ermeabilizand, g g-l separa de constient, subiectul va fi cuprins de somn, Nu este Ing un somn_adevarat, ci un semisomn sa un somn special, pecial, un fel de ingustare a cémpului constiintei_de Iversé profunzime, prin regresia Eu-lui_congtient sau prin alte ihecanisme biopsihice necunoscute inca. Bazanducse pe observatii dintre cele mai diferite, dar fara a Ie explica in mod satisficator si uniter, totdeauna fn’ decursul timpului s-au imaginat si s-au aplicat o serie de metode sau procedee de inducere a hipnozei prin ingustarea initiala a cémpului constiintei, adica prin inifierea_unor stari hipnoide favorabile_sugestiei_si_necesare “fotodati instalarii fenomenulut Initial, in procedecle de hipnotizare se foloseau excitanti care vizau primul sistem de semnalizare si care, prin repetare, prodyceau zee pel alizare:s 2 Prin repetare, pi Yesau inducean_o stare | Sica functionala ! cerebrala cu instalarea © consecutiva a oboselii, a inhibitiei cerebrale, urmata___de___somnul CNA ESOT hipnotic. Acestea_sunt ri simple de 4 Bipuollcare. a timpal, | alaturi_ de__aplicarea unor__excitanti_ ce | actionau agupra Timulur sistem de Sernnaltcane gi, ape “TaNe"—asUpra ana anumit analizator, s-au olosit,_excitanti__din domeniul celui__de-al doilea sistem de ‘Semmalizare, respectiv cuvinte ‘sau fraze~ cu eS continut det ipat.. care, fa nivelul corte- Xtlui, ~ apareau ca ‘eXcitanh reat inda- Ad4ncirea inductiei hipnotice — Se cand Stat de . in final, hipnoza Acestta sunt procedgele mixie sau # Sy OL IZ, 1 chnicile hipnotizare la randul lor, in functie de excitantul si de metoda de admintstrare a acestuia, suit multiple, ele rezultand, in primul rand, din felul_ dea induce de catre hipnotizator, ca si din marea variabilitate a sugestibilitatii subiectilor supusi_hipnozei. De aici rezulta cu necesitate importanta descoperirii sau_inducerii_ in timpul anamnezei a ,punctului ig ubiectulul ‘metodet, ca gi a modularii influengei sugestive, Ta functie de fiecare tip de personalitate in parte, precum $i ti Tunctie de cunoasterea informafiile ce rezulta din aplicarea testelor - atat de diverse la » randul lor - de explorare a sugestibilitatii. see 8‘Totusi, pentru” orice hipnotizator, fundamental ramane" intrebarea: prin care procedeu subiectul poate: fi adus_cu_mai_mult succes intr- Sita de prod, nal METER ee owYa aceasta jairebare, 1.V. Streliciuk (242), raspunde dupa cum urmeaza: 1. Somnul_hipnotic se obti ine mai rey ede i_mai, bine pe calea i al celui de-al doilea sistem de se este mai inhibat la subiect; 2.'La majoritatea subiectilor la care cel de-al doilea sistem de semnalizare este mai inhibat (subiectii isterici mai ales), somnul hipnotic se obfine mai usor pe calea actionarii verbale, adica a ctionarli primare, pe calea sugestiei verbale, asupra celui de-al doitea Sem Te sommes Folosirea_la_acesti_pacienti a excitantilor sonori sau luminogi monotoni (sau actionarea primara asupra primului sistem de semnalizare impiedica, uneori, la_acestia a somnului Acesti_pacienti transpun cu mai multa ugurint& cuvantul in act_mote enzitiv, senzorial, in idee, decat daca se achoneaza ote Beal sistem de semmnal izare;, a le psihastenié si névroza obsesiva, la care mai’ inhibabil este ori sistem de ‘semnalizare, iar in cel de-al doilea sistem adesea exist fenomene de excitatie stagnanta, dominanta cu structuré obsesivo-fobici, starea hipnotic’ se obtine relativ mai tepede si poate c4 mai ugor prin intermediul acfionarii asupra primului See Sone GPT aaa s Sonori, luminosi_ si i (mai ales termici), excitanti care cresc infenSitatea excitatiei in focarul dominant’ Se favorizeaz inductia IPNOtICa; La pacientii fara predominarea transanté a unuia dintre sistemele oarecare de semnalizares corticala, cu grad de inhibitie aproximativ egal al ambelor sisteme de semnalizare, starea hipnotica se obfine cel mai bine prin intermediul asocierii sues lor teas Sree crap de cH Wau cWarasat audi. Z pod pl 7 si mai putin Oe ee ere pr ag apts ee etalk nivelul proceselor = ibitorii este de intensitate aproximativ egald, *—srimuti ap) featt tn functie de pragul de SUE 3 Waiferent ve natura “réceptorului asupra caruia actioneaz’, se recomanda s& fie 9slabi, monoioni, ritmati, subliminari sial carci efect, cummulandurse in pie tude _inbibitia_comtcale Daca stimuli sunt suprafiminari, rusti, stressanfi, neagteptati. efectul lor obisnuit este inifial rapid, blocant, liz ra ne isi izant_ deci, Tn Seneral, in clinicé se utilizeazi prima categorie de stimuli (subliminari), asociati_cu_sugestii_verbale persuasive, realizéndu-se _treptat_ceea ce se numeste si hipnozd maternd, si_mai_putin “Sunt utilizati stimuli! din a doua categorie (supraliminari) care induc o hipnozd paternd insotita deseori de unele tulburari neurovegetative fntra sau post-hipnotice. , L Procedeete simple de kipnotizare —— Procedee ce actioneazd asupra analizatorului tactil # gee en ce ae ee es Aceste procedee cuprind aga-zisele pase magnetice” utilizate de yechii_magnetizori sustinatori ai teoriet ,.magnetismului_ animal”. ‘Astfel, Mesmer (286), de Puységur (214), Deleuze (89, 90), Lasegue (160), Heidenhein si al{ii consider: oi in, inclusiv ferestru, magnetism ce determing o polarizare-afiinfelarwii, Conform acestei teorii, sustinutA si de c&tre Chazarin si Ch. Décle (66), care considerau ca trunchiul si capul reactioneazi_ca un magnet_a_cirui Un ee ° membru ar constitu, Ta randul saa, in mod separat, un alt magnet a carui jumatate externa ar fi pozitiva si jumitatea interna negativa. Acestt pol, dupa opiniile autorifor, sunt supusi legilor atractiei $i respingerilor electrice: polii de acelasi fel se resping, ceea ce se traducg, printr-g, contractura sau, cel putin, printr-o neplacere; polii contrari se atrag si ar avea ca efect fie o anulare a actiunii, fie o rezolutie a contractiei. Dupa alti autori, partea dreapta a corpului este ozitiva, iar cea sting negativa, La fel, nara stanga vechiculeaza yin Aceste concepfil sunt actualmente cercetate printre alfii gi de hipnologii americani. Magnetismul pozitiv este activ, stimulant, chiar iritant, cald, inroséste “pielea si este, in general, centrifug.. Magnel il negativ este, dm contra, temperant, resorl calmant, rec Tent gi_centripet. Alte! spus, cel pozitiv este respingator $1 10activant, cel negativ este atragdtor gi incetinitor sau, pe de o parte exist& stimulare, iar pe de alt& parte, inhibare. Omul_absoarbe magnetism prin partea stnga este receptoare) gi TT expulzeaz: prin partea (mana dreaptii este emifitoare). in afara de acest magnet transversal (unii considera corpul uman ga un imens cristal), omul ¢ polarizat in sénsulinaltimin vertexul este Sao de energie), iar planta piciorutui éste negativa. Se formuleazi gio alt’ opinie, cA ar mai exista un magnet anteroposterior: toat& partea_anterioarA, incepand_de_la_mijlocut frunfii, nas, varfal barbiei, stern, plexul solar, ombilic pana la sex este pozitiva (ceea ce ar corespunde inervatiel vagale), in timp ce linia ‘este_negativa... Energia pozitiva atrage pe cea negativa si reciproc, producand un efect calmant, inhibitor. Este ceea ce se denumeste cu termenul de heteronomie_ Din contra, pozitivul respinge pozitivul si irita, incdlzeste, stimuleazd, acelagi efect avandu-! negativul cand actioneazi tot asupra negativului. Este ceea ce se denumeste cu termenul de izonomie. In sensul celor de mai sus, vor fi pase izonome ji pase heteronome, fenomene care ne amintesc de conceptul chinez le polarizare ying $i yang. fnck din 1866, Chazarin si Décle (66) subliniau ca aplicatiile izonome, inclusiv cele ale mainii hipnotizatorului prin pasele pe care le eféctueaza asupra_capului, nu_sunt numal contracturante, dar _si tpnogene. Aceasta polaritate ar explica anestezia produsi prin acttunt 1Zonome gi hipertezia prin actiuni heteronome.’ Practicile bioenergetice au suficient de multe legaturi cu aceste conceptii despre care P. Buret spunea ca ,,reprezinté 0 mina fecunda de explorat”, dar despre care nici pana in prezentagu avem date precise, sau poate ca aceste date precise, experimentale exist& si lumea Stiintificd inca nu fe cunoaste, iar acolo unde se cunoaste ceva, speculatiite sunt numeroase, contradictorii, proteiforme si saturate de conceptii mitice, mistice, magice, religioase etc, etc. Totusi, in prezent, existé in iume numeroase cercetiri care incearcd si pun in evidenta si chiar si explice aceste energii polarizate ale organismului (de exempliu, biofizicienii de la Universitatea’ din Alma-Ata, R. Kazaha, utilizind: microscopia electronica in cercetarea acestor fenomene, vorbesc de un strap de plasma biologica”, noi i-am spune bioplasmd, ce dubleazi_ fiecase organism viu, ,,trup” constituit din particule tonizate, particulare puse i1] Procedeul lui Abrutz ——— Se executé 16-20 migcari_descendente_in . migtarrce imi netezinle, dar fira a atinge corpul subiectului. Este, pe al = COTpus SIE, in fond, un procedeu care, de asemenea, utilizeazd pasele cu actiune predominanta asupra analizatorului cutanat. UC) Metoda Laségue —— Intr-o perioada de ticere gi de uitase, de incredere si indoiala anxioasd cu privire la somnambulism, celebrul psihiatru francez Laségue, in cursul anului 1865, publica in Archives de médecine, experientele sale clinice privind catalepsia provocata la isterici. Procedeul sau metoda-Iui Laségue de inducere a hipnozei const in urmitoarele: pe bolnavii_isterici_ calmi, somnolenti semitorpizi, reactionand putin $1 mai prompt la plans decat laa se enerva, se aplicA mana pe ochii lor sau se mentin pleoapele inchise prin nu importa ceie tin destul de puternic, dar fntr-o manier’_uniforma. Prelungesc fceasta_manopert timp detrei pana la patru minute; in generat, pérsoanele nervoase resimt deja un fel de greutate in brate, la coate si "iam, Apo, fs pal, ud mainile intinse pe cap frunte, _umeri, dar_mai ales leoape. Pasele constau’ in a face tmiscari_uniforme de sus in se in fata ochilor, ca si cum apasand mdinile se poate face inchiderea pleoapelor. La inceputul tentativetor mele, gandeam c4 este necesar a-| face pe pacient si fixeze un object Oarecare: mi s-a parut _c& acesta era o complicatie_inutild. Fixarea rivirti are, poate, O oarecare nu este indis; nsabila”. oe RacheteT Temine et l'intelligence (221, p. 218)._Dupa aceasta, se aplicau_impozitia’ varfului degetelor pe vert@x, apasand usor, dupa care aparea starea Tetargica $1 apoi somnambulismul foarte sensibil la sugestiile administrate. Pen’ mai _usor gi_mai profund, Richet, in aceeasi sedin{aadormea_si trezea bolnavilur de frat multe off, procedeu asemAnator cu al Ini O, Vogt. IP Richer aplicy | 0 altd metoda $1 anume, frictionarea vertexului la pacientii_isterici adusi in stare let: rintr-una din metodele de “‘nducere_a_hipnozei. In 1878, aplicand metoda indicata, aducea bolnayul in stare de somnambulism, stare in care era mai _permeabil, stgestiilor administrate. C Procedeul Esdaite ed Procedeu! lui J. Esdaile (109), in jurul anului 1846, foloseste elemente din tehnicile indiene. Autorul a aplicat testul a carul descfiere 6 red&m in cele cé urmeaza, in timpul cAnd era medic la Calcutta. Cel ce _urma sa fie hipnotizat era adus intr-o sala in conditii de semiobscuritate, era dezbricat in cea Tmai mare parte de vesmintele™ pe care Te puria $i era invitat sa se aseze pe spate, in pozitie orizontal ral,” pe un pat comod. Hipnotizatorul se sens a capul patuiul, ‘se apl ica poe cee ‘asupra ersoane! ce Urm, ta. fixandu-i i privirea din” “apropiere, de asa maniera incat fata c elu hipnotizat era in contact cu Tafa hipnotizatorulus. ana dreay th a hi notizatorulul era_plasata in za asupra precapelor, Tn acelasi timp, Se Sufla expirand aerul’ asupra regiunit nazale, asupra ochilor si regiumi orale, _ tot desfagurandu-se in cea mar perfecti_finiste. Aga cum se observa, 20actiume. asupra sensibilitatii cutanate. Succesul lui J. Esdaile tine, in parte, inclusiv de™ mentalitatea indienilor mai predispusi spre meditatie, autoreflectie “$f mal sugestibili prin meditatie pentru Nipnoza. ‘ : C Procedeul tui Pitres ee SS Apasare puternica_ in_regiunea ovarelor, pe frunte, ureche, regiunile reflexé histerogene sau hipnogene). Prin acest procedeu, dur & _la_unii_subiecti, poate fi indus somnul hipnotic, dar in majoritatea cazurtlor el duce dimpotriva la trezirea subiectulul din hipnoza. CO. Procedeul lui Forel —————— ea Pregatirea pentru catalepsie cu asezarea in fotoliu a subiectului, aX cu_mainile sprijinindu-se pe Suporgit “acestuta, Bate oO pozitie ve etermina de la sine intrarea subiectulul in catalepsie. (115) 2. Procedee ce actioneazd asupra analizatorului vizual Ci _Procedeul fixarii privirii Gs Aceste procedee au la baza fixarea privirii subiectului cu roll de a induce oboseala mugchitor care sustin ul ocular, In functie de & Weasta, se produce Targirea pu Helor, tn, ae aaa convergentet Jortate a privirtl. Corolarul subiectiv este Atii_vizuale si aparitia Imagini dubte, n_acelasi timp, Impiedic&ndu-se clipirea, este favorizata uscarea * membranei conjunctive, ce atrage dupa sine aparijia usturmall C ul A Tren i tl ii isi r imput, datorita efortului indelungat de a fine ochii deschisi, apare sibraréa pleoapelor ce este tnregisttata de sublect cao Inareunare a ESO ot cho Ingreunare a strilucitoare. enetranta, capabila si fie tinuté timp indelungat, prin antrenamen 4 fra sa mai fix posibil, ,.s4 nu ipeasca”. La_un moment dat, se simte, m primul rand, rarirea ritmului res Irator, iar cand incepe ditatarea si contractarea pupilara gi prima respiraffe adancd, se insist plecdnd —_ ie Papers $t bruma respirafie adanca, Se insista plecan 21usor in . fata capul Wibiectulai, atunci mai ales cand _ pleoapele incep_s_clipeasca rar, tar_ochii sunt foarte discret_umezi. Acum, este faza cand ‘pleoapele se inchid si bolnavul___ intra 7 iv somnut hipnotic. De un_] Folas real, ceea ce duce la un efect cu totul neasteptat pentru cel ce este Supt _hipnozei, este capacita- tea celui ce efectuea: hipnoza_ prin _fixarea privirii_de_a-si_aduce ocl la___ radacina nasului, efectuand prin antrenament antrenament _miseares de de convergent a ‘propriitor globi Sei sau, _dimpotriva, sa . Fixarea privirii efectueze o miscare de diyergenta a globilor oculari sau de rotire.a ochilor. Aceasti misca-re, “Ge"se poate obtine. dupa un indelung autcentrenament, poate TEN Sefent_ou-numai de mare surprizé. de fascinatie, dar exercita 0 puternica in i rin surpriza cu intrarea 1 fe Ripnoza. Aceasti manevra era folosita de earn P. Branzet) fn mod obisnuit, acesta este modul in care animalele de pradi induc starea cataleptica la animalul spre care se indreapta. Aceasta este metoda pe care o utilizeazd serpii atunci cand, prin pozitia si privirea lor, fixd gi_stranie, aduc in stare de nemiscare un iepure, o caprioara sau alfa vietate pe care o vaneaza. 22C2 Procedeul Braid Aflat in fafa pacientului, medicul tine in mana stan: A, intre olice, _brturiu... istanja de 24-45 cm de ocht, Thr “0 pozitie putin deasupra frunfii, Incat si fie nevoie de un mare cfort din partéa ochilor $t pleoapelor pentru ca subiectul s& priveasca fix obiectul raid descrie metoda pe care a intuit-o, inventat-o $1 care este _astizi destul de rispindith de inductic.a sommulGi hipndtic.d hipnotic, dupa cum « urmeaza: »Luati - serie Braid - un spied stralucitor _oareeare intrebuinfez m: aeqmuit parlance. mea. intre_degetul mare, aratétor i_medius in mana “Yng{i-[ Ta o distant de 24-45 centimetri_ de ochi, intr-o Seo astfel_de_pozitie deasupra fruntii, pentru ca cel mai mare efort 33 fie necesar-dia_, partea_ochilor gi a pleoapelor, pentru_ ca sublectul s&_priveasea _ fix @biectul. Trebuie —_ cerut pacientulul ca el trebuie sQ tina constant ochti_fixati asupta obiectului si spiri * Hipnotizarea cu obiect strdlucitor unic_atagat de acest_singur_obiec: observa ca, di actiunil sinergice a oghilor, pupilele se contract la inceput: putin dypa aceea, Ge Wor Mpa aos Mian fag cael die eee ee lua o miscare dé Tluctiare, daca degetele arat&tor si medius ale mdinii drepte, intinse $i putin separate, sunt duse dinspre obiect spre ochi, este foarte probabil ca pleoapele sa se inchida mvoluntar cn o miscare ‘“ibratorie. Dac& nu se intampla astfel, sau u daca acien' A inteleaga ca ef trebuie s& ase aleoupelé s4 cada cand, di j 23 &femeile se temeau, ih cursut inductiei hipnotice, si nu cadd chiar daca s-ar afla in pozitia asezat pe un scaun sau un fotoliu. Dé aceea preferau pozitia orizontala, motivand in plus c& aceasta le oféri conditii mai bune pentru relaxare. Cei mai multi subiecti nu au nici o preferinté asupra modului in care trebuie si se aseze. In genere, am constatat c& persoanele fabile emotional sau anxioase prefera mai mult pozitia sezind in fotoliv. Una din bolnavele noastre, cu dificultati marcate de deglutitie, de teama s& nu i se intample ca tndnd capul drept, eventual saliva s& treacd pe cdile respiratorii, a preferat si se aseze cu capul ii retroflexie pe spatele fotoliului, Experienfa personald ne-a creat convingerea cA pozitia cea mai adecvata este pozitia culcati de preferat pozitia pe care o are atunci cand se culcd seara pentru a adormi, deoarece aceasta pozitie nu numai ca faciliteaz relaxarea, dar, in acelasi timp, fiind o pozitie care aminteste samnul natural, favorizeaz mai usor inductia hipnotica: Medicul, aflat in fata subiectului pe un scaun sau in ortostatism, incepe sa roteascd in sensul acelor de ceasornic, in fata ochilor subiectului, un obiect stralucitor oarecare, descriind in aceastd miscare un cere cu diametrut de aproximativ 10-15 cm. Solicitém bolnavului s& urmareasca cu privirea si fara intrerupere rotatia acestui obiect stralucitor, Treptat, hipnotizatoruh misca obiectul strilucitor pe 33o orbitd din ce in ce mai mica si fn acelasi timp, treptat, acesta este coborat lent din ce in ce mai jos si foarte incet, pentru a determina subiectul si cobgare imperceptibil pleoapele fara sa -si dea seama de aceasta inchidere a pleoapetor. fn cursul executarii acestor migcari, medicul insoteste prin sugestie verbal, privirea pacientului: ,,Priviti fix punctul lucitor. Treptat, pleoapele dumneavoastra vor incepe si oboseasca; ele vor deveni din ce in ce mai grele. O moleseala placuta vA cuprinde tot corpul... VA cuprinde o oboseala placuta. fn jur, linistea devine din ce in ce mai adanca, totul devine mai intunecat. Va cuptinde o stare de molegeali, o stare plicuta de somnolenta. Pleoapele dumneavoastra sunt grele, sunt foarte grele; pleoapele dumneavoastra sunt grele ca de plumb. Pleoapele se inchid. Va este somn! Adormiti, adormiti... Va este somn! Adormifi! Pleoapele s-au inchis complet; nu mai sunteti in stare s& le ridicafi. Va este somn, adormitit Va este somn, adormiti... Somnul va cuprinde din ce in te mai mult. Intrati din ce in ce mai mult in aceasta stare placuta de somn... Dumneavoastra dormiti, dormiti din ce in ce mai adanc... somn adane, somti-profund, somn tinistit... somn placut... Este o stare foarte placutd in care ati intrat. Nu ma auziti decdt pe mine. Nu ma auziti decat pe mine. Somn adane!” Se recormanda ca aceast’ formula, pe care noi o utilizim frecvent, lasand intre ele un interval de 15-20 secunde maximum; acest interval s& wu fie prea mare, pentru a nu da bolnavului posibilitatea sa se distrag’ actiunii sugestive. Aceasté metoda nu va fi administratd in cazul unor persoane a cdror profesie cere un grad: crescut de concentrare a atentiei, asa cum sunt de exemplu, bijutierii, ceasornicarii etc., si la care oboseala privirii survine cu mai multa dificultate. 2. O alté metodé consté in urmdtoarele: Cel hipnotizat se affa in aceeasi pozitie ca in metoda de mai sus, iar medicul se agaza pe un scaun tn fata persoanei ce se supune hipnozei gi tine la o distanta de 10 cm, inaintea ochilor subiectului, un obiect stralucitor, ca de exempiu un ciocan pentru reflexe, un stilou sau orice alt object stralucitor. Apoi, invita subiectul sa fixeze obiectul stralucitor astfel plasat, timp de 4-5 minute, dupa care, cu 0 voce monotona, calda, melodioasa, calma si rar& incepe si pronunte urmatoarea formula pe care noi am intrebuintat-o de asemenea de multe ori si pe care o redam in cele ce urmeaza: »Pleoapele dumneavoastré incep 88 devina grele, din ce in ce mai grele, din ce in ce mai grele; afi inceput sa clipiti, pleoapele incep sa 34se inchida, va este din ce in ce mai greu sa fineti ochii deschisi: pieoapele dumneavoastra se inchid din ce tn ce mai mult... au ‘inceput sA se apropie una de alta, pleoapele dumneavoastra se lipese strans una de alta, sunt grele; sunt grete ca de plumb. Este o greutate placuta. Pleoapele dumneavoastra sunt grele, grele, ca gi cum ar fi de plumb. Ochii dumneavoastré se inchid... O ceatA usoard invaluie capul dumneavoastré. Nu vi mai ganditi ta nimic... este plicut aga, ec 0 molesealé placutd care v4 cuprinde intregul corp. Tot corpul este molesgit, este o moleseala plicuté. Va este somn. Ochii s-au Tnchis. O somnolenta plicuté' va invaluie si va cuprinde.. Dumneavoastra dormiti... V4 este somn gi adormiti... Va este somn, dormiti!” iste o stare foarte placutd in care intrati; ati devenit caim: deosebit de calm; este foarte bine; va simtiti foarte bine; pleoapele au devenit din ce in ce mai grele; nu aveti dorinta si deschideti ochiiz tineti ochii inchisi; pleoapele s-au lipit bine una de alta; nu mai clipiti, clipiti din ce in ce mai rar; este deosebit de plicutA aceasta stare; sunteti in intregime impregnat de o moleseala foarte placuta; tot corpul este.inconjurat de aceasta stare de moleseala placutd: va simtiti extraordinar de bine; se instaleazA un somn plicut; niciodata nw ati simtit atét de plicuta intrarea in somn; ati intrat intr-o stare de soma placutd, linigtit4, odihnitoare, reconfortanté. V-ati relaxat complet; ochii s-au inchis; ma auziti din ce in ce mai indepartat; veti fi atent de aici incolo nurnai la vocea mea: nu veti auzi decét vocea mea. V-ati relaxat complet; respiratia este ugoara si normal; inima bate normal: nu mai aveti nici un fel de emotie; simtifi o stare deosebit de placuta Je somn. Acum, afi adormit intr-un somn foarte adénc, un somn profind; este un somn deosebit de placut; niciodaté nu ati dormit un somn atét de linistit si de placut ca acum. Muschii dumneavoastra sunt decontractati din ce in ce maj, mult, decontractafi pe masura ce cimpul trece, dormiti din ce in ce mai profund; somn adanc; soma orofund, sonin linistit. Perfect, ati adormit, ati intrat intr-un somn ‘arte profund. Somm adane”, . (1 Procesul tui L. Cherlok L. Chertok (74) recomanda, ca si Braid, efectuarea hipnozei prin jixarea unui obiect (creion, cheie, moneda, o minge mica colorata, ativivea unui punct de pe plafon, perete sau de pe birout medicului) situat fa 25 om distanta de ochii pacientului sau la o distanté mai mare, *. 4 35Clipiti tot mai des si in curand nu vefi mai putea tine ochii deschigi pentru ca pleoapele devin grele, foarte grele, grele ca de plumb. Deveniti tot mai molesit, tot mai relaxat. Pleoapele sunt atat de grele, ineat in curand nu vei mai putea deschide ochii. Pleoapele devin tot mai grele si mai strans lipite* (daci subiectul nu inchide ochii in mod spontan i se spune pe un ton foarte ferm: acum inchideti ochii si fifi atent la ceea ce eu va voi spune). ‘ »Ochii sunt inchisi acum si va veti relaxa din ce in ce’ mai profund, si mai profund, sunteti tot mai relaxat si mai molesit, mai relaxat, mai molegit. Veti fi atent numai la vocea mea, VA veti reveni din starea aceasta numai atunci cand va voi spune eu sa va reveniti. VA veti simti foarte linistit si relaxat. Nimic nu va va tulbura. Va veti relaxa profund, foarte profund, dacd se va “Sntampla ceva. foarte neplacut, ce vi se pare cd vA pune in pericol, va vefi trezi imediat si veti face fata foarte bine situatiei. Va relaxati addnc, profund, foarte profund” (125-a), De asemenea, este important ca in timpul fixdrii privirii, medicul si nu dea semne de oboseali sau de nerbdare ori nervozitate, dimpotriva, trebuie sA aiba un comportament sobru, degajat, autoritar, ferm, privirea fixa, imobila, care sa-l fascineze gi sd-l induc& pe pacient. Pentru aceasta, medicul recomanda subiectului si nu se incordeze, sA se relaxeze, sd nu se gandeascd la nimic gi apoi, hipnotizatorul poate recurge la o serie de exercitii dintre care si »tehnica de fascinatie sinipla”, fard sd clipeascd deloc. Pentru a obtine aceast& privire fix, in fiecare zi, la aceeagi ord si in acelasi loc, hipnotizatoruk - aga cum recomanda si Donato. - se va aseza in fata unei oglinzi, la o distanfé de 15 cm, si se va privi cu atentie fara a mari deschiderea fantei palpebrale gi, respectiv, fara a contracta pleoapele. La inceput, isi va privi radacina nasului intr-un punct fix, intre sprancene; dupa aceasta, isi. va fixa privirea si incepand cu radacina sprancenei drepte va numara cu rabdare perii sprancenei, va remarca lungimea lor, felul in care sunt implementafi, regularitatile, neregularitatile sprancenelor. {n acelasi mod se va examina incepand cu originea sprancenei stangi toate elementele expuse, dupa care se va revéni fa riddcina nasului, unde va remarea culoarea pielii, ridurile sau aspectul lor de lungime, adancime, regularitate, numéar etc., dacd ridurile sunt groase sau fine etc. Dup& aceasta se repeti aceleasi elemente revenind la marginea interna a sprancenei drepte, apoi la cea stdnga gi iarasi se va fixa privirea pe radacina nasului. In timpul acestut’ exercifiu se ‘antreneazi privirea celui ce hipnotizeazi. La 44inceput, antrenamentul dureazd cinci minute, ajungandu-se la sfargit pana la 15-20 minute zilnic. {n tot acest timp, medicul trebuie si-si simt& foarte bine ochii... Nu se poate adormi un subiect fard a fi siguri pe fixitatea privirii hipnotizatorutui. Donato recomandd si se ia méinile subjectului in ale hipnotizatorului, dupa care sA se aplice fixarea privirii recomandand urmatoarele: . oNu trebuie s& plecafi pleoapele in fata subiectului dvs., pentru cA va expuneti imediat egecului, suntefi pierdut ca hipnotizator, pentru ca ii dovediti inferioritatea dumneavoastra.” - scrie Donato. (95) »Trebuie deci s& invatati a fixa si niciodaté nu veti risca a adormi un subiect fara a fi sigur de fixitatea privirii dumneavoastra: Nu fugiti din fata obstacolului. De altfel, este ugor sa-l invingeti; totul este sport in viata si este suficient s& v4 antrenati in sportul *privirii, . Plasafi-va in fata oglinzii dumneavoastri, luati-o in mand gi priviti-va imaginea in ochi, privirea fixé. Cand simtiti o ugoara injepatura inochi, cand simfiti ca lactima este pe marginea pleoapelor, inchideti ochii. Asteptati cdteva minute si reincepeti. Veti constata c& prima incercare dureazi 15 secunde, impuneti-va acest record, si nu. inchideti ochii decdt dupa 25 de secunde. Dupa 8 zile, dumneavoastr4 veti putea sustine privirea timp de 3 minute; dupa o lund, va va'fi posibil si ramaneti cu ochii deschisi timp de un sfert de ora. : Nu uitati aceasta. Dac& in fata subiectului dumneavoastra, vei simti ca incep sa va clipeasca ochii, inainte ca el si fi adormit, sub un pretext oarecare, oprifi sedinta, dar nu-t oferifi spectacolul slabiciunii dumneavoastri. Unii subiecti sunt rebeli la somnul prin privire, alfii adorm: intr-un timp mai indelungat si uneori, gocmai im momentul victoriei, dumneavoastra fi abandonati. . : Nu ,,va rebutati” deci, niciodat&, aveti o ribdare enorma, nu va temeti sd reincepeti de 10 ori, de 20 de ori, si succesul va va incorona eforturile. CAnd veti vedea c& subiectul dumneavoastra intra fa prima fazA de somn, ceea ce se cunoaste dupa bataile semnificative ale pleoapelor, abandonafi-i lent mainile pe care i le punefi pe genunchi, si cu cele doud police ale mainilor dumneavoastra, incjideti-i pleoapele, efectudnd o usoara presiune asupra globului ocular. Somnul devine atunci profund. 45°Miopii, obligafi sd poarté torgnion sau ochelari, vor trebui si incerce somnul prin privire; ei sunt insa, de ta inceput, sortiti esecului. Ei pot totusi reusi somnul prin pase si prin sugestii, dar cu conditia abandonarii aparatului lor optic, care poate provoca subiectului un ras nebun, prejudiciabil. Reusitei experientei. Independent de ras, ceea ce distruge influenta hipnotizatorului cu ochelari, este cA prin ochelari privirea devine flu (neclara) si pupila apare inconjuraté dé vapori. subiectul are impresia ca ochiul pe care il fixeazA se migc& si cA numai el este cél care fine privirea.” (95) ( Metoda indiana de hipnoza Aceast& metod& const in inducerea hipnozei folosind stimularea vizuala si care solicita fixarea privirii realizindu-se o stare hipnotica de tipul somnambulismului. In conceptia indian’, metoda se adreseazi indeosebi celor cu insatisfactii privind libidoul, fiind prin urmare o tehnicd ce provine din tantrism, motiv pentru care da bune rezultate la adeptii tantrismului, intens condifionati in acest scop. fn mod obisnuit, hipnotizatorul (magul), inainte de sedinta propriu-zisd, folosind un ceremonial aparte, inchina rugdciuni si vraji unor zeitati indiene, se ard plante mirositoare, camera se afl intr-o lumina cernita, irizaté, iar subiectul este plasat pe o rogojina in fata cAreia se asterne © fesdtura neagr, ca un fel de fati de masa, de preferat din catifea, pe care sunt apoi asezate doua bile de fildeg (noi putem folosi doua bile de biliard), strflucitoare. Panza neagra de catifea este preferaté de hipnotizatorul-mag pentru mai multe motive: in primuf rand, pentru c& fesatura de catifea este moale la pipait, este senzualS, voluptuoasa, facand astfe! apel neconstientizat 1a structurile inconstiente; in al doitea rand, aceast4 panzi de catifea, prin reflexele sale sclipitoare, dimpreuna cu lumina irizaté a camerei, are efecte fascinante hipnotice, cumulandu-si efectele cu cele ale bilelor stralucitoare de fildeg; in al treilea rand, tesdtura de catifea neagra, in concepfia ocultisté indiana, se constituie ca un fel de ,,condensator magnetic” ce se incarca energetic din ce in ce mai mult, pe masura ce creste numarul subiectilor ce. gi-au plasat minile pe ea; in fine, in al patrulea rand, negrul catifelei creeazi un contrast cu bilele de fildes, ceea ce in incongtient reprezinté pentru creier un soc vizual, care favorizeaza si mai mult inhibitia sugestiva asupra subiectului, ca si pe cea autosugestiva. 46Subiectul, cu miéainile plasate pe masa acoperiti cu catifea, primeste indicatia si priveasct atent bilele albe de fildes, indreptandu-i atentia spre notiunile de rotunjime, aspect ldcuit, neted si stralucitor. »Priviti aceste bile de fildes si remarcati.cd ele sunt netede si placute, observafi rotunjimea lor si aspectul for placut. Ele sunt placute si rotunde., Nu le pierdeti din vedere. Fixati-te atent. Remarcafi cat de placut stralucesc, cat de placute si de rotunde sunt! Nu va luati privirea de pe ele. Cat priviti la ele, observati ci se produce un fenomen curios, un fel de oboseala, de toropeala, de lene, se instaleazA gi se raspandeste in dumneavoastré. Decontractati-v si abandonafi-va somnului in aceasta lume privind continuu bilele de fildeg. In timp ce dumneavoastra priviti bilele, eu vA magnetizez (pronunfi magul asezat in spatele subiectului, concentrand toat& energia sa si mantrarnul pe care il pronun{a in gand, mintal, miscand doar buzele,. fara a emite vreun sunet, doar din cand in cand un abia perceptibil ,,Dormiti!” Aceasté rostire abia schifata va fi perceputd indeosebi inconstient, ceea ce tocmai urmareste magul), Aplicand aceasta metoda, transa hipnotica se va instala progresiv, subiectul va fi din ce in ce mai mult absorbit de bilele albe ca fascinat, degetele schiteaza reflex migciiri discrete de tresdrire care, uncori, pot deveni mai ample. Se continua ceremonialul sugestiv, mai corect sugestiile mintale gi respectiv, ,,magnetizarea” pana se obfine o transé de tip somnambulic, moment in care, pe baza unui antrenament adecvat, i se va spune in gand ,,Dormiti!”, obtindndu-se o hipnozai telepatica dupa conceptele indiene. Procedee ce actioneaza cu predilectie asupra analizatorului ayditiv 1. Subiectul este agezat comod pe o canapea, in cabinetul in semiobscuritate. In apropiere, se agazi o sursi a sunetului, ca de exemplu un ceas sau un metronom. Subiectul este invitat si inchida ochii si sa fie atent doar la sunetul pe care 7] aude. Dupa aproximativ 5-10 minute, medicul hipnolog incepe s& pronunfe formule sugestive, de exenjplu: ,,Ochii sunt inchisi, Ganditi-va intens numai la somn; par4siti cu totul toate ideite in afara celor de somn. Respirati adanc, linistit, regulat; nimic nu va mai incomodeazd; nimic nu va nelinisteste; nimic nu va alarmeaz&; nu mai auziti nici un alt fel de ATsunet in afara glasului meu si a batailor metronomului; cu fiecare bataie, starea de somnolenta se adanceste; corpul devine greu, moale, foarte grew; corpul va este greu ca de plumb, Eu voi numara gsi cu fiecare numar somnolenta va creste. Unu... o placuté caldura se revarsd in tot corpul dumneavoastra; doi, trei... in cap apare o usoara ceata, o ceata plicuta gi linistitoare; ea cregte din ce in ce mai mult; _din ce in ce se intensificd aceasta stare de incefosare. Patru, cinei... starea de somnolenti, de oboseala, se adanceste si mai mult... sase... este din ce in ce mai multa liniste in jurul dumneavoastra; va simfifi foarte linistit, din ce In ce mai intunecat devine totul in jurul dumneavoastra, vocea mea va linisteste si mai mult; va adoarme vocea mea. Sapte... dummeavoastra adormifi, acum, adormiti din ce in ce mai adane... opt, nov’... 0 somnolenta invincibila va cuprinde: Zece... simtiti cum v& cuprinde din ce in ce mai mult si mai adanc starea de somn. Tot mai adanc! Adormitit Somn adanc! Somn placut! Somn linistit. Unsprezece... s-a instalat un somn terapeutic, starea de somm necesari linistii dumneavoastra! Nici un fel de zgomot nu va mai supira! Veti auzi mereu numai glasul meu si bataile metronomului... gi cu fiecare vorba rostita de glasul meu, cu fiecare bataie a metronomului adormiti din ce in ce mai.adane; tot mai adanc. Doisprezece... dormiti adano; dormifi deja din ce in ce mai adanc. Treisprezece, dormigi! Dormiti adane etc. ...” numaratoarea putand continua panda la instalarea unui somn hipnotic foarte profund. Durata, raportandu-ne la metoda sugestiva care actioneaza asupra organului auditiv, se poate aplica concomitent si cu alte metade si ca atare, transcriem in continuare metoda folosita de celebrul hipnotizator public Donato: «Nu ezitati - scrie Donato - sa alegeti pentru somnul prin sugestie un subiect care nu asteaptd, dar care sfie totusi cd dumneavoastra vrepi sd-1 adormiti. fl puteti lua chiar in momentul cand el igi citeste jurnalul, Dumneavoastra va puteti apropia de el si plasati mana ‘dumneavoastra pe fruntea sa, spunand: «Trebuie s& dormifi, eu vreau si dormiti. In céteva minute, dumneavoastra vefi simti cd pasele mele vi vor molesi, dumneavoastra nu veti rezista. Dumneavoastra dor-miti; dummeavoastra dor-mi-ti un somn dulce’ ca mierea, o-dih-ni-ti-va, dumneavoastri dor-miti ca si cum afi fi in patul dumneavoastra.» “ incd 0 dati, dumneavoastra ~puteti pronunta alte cuvinte, esentialul este ca vocea dumneavoastra sé fie lenta, mangfietoare, ca ideea de somn sa fie oferita subiectului. 48un creion, mai sus, mai sus, mai sus si incd mai sus. El se va apropia de fata; att adormit, dormiti profund. Acum, mana dumneavoastra va atinge fata si dumneavoastra dormiti.” 3. Un alt test elaborat de Erickson (108) in 1923 se humeste Testul Levitafiei Mdinii - utitizat de autorii americani; este, dupa opinia lui L. Chertok, din punctul de vedere al aplicdrii sale, ,mai dificil si cere un lung antrenament”, insa ,ofer’ marele avantaj de a-| face pe pacient s& participe la inductie si de a se pregati terenul favorabil, in cazul cand se intentioneaz4 practicarea in continuare a psihoterapiilor nondérective si analitice” (74). Redam in cele ce urmeaza acest test asa cum a fost e! preluat de catre L. Chertok, dupa Wotberg, ca inregistrarea unei intregi sedinte, test pe care noi |-am aplicat de multe ori atunci cand a fost nevoie, mai ales la reatizarea unei hipnoze profunde, care a ajuns pana la nivelul catalepsiei. Testul levitatiei mainilor, dupa ce |-am exersat si am obfinut 0 oarecare experienta, |-am completat cu testul levitatie: membrelor inferioare, pe care |-am elaborat dupa metoda lui Erickson. Mai facem observatia ci not am practicat nu Testud levitatiei mainii, ci, urmand modelul lui Erickson, am aplicat de la inceput testul levitatici mdinilor. Testul iui Erickson, aga cum a fost deseris de L. Wolberg (138), se prezinta astfel: »Va rog sa va asezati pe unul din scaunele pe care doriti gi sA va destindeti. Acum, cum suntefi asezat, puneti-va mainile intinse pe coapse. Exact asa. Urmeaza ca dumneavoastra si vi supravegheati indinile si vefi constata cd le puteti observa cu atentie. sCeea ce irmeazi sa faceti este de a vi ageza pe scaun si a vi destinde. Veti remarca acum, ca unele [ucruri se produc in cursul relaxdrii dumneavoastra. Ele se produc totdeauna in timp ce dumneavoastr’ va destindeti, dar “@umneavoastra. nu le-afi observat atat de bine inainte. Eu vi le voi semnala. Vreau ca dumneavoastra sk va concentrati asupra tuturor senzatiilor i impresiilor pe care le veti resimti in mainite dumneavoastra, oricare ar fi ele. Poate ca veti simti greutatea mainii dummeavoastra pus’ pe coapsa dumneavoastra sau poate cA yeti avea senzatia unei presiuni. Poate veti simi stofa pantalonilor dumneavoastra pe palma mdinii sau caldura mainii pe coapsa. Senzatiile pe care le vefi resimti, vreau ca dumneavoastra s4 le observafi. Poate veti simti un fel de mancarime. Putin importa senzatiile pe care te vefi simfi, eu vreau ca dumneavoastré si le observati. Priviti-va tot timpul mana si veti remarca cat este ea de 51terapeutice. Dac&d prin acest procedeu nu se realizeazi- somnul hipnotic, pacientul se instateaz pe pat, urmand a fi aplicata una din metodele de influentA hipnotica descrise mai inainte si pe care hipnotizatorul o considera mai adecvatd subiectului. 10. Pacientului in picioare sau geznd, cu fata la medic, i se cere si-i fixeze privirea. Cu o voce puternica, fari urma de indoiala, medicul declara: ,,Veti adormi intr-o secunda... tmediat...!. Capul va cade pe spate... Adormiti! Ati adormit!... Dormiti!” Dac& pacientul nu doarme, se proceceazi, de asemenea, dup& tehnicile obisnuite descrise. = suis Aceste procedee care acfioneazk predominant asupra analizatorului auditiv nu se vor aplica la persoanele cu auzul stab sau absent, cu exceptia desigur a celor care sunt capabili de o labiolectura excelenta. s Noi am cunoscut 0 persoana cu surditate totald, medic.de profesie, care de la varsta de sase ani, printr-un tratament inadecvat pentru o otité supurati, a pierdut auzul. De la aceasta varst4, a inceput antrenamentul sau de a ghici cuvintele pronuntate de o alta persoand. Perseverand, si-a insusit labiolectura in mod perfect de asa manier3 incat, student la medicina fiind, nimeni nu si-a dat seama cA el nu aude deloc. $i-a dat examenul inclusiy la clinica de specialitate, de 57O.R.L. si profesorul n-a putut sesiza ca ef este un anacuzic. A fex cadru didactic universitar cu o exceptionala pregatire profesional Daca un asemenea subiect ar avea nevoie sa fie hipnotizat, lips: auzului in cazul s&u n-ar constitui o piedicd. Totul este retati. inclusiv in cazul hipnozei! Insagi cunoasterea umand constituie u- imens univers de informatii relative, in interiorul careia ne mandrir” cu cateva adevaruri absolute! Cu referire la persoanele hipoacuzice, noi am avut prilejul 52 hipnotizim de mai multe ori subiecti cu manifestari hipoacuzic: psihogene, efectul sugestiei hipnotice fiind pozitiv. De altfel, trebuiz si amintim c& Liébault relateaz4 cazul curios al unui subie~ surdo-mut care-si autoprovoca, dupa felul in care dorea, somnu hipnotic, sugerandu-si cele mai diverse tipuri de fenomene halucinatorii in raport cu dorintele sale. Tot Liébault didea un exemplu de halucinatii autoprovocate pc cafe autosugestiva hipnoticd de un ,somnambul L...” care is reprezenta foarte viu, aduse in patul sau, diferite femei care-i placeat pe care le simtea 1anga el, iar dupa ce se trezea ,,ramanea cu amintires de a fi petrecut clipe atat de delicioase...” Din cele de mai sus vedem cat de relativa, dar si cat de diferitz individual, poate fi reactivitatea in raport cu sugestiile aplicate gi cat de diverse sunt raspunsurile. De aceea, se poate afirma c& m hipnotizatorul este cel care induce in mod predominant hipnoza, ¢ indeosebi ce! hipnotizat - prin capacitatea sa extraordinara de a sc autosugestiona uneori, (asa cum s-a vazut mai.sus, chiar in absenu: persoanei care hipnotizeazi). Procedee ce actioneazé cu predilectie asupra analizatorului tactil fncd din 1845, Hegel nota urmatoarele cu privire la pasele magnetice: ws in ceea ce priveste modul si chipul magnetizarii, acestea sum diferite. De obicei, magnetizatorul actioneaz& prin atingere. Aga cum in fenomenul galvanic metalele actioneazi unele asupra altora prin contact imediat, tot astfel actioneazA magnetizatoru! asupra persoanelor ce urmeazi s& fie magnetizate. Totugi, subiectul magnetizator, inchis in sine, capabil s&-si pastreze la sine vointa sa, nu poate opera cu succes decat cu condifia sa aiba vointa hotarata de a-si 58impartasi forta sa subiectului care trebuie adus in stare magnetica, - vointa de a reuni oarecum cele dou& sfere animale una in fata celeilaite, prin actul magnetizarii in una singura. Modul mai precis cum opereazi magnetizatorul este, mai ales, 0 petrecere a méinii, care totugi nu e necesar sd fie o atingere real, ci poate avea loc astfel incdt mana magnetizatorului si ramana [a distanfi de un deget de corpu! persoanei magnetice. Mana este plimbata de la cap cAtre depresiunea stomacala, si de aici c&tre extremitati, eviténdu-se cu griji miscarea mdinii in sens opus, deoarece [ucrul acesta provoacd foarte usor convulsii. Uneori miscarea aceasta a mAinii poate fi facuté cu succes de la mult mai mare distanté decat cea indicata, anume de-ia distanta de cAtiva pasi, cu deosebire cand raportul magnetic a fost deja stabilit, caz tn care, exercitaté din imediata apropiere, forta magnetizatorului ar fi adesea prea mare gsi ar produce prin urmare efecte daunatoare. Daca, la o anumita distan{a, actiunea lui ¢ inca efectiva, aceasta magnetizoru! o simte printr-o ugoara incdizire a mainii, la o distant mai mult sau mai putin apropiata de corpul pacientului; dimpotriva, raportul magnetic poate fi provocat prin simpla aplicare a mdinii, mai ales pe cap, pe stomac, sau pe inima; adesea este de ajuns doar o strangere de mana (din care cauza, tamdduirile miraculoase ce se relateaza ca ar fi fost infaptuite in diferite epoci, de preofi sau de alti indivizi, prin aplicarea mainii, au fost cu drept atribuite magnetismului animal). Uncori, chiar o simpli privire si invitatia magnetizatorului, ajung pentru a-l declansa, Ba chiar simpla ecredint4 si voin{& pare s& fi avut uneori acest efect, de la mare distanta. In acest raport magic, totut este mai ales ca un subiect si actioneze asupra unui individ mai slab. in ce priveste libertatea si independenta vointei, organizatii nervoase foarte puternice exercita, de aceea, asupra naturilor slabe, cea mai mare presiune, adesea o constrangere att’ de irezistibila, incdt in cele din urmad, fie c& vor, fie ca nu yor, sunt aduse de cele dintai in somn magnetic. Din aceasti cauzi, barbatii voinici sunt cu deosebire susceptibili s4 magnetizeze persoane de sex feminin” (126). . Aceste procedee imbina indeosebi pasele cu sugestiile verbale si devin eficiente in mod obignuit, c4nd subiectul a mai fost in prealabil hipnotizat. t. Pacientul este culcat pe o canapea confortabila, cu gAtul, partea superioara a toracelui si mainile descoperite. Atmosfera in camera va “fi plicuta, linistita, destinsa. Medicul, cu mainile spalate si incdlzite, executé cu rabdare gi indelung pase, cu sens descendent de la cap la $9Picioare gi pronunti concomitent, sugestiile verbale de acompaniament, dupa cum urmeaza: ,,Acum, dumneavoastra inchideti ochii! Ganditi-vé numai la somn! Respirafi incet, regulat si profund: ascultand fiecare cuvant pe-care-I pronunt, cu fiecare respiratie.., veti simi o toropeali placutd in intregul corp! O destindere completd a tuturor muschilor! Va simtiti relaxat! Sunteti linigtit i calm! Simtiti o greutate a intregului corp si o somnolenfa foarte plicuté va cuprinde gi se raspandegte in tot corpul! Vocea mea va calmeaza, va linigteste, va adoarme! Somnotenja, molegeala calda si dorinta de a dormi crese din ce in ce mai mult! Incepe si va fie somn!... Adormiti! Adormiti profund! Corpul dumneavoastré este cuprins de o molegseali foarte placuta; va este greu intregul corp. O dorint&placuta si irezistibila de a dormi v4 cuprinde! Nu mai puteti rezista somnului! Nu v4 mai puteti migca... Tot corpul va este greu! Este greu ca de plumb! Nu mai puteti si deschideti ochii; pleoapele sunt grele ca de plumb! Doriti sd dormiti! Acum, dormiti profund! Dormifi din ce in ce mai profund! Dormiti adanc! Somn profund! Somn linistit! Somn adanc! Somn placut! Ati adormit! Somn adanc!”” 2. Subiectul este asezat pe o canapea, comod, relaxat. Medicul hipnolog incepe actiunea de influenta hipnotica astfel: , inchipuifi-va cA sunteti foarte obosit gi oA doriti cu orice pret si dormiti in liniste un somn placut si odibnitor. Dati la o parte $i uitafi toate nelinigtile pe cate le-ati avut gi ideile ce v-au framéntat! Uitafi totul! Nu va mai ganditi la nimic; nimic nu va mai nelinisteste. Respiratia dumneavoastra este regulata, normala si linistité. Ganditi-va numai la somn. Nu va, mai ganditi la absolut nimic. Relaxati-va toti mugehij. Nici un’ muschi nu mai este incordat in corpul dumneavoastra. Va simtiti complet linistit, relaxat; corpul este molegit; pleoapele obosite. Va simtiti foarte obosit! WA voi ajuta si adormiti efectuand uieteziri usoare de-a lungul corpului dumneavoastra. Aceste neteziri, aceste pase va linistesc Hipnozd induss cu ajutorul paselor si mai mult; forta lor va face s& 60va simfifi bine. Va este somn; sunteti din ce in ce mai molesit.” Se executa pasele. lent, ritmic, la o distanfi de 2-5 cm de suprafata cutanataé, iar la aproximativ fiecare 10 secunde, varful degetelor ambélor mini este trecut de-a lungul intregului, corp al subiectului, totdeauna in directia descendent de la cap la picioare. Cand s-a ajuns la genunchi sau la glezne, se strang degetele in pummni, se face un arc de cere de jos in sus, in raport cu corpul bolnavului, se-desfac ajunsi la nivelul crestetului subiectului sise reiau pasele ca mai sus. Dupa efectuarea fiecirei a treia, a cincea pase, medicul hipnolog pronunta lent, insistent, distinct, ferm, mang@ietor, repeténd urmatoarele cuvinte: ,,Respiratia dumneavoastré devine profunda, regulata, linistité. Inima bate normal, Nu va mai gandifi la nimic. in jurut dumneavoastra totul este placut; totul devine din ce in ce mai placut si mai linistit. O stare de molegeala placuta v-a cuprins; dumneavoastra va simfiti sufleteste foarte linistit. Influenta paselor mele -asupra dumneavoastra creste gi mai mult; creste mereu (pasele continua). Corput dumneavoastra nu mai este. la dispozitiavointei dumneavoastra. Nu-! mai putefi dirija dupa vointa dumneavoastra; somnolenta v4 cuprinde din ce in ce mai mult, mai adnc, mai placut. Dumneavoastra dormifi din ce in ce mai profund. Dormiti adane si linigtit. Este un somn adanc, linistit gi odihnitor. Tot corpul este greu. M& auzifi numai pe mine... Ochii dumneavoastra sunt inchisi, obositi si ei, pleoapele sunt grele ca de plumb; grele ca plumbul; singur nu mai putefi deschide ochii (se trece ugor cu mana peste pleoape) si nici nu doriti sa-i deschideti. Somn addnc!” 3. Procedeul Berger (29) din Breslau: const& in plasarea mainilor incalzite~pe capul subiectului si dup cdteva minute se instaleazi somnul. Aceasta metoda se poate aplica si in transformarea somnului natural in somn hipnotic, fn alte cazuri, se agaza pe crestetul caputui un obiect incalzit si rezultatul este intrarea in somn hipnotic. Pe acest subiect, plasandu-i mana pe frunte si cea sting pe ceaf’, se poate realiza ecolalia. 4. M&K. Petrova si BN. Birnbaum (55) au demonstrat i experimental, pe animalele c&rora li se elaborau reflexe condifionate, c& aplicarea unor excitanfi slab cutanati determinau, prin méangaiere, atingerea coloanei dorsale - manevre care corespund paselor fa sublectii umani, adic& efectuarea unor excitatii slabe, uniforme, repetate, blande, monotone - pot induce somnul hipnotic. fn sensul celor de mai sus, in cazul unor subiecti umani, avand plasat Ia nivelul picioarelor o buioti cald’, medicul, avand mainile incdlzite, se 61este invitat si-i inchidd.) Cand eu tree cu mana pe frunte. dumneavoastra simtiti. cum creste eboseala, cum intregul dumneavoasira corp devine tot mai greu.” (Acum, trebuie practicate pase de-a lungul intregului corp si mai ales al mainilor.) ,Acum. simtiti o usoara senzatie de tragere in jos a mainilor si in picioare. _ Daca eu va voi ridica putin mana dumneavoastra, ea va cadea moale in jos. Dumneavoastra ascultati zgomotele metronomului, care nu va nelinistesc deloc, ci, dimpotriva, va linistesc foarte mult. Cu fiecare bataie a metronomului, linistea din suftetu! dumneavoastra devine din ce in ce mai adanc&. Toate membrele corpului dumneavoastra sunt complet decontractate. fntreaga lume din afar se indeparteaza din ce in ce mai mult de dumneavoastra. Dumneavwastra intrati din ce in ce mai adanc intr-o stare asemanatoare cu somnul, Aceasta este necesara pentru vindecarea dumneavoastra deplina. Dumneavoastra auziti numai ceea ce va spun eu, lumea inconjuratoare nu va nelinigteste. Nu va agita. Dumneavoastra dormiti adanc gi linistit. Ochii dumneavoastra sunt inchisi ermetic si acum, dumneavoastra singur nu mai sunteti in stare sa-i deschideti. Membrele dumneavoastra se supun acum mie.” (239) AP. Stobodeanik apreciazi c& dupa o astfel de sugestie, la multi dintre bolnavi se instaleaza catalepsia. Dup& efectuarea sugestici gi instalarea starii hipnotice, asa cum a fost descrisé mai sus, ca si dup alte metode, se aplicd sugestia terapeutica individuatizata in raport cu motivele pentru care subiectu! a fost adus in stare hipnotica. in acest scop, sugestia terapeutica se va administra formuland-o cat mai minutios, mai accesibil in raport cu nivelul de integrare ideo-afectiva a subiectului, formularea trebuie s4 fie clara, s4 tinteasca obiectivele terapeutice urmérite gi s4 fie repetata de mai multe ori. b. O alt metodd recomandaté de A.P. Slohodeanik consta in urmatoarele: subiectul se afla asezat comod pe canapea. Operatorul se agazi pe partea dreapta, langé pacient, cu fafa spre acesta. Hipnotizatorul pronuntai uniform, ritmic, persistent, cu opriri fntre frazé, urmatoarea formula: wlnchipuit va c& ati obosit foarte tare si dorifi si dormiti linistit si placut. Lasati la o parte toate nelinistile 3! ideile. in prezent, ambianta nu va mai agita $i nu vi mai nelinisteste Respirati uniform gi linigtit. Ganditi-va numai la somn. Relaxati-va tofi mugchii. Acum, eu voi actiona asupra nervilor dumneavoastra, voi efectua pase ugoare asupra corpului dumneavoastra. Aceasta nu va va nelinisti, ci, dimpotriva, va linisteste”. Gn timpul acesta, se efectueazd 70pasele lent si ritmic, aproximatiy la zece secunde varfurile degetelor ambelor maini sunt trecute de-a lungul intregului corp al bolnavului, de la frunte, de-a lungul trunchiului spre picioare.) Mai departe, dupa a treia - a cincea miscare, medicul pronunta lent, insistent, distinct, cu repetari multiple, urmatoarea frazi: »Respiratia dumneavoastrA devine cu totul regulaté, adancd si linigtita. fn jurul dumneavoastra totul devine din ce in ce mai linistit gi placut. Nervii dumneavoastra se linistesc. Capul este obosit, corpul obosit si are nevoie de somn. influenta mea asupra dumneavoastra creste si creste din ce in ce mai mult. Linistea devine din ce in ve mai adancd. fatregul univers din afari se indeparteaza din ce in ce mai mult. Sunteti molesit, obosit, dar va simtiti bine. Starea de somnolenfi se intensificd, se intensificd. Corpul dumneavoastra este complet lipsit de voinfa. Somnolenta va cuprinde. Dumneavoastra adormiti din ce in ce mai profund. Dormiti adane gi linigtit. Ma auziti numai pe mine. Corpul dumneavoastré se supune mie. Ochii dumneavoastra sunt inchisi ermetic si singur nu-i putefi deschide.” (Se trece usor cu mana peste pleoape.) (239) 6. VE. Rojnov recomanda urmatoarea metoda: »Retlaxati muschii; stati culcat, cu totul linistit. Cautati s4 nu va ganditi la ni Ascultati cu atentie ceea ce vA voi spune eu. Va apare dorinta de a dormi. Pleoapele dumneavoastra devin mai grele si treptat, se las in jos. fn intregul dumneavoastra Corp se raspandeste senzatia de caldura placuta, se relaxeazi din ce in ce mai mult muschii _mainilor, picioaretor si ai intregului corp. Se relaxeazi. mugchii fetei si ai gatului. Capul se adanceste din ce in ce mai mult tn perna. Va este somn., Acum, eu voi incepe si numar si pe masura ce eu voi efectua aceasta numaratoare, apropiindu-ma de zece, dorinta de a dormi va creste din ce in ce mai mult, din ce in ce mai puternic. Cand eu voi Spune cifra noua dumneavoastra veti agormi.” Uneori, astfel de fraze, cu rol inductor-sugestiv, trebuie tepetate de mai multe ori monoton, uniform, cu rabdare gi intarite mereu printr-o sugestie directa: .,,VA este somn! Dormitit Va este somn! Dormitit Somn adanc! Somn profund! Somn placut! Somn linistit!” (227) fn general, se vorbeste incet, linistit, calm si ferm, dar totodati sigur, dur sau mangaietor. Unii prefera tonalitatea dura in momentul acesta. Medicul insusi trebuie sa traiasca empatic, adane, intens si cu convingere ferma in mintea sa, ceea ce sugereazA pacientului, care intuieste foarte ugor, starea psihicé a hipnotizatorului. Cuvinte precum: .,dormiti!”, ,,vi este somn!” trebuie pronunfate cu un oarecare accent, mai grav si linistit, cuvinte care astfel rostite sa poata fi 71individualizate din tonalitatea generala a pronuntiei gi din ansamblui celorlatte cuvinte, imprimandu-le acestora astfel o nuant& de ordin, de neobisnuit, de dominare, de supraevaluare, de supunere si incredere Cuvintele trebuie articulate corect, cu oarecare pauzd intre ele, ir functie de situatie 3i atmosfera inductorie creat, de relatia stabilité subiectiv. Frazele, la randul lor, trebuie sa fie scurte, clar formulate. limpezi, ugor perceptibile si inteligibile si, in: acelasi-timp, cu o incarcaturé ideo-afectivé plicuta care si creascA susceptibilitatea s: dorinta de a dormi. in esenti, de calitatea cooperarii subiectutui si de experienta medicuylui hipnotizator depinde reusita acestor metode de inducere a somnului hipnotic. . s 7. Metoda A.G. Ivanov - Smotens®i. Este o metoda aga-zis reflex-conditionata. Bolnavul este plasat intr-o camerA semiobscura. culcat pe spate pe o canapea. Deasupra amijlocului canapelei se afla atérnaté o lampa electricdé, mobila prin: intermediul unui scripete Lampa este prev4zuta cu un reflector puternic de forma hemisferica. ce emana o lumina de culoare verde. Medicul, de aceasta data, nu se afla in aceeasi camer cu subiectul ce urmeaza a fi hipnotizat, ci tntr-o camera vecina care comunica cu camera subiectului printr-o ferestruica prin care se observa comportamentul pacientului, fard insd a fi vazut de acesta. Se declangeaza o sonerie puternicd pe o durati de 30 de secunde si, concomitent, lampa cu reflectorul ce emite lumina verde este pusd in miscare printr-un dispozitiv special, penduland astfel de-a lungul intregutui corp al pacientutui de ta nivelul capului pana la picioare gi indarat, cu o frecventé a acestor deplasiri de douazeci-treizeci ori pe minut. Lampa verde gi reflectorul genereaza in acelasi timp o unda de cildura pronuntati. Apoi, sund din’ nou soneria timp de 10-15 secunde, concomitent cu pendularea fotocaiorica a celor doua dispozitive. Dupa un numar de 4-5 gedinte efectuate asa cum au fost descrise mai sus, in mod obisnuit pacienfii adorm dupa un interval de timp de 15-20-secunde de sunet al soneriei. Asa cum se vede din cele expuse mai sus, excitantul indiferent ~ soneria - dup ce actioneazi concomitent in timp de 4-5 ori, simultan cu excitatantut] hipnogen neconditionat, incepe si provoace somnul hipnotic. Raportandu-se la aceast4 metoda de inductie a somnului (poate mai putin hipnotica), A.G. lvanov-Smolenski nota urmatoarele: ,,Orice agent extern, pe calea asocietii in timp cu stimulii neconditionali ai somnului, poate fi facut semnal somnifer conditional.” (135) 72Metodele expuse de inducere a somnului hipnotic, ca gi metoda ultima prin conditionare a somnului, permit hipnotizatorului s sondeze in interiorul constiinfei, dar indeosebi sa exploreze ,,fata hevazuta” a psihicutui uman, s& foreze cat mai adanc in structurile profunde ale personalitatii gi si te influenteze benefic integrarea optimala in ansamblul functional unitar al sistemului psihic si al personalitatii. De aceea, considerim hipnoza nu numai ca un extraordinar instrument terapeutic, dar si ca o metoda experimental4 inegalabila in explorarea pirtilor mecunoscute ale acestui microcosmos condensat in atat de necunoscuta si fragila personalitate umana, atét de plina si de bogaté in infelesuri si semnificatii neinfelese sau abia infelese si a cdrei bio-psiho-socio-semanticd isi inca asteapta exploratorii. » Din numeroasele procedee de hipnotizare prin procedeul sugestiv si autosugestiv, s-au desprins diferitele tehnici de relaxare care, la rand! lor, aplicate in clinica, pot fi de un real folos medicului hipnotog daca stie si le administreze corect. in acelagi timp, asocierea relaxrii cu hipnoza are ca rezultat efecte terapeutice mai bune. Noi atm recurs de multe ori la-aceast’ asociere, relaxand intai bolnavul gi dupa aceasta, la un interval de 4-5 sedinte de relaxare, am introdus hipnoterapia. in cazul in care, din diverse motive, nu se poate induce hipnoza prin tehnicile de mai sus, se poate recurge uneori, la insistentele pacientului, la narcohipnoza sau la transformarea somnului fiziologic in somn hipnotic. Metoda lui J. Barber de inductie a analgeziei rapide »Procedurile ce urmeazd ‘Bropun instalarea unei _analgezii complete si a unei relaxfiri musculare complete, intr-un timp minim posibil.(aproximativ 10 minute).” 1. Neeesitatea cooperdrii »Ag dori sé vorbesc cu dumneavostra pentru cateva momente, ca s4 observ daci v4 simgiti mai confortabil si mai relaxat decat in mod obignuit. Dorese s& va simtiti mult mai confortabili decat ati fi putut fi panda acum vreodata.” 2. Inifierea relaxérii profunde Sunt foarte sigur cd vi se va pirea ci nu v-am fScut nimic, c& nimic nu s-a intémplat. Va puteti simfi un pic mai relaxat pentru 73unei doze masive de medicamente (somnifere) am realizat totodata anularea efectului lor prin actiune hipnoticda. Aceasta metodd am aplicat-o de asemenea gsi pe bolnavi care, fiind in somnul medicamentos, dupa aplicarea unei doze terapeutice de somnifer, ceea ce a favorizat transformarea somnului medicamentos in somm hipnotic, am sugerat cd la trezire subiectul va fi complet, lucid gi nu ti va mai fi som. Probabil ca efectul anularii actiunii medicamentului nu este numai de natur4 pur sugestiva, ci, dupa opinia noastra, credem c& se realizeazi o metabolizare mai rapida a medicamentului, se activeaz4 sistemele reticulare ascendente, cresc consecutiv vigilitatea si nivelul de constienté si are loc mai rapid priza de constiintaé necesaraé integrarii ideo-afective optimale. Noi nu putem concepe separat procesele psihice - inclusiv sugestibititatea necesara instalarii hipnozei - in afara proceselor neuro-fiziologice cerebrale. (19, 20, 54, 81, 82) Utilizarea narco-psihoterapiei favorizeazd normalizarea activitatii cortico-subcorticale, ceea ce duce le echilibrarea proceselor fundamentaie de excitatie si inhibitie cerebrald, precum gi a proceselor de teglare neuro-endocrino-umorale si metabolice, favorizindu-se in acest fel, totodati, exteriorizarea tendintelor, emotiilor si amintirilor pe de o parte, iar pe de alté parte, se creeaza starea-hipnotica cu instalarea consecutiva a unui tip de automatism mintal somnambulic. Utilizarea acestei metode permite de asemenea instalarea unei sugestibilititi crescute; ceea ce va face ca o noua sedint& de hipnozi sa fie realizata, fie administrand un medicament placebo, fie prin realizarea directé a sonmului hipnotic. De exemplu, pentru narechipnoza se poate folosi formula: Rp.Veronali Medinali 0,2 Bay Luminali 05g Pyramidoni 01g ML. pulvis pentru X pachete D.s. int. cte un praf cu o jumatate de orf inainte de sedinta de hipnoza, Procedeele contemporane ale ,,narcohipnozei” constau in injectarea sau in perfuzia lent& intravenoasi a unui barbituric cu durata scurt4 de actiune, dar cu aceleasi efecte inductor-inhibitorii (Tiopental, Hexobarbital, Kemital, Inoctin, Tiamital etc.). 83De asemenea, ined din 1952, prin studiile efectuate de J.C. Benoit si P. Sivadon, (28) s-a constatat ci prin asocierea subnarcozei barbiturice cu amfetamina (weckterapia) se objine o stare foarte apropiaté de starea cataleptic’. Astfel, se asociazi, de exemplu, Amobarbital (Eunoctal, Amital, Dormital, Hypnogal) cu amfetamine (Benzedrin, Tonedron, Maxiton, Pervitin). Dozele acestor doi compusi variazi in functie de scopul urmarit. Daca se doreste o hipnozd de tip narcotic, va predomina barbituricul, iar dacd se urmdreste si se obfind o narcozi de tip pseudocataleptic, cu capacitatea ‘de a vorbi, va predomina amfetamina, iar daca se urmé&reste si se inducd o simpla stare de sugestibilitate care si permita inducerea hipnozei prin tehnici obisnwite, se va administra doza generala diminuata, Dozele obignuite sunt urmatoarele: ~ eunoctal de la 0,10 g pana la 0,20 g/zi (1 cp. de 0,10g); - tonedron de la 2,5 mg pana la 10 mg/zi (1 cp. de 2,5mg); Alti asociere utilA ca procedeu de inducere a hipnozei este cea indicaté de Baruk si Broteaux (20) si care const in realizarea unui amestec de scopolamina si cloraloz’ denumit scopocloraloza. Dozele obignuite de scopocloralozA sunt urmatoarele: - doza ugoara - 0,25mg bromhidrat de scopolamina 0,25mg cloralcoza ~ doza medie - cite 0,Smg din fiecare - doza forte | - cate 0,75mg din fiecare in genere, se utilizeazi in acest amestec scopolamina in dozd de 0,50mg - 0,70mg si cloraloza in doz’ de 0,50mg - 0,75mg. Utilizarea acestor asocieri, ca si efectuarea narcohipnozei, rrebuie facutd obligatoriu de cdtre un medic de specialitate 3i numai in mediu spitalicesc, cu observarea si supravegherea direct yi permanenté a subiectului de ciitre medic yi numai atunci cand exista siguranta aplicdrii metodei, cu individualizarea dozei in raport cu reactivitatea substratului morfo-functional cerebral gi al organisnului subiectului, dozele sd fie date nu in scop terapeutic, ci sd vizeze, in primul rand, instalarea hipnozei cu “consecinte psihoterapeutice favorabile subiectului. in ce priveste metodica gi tehnica efectuarii * practice a narcohipnozei si a narcopsihoterapiei redim in cele ce urmeazA una din metodele care ne-au fost accesibile, si anume metoda practicata de 84mea este de a-] lasa astfel; el nu are nici un fel de initiativa cerebrala pentrti a modifica atitudinea imprimata. $i in aceaste stare, subiectul fiind in relatie cu mine, eu pot realiza pe el fenomenele, actele. iluziile, halucinatiile ce se pot obtine pe acesta in stare hipnotica, dupa gradul siu de sugestibilitate. La trezire, orice amintire a disparut.” Bernheim afirma totodati c& ,,... fenomenele somnului hipnotic nu sunt altele decat cele ale somnului normal” (35). Aceasta este de altfel convingerea a aproape tuturor celor care se ocupau de hipnoza in perioada amintita. . Tot legat de transformarea somnului obisnuit in somn hipnotic, aceasta se afla in relatie cu ceea ce se petrece in cursul inhibitiei din somnul normal. Maudsley afirma ca: .,O pergoana usor adormité aude uneori vorbele care-i sunt spuse cu blandete de o voce familiara gi ii raéspunde fara sa se trezeasca” Un frate al unui boinav al lui Bernheim spunea ca de cate ori fratele siu nu voia s&-i spund ceva in stare de veghe, obtinea rispunsul exact de la el intrebandu-l in cursul somnului. Hipnotizatorul danez Hansen, in copilaria si adolescenya sa, fiind intr-un pension, se distra in timpul nopfii, mergand prin dormitor de !a un pat fa altul, sugestionandu-gi colegii ca a doua zi sA efectueze unele acte pe care el le comanda. A doua zi, multi dintre ei efectuau acele comenzi primite sugestiv, fara si-si dea seama ca nu erau acte autodeterminate. 3 Noi am utilizat metoda transformarii somnului normal in somn hipnotic indeosebi in cazul acelor persoane care, dorind sd fie hipnotizate, nu puteau intra in hipnoza. in asemenea cazuri somnul obignuit a fost un fidel aliat, la trezire inductia hipnotica realizindu-se de fiecare daté cu mai mare facilitate. : Farez, raportindu-se la aceasta metoda, relateaza urm&toarele: wLa o jumatate de or’ - o ori dupa ce subiectul a adormit, hipnotizatorul se apropie de urechea lui gi articuleaza_ silabele «dor-mifi! dor-miti!», urmand un sistem de influenqare sugestiva lentd si monotoné, cu o voce blanda si la inceput foarte joasa, soptita, abia perceptibila, ce se ridic& apoi putin cAte putin; de fiecare dat aproape imperceptibil”. Farez spune aceste doua silabe ,,dor-mifi!” sineron cu migcarile respiratorii ale subiectului; fiecare silabé .,dor-" este pronunfata in timpul inspirului, gi, la fel, fiecare silaba ,,-miti” in timpul expirului. Dac& fa un moment dat, dintr-o cauza sau alta, s¢ modifica ritmul de pronuntare al silabelor, atunci ritmul respirator al subiectului se modifica si el corespunzator cu ritmul pronuntérii 94injunctive, accelerdndu-se sau incetinindu-se dupa ritmul vocal, mai ririt sau mai rapid. In acest moment de sincronizare tntre vorbele rostite gi ritmul respirator, starea de sugestibilitate este creat& si deja instalaté; somnul obignuit s-a transformat in somn hipnotic si se pot face sugestiile corespunzdtoare dup& procedeele obisnuite si particutare fiecdrui hipnotizator. in legatur4 cu aceasta tehnicd Vassiliev, la réndul su, propune urm&toarea metod&: .Medicul se asazi fara zgomot la capatdiul paciéntului adormit. Dupa 2-3 minute incepe si execute pase in lungul corpului fara 4-1 ating’. La inceput foarte incet, apoi cu voce din ce in ce mai tare spune: ,,Continuati sa dormiti! Nu trebuie s& va trezifi. imi auziti vocea dar continuati si dormiti. Dormiti din ce in ce mai profund. Nu trebuie sé va trezifi. Dormiti profund! imi auziti acum vocea si continuati s4 dormiti. Dormiti profund! imi veti raspunde ta intrebari fara si va treziti. Dormiti profund! imi veti raspunde la intrebari fard s4 vA treziti. Cum va numiti? Raspundeti fara.sa va treziti. Cum va numiti?...” (286) Daca pacientul, in cursul transformarii somnului normal in somn hipnotic, nu se trezeste si incepe s& raspunda, raportul s-a stabilit. Se va continua dialogul mai detaliat cu scopul obtinerii de raspunsuri cat mai complete fa toate intrebarile puse, ceea ce va demonstra si mai mult certitudinea si realitatea stabilirii raportului. Dupa aceasta, ca gi in cazurite de mai sus, urmeaza sugestiile terapeutice, Inainte de terminarea sedintei, se va sugera pacientului cd ta gédintele urméitoare raportul se va stabili si mai rapid, doar intre el si cel supus sugestibilitatii hipnotice si cu nimeni altcineva. Sunt persoane - copii, tineri si adulti - cu somnilocvie (care vorbesc prin somn) gi la care, in timpul cat ei vorbesc, se poate intra in dialog cu acestia gi, incetul cu incetul, s4 se aplice metoda sugerarii somnului hipnotic. In momentul in cite dialogul s-a realizat pe tema dialogalA influentata sugestiv de cel ce hipnotizeaza, deja starea hipnotica s-a instalat, iar cel adormit, in mod normal, este adus in stare de hipnoza si din acest moment se pot anunja sugestiile pe care dorim sa i Je administram in raport cu telurile terapeutice urmiarite. Parintit - in cazul ca unul dintre copii prezinta o stare, un obicei sau o fnclinatie daundtoare - pot incerca acest procedeu hipnoterapeutic, cu atat mai mult poate realiza aceast& actiune mama, a cArei voce este inradacinat’ in structurile neuro-psiho-fiziologice ale fiecdrui om. Important este s4 se procedeze in primul rand cu prudenta si cu tact; vorbele s& fie pronuntate lent, cu bldndefe si s& se aiba grija 95neaparat si fie conditionat cel al cdrui somn este transformat in somn hipnotic, s4 nu raspundd nimanui decat mamei sau tatei la intrebarile puse in cursul acestei interventii, folosind urmatoarea formula: ,,.Nu vei réspunde nimanui in timpul somnului, si niciodata in viata, la intrebarile ce fi se vor pune, decat numai mie (mamei, tatalui). Nici o alt& persoana si niciodatdé nu va obtine in timpul somnului de la tine nici un raspuns. Nimeni nu va reusi, in stare de veghe sau de somn, si te influenfeze intr-un fel sau altul; nimeni in viati nu va rengi sa te hipnotizeze. Nu vei mai vorbi in somn nici cand visezi, nici cand nu visezi; nu vei mai vorbi in somn niciodata oriunde te vei afla cand dormi!” Precizim asupra celor de mai sus si insistim asupra lor deoarece noi am cunoscut un caz ,in care mama purta intregi conversatii cu fiul sau, care avea somnilocvie - si efectua aceasta conversafie din curiozitatea de a sti modul in care discuta cu ceilalti colegi, ce discuta cu fetele care-i erau prietene etc. N-a stiut niciodata ca, in realitate, practica hipnoza aga cum domnul Jourdain nu stia cA scri¢ proza, ins din acest demers, copilul si apoi tandrul a ramas cu somnitocvie. Noi am intervenit hipnoterapeutic in acest’caz gi rezultatele au fost -satisfacAtoare. Somnilocvia se manifesté in cazul pacientului nostru doar in momentele c4nd consuma o cantitate de bauturi alcoolice care depasea doza moderata, obisnuita pentru un om normal. in general, aceasta tehnica de transformare a somnului normal in somn hipnotic este aplicata subiectilor refractari hipnozei in stare de veghe, la copii, batrani, la cei ce nu sunt capabili de sustinerea atentiei pe © perioada mai lung&é de timp, perioadd necesara instalarii hipnozei, 96Derularea unei sedinte de hipnoza Dupa anamneza, dacd medicul hipnoterapeut considerd cA sunt indeplinite condifiile de hipnotizare, va trece la gedinta propriu-zis&. Nu exista retete unice de hipnoz&. Fiecare hipnoterapeut are propria sa metodé gi propriile sale procedee. {In cazul cdnd sa ales ca efectuarea hipnozei s& se realizeze prin fixarea privirli subiectului asociati cu sugestii persuasive verbale, sedinfa noi o realizim aproximativ in modul urmator: in primul rnd are loc o discutie mai mult sau mai putin indelungat prehipnotica, pentru a cunoaste mat bine simptomele care urmeazi a fi tratate, precum si particularitatile de reactivitate ale personalitatii ce urmeazd a fi hipnotizata. Dupa aceasta convorbire ne vom adresa celui ce urmeaza s& fie hipnotizat inviténdu-] s4 se ageze tn fotoliu: sau pe canapea, cat mai comod, solicitandu-i in primul rand s& se relaxeze, s& se simtA cdt mai destins si calm, explicdndu-i c& ceea ce urmeazi este aseminator cu ceea ce i se intampla cdnd adoarme in mod obisnuit. Hipnotizatorul va prinde intre genunchii s&i genunchii celui hipnotizat si; intorcdnd in sus palmele celui hipnotizat, fi va prinde cu una din minile sale ambele police, apasand discret pe ele. Dupa aceasta, hipnotizatorul va spune: ,,Priviti-a ct mai atent in ochi; ‘nu pierdeti din ochii dumneavoastra privirea mea. Veti simtio greutate $i o motesgeala generala, un fel.de molegeala care vA cuprinde din ce tn ce mai mult. Lasati-va in voia acestei stari si tetaxafi-va cat mai bine. Nici un muschi nu mai este incordat. E foarte bine aga. Sunteti fra griji. Sunteti calm. Incepe s& va fie somn. Lasati-va in voia acestei stari; relaxarea este profunda; senzatia de greutate, de molegeala, de destindere este pl&cuté si va cuprinde tot corpul; priviti-ma bine in ochi, nu clipiti; corpul dumneavoastré apasd ca 0 greutate pe scaunul, canapeaua pe care stati; totul decurge normal. Nu va ganditi la nimic; abandonafi-vé somnului; va simtiti greutatea brafelor, a picioarelor, a intregului corp; acum sunteti total destins si telaxat, o oboseala plicuta gi dulce se instaleazé si vA cuprinde din ce in ce mai mult. Mainile, picioarele, tot corpul si pleoapele sunt grele; 97devenit rigid ca o bara de fier, care nu poate ft indoita in nici un fel gi de cdtre nimeni, dupa care, la céteva secunde, sugeram relaxarea, decontractarea, avand: in vedere gi oboseala probabil care se instaleazi (si pe care unii o meaga) in cursul acestor manevre, ca urmare a unui considerabil consum energetic. Pentru a determina cataleptizarea generalé a unui subiect aflat in stare-de somn hipnotic’ profund, noi am procedat astfel sugerand verbal subiectului: ,.Mainile si picioarele dumneavoastra se vor intari foarte puternic si vor deveni tot atét de rigide ca.o bari de ficr. Muschii intregului corp yor fi impietriti. Tot corpul si méinile si picioarele si mugchii gatului si muschii spatelui devin extrem de tigizi. Tot corpul dumneavoastra este atat d¥ rigid incdt se ascamand cu o bara de ofel.” Aceste sugestii verbale le-am insotit cu atingerea usoara cu miinile a partilor de corp asupra cirora se indrepta sefiunea sugestiva; aceasta atingere @ segmentelor. corporale avand fotdectune un sens descendent. {x momentul instalatii catalepsiei, -faciesul pacientului se crispeaza, devine palid, brafele cad rigide de-a iungut corpului si, daca nu este sustinut, subiectul poate si cada cao stan’ de piatra fird suport. in aceste conditii, se face apel la persoanele din jur spre a-| plasa fie pe o canapea, fie pundndu-i sub cap si sub picioare doua perne pe dowd scaune asezate unul in fata celuilalt, plasand subiectul pe aceste scaune, Este recomandat sA nu se incerce indoirea bratelor sau a membrelor inferioare, fortand flexia lor deoarece se pot, uneori, produce accidente neplacute. Se citeazi in literatura de specialitate cd au fost plasate obiecte pana s-a atins greutatea de peste 250 de kilograme si care au fost suportate de subiectii adugi in stare cataleptica fara nici o dificultate. ‘ Dupa opinia noastra, este de recomandat ca provocarea acestor stiri sd se efectueze cu maximum de prudenfa gi-indeosebi pentrs o perioadd de timp scurta. incepatoritor le recomandim s& au se grabeasci si mai ales si foloseasc# un antrenament prod in manipularea pacientului, 34 obfinad o experient& treptata, indelungata, practicaté cu ribdare, cu multa atentie i prudenta, indeosebi fata de persoanele fragile si, in particular, cu cele de sex feminin, Se itr ApUTE anu transforma aceste stari in momente de spectacot care, de cel: mai multe ori, au ca motivatie, constienta sau nu, dea pune in avidenti calitatite excepfionale ale hipnotizategilui gi de a obtine faima cu oriee pret. In primul rand, este necesara pradenfa, cu atat mai mult cu cat geeast stare cataleptica generalizata; nu se utilizeaz® in mod obignuit in scop terapeutic, cat mai ales in scopuri experiemntale gi, in + 102automatice, ca de exemplu: impletit, scris, cantat, pescuit etc. fn starea rigida cataleptica, se poate mentine subiectul intins, aflat in contrattie musculara (intérité si prin sugestie) si sprijinit pe doua suporturi indepartate pe care st{ numai prin intermediul calcaielor si gatului, sau s&-I plasAm oblic in picioare, sprijinit cu capul de un perete, asa cum ai sprijini o scdndur& sau orice alt obiect rigid, fara posibilitatea de a se migca din locul in care |-am plasat, cu toate eforturile pe care le efectueaza, dar fara nici un rezultat. De mentionat ci miscarile pe care le execut& un subiect adus in stare cataleptic& (cu exceptia celui aflat in stare de rigiditate catalepticd) nu sunt migcari in care melodia chinetic’ s& fie coerenta, logic inlanquit, ci, dimpotriva, migcgrile au.un caracter automatic, sunt dependente de sugestiile injonctionate, sunt neindemanatice, daca sunt lasati liber merg stereotip, cu aceleasi gesturi, ceea ce se explic& prin absenta coordonirii cu scop constient elaborat. Cu atat mai mult, aspectul automatic apare mai evident cu cat activitatea, care-i este sugerata s-o execute, ji este mai familiard si mai obignuita: Catalepsia colectivs Pe de alt& parte, tot in acest stadiu cataleptic, bolnavul conserva timp tndelungat pozitia care se imprim& unui segment corporal, putand ,,si-] mulim ca pe o cear&”, subiectul pastreaza atitudinile ca o statuie ,,imobila si mut”. Asa cum subliniazé A. Cullere: »O expresie diferité poate fi provocata-in fiecare jumatate a fetei; gesturi diferite . in raport cu fiegare din ele se dezvolta in. fiecare jumé&tate de corp corespondent. Astfel, jumatatea dreapt’ a fetei surdde, iar mana 412dreapta face semne de sarut, in timp ce bratul sténg arata purnnul, iar jumiatatea stanga a fetei exprima furia. Dezvoltarea acestor curioase manifest4ri - scrie autorul - nu urmeazd imediat excitirii faradice; aceasta din urma are nevoia a fi prelungit&, gi experienta trebuie sa fie repetaté inci o daté sau de mai multe ori pentru a ajunge la perfectiune”(80). Acest automatism masinal, dar mai ales aceasta disociatie a expresiei fefei, noi n-am intalnit-o gi nici n-am provocat-o decat partial in cazul hipnozei, insi am observat-o la o bolnava de schizofrenie, la care jumatate de fati avea expresia bucuriei, in timp ce jumatatea cealalta plangea. Tot in acest stadiu cataleptic, sugestibilitatea motorie poate realiza pozitia de rugiciune, in stare de umilinti, impreundnd mainile in pozitia de rugaciune si plecdndu-si capul, sau de extaz, pastrand mainile tn aceeagi pozitie gi ridicandu-si fata in sus. Asa cum remarca Ch. Richet, se pot astfel varia atitudinile la infinit. Extazul, rugaciunea, umilinfa, tristetea, apSrarea, furia, frica, putand fi teprezentate. Este intr-adevar surprinzator s& vezi cu cata constanta o ‘ simpla modificare in atitudinea mainilor reactio- nheazi asupra_—_trasdturilor fefei"(22,1), De remarcat cd 0 excitatie profunda pe nervi sau pe muschi duce in catalepsie, gratie epuizarii, nu fa © — contractura musculara, ci la o ‘stare de parezi sau paralizie, aceste efecte fiind, in fond, un raspuns paradoxal Ja un excitant obignuit si de micd intensitate. Este, in termeni psihologici, pe de alta parte, O ,,parezi sau paralizie” a vointei. Dar, in asemenea situatii, ca si in starea normala, nu se poate separa neurofiziologia de psihologie, desi clinic ni se demonstreaza cA, luate separat si la nivetul unor functii, ele se pot disocia, de aici si fenomenul disociativ considerat in prezent ca mecanism fundamental realizind o funcfionalitate disonanta parafiziologica gi in unele cazuri 113stiri de somn spontan. in opinia tui H. Baruk, somnul cataleptic este o catalepsie boald. Catalepsia hipnoticé pe care H. Baruk si cu Pierre Janet au determinat-o folosind fixarea unui obiect stralucitor (extremitatea unui termometru), spre deosebire de catalepsia boala, este o catalépsie provocatd, dar o caialepsie provocaté prin mijloace psihologice” (20) In catalepsia provocaté hipnotic, H, Baruk, H. Claude gsi Novel au efectuat studiul curentilor de actiune ale reflexului de postura al bicepsului, obiectivind sugestibilitatea si automatismul prin semnul anticiparii $i automatismului migcarilor pasive. Starea de catalepsie poate fi provocata ,de un zgomot intens, neasteptat, o lumina puternicd sau de fixarea mai mult sau mai putin prelungita a unui obiect stralucitor” si este consecinta instalarii unei inhibitii profunde parabiotice ultraparadoxae cu instalarea hipertoniei reflexe de postura, ca mecanism filogenetic vechi de aparare. 2. Stadiul letargic. in acest stadiu, ,subiectul are aerul profund adormit; prezinté o analgezie complets a pielii si mucoaselor, dar pastreaza un anumit grad de activitate senzoriala; ochii sunt inchisi sau semi inchisi, exist o usoara transformare a pleoapelor, reflexele osteotendinoase sunt exagerate”, Dar ceea ce Scoala de ta Salpétriere considera drept fenomen esential al acestui stadiu este hiperexcitabilitatea neuro-musculara: we exercitd cu un varf bont o anumita presiune la nivelul unui tranchi nervos. Se obfin astfel, aceleasi reactii functionale.ca si in cazul electrizarti nervului, Dac& se comprima, de exemplu, nervul cubitat la nivelul fosetei oleocraniene, observam aparitia grifei cubitale. De asemenea, este posibil ca prin acest procedeu s& producem contractia anumitor muschi ce nu sunt supysi vointei (muschii urechii), putdnd astfel preveni orice escrocherie”. Trecerea subiectului din starea cataleptica in starea letargica se face prin acoperirea pleoapelor sau inlocuirea juminii cu obscuritatea, momentul transformérii fiind insofit, uneori, de un zgomot laringian. 3. Stadiul de somnambulism provocat. in aceasta stare, subiectul »pare sa doarma, ochii sunt inchisi sau semiinchisi, pleoapele prezinta tremuraturi; nu exist® excitabilitate meuro-musculara, ci o hiperexcitabilitate cutanéo-mucoasa ce produce reactii vii la presiunea unui mugchi, sau la simplul contact al pielii; exist o hiperacuitate a simfurilor (auz, v4z, miros) si o insensibilitate completa la durere, Aceasta este adevarata stare de sugestibilitate, adevaratul som 1t5spune astfel si, printr-un efort de voinfa, rupe aceasti atitudine. De asemenea, influenta poate pare indoielnicd unui observator superficial; aceasta nu este deloc astfel pentru ca, repetand experienta, Se constata ca atitudinea pasiva persista prin inertie de fiecare data, atat cat mu se face apel la voinja molesita, dar incapabila, a subiectului. Al patrulea grad ~ Aici, catalepsia sugestiva este mai mare gi neincrederea subiectului, face eforturi pentru a o rupe. Influenta este manifesta. Se poate demonstra subiectului c& el este influentat facandu-] s& constate imposibilitatea de a schimba atitudinea provocaid. Acestei catalepsii sugestive i se adauga, uncori, posibilitatea de a imprima, mai ales membrelor superioare, 0 miscare automaticd rotatorie, care continua lung timp sau indefinit. Aceast& miscare succeda fa unii fa o simpla impulsiune comunicat’; la alti, sugestia verbal este necesard pentru ca miscarea si continue. Ca si pentra catalepsie, unii ajung printr-un efort de vointa, la oprirea acestei migcari dacd se opun; alfii nu pot, in ciuda tuturor eforturilor lor. Gradul al cincilea - in plus de starea cataleptiforma, cu sau fara misciri automatice, subiectul poate fi contracturat intr-un grad variabil prin sugestie; el se impotriveste a flecta antebraful sau, a-si deschide mana, de a deschide sau a inchide gura; el nu le poate face. Gradul al saselea - Subiectul prezinté, in plus, o oarecare docilitate sau supunere automaticd, mai mult sau mai putin mare. Inert $i pasiv atat incat sA se abandoneze siesi, el se ridic& la sugestie; merge, se opreste la comanda, raméne fintuit locului cAnd i se spune ca nu mai poate avansa. Ca gi in gradele precedente, el nu este susceptibil nici de iluzii senzoriale, nici de halucinatii. é Subiectii acestor diverse categorii, chiar atunci cand ti s-a sugerat somaul, isi reamintesc totul la trezire. Unii au totusi constiinta de a fi dormit; ei raman inerti, pasivi, fra spontancitate, fara inifiativa, atat timp cat nu sunt trezifi din torpoarea lor sau pana in momentul in care ‘inifiativa intelectuala cAstiga suprafafa gi ies spontan din aceasta stare. Altii nu stiu daca ei realmente au dormit; alfii afirma categoric c& n-au dormit. Dar se poate. demonstra celor din urma trei grade 04, daca ei h-au dormit, cel putin ei au fost influengati”, fn stadiile de mai sus, inteligenfa, senzorialitatea raman intacte, treze; unii nu au decat doar unele simptome de somn, absenja 124inifiativei, inertie, inchiderea pleoapelor, somnolenté, raspund hipnotizorului, dar nu gi altor persoane. Unii subiecti tin ochii deschisi cat sunt priviti de hipnotizor, si-i inchid cand nu mai sunt priviti, ti redeschid, degi ei sunt influentati. Bernheim atrage atentia c& ,, ... subiectul hipnotizat nu. este un cadavru inert sau un corp in letargie; chiar atunci c4nd el, ramane inert, el aude; ef are constiinta sa; da semne de viafa; se poate vedea ca el rade sau se constrange de a nu rabufni in ras; poate face reflectii asupra starii sale...”.., wee gradele urmatoare, despre care vom vorbi imediat, influenta hipnotica nu este indoielnicd, c&ci aici, amnezia este prezenté la trezire; aceasté amnezie este fie completa, fie mai mult sau mai putin completa. i Subiectul poate sa-si aminteascd imperfect; el stie cA a auzit vorbindu-se, dar nu stie ce s-a spus; igi amintegte de unele tucruri; alte fapte din viata sa hipnoticd sunt stinse pentru cl. Noi denumim somnambulism - scrie Bernheim - aceste grade. de influenta hipnotica in care amintirile sunt sterse la trezire; la unii somnambulismul nu existA decat pentre céteva momente din hipnozi... In aceasta stare de somnambulism, se regisesc... subiectii cu halucinatii, analgezici, sugestibili la toate actele; sugestibilitatea ajunge la punctul sau culminant. Totodata, in aceastd stare, exist4 variante numeroase”. Al yaptelea grad - Consider cA apartin acestui grad cazurile in care exist’ amnezie la trezire, dar absentd starea de halucinatie. Aproape tofi subiectii somnambuli, in acest grad, sunt susceptibili de fenomene provocate din gradele precedente: catalepsie, contractura, migcari automatice, supunere automatic’. Totusi, unul sau altul din aceste fenomene pot lipsi, dar dceasta este exceptionala... toate pot | lipsi: amnezie la trezire sigura, exist’ ca simptom caracteristic somnambulismului. Ochii pot fi indghisi sau deschisi in aceasta stare, ca si in urmatoarele. Al optulea grad ~ Exist& amnezie la trezire, cu cea mai mare parte a fenomenetor observate in gradele precedente; exist in plus, stare de halucinatie in cursul somnului; nu se pot sugera halucinatii la trezire. Al noudlea grad - Ammezie la trezire cu posibilitatea de.a realiza halucinafii hipnotice si post-hipnotice. + . ". Adaugim inca, faptul cA aceste halucinafii sunt mai mult sau mai putin complete, mai mult sau mai putin nete, c& ele pot reusi pentru unele organe senzoriale, de exemplu olfactiv, auditiv si nu pentru altele, de exemplu vizual. La cei mai multi, toate halucinatiile cele 125mai complexe sunt réalizate perfect. Aici, de asemenea, grade numeroase pot fi stabilite, in raport cu puterea de reprezentare mentala a flecdnti subject, care evocd imaginite cu mai mult sau mai putina claritate si stralucire. Anestezia gi analgezia sugestiva, mai mult sau maj putin completa, se poate intalni in toate gradele de hipnozd: ea este, in general, mai frecventa si mai accentuata la subiecfii din ultimele grade, la cei din somnambulismul profund, care sunt predispusi ta hbalucinatii® Conchizand asupra celor descrise mai sus pe baza vastei sale experiente gi a unei analize pertinente. Bernheim noteaza urmatoarele concluzii, care consideram c& au un coregpondent deplin in reafitatea hipnotica, iar pe de alta parte apar ca deosebit de instructive pentru cei care practic’ hipnoza, tineri sau varstnici. .»&xpundnd faptele in aceast{ maniera - scrie Bernheim - eu cred a fi mai aproape de adevar. Hipnotismul se traduce la diferiti subiécti prin influente variabile: simpla torpoare (engourdisment) sau senzatii diverse provocate de cAlduré, piscdtura san altele; acesta este influenta cea mai usoaré. Mai accentuatd, sugestibilitatea atinge motilitatea, dezvolti atitudinea cataleptic’, impotenta, contractura, miscarile automatice. Mai accentuaté incd, ea afecteazd vointa si produce supunerea autornatic§, Toate aceste facultiti, motilitate, vointa si chiar sensibilitate pot fi atinse prin sugestic, cu sau fara somn, in timp ce aceasta este incapabila sa realizeze somnul. La un grad mai intens, sugestia produce somnul sau iluzia de.-somn; * subiectul, convins ci doarme, nu-gi va reaminti nimic la trezire. Atunci, in general, sugestibilitatea mai dezvoltat® atinge sferele senzoriale si senzitive, memoria, imaginatia; senzatiile pot fi eronate, neutralizate, create; imaginatia poate evoca memorativele cele mai diverse. Insist inc’ asupra unui fapt: Toate sau unele din cele sugestionate pot fi realizate cu sau fard sonin; alte sugestii pot reusi acolo unde cea a sommulul rdmdne ineficace. Cdci sommd nu este decdt o sugestie. El nu este posibil la tofi; el nu este necesar la somnambulii buni pentru a se obtine fenomenele cele mai diverse; se poate sd le disociem, (subl. ns. - M. §.) pentru a spune asifel cu sommul. Catalepsia, paralizia, anestezia, halucinatiile cele mai complexe pot fi tealizate la cei mai multi, firé ca acestea sa fie precedate de somn: sugestibilitatea existd si in starea de veghe (subl. ns. M. §.). t 126A defini hipnoza prin somnul provoeat este a da acestui Cuvant o semnificatie prea ingust&, inseamnd a nu cunoaste numeroasele fenomene indépendente de somn, pe care sugestia le poate determina. Eu definesc hipnotismul asgfel: provocarea unei stdri psihice particulare care creste sugestibilitatea. Adesea, este adevirat a zice somnul provocat, atunci cand el poate facilita aceasta sugestibilitate; dar el nu este preludiul indispensabil. Sugestia domin& hipnoza”. (37). Dupa opinia lui H. Bernheim, ,,somnut sugerat nu difer& cu nimic de somnul natural” si c& fascinajia, actionand asupra imaginatiei, nu este altceva decét orearea ,,cu sau fari somn, a stiri psihice de sugestibilitate exaltata” (37). Am insistat asupra metodelor de inducere a hipnozei practicate de catre A. Liébault.gi apoi, de catre H. Bernheim, pentru a face mai clare natiunile cu care se opera in perioada respectiva, pe de o parte, ca gi pentru modalitatea de inducere si de apreciere a profunzimii influentei hipnotice, pe de alta parte. In aceeasi ordine de idet, aga cum vom vedea mai jos, aproape tofi cei care, ulterior, au elaborat diverse scale de apreciere a profunzimii hipnozei, s-au condus, in mod esential, dupa lucrarile clasice deja expuse mai sus, incat o expunere™ detaliat’ a metodelor clasice de inducere si determinare a profunzimii hipnozei mi s-a parut de o reala utilitate actuala. Rezumand sintetic gradele de hipnozd dupdi H. Bernheim, redam in cele ce urmeazd urmdtorul tabel sintertic: 1° gr. Torporare, somnolenta sau senzatii diverse: cAldura, amorfeal& prin sugestie 2° gr. Imposibilitatea de a deschide ochii spontan 1 Amintiri _ . cies . prezente la 3° gr. Cataiepsie sugestiva cu posibilitate de intrerupere trezire 4° gr. CataleBsie irezistibila cu imposibilitatea pentre subiect de intrerupeére 5° gr. Contractura involuntar’ sugestiva plus analgezie € obisnuitd sugestiva 6° gr, Supunere automata T or. Amnezie la trezire; absenta halucinatiilor HM. Amnezie la go oy, Halucinafii tn timput somnului trezire 9° gr. Halucinatii in timpui somnului si posthipnotice 127Aceasta stare poate fi obtinuta si din starea urmatoare, letargica. coborand pleoapele si efectuand o ugoara presiune pe ochi. Totodata, acesta este si modul de trecere spre letargie. wn perioada de somnambulism provocat - seria un abonat pe nume prescurtat H.C. al Revistei franceze de hipnotism - este ca masina ganditoare, sclavul ideii sugerate de experimentator. La ordinul dvs., subiectul se ridicd, se imbraca, se ageaz’ la pian, executa bucatite muzicale pe care i le cereti si aceasta cu o netitate a amintirilor, o justefe, o forfi a degetelor care este departe de a o poseda la acelagi nivel in starea de veghe. Comandati-i a fi criminal si. odata ideea crimei sugerata gi impus’, creierul va pune aceasta idee in acttune, recurgand Ja toate artificile, la toate violentele pentru a perfecta actul comandat.. Aceasta-i masina ganditoare prin ideea care i-a fost sugeraté gi la trezire, pianistul, criminalul vor uita orice actiune indeptinita; si daca i] interogati, fizionomia lor marturiseste, la inceput uluirea, si, la povestirea actelor implinite de ei, vor nega a fi actional. Dar daca in timpul somnului somnambulic, ii ordonati subiectului hipnotizat a pastra la trezire amintirea actelor comise, atunci, masina ganditoare, chiar dacd ea n-a putut in cursul hipnozei s& se sustragai de la indeplinirea actelor pe care i le-au sugerat ideile dvs.; va relua drepturile sale la trezire. Ea va.fi indignata de actele pe care le-a comis; va regreta profund, va cere iertare, va voi si repare raul pe care La facut, va va ruga st&rvitor si o ajutafi cu toate fortele dvs. si cu toata autoritatea dvs, Dacé dvs. se pare cA ezitati, magina ganditoare plange, sc infurie si ameninti. Magina ganditoare a devenit fiinta umana ganditoare, congtientd. gi este indignata de abuzul pe care J-ati comis asupra persoanei sale” (7"). Starea letargicd. Intvarea in letargie este adesea, destul de caracteristica. Subiectul are o respiratie profunda, suierdtoare, insotita de un zgomot laringian, de deglutitie. Ochii sunt animati de un usor tremur neintrerupt, aproape o relaxare totalé (placiditate). Anestezia este totald. Se pot obfine contracturi prin excitare muscularaé, dar acestea sunt rezolvate usor prin excitarea nervilor antagonisti. Respiratia, in timp. devine lenté, iar ritmul cardiac este incetinit. Reflexele osteo-tendinoase sunt accentuate. In aceasti fazi, subiectul nu realizeazi actele sugerate, parand a fi intr-un soma total. cu inconstienta, similar stArii de coma. Nu poate efectua nici o miscare”. Acelasi lector F. B. al Revistei de Hipnotism din Franta, referindu-se la starea Ietargica, scria urmatoarele: 130de a grabi c&derea mainii subiectului se simte o usoara rezisten{a); 4. - sugerarea unor reactii motorii stereotipe, de exemplu rotirea mAinilor, fixarea cotului nu se realizeazi; totugi dacd se insisté dupa o perioada de latenté lunga, repetind sugestia insistent, se pot obtine aceste miscri; 5. - zgomotele ambiantei sunt percepute, dar fara interes; 6. - sugerarea unor reactti motorii nu se realizeaza. Il, - Al doilea grad al celyi de-al doilea stadiu se caracterizeazié printr-o evident si mai crescuté adancire a starii precedente; — se obtine catalepsia ceroasa; — analgezia autonoma; — inhibitie si mai intens& a celui de-al doilea sistem de semnalizare. Indicitle celui de-al doilea grad al stadiului sunt: 1. - somnolenfi intensd; pacientul afirma cd a adormit (0 somnolenta brusca si simte o stare de incordare muscular’); . ~‘catalepsta ceroasa (flexibilitas cerea); - importanté scddere a sensibilitatii cutanate (analgezie spontand) care creste sub influenta sugestiei; 4. - se realizeaz& sugestiv reactii motorii, cu o perioada de latenté scdzuta (scurtata); 5. - miscarile automatice (stereotipe) initiate scad treptat, se transforma in sensul ca miscarile automate deja incepute slabesc repede gi se intrerup; 6. - nu se pot realiza sugestiv iluzii. Il, - Al treilea grad al stadiului doi: ~— in cortexul cerebral se schimb& starea functionala a celulelor nervoase gi apar fenomene fazice si anume faza de egalizare, _-~ se remarca inhibitia mai profunda a celui de-al doilea sistem de semnalizare; ~~ In faza de egalizare cuvantul si excitantul real in starea cu ochii inchisi, dar la deschiderea ochilor realitatea este mai presus; ~~ ihuziile sugerate se realizeazi cu ochii inchisi. Indiciile celui de-al treilea grad al stadiului doi: 1, - la cel hipnotizat se remarcd o complet inhibitie a gdndurifor proprii si nu aude decat glasul celui care |-a hipnotizat; wr 1352. - se observa frecvent catalepsia tetanied - mana ridicatd in aer se mentine; 3. - se realizeaza usor sugerarea reactiilor motorii active (miscarea este incetinita, in salturi) si pasive (imposibilitatea strangerii degetelor in pumn, migcari ale méinti) se realizeaza bine: 4. - miscarile automatice stereotipe (de acelasi fel} se pot executa ugor gi dureaza mai mult timp; 5. - este prezentd anestezia mucoasei nazale la proba cu amoniac. reactia fiind negativa; 6. - cu ochii inchisi incepe realizarea iluziilor vizuale sugestive. C. Al treilea stadiu: Ill, + Prinul grad al stadiului al a lea. — zona raportului se formeaza pe deplin; — cel de-al doilea sistem de semnalizare este deconectat, itt afara de punctul raportului, gi se dezorganizeazd functional activitatea cerebralA mai mult sau mai putin unitard a cortexului cerebral; ~— prevaleaza primul sistem de semnalizare; — se instaleaz’ faza paradoxald: — se remarcaé amnezia dupa trezire; — ilwzia cu ochii deschisi se realizeazi bine in tofi analizatorii, cu exceptia celor auditivi si vizuali; — catalepsia autonoma dispare; — simptomul pozitiv al lui Platonov - mana ridicat& cade rapid. Indiciile primului grad al stacliului trei sunt: 1. - catalepsia autonoma se epuizeaza (dispare); 2. - iluzia cu ochii deschisi se formeaza deplin (in afara auzului gi vederii); 3. - prin excitarea nasului, limbii, pietii se provoaca halucinatii: 4. se realizeazi foarte bine sugerarea reactiilor motorii cu perioade scurte de latenta; 5. lipseste amnezia. NI, - 4d doilea grad al stadiului trei se caracterizeazd prin: —— inhibitia aproape totala a activitatii celui de-al doilea sistem de.semmnatizare cu prevalarea primului sistem de semnalizare; —— sunt provocate toate halucinatiile pozitive, subiectul avand ochii inehisi. \ $36Indiciile gradutui doi at stadiului trei: I. - se realizeazA clar si usor halucinatiile vizuale pozitive (cu ochii inchisi prinde fluturi); 2, - sugestia ‘sau deschiderea pleoapelor fac ca halucinatiile si dispara si adesea apar la trezirea subiectului; 3. - se realizeaz4 ugor, pe cale Sugestiva, diverse tipuri de reactii motorii atat active cat si pasive: 4. - amimezie parfiala, (subiectul igi aminteste cu greu cele petrecute in timpul sedintei de hipnoza) IN, - Al treilea grad al stadiului trei este caracterizat prin: — izolarea deplin&, totala a raportului; — cel de-al doilea sistem de semnalizare este deconectat, afara de punctul raportului; — amnezie dupa trezire; —- cuvantil hipnotizatorului este mai puternice dec&t un excitant real. {ndictile gradului trei al stadiului trei: I. - se realizeazi ugor toate tipurile de halucinatii pozitive gi negative, chiar cu ochii deschisi; 2. - halucinatiite pozitive i negative se realizeaza si posthipnotic {somn hipnotic); 3. - amnezia la trezire este. totala; 4, - cu usurinfa, se realizeaza »transformarea” sau. ,,regresia” varstei, de exemplu regresie la o anume varsté a copilariei; 5. - la deschiderea pleoapelor, ochii sunt tulburi, umezi; 6. - este posibilé inducerea unei ,.hipnoze fulgeratoare” la repetare a hipnozei dupa trezire”. O alt deseriere mai concisd si practica a fazelor hipnozei, precum si a determinarii Digfunzimii fazelor sale, ne-o oferd Bul, care sustine cA simpla observare a subiectului ne indicd daca acesta »doarme” sau nu. Astfel, i primul stadiu de somn hipnotic, pacientul este absolut imobil, respiratia este reguiataé si profund&, Daca se propune subiectului (folosind un tonsimperativ) s4 deschida pleoapele, vom observa ca el nu va reusi, observandu-se o simpli miscare a sprancenelor. Dupa dehipnotizare, pacientul va sustine c4 nu a dormit, 04 a injeles totul, cA a resimfit o torpoare placut& si un repaus total, dar cA fi era imposibil a deschide ochii, cu toate incercariior sale. Pentru al doilea stadiu de somn hipnotic este caracteristicat amnezia partialA, la trezire, subiectul povestind cA a dormit un timp Sau cA a cAzut undeva gi, apoi, s-a trezit din nou. Pentru stadiile mai 137profunde, amnezia va fi completi. La intrebarile puse, pacientul rispunde net, spre deosebire de simulanti, care igi miscd buzele fara vlaga, incercand sa raspunda. Ca urmare a dezvoltarii procedeelor psihomettice, au fost elaborate o serie de scale destinate investigarii ceva mai riguroase a diferentelor interindividuale. Prin ele s-a urmarit, asa cum inentioneaza Platonov: a) sd se aprecieze sugestibilitatea subiectilor; b) sa se deterraine masura in care poate fi adancit nivelul hipnozei . in sedintele urmatoare; c) s& se determine relatia dintre nivelul de profunzime al hipnozei si efectele terapiei hipnotice; & d) s& se elaboreze eventualele scheme unice in vederea aprecierii optimale a nivelului de profunzime gsi de eficienfé a hipnozei in cazurile studiate. Oricat de bun ar fi un test insi, nu poate si redea diversitatea trairilor subiective nepalpabile a celor traite de subiectul hipnotizat pe care, de cele mai multe ori, nici el nu le poate expune intr-un mod cat mat adecvat. fn unele clinici medicale gi laboratoare de hipnoza se utilizeaz’, de exemplu, urmatoarele scale de evaluare a profunzimii hipnozei, ce tine de labilitatea subiectului pe de o parte, de subiectivitatea impalpabila a fenomenelor explorate si de ingustarea pani la eliminare a nivelului de apreciere a subiectului hipnotizat, pe de alta parte. SCALE DE HIPNOTIZARE Scala lui Davis Husband (1931), cu 30 grade 0 - Nesusceptibil Transu hipnoida 2. Relaxare musculara; 3. Tremorul pleoapelor; 4. inchiderea ochilor; 5. Relaxare fizicd completa; Transa usoarad 6. Catalepsia pleoapelor; 7. Catalepsia membrelor; 8. Catalepsia usoaraé a membrelor; 9. Catalepsia completa a membrelor; 13810. Catatepsia rigida a corpului; 11, Anestezia unei maini; 12. Anestezia ambelor maini sau a altor sectoare cutanate; Transé medie 13. Amnezie (uitare) partiald provocata; . 14. Amnezie; 15. Anestezie posthipnotica localizata; 16. Anestezie posthipnoticd generalizata; 17. Schimbarea personalitatii; 18. Sugestii simple posthipnotice; 19. Sugestii posthipnotice complexe; 26. Huzii kinestezice; amnezie totala; Transa profunda (de tip somnambulic) 21. Amnezie totala; 22. Ochii sunt deschisi, fara modificarea transei; 23, Sugestii posthipnotice fanteziste (bizare, acceptate de subiect); 24. Hipermnezie (reviviscenta amintirilor); 25. Somnambulism complet (comportament somnambulic); 26. Halucinatii vizuale pozitive posthipnotice (perceperea unor obiecte sau persoane inerxistente in realitate), 27. Halucinatii olfactive si gustative; 28. Halucinatii auditive negative (neperceperea unor obiecte sau persoane prezente); 29. Halucinafii vizuale negative; 30. Amnezii sistematizate sau complete posthipnotice (apud 24); Seara Duprat cu 18 grade A. Hipnoza lejerd 1. Paraliziea membrelor, 2. Contracturi ale membrelor, 3. Rigiditate; 4. Miscari automate; 5. Anestezie localizata; . Alterare tactila; B. Hipnoza mijlocie 7. Sugestii posthipnotice; 8. Halucinafii simple; 9. Posibilitatea de a conversa; 10. Amnezie; a 139C. Hipnoza profund& 11. Posibilitatea deschiderii ochilor; 12. Halucinafii vizuale complete; 13. Regresie in trecut, hipermnezie; 14. Miscari invotuntare; 15. Sugestii posthipnotice complete; 16. Anestezia planuritor profunde; 17. Anestezie totala; D. Hipnoza ultimd 18. Coma hipnoticd sau anestezia generatizat’. (130) Scala Standford (forma,A) si Harvard (Hilgard, 1 971 }) Scala Standford Forma A 1. Oscilatia capului 2. inchiderea ochilor 3. Coborirea bratului 5, Blocarea degetelor (6. Rigiditatea bratului 7. Aprapierea palmelar jzAterminarea probei Ftemi (probe) aplicate, Scala Harvard Criterinidenotarea =~ Caderea capului idem idem coboare in mod deliberat 4. [mobilizarea brayului idem 1 se sugereazd subiectului ca idem idem rezultatelor dupa scala Harvard Capul subiectului se aplicd in urma sugestiilor cu macar 10 om. 7 Ochii subiectului se inchid in urma administrarii inductici inainte ca experimentatorul sii eeara expres acest lucru Postssugestiv direct, braful subiectului de a i se spune si-1 braful nu se poate ridica; cf nu ridicA braqul mai mult de 2-3 om Se sugereaza Inclegtarea. degetelor unele in altele. Nu reuseste si desfaci degetele atunci cfind i se cere 1 se sugereazap of bratul este rigid; nu reusegie $8 indoaic: brapul mai mult de cateva grade T se sugereazd ci palmeie se apropie; se conteazi atune/ cfind palmele ou sunt mai deparic de 10 cm faperioada de continuare a tratamentului. Ceea ce am obtinut totugi ne demonstreaza eficacitatea mai mare a hipnoterapiei in trans& hipnoticd de tip cataleptic, Rezuitatele oarecun incurajatoare, la un moment dat, am realizat intr-un caz disperat de ceceitate bilaterala, survenit& la o tanara de 24 de ani dupa o meningo-encefalita prin aplicarea hipnoenergosugestiei in stare de trans& hipnotica cataleptic’, Metoda aplicata a fost aceiasi ca cea descrisé mai sus. inainte de aplicarea hipnoenergoterapiei sugestive (vezi capitolul Hipnoenergoterapia), pacienta ne relata c& «totul este negru in fata sa” $i nu reusea s4 distingd nici o fiinta sau \reun obiect din ambianta. Dupa gase sedinte de cate 30 minute fiecare, pacienta a inceput s& distingad lumina in cadrul geamurilor de la rezerva unde era internat si in final si vada bine geamul, uga, manerul de la usa si deasemenea s& distinga ,.ca pria ceata” figura si conturul corpului mamei sale si a obiectelor mai mari din jurul sau: Familia a solicitat externarea in momentul in care se manifestau tenomenele fazice de intuneric si de ameliorare a vederii $i nu stim in prezent rezultatul final al interventiei noastre. Pe de altA paste, nu ne ateptam in cazul pe care-| relatam ta rezultate spectaculare, insa intr-o oarecaré ametiorare a acuittii vizuale inca mai speram. Chiar dacd rezultatele au fost cele pe care le-am relatat, acestea ne-au demonstrat cel putin cdteva aspecte: primul c& procesualitatea hipnoticd gi in particular hipnoenergoterapia sugestiva actioneazA la nivelul structurilor moleculare, ameliorfnd, corectind sau echilibrand procesele metabolice, in al doilea rand c& cele mai bune rezultate se obtin in starea de catalepsie hipnoticé, in al treilea rand ca hipnoenergoterapie sugestiva poate fi o metoda mai eficienté decat hipnoza simplA, si in fine in al patrulea rand- (daca mai era nevoie de demonstrat!) a fost intirirea conyongerii ca hipnoza isi are indicatiite, contraindicatiile gi limitele sale inevitabile si din nefericire invineibile. Aplicand metoda de mai sus se va observa ca se petrece un fenomen paradoxal in sensul c4 pe masura ce cataleptizarea bratutui drept este mai intensa, relaxarea restului corpului este mai deplina, iar adancimea transei hipnotice mai mare. Aceasta situatie a determinat pe diversi autori incepand cu Braid gsi sfarsind cu hipnologii contemporani s& considere hipnoza ca un proces disociativ sui generis. Se poate deasemenea obfine adancirea transei hipnotice trecdnd mana din stare catalepticA si adusa in pozitie verticala sugerand ca pe 149masura ce membrul superior cataleptizat incepe s4 cad4, pe masura ce efectuaeaz& miscarea de cAdere pe aceiasi m&sura subiectul va intra din ce in ce mai profund in stare de somn hipnotic si tn momentul in care mana ajunge s& atingd coapsele deja subiectul va fi intrat intr-o stare foarte profunda de somn hipnotic. CAderea treptata a membrului superior pe coaps se poate insofi concomitent cu sugerarea faptulni c& ,,pe Masur ce mana coboara, si respirafia devine mai calma si mai adancd, dumneavoastra intrati intr-o stare de somn din ce in ce mai profund, iar relaxarea intregului corp este si mai deplina si din ce in ce mai putrnic’. in timp ce coborati mana incet, lent, respiratia dumneavoastra este si ea lent, calma gi profunda, inima bate normal, calm gi puternic, iar dumneavoastra pe masura ce mana coboara lent. pe masur’ ce respiratia este mai profunda si inima bate normal v4 relaxati din ce in ce mai mult, intregul corp este cald, moale si greu, pleoapele au deven gi mai grele, relaxarea este si mai profunda. Va simtiti din ce in ce mai linistit... este o stare foarte placuta in care afi intrat... este deosebit de placutd aceasta stare... este reconfortanta...”. Apelind in acest fel 1a sugestii ideo-motorii, ideo-verbale, ideo-senzitive, se realizeazi o sumare de excitatii care determi starea de destindere prin accentuarea inhibitiei cerebrale si cresterea excitabilitafii_centrului. dominant, care va drena spre ef gi va transforma aceste excitafii-sugestii in sensul pgtent4rii spontane a relax4rii motorii, senzizive, senzoriale si la adancirea starii hipnotice. Adancirea transei hipnotice (cuvantul trans4 vine din latinescul - transire = a trece) nu inseamna alt ceva decat aceastA srecere treptata, succesiv, c&tre stari din ce in ce mai profunde de hipnoza. O alt& metod& eficace in adancirea transei hipanotice este cea practicata de O.Vogt (1896) si care consta in efectuarea unei hipnoze fractionata si repetaté, metoda pe care noi am utilizat-o frecvent, indeosebi, in cazurile in care inductia hipnotica a fost mai dificila la inceput. Se cere subiectului, inainte de a fi trezit si relateze ce i-a pl&cut cel mai mult in cursul relaxdrii hipnotice, se descrie senzatiile, trairile si gandurile cele mai agreabile. Se insista pe aceste aspecte placute experimentate de subiectul supus hipnozei pentru ca sugestiile ce se vor administra s& fie in concordanti cu motivatiile intime, subiective, sugestii care si potenteze astfel si mai mult si in mod cyasiimediat demersurile sugestive ce vor fi administrate. in acest fel dupa ce s-a indus hipnoza si dup’ ce s-au obtinut prin dialog intrahipnotic aspectele pozitive traite de subiect se vor folosi la tentativele urmatoare de rehipnotizare. Daca subiectul relateaza ca 150si-a simtit corpul ugor, caid, destins si ca a fost plicutd starea de transA aici, formula sugestiva care sé va folosi la rehipnotizarea imediaté. va fi construita bazdndu-ne pe aceste elemente furnizate de subiectul hipnotizat. Se va insista, inainte de hipnotizare pe aceste informatii furnizate de subiectul aflat in stare de hipnoza, sugerandu-i de exepmiu ca: daca intri si mai adanc in aceasta stare plicutd de linigte, gi calm, atunci vei fi din ce in ce mai linistit sufleteste si corpul va fi din ce in ce mai mult relaxat, si de fiecare dati cand va voi spune, va este somn adormifi, va este somn adormiti! va este somn, adormiti!... cand auziti a treia oard aceasti comand& veti adormi imediat gi veti intra fnte-un somn si mai placut, si mai adanc, relaxarea va fi din ce in ce mai ampla, iar linistea sufleteasca va fi cu totul deosebit de agreabila, de placutii.” Se trezeste subiectul din starea ade hipnoticdé, se discuta cu el cdteva minute asupra celor resimtite in cursul somnului hipnotic si fara a-i oferi un rAgaz prea mare, va fi supus din nou procedeului de inductie hipnotica, folosind formula de mai sus sau o alti formulare sugestiva individuatizatt pentru fiecare subiect in parte. Toate informatiile date de subiect atat in diafogul intrahinotic cat gi in cel posthipnotic vor fi folosite pentru potentarea imediata, pronuntand repetat, calm dar ferm fraze scurte, dar mereu repetate ca o litanie, cu aceiagi intonatie sau accentuand pe ceea ce a fost in mod deosebit subliniat de pacient, astfel. incat si se realizeze o transa hipnotica profunda. Pe de alt parte se va avea in vedere, retinandu-se cu o atentlie particulars acele motivatii care duc Ja o mai deplina relaxare, care detensioneaz4 si mai mult incordarea muscular’ si tensionarea psihica, instituindu-se sugestii asupra-acestor elemente in cursul hipnozelor fractionate, care pot fi practicate de 2-4 ori in cursul aceleiasi sedinte. Construind si crednd acele fraze care si fie in concordanfé cu motivatiile pozitive ale subiectului, $i care nu vin in contradictie cu trdiriele si aspiratiile sale, se poate, in marea majoritatea cazurilor - chiar si in cazul unor subiecfi aparent greu de hipnotizat - obtine o trans’ hipnotica profunda. Remarcim deasemenea ca hipnoza fractionat’ poate fi folosita cu aceiagi sau chiar cu eficienta sporita, atunci cand se utilizeazA metoda levitarii brajului, sau se folosesc tehnicile bazate pe imaginatia vizuala, indeosebi in cazul persoanelor tinere sau a copiilor Ja care predominaé memoria vizuali, sau memoria afectiva, si la care constructele mintale sunt fundamentale imagistic sau in alt& terminologie, folosirea constructiilor vizuale intrahipnotice va fi $i 151mai eficient4 Ja asa numitul temperament artistic, ca si la persoanele dotate cu o remarcabila psihoplasticitate. fatr-un alt mod spus in cazul metodei lui O. Vogt, ca si in cazul folosirii altor tehnici de inductie hipnotica, injonctiunea sugestiva a hipnotizatorului se cere a fi in consonanfa nu numai motivatiile intime ale subiectului supus hipnozei, dar in acelagi timp se impune corelarea tehnicii sugestive si a constructie? modelului sugestiv tn corelatie cu capacitatea autosugestiva a subiectului gi aceasta deoarece, un subiect poate fi puternic motivat gi deci interesat in realizarea inductici hipnotice, insa capacitatea sa comprehensiva, creativa si autosugestiva sa fie limitata, In acest sens se poate proceda astfel in cazul ca de exemplu subiectul ne-a relatat ci cel mai bine s-a simfit la mare, la munte, intr-un parc, acasa la parinti, la.el acasi atunci cAnd fiind liniste adoarme ete. etc. in discutia preparatorie prehipnotica este bine si se insiste asupra acestor imprejurari si de multe ori am solicitat subiectilor ce urmau s& fie hipnotizati si ne Povesteascd pe cat se poate mai amanuntit locul si trairile sale cele mai placute. Eventual dorintele sale irr relatie cu cele de mai sus. Redam in cele ce urmeaza discutia prehipnotica pe care am avut-o cu una dintre paciente si care relata cA cea mai fericit& am fost atunci cand impreuna cu prietenul meu, mi-am petrecut concediul fa mare: Era cald, simteam acea caldura placuta pe care numai stand pe plaja o poti trai, Eram fericita, nimic nu m& mai tulbura... era in adevdratut sens al cuvantului extraordinar.” Adus& in stare de hipnoza, am folosit informatiile pe care ni le furnizase pacienta pentru a adanci transa hipnoticd, Sugestiile administrate in acest caz au fost orientate spre a di pacienta spre experimentarea unor reprezenréri ideomotorii, ideosenzitive, ideosenzoriale si a unor stari ideoafective care s& determine o cat mai profunda decontractare musculara, cu tnstafarea consecutiva a unor trdiri sufletesti placute, toate contribuind la Potentarea in profunzime a procesutui hipnotic. Adusi in hipnoza si urmarind relaxarea musculaturii-fefei, a musculaturii_ membrelor inferioare, urmarind ritmul si amploarea migcarilor respiratorti, i-am sugerat ca nu se afla in spital si respectiv in rezerva unde se afla internata ci dimpotriva: ,,in momentul de fata va aflati ta mare. Sunteti in concediu. Sunteti din nou impreund cu prictenul dvs... Va aflati pe plaja... Sunteti amandoi pe plaja... (A fost intrebata dacd prietenul este in dreapta sau in stanga sa. A raspuns cd este-de partea dreapta - controland astfel daca s-a identificat cu, Sugestia administrata), Este o 152caldura foarte plicutd care va invaluie intregul corp... Va simtiti extraordinar de bine... Sunteti fericit... Nici un muschi nu mai este incordat in corpul dumneavoastra... Toti mugchii sunt decontractat Este o molegeala placita... Prietenul se uitd cu drag la dumnevoastra... Suntefi’ calma, foarte calm... Nu vA mai nelinisteste nimic... Sufleteste-va simfiti extraordinar de bine... Sunteti din ce in ce mai profund relaxata... (Respiratia era deja mai rari $i mai profunda, mainile cddeau cu greutate pe planul patului Inima bate normal... bataile inimii sunt puternice si calme... Respirtia este profunda... Cu fiecare respirafie adormiti din ce in ce mai profund... Cu fiecare bataie a inimiii intrafi intr-un somn din ce in ce mai profund... Va simtiti foarte bine... Este o stare extrem de placuta... Pe masur& ce trece Umpul va aflati intr-o stare din ce in ce mai profunda... Asa... Din ce in ce mai profundg.. Acum veti simpi c& mana dreapta, antebratul drept, bratul drept, devin ugoare ca un fulg... mana incepe si se ridice in sus... la fel se urcd antebratul.., asal... se urcd si antebratul... perfect... acum tot membrul superior pluteste usor ca un fulg si se urcd din ce in ce mai sus... Aga... si mai sus... Cu cat se ured brajul mai sus vu atat somnul dumneavoastra este si mai profund.,, somnul devine si mai plécut si mai profund pe masura ce bratul urcd tot mai sus... Foarte bine afi urcat in pozitie verticala... Dermiti un somn foarte profund... (poticele si mediusul drept prind articulatia méinii, iar mana sténga se aplicd pe umarul pacientei...) Si acum bratul dumneavoastra devine incordat din varful degetelor pana la umar... Cu vat trece timpul braful devine din ce in ce mai incordat... Aga! Foarte bine...! Degetele nu se pot indoi...! Sunt foarte rigide... cu cat veti incerca s& le indoiti cu ataét mai rigide vor deveni... la fel antebratul si bratul sunt tot mai rigide... Ati adormit un somn foarte placut... Este extraordinar de plicut acest sqmn... Sunteti in continuare pe plaja cu prietenul... Va este cald... Va simtiti foarte bine...! Somnul este foarte adanc... (Se aduce bratul lénga corp sugerandu-ic& nu va fi deranjata Je nimic neplacut in membrul superior cataleptizat). Este un somn placut... foarte adanc... un somn reconfortant., Somn adane, ... Somn adanc... Somn profund...” ‘ Dehipnotizata (vezi capitolul Dehipnotizarea) pacienta relateazi starea de adancire’a somnului hipnotic, dar si relaxarea gi starea de iniste gi de satisfactie sufleteascd realizata intrahipnotic si instalata oosthipnotic. Pacienta asemina profunzimea somnului hipnotic cu .sentimentul ca parcd n-ag fi auzit vocea ca gi.cum ag fi fost in inima pamantului”. 153profunzimii hipnozei, ca si testele elaborate de c&tre diversi autori in laboratoarele special amenajate pentru inducerea hipnozei, cu conditia respectarii unor norme standard care sd ofere posibilitatea validarii acestor probe. Pentru hipnotizatorul obisnuit, cunoagterea caracteristicilor de reactivitate in diversele ‘stadii si explorarea reactivitatii subiectului il orienteaza asupra profunzimii hipnozei. in cazul in care starea hipnotica este superficiala sau medie, va fi necesar s4 se adanceasca nivelul atins pentru a.creste si mai mult sugestibilitatea subiectului si a face mai eficienté administrarea sugestiilor terapeutice intrahipnotice. Dup& opinia noastra, nu totdeauna este necesar§ adancirea 4ransei hipnotice, daca rezultatele terapeutice pe care le-am urmirit, se realizeaza in mod optimal. in mod obignuit, acest ‘demers ne-a reusit de ta inceput in cvasimajoritatea cazurilor. Am recurs la adancirea transei hipnotice doar atunci, si numai atunci, cand rezultatele terapeutice scontate nu erau pe masura asteptarilor noastre, Multi hipnoterapeufi uzeazi obignuit de metodele pentru adancirea transei hipnotice in vederea credrii terenului favorabil care SA permité accesul spre profunzimile personalitatii, cu scopul explicarit si a scoaterii la suprafajé a unor conflicte puternice, profund engramate in structurile inconstiente, si odata aduse la suprafatd, s& se actioneze in vederea lichidarii lor. Aceasta este metoda hipnoanalitica de psihoterapie in care se imbina hipnoza cu tehnicile si interpretarile psihanalizei, metoda care, in marea majoritatea cazurilor, nu este practicata de cei ce aplicd psihanaliza ortodoxd freudiana. Subliniem incd un aspect - prezent la marea majoritate a pacientilor si: care tine de o atitudine obisnuita mediului nostru socio-cultural - si anume, acela ci pacientii solicit’ de frecvente ori si -nu di se puna intrebari in cursul hipnozei, fiind deosebit de retinuti tn acest sens si nedorind cu nici un pret s4 se ajunga la unele probleme de- strict& intimitate personala. De aceea, in genere, nu puneam intrebari Ja inceput in cursul starii hipnotice pentru cd, in momentul cand am incercat aceast& explorare, pacientul fie cd a iesit din starea hipnotica, fie cd a abandonat-o pentru totdeauna. Cand scriem acestea, ne vine in minte cazul unei tinere, de profesie inginer agronom, o femeie instruiti, culta, cu un aspect fizic deosebit de plicut. Era framoasd in adevaratul sens al cuvantului. Era in retafie de prietenie cu sora sefi a clinicii in care lucram si venea deseori-in vizité la clinic&, s-o vada. Mentiondm: c& aceast4 tanara 156aceasta greutate, chiar mai mica. este un semn in sensul cA in sedintele viitoare bratul va deveni si mai areu. Noi aplicdm urmatoarea formula care se adreseazi nu numai unui brtat, ci aiét membrelor superioare, cat si celor inferioare si uneori, realizdm simultan calalepsia pleoapelor. . Bolnavul se afla intins comod pe spate pe o canapea si dupa ce a fost indusi hipnoza, procedim dupa cum urmeazi, acolo unde este nevoie de adfncirea transei: »Biatul-dvs. drept este cald si greu, greu ca de plumb. Umerii sunt grei, yrei ca de plumb (se apasi cu mana staénga pe umarul drept al subiectului), bratul dumneavoastra este greu ca de plumb (se apasa pe brat), aniebratul va este greu cade plumb (se apasa pe antebrat), mina va este grea ca de plumb (se apasa pe mand). Apoi, se executa acecas! manevraé la mana stinga, repetind aceleagi cuvinte si efectisind aceleasi gesturi. Se trece la nivelul memibrelor inferioare: icierul dumneavoastra este in intregime greu ca de plumb. Greu ca de plumb gi catd va este goldul (se apasa pe gold), la fel de cald si de greu ca de plumb va este coapsa (gi se apasd pe coapsa), gamba este cald& gi grea ca de plumb (se apasi pe gamba), piciorul va este cald si greu ca de plumb (se apas& pe picior). Pleoapele va sunt calde gi grele ca de plumb (se netezese, apasdnd discret pe pleoape). Tot corpul va este cald i gréu ca de plumb (se apasa pe bazin gi pe umeri, de o parte gi de alta. cu mana sténg& pe hemicorpul drept, cu mana dreapta de hemicorpui. stang)”. Se reiau aceleasi formulari gi aceleasi gesturi de 4-5 ori, sugerandu-se totodata: ,.Vi este somn si ati adormit un somn foarte, foarte profund, foarte profund,foarte placut, lnistit, foarte odilmitor gi reconiortant, Ali intrat intr-o stare de somn pe care aij dorit-o. Este un somn foarte, foarte profund. Nici un mugctii nu mai este incordat. [ domtiji un somn profund. Detensionarea muxculurd se produce treptat, pe masurd ce somnul se adanceste din ce in ce mai mult. Respiratia vA este rari si profunda. Inima bate normal, pulsul este regulat. Sunteti calm, firk nici o priig. Dormis profund! Nu mai nelinisteste nimic. Este un somin deosebit de placut, de Jinigtit, wy somn odihnitor, reconfortant. (in_acest timp. controlam pulsul si gradu) transpiratiei palmare si la nivelul sternutui. deoarece se poate intimpla ca scdderea glicemiei si se produca mai mult deeat in mod obisquit si atunci timpul de hipnoz’ profunda va trebui scurtat pentru. a. evita neplicerile subiective posthipnotice: cefalee, stare de buimaceala, slabiciune musculara, vedere neclari etc, intr-un singur caz in decurs de 30 de ani de hipnoterapie, scoaterca 162Jin hipnozi a necesitat administrarea unei solutii glucozate mtravenos, iar in alt caz, care prezenta un adenom pancreatic, la scurt ump dupa intrarea in stare de hipnoza, bolnava declansa o marcaté stare de agitatie psihomotorie de tip isterioform. Prin metoda pe care am expus-o mai sus, realizarea aprofundarii ipnozei ne-a reugit in peste 94 % din cazuri. fn cazul in care dorim s& verificim profunzimea sommului hipnotic, ridicém ta un unghi de 30° bratul sau piciorul gi le [asm libere, si cada. Dupa rapiditatea si greutatea cu care cad, putem aprecia subiectiv profunzimea transei hipnotice. fn cazul c& bratul nimane in pozitia la care am ajuns ridicdndu-l, atunci sugeram catalepsia bratului sau piciorului, dupa care efectuim coborarea membrului superior sau inferior. La acei subiecti la care se constata ci urea usor bratul, aplicam inediat testul de levitatie a bratului pana in momentul cand ajunge intr-o pozitie convenabila aplicarii testului de catalepsie a bratului (v. metndele de explorare a sugestibilitatii). L., Chertok recomanda urmatoarea formuli sugestiva pent a cealiza catalepsia bratului. »Bratul dumneavoastra este greu 5i devine rigid, rigid ca o b: in timpul cat eu if ating, el devine din ce in ce mai rigid. Muschii se intaresc din ce in ce mai tare. Dumneavoastra nu mai puteti ridica, nu mai puteti sa va ridicafi bratul, ef este foarte greu gi foarte rigid. Nu-i mai putett ridica. incercafi sa-l ridicati si nu-] veti ridica. El este greu ca plumbul gi rigid ca o bara. Ei este din ce in ce mai rigid, ca o bara 3i greu ca plumbul. Cu cat veti incerea sa-I indoiti, cu atét mai mult) va deveni si mai rigid ete.”(74). Dupa aplicarea testelor de rigiditate, se .efectueaz’i- sugestiv relaxarea, lasand subiecgu! sa doarma. in aceasta perioada, noi adaugim, in mod obisnuit, urmatoar formula sugestiva: »Afi adormit int-un somn foarte, foarte profund. Este un sonm linistit, foarte linistit. Nu mai aveti nici un fel de griji. Somoul dumineavoastra este extrem de profund, de linistit, de odihnitor si de reconfortant, Acest somn va reface fortele dumneavoastra fizice psihice. Va aduce liniste, stare de calm si de multumire sufleteasca. Niciodata in yiata dummeavoastra nu ati dormit un somn atat de placut si atat de reconfortant. Va simtiti atat fizic, cat si psihic, exceptional de bine. Somn adane, somn profund, somn finistit” (si apasam cu 163nu pot fi absente nici in cazul fenomenului atat de fascinant si tot atat de putin inteles, ca cel al hipnozei. _ De ceie mai multe ori, hipnotizatorul incepe s& numere, anuland cu fiecare numaratoare, una cate una , starile sau situatiile sugerate anterior (greutate, obosealé, amorteala etc.), necesare instalarii somnului hipnotic, Se transmit, in mod obisnuit, o serie de contrasugestii privind starea generala a subiectului dupa risipirea hipnozei:. relaxare, bund dispozitie, intarindu-se in acelasi timp sugestiile practicate pentru inducerea hipnozei, spre a facilila instularea cu cea mai mare usurintd, in urm&toarea sedinta.-a starii hipnotice. . Tehnici de dehipnotizare. Ca gi in dazul procedeelor de ipnotizare, si in cazul procedeelor de scoatere din hipnoz4 (dehipnotizare), acestea sunt tot-de natura sugestiva, dar in sens invers (contrasugestii). si care !a randul lor sunt: fizice si sugestiv-verbale. Metodele verbale de hipnotizare au aici un role mai important decat tn inducerea influentei hipnotice, deoarece subiectul se afla deja in stare de sugestibititate instalata, cu crearea unui puternic punct de raport hipnotic, si in care cuvantul detine rotul cel-mai important in revenirea fa starea anterioara de veghe, folosirca sa prevenind eventuale incidente-neplacute care pot apare la unele persoane hipnotizate. Tehnica Braid, dupa relatarile autorului, consté in urmatoarele: »batand din palme sau lovind subiectul printr-o lovitura brusca cu palma pe brat sau pe gamba, sau prin apasarea sau frecarea pleoapelor, sau printr-un curent de aer proiectat pe fata, am reugit jntotdeauna sa-mi trezesc subiectul”scrie Braid. La Salpétriere. unde se practica .zmarcle hipnotism”, se sufla o dati sau de mai multe ori asupra ochilor celui hipnotizat. La fel. Crocq remarea faptul ca: ,.suflarea poate reusi acolo unde sugestia nu aste de ajuns... (de profunda). Si fara orice fel de sugestie putem tre7i .un subiect prin simpla insuflare asupra ochilor” I. Bernheim, la Nancy, unde se practica ,,mica hipnoza”, folosea ca’ mijloc de trezire sugestia. El spunea subiectului simpli: »Treziti-va”, iar dacd aceasta sugestie simpli nu reugsea, el sfatuia si se persevereze gi Si se spuna: .este suficient sA ating acest punct, pentru ca imediat ochii s& se deschida”. Eu nu utilizeze niciodata , frictionarile sau insuflatiile asupra ochilor. Trezirea este mult mai usoara cAnd subiectul este patruns de acest adevar prin sugestie” scria N. Bernheim: 174in Clinica de Psihiatrie »Socola” lagi, noi am folosit, in general, diverse formule sugestive in raport cu gradul de hipnoza si in functie de reactivitatea subiectului: =» Si acum, pana voi numéara pana la.cinci. dvs. vi veti trezi. Veti deschide ochii, veti percepe totul in jurul dvs. in mod normal sf veti simfi_o stare particulara de bine, veti fi calm, dar in plina forma. Privirea va va fi limpede, mintea limpede, mainile, picioarele si tot corpul ugor, pleoapele ugoare, veti simti forfa in méini, picioare si in cot corpul. Cu fiecare sedinté, somnul care va vindecd va fi din ce in ve mai profund, mai adaénc, mai linistitor... Eu numde, unu... doi... cu Necare cifra, pe masura ce ajungem la cifta cinci, trezirea se apropie: incepefi si distingei din ce in ce mai clar zgomotele exterioare... wei... nugchii dvs. igi revin, aveti fort’ in maini, in picioare, in tot corpul. Capul se limpezegte, va simtiti foarte bine, foarte odihnit .. patru... va vefi trezi... pleoapele devin usoare... cinci... sunteti complet treaz...” Acum cormiti! Dormiti un somn foarte adane st de fiecare data, imediat ce dvs. va veti afla in fata mea si eu va voi spune: VA este somn, adormiti! Va este somn, adormiti!. VA este somn, adormiti!; a treia cara, pleoapele dvs. vor incepe imediat si fie grele si se vor inchide strans unele de altcle; tot corpul va fi cuprins de o stare de molegeala foarte plicuta, ca si in’starea de somn profund obignuit: tot vorpul este cuprins si impregnat de o oboseal& placuta; zgomotele din uur dispar, le auziti din ce in ce mai putin. Dvs., ca si in timpul sedintelor precedente, veti auzi numai glasul meu. Nu va mai puteti uméari ideile; intrati din ce in ce mai mult inte-un somn linigtit; soma adanc! Chiar §i noaptea de fiecare data, imediat ce vi veti culca in pat 3i veli inchide ochii,: pleoapele va vor deveni grele,,. foarte grele... 0 nlacutd senzatie de oboseala se va raspAndi in tot corpul, i veti dormi :n som adanc, linistit, un somn profund si odihnitor, reconfortant, ra a va trezi pana dimineata. Somnal dumneavoastra va fi odihn itor, ‘momniile si visele urate vor dispare... Acum, ca si totdeauna la treaire, corpul dvs. va fi inviorat, dispozitia sufleteasc’ foarte bund, apetitul bun, capul proaspat, mintea clara, constiinta limpede... Va \eti trezi cu o deplina stare de calm. Nimic nu va va putea tulbura starea de echilibru sufletesc: va apare dorinja de a Jucra cu placere... Cu fiecare zi si dupa fiecare sedinta de hipnozd va veti simti mai Mindtos(oasé) gi mai linistit (4) si veti adormi mai repede si mai profund fata de sedintele anterioare, pentru ca efectul terapeutic este din ce in ce mai bun”. 175Apoi, dupa o scurti pauza de cateva minute, se continua: s+. Acum, vd voi trezi... Eu voi numra pana la cinci... Pe masura ce eu voi numi cifrele, dvs. incet, va veti trezi... La auzirea cifrei cinci va veti trezi i vi veti simp proaspat(a), vioi(oaie) si odihnita.., Nu va raméne nici urma de oboseala si'nu veti avea nici o senzatie nepticuta dupa hipnoza... Nu veti avea nici dureri de cap, nici senzatia de sfarseala.... Trezindu-va, veti fi intro bund dispozitie, pe deplin capabil de munca gi de bucuriile viefii, ca si dupa somnul normal, natural, fiziologic...”. Se numara lent, cw intensificarea treptata a vocii pana la cinci. cifra la care subiectul, in mod obignuit, se va tfezi. La pronuntarea cifrei cinci trebuie trecut cu maga-pe capul subiectului sau va fi prins de mana, ori se va sufla in fata pacientului de la distant& sau i se va ordona fermh: .,Trezeste-te! Sunteti treaz(a)! Totul este normal. Vi simfiti excelent!” Daca pleoapele celui care se trezeste se deschid cu dificultate, hipnotizatorul ii poate acorda un ajutor, plasdnd policele pe pleoape gi ridicéndu-le ugor, fafa a ap&sa pe globii oculari; insotindu-l de sugestii verbale cu rol de asigurare, cuvinte linistitoare si jncurajatoare, de trezire. Dacd,subiectul nu se trezeste, nereugind sau ,,refuzdnd” s& revina la starea normala de veghe, atunci, prin intermediul zonei de raport - care continua sa functioneze - va fi intrebat asupra motivelor care nu-i permit sa devina lucid gi, in functie de acestea, se vor stinge sugestiv cauzele care-] fac in continuare sA se refugieze fra voie in hipnoza. Surit rarisime cazurile care, dupa aplicarea acestor metode; s& nu se iasi din hipnoza.\Wolberg, care avea o experienta de hipnotizator de 4o ani, n-a intdlnit astfel de situatii decdt de doua ori. in cazul cd hipnoza continua totusi subiectul este lasat in starea hipnoticA din care apoi, se trezeste de la sine, obisnuit, hipnoza transformandu-se mat intai in somn natural din care va'iesi apoi, spontan. Mentionam cd in dou cazuri noi a trebuit si scoatem din stare hipnoticA paciente care prezentau transpirafii abundente palmare gi pe fata anterioara a toracelui, recurgand la injectie intravenoasd de glucoz&. Cu aceasta ocazie s-a depistat, prin explorarile ulterioare, cd-una dintre paciente prezenta un adenom pancreatic. Sugestiile folosite in cazul in care subiectul nu iese din hipnoza vor fi: ,Foarte bine, continuafi s& dormiti... VA veti trezi singur la momentul potrivit”, dar asigurandu-se hipnotizatorul de echilibrul functional optimal al organismului celui hipnotizat. 176Pe de alt parte, nu mai putin important este mentiunea ca exist numeroase boli determinate prin autosugestie si fncd si mai multe persoane cu un grad inalt de a se autosugestiona, cu atat mai mult in conditiile unei inductii colective adecvate, rezultand in acest fel stari sufletesti asa cum ar fi starea hipnoida, frica, furia, extazul, fascinatia ete., cu monoideismul dominant care le acompaniazé ca o umbra sau ca un nor in-condifiile ingustarii cdmpului constiinfei. 3 Existé numeroase procedee de a provoca st&rile hipnoide de alterare a constiintei printre care meditatia, diversele progedee de cult ale unor sectanti, care pot merge pana-la stari de extaz, ca si de catre unit hipnotizatori de estrada care printr-o miscare a méinilor, prin costumatie, privire, voce, joc de umbre si de lumina, zgomote administrate pe un fond lent de muzica de mica. tonalitate ete:, duc ta crearea -uuui factor dominant, la inertia gandirii si la instalarea unor stari: hipnotice sau hipnoide in stare de veghe, care favorizeazd inductia sugestiva si producerea unor fenomene curioase, uneori chiar stranii, in alte cazuri, aceste »Monstruozitati oculte” determinand efecte psihice manifestate sau latente ce pot avea in timp ~ mai mult saul mai putin indelungat - efecte nedorite sau chiar nocive, fizice sau psihice. Ca urmare, sedintele de hipnoza realizate de amatori, spectacolete de televiziune in care s& se practice hipnoza sau inducerea hipnozei pe cale televizata, sau inducerea hipnozei la distanta prin alte mijloace, nu-gi au motivatia stiinfificd spre a fi practicate si mai ales, de a li se autoriza unor amatori aceasté practica de catre oficialitati cu o atat de mare indulgenfa. $i asa chiar pentru un hipnotizator calificat, drumut este anevoios, iar intunecimile pe care trebuie si le strapunga sunt inca destul de dense, incat ni se pare ca nu este ingaduit ca-in acest domeniu s& se manifeste o indulgenta neglijenta si iresponsabila. Un alt aspect negativ care peate apare fn. practica hipnozei este obisnuinta, fenomenul de dependenta fata de hipnoza, care la uneie persoane se manifest ca o.veritabila ,.narcomanie hipnotic? pe care noi suntem inclinati s-o denumim ca o hipnofilie, indeosebi atunci cand dependenta nu este atat de puternicg. in practica noastra de hipnolog, considerim c&- un numéar maximum ‘de 10-15, in medie 6 sedinte-de hipnoza, in mod obisnuit, isi ating scopul terapeutic, dacd metoda este folositi in mod judicios. Sunt cazuri in. care si in una pana la trei gedinte se poate realiza efectul scontat si, in particular, in, cazurile de psihogenii daci se actioneaza imediat dupa aparitia elementului conversiv sau disociativ. 185Cazurile de hipnofilie le-am intalnit dup’ curele de dezintoxicare alcoolic’, ‘la femeile cu insatisfactii conjugale, la persoanele Sabile emotional cu tendiny de refugix-in imaginar si visare, in starile depresive larvate (mascate) eto. Am mai intalnit ins’ un caz in care dependenta fat de hipnoza avea un veritabil caracter de ,,narcomanie hipnoticd!, pacienta solicitindu-ne pe zi intre 5-10 sedinfe de hipnoza. In aceasta situatic, s-a impus ca treptat si instituim o cura de veritabila dezintoxicare, ce yepulsie fag de hipnoz&, ca si fati de hipnotizator, folosind ca argument © pacienta, din cauza excesului de somn hipnotic, rise’ s& se ingrase foarte mult. Intre timp, cAstigase ponderal aproximativ patru. kg, fapt care o deranja si o_incomoda. Dupa sase sedinte de dezintoxicare”, am reugit si indepaltam, scurtand si durata sedintelor si administrand contrasugestiile care veneau in consens cu motivatiile sale dominante de’ a scadea ponderal. é Atragem de asemenea atentia ca exist persoane dotate cu o mare sugestibilitate, mai corect persoane extrem de autosugestive care, jnainte de a incepe orice discutie pregatitoare, este suficient doar s& fie priviti mai putin de o secunda si far nici o intentie de a hipnotiza, astfel incat este cuprins&, ,,inhatati” imediat de somnul hipnotic. In asemenea cazuri, noi credem c& termenul cel mai adecvat poate ar fi cel de hipnolepsie si in care somnul se instaleazé atat de invincibil, de rapid si de profund incat poate surprinde pe oricine. Am avut ocazia si constatim de mai multe ori acest fenomen pe care-I semnalim. De fiecare dati in asemenea situatii, am condus inductia hipnotic’ cu mare prudenta, insistand asupra conditional inverse in sensul cA oricdt de puternicd ar fi capacitatea hipnotizatorului de a induce hipnoza gi oricaét de mare jar fi prestigiu!, nu.va mai adormi atat de repede asa cum s-a jntamplat incd de la prima mea intalnire cu asemenea pacienti, cei mai multi dintre e1 prezentind in antecedente accidente minore de tip conversiv sau de tip disociativ. Un alt aspect care se cuvine a fi subliniat este cA in stare hipnoticd se pot reactualiza traume vechi, uitate de pacient si care aduse la suprafata, s& perturbe reactivitatea ideo-afectiva a pacientului. In mod obisnuit, reactualizarea unor stari psihoconflictuale are un efect _catartic de reala eficienta terapeuticd. Sunt ins cazuri, indeosebi daca este vorba de personalitati prepsihotice, cu o simptomatologie subpsihoticd sau cazuri prezentand o depresie larvata si care nefiind explorate profund sau bine cunoscute de hipnotizator si se poata 186decompensa psihotic, putdnd ajunge in unete situatii pana la tentative suicidare, reugite sau nereugite. S-au descris in literatur’ cazuri in care aplicarea unei hipnoterapii in scopul ‘ameliorarii_ unot “suferinte psihosomatice au metamorfozat simptomul somatic: intr-unul de aspect psihotic. Fara indoialé ca pregitirea insuficienti a hipnotizatorului in ceea ce priveste cunoasterea psihiatriei si a psihologiei bolnavului'se poate pune in balanta judecatii de valoare si cu atét mai mult dac’-cel ce-a efectuat hipnoza este un amator. Un simptom psihosomatic, cu durerea care-] insateste, se instituie intr-un factor puternic de dominanta psthoneurofiziologica ce absoarbe si transforma in interiorul siu o stare depresiva chiar intews&, focarul duveros psihosomatic avand un-rol - in acest caz ~ modelator adaptiv si de tinere in. surdina si respectiv, de preventie a ideatiei autolitice severe. In momentul in care s-a inlaturat dominanta cu rol frenator, poate izbucni Libera tendinta subpsthoticd si se poate realiza actul autolitic. Avem in acest caz, substituirea unui simptom-cu un alt simptom, tinut pana atunci in surdina de primul simptom. Despre acesté metamorfoze intrapsihice, hipnoterapeutul trébuie s fie avizat si mai ales se impune s& le prevind cu atentié si indeosebi, cu competenta deosebita, > Despre ,reprezentarile teatrale” si despre ,febra magnetict” care contamimase indeosebi tineretul, la sfarsitul secolulué trecut si care au reinviat in prezent, Gilles de.la Tourette, J.M. ‘Charcot, Gh. Marinescu si altii au scris articole memorabile in care se éxprima argumentat atitudinea de respingere a unor astfel de practici ~vulgarizatoare” dar profitabile pentru cei ce le intreprindeau, uneori conducandu-se dupa principiul ,,cine nu riscd nimio, nu are nimic” Gilles de Tourette scria despre aspectul teatral al »personagiilor? ve practicau astfel de sedinte publice de hipnotism, ,,faciesul gratios”, -vepmintele teatrale”, haingle pres&rate cu stelute’ stralucitoare, ~zarderoba de azur” a subiectilor pe care se efectuaw experimentele hipnotice, trimisii speciali care aranjau propaganda prin afise si articole de ziar opulent renumerate, prin care se anuntau urbi et arbi spectacolele minune. Dupa prezentarea subiectilor, anterior hipnotizati, care insoteau aa pe Hansen cat si pe ,,sieur Dhont” zis Donato, acestia chemaii pe scena indeosebi tineri cu fafa palida, anemici, nevropati fhtr-in cuvant”, alegandu-si un anumit numar dintre acestia care apoi, erau hipnotizaqi. .Coup de Hansen” era metoda de-zdruncinate puternicd a

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Asigurare Casco

  

  Document2 pages

  Asigurare Casco

  Diana Florina

  No ratings yet
• Raport Evaluare Amypharm SRL

  

  Document38 pages

  Raport Evaluare Amypharm SRL

  Diana Florina

  No ratings yet
• Anexa Contract

  

  Document1 page

  Anexa Contract

  Diana Florina

  No ratings yet
• Bioflora Piata

  

  Document44 pages

  Bioflora Piata

  Diana Florina

  No ratings yet
• Credit Note Modif

  

  Document1 page

  Credit Note Modif

  Diana Florina

  No ratings yet
• Centraliz. Doc. de Iesiri Servicii

  

  Document1 page

  Centraliz. Doc. de Iesiri Servicii

  Diana Florina

  No ratings yet
• Suport

  

  Document25 pages

  Suport

  Diana Florina

  No ratings yet
• Cronos

  

  Document29 pages

  Cronos

  Diana Florina

  No ratings yet
• Setari Scaner Symbol

  

  Document1 page

  Setari Scaner Symbol

  Diana Florina

  No ratings yet