Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • PLANETA PAMANT - Norii

    Uploaded by

    varto8701
    21 views4 pages
    PLANETA PAMANT - Norii

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    PLANETA PAMANT - Norii

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    21 views4 pages

    PLANETA PAMANT - Norii

    Uploaded by

    varto8701
    PLANETA PAMANT - Norii

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 4
    Norii sunt mase de vapori de apit din atmosferd care acope- ii, in medie, la un moment dat, aproximativ 50 % din suprafata Pamantului. Ei fac parte din “circuitul apet”, procesul care asigura prin apa proaspata existenta vietii pe Pamant. 1e produce foane putin’ apd peaspat Ploaia pe care 0 vedem a mai cfizut de Jilicane de or. Soarele incilzeste cccanele sthicusle si milioane de hit de aps se rica in ltmosferi prin procesul de -evaponire”, sub fom de vapori de aps invizibil (0 data cu ascensiunea, vapori se eloese si se sransforma fn lich sa solid (apa su ghee). Se formeaza ssl masele viable cuncscute sub ‘mumele de ‘not’, Apa se ndiniarce la supra Paminmalu su forma de “precipi: ploae, Japowtd, zapad, grinding, our si chic. Ea ‘te apol puntata inapo! spre oceane prin apa ‘luilor si fuvilor gi ccll reincepe. Formarea norilor ‘Noni sunt format din api sau gheatd sau o com- binate a acesior. Vapori de apd, evapora dia ne i ooeune, sunt prezent pretatindeni in at smosferi. Cantiatea continu inirun volum dat dle aer se numeste “umiltatea absolut a ger Jui, Cu cit cemperatura ese mat rica cu att ‘mai mare poate f cantatea de apa gin aer. ‘Cand aera cootine cantitatea maxima posi de vapori de api, penins o temperaturt dt, Se spune cf este "sturat” si eX are 0 “umicitate relatwa" de 100 9% Aceastatemperaturd se n- reste ‘punct de rou. Condensarea este proce- sul prin care vaposi de apa se transforma i chid sau in forma solid $1 are loe atunci cind aerulcootinind vapori de apd este ri 9 devine Racirea aerului Racirea aerului poate proven chiar din idicanea aerulul cae wece, de exempl, peste deals. ‘Actul se dia datortt presiunii mai jose. In cu ul eat (un proces cunoscut citar aca Datict) aerul uoizeaza © pare din exldura det rut. And temperatura scade sufiient, vapodk de apa excedentar se condenseaaa devenind mic platur ~ si asfel se Forma not. Exist patr cli principale prin care se scict aru ak, ducing la formarea nore, Prima es te turbulen. Ea este cauzatd de schimbadi brug: te-ale drectiet sau vitezei vinnuluceea ce duce © Principaele for- ‘matiuni de noi, asieate dups forms {inatime. Nori de mare altitudine apar la indi de 6-8 ks ei de attudine smedieIntre 2-6 hers cei de joasaltitu- ‘ine, de la nivel imal pind la 2 km. In total exists zece ‘ipurdiferite de nor. © Cirrus, in forma de suviti, norul de ‘cea mai mare altitu- dine, apare sub for ‘ma unor bucle plasa- te la 6-12 000 m de ‘sol. Compus in intre- ‘gime din cristale de ‘gheata, Cirrus apare _s adesea ca o linie sau ‘banda atunci cand se apropie o inrautatire 5 awremi. | crearea coneitilor favoribile format nore. ‘Un alt mod de formate este cel demvnit is- ‘eensiune orogaficl” care presupune ascensiu- nea cauzati de migcarea aerulot pe deasupra unor forme ce relief cum ar fi dealurie st muni Ponte da nastere la difertetipur dle now, cum ar nor de pl, el acoperitr, ip sindard, len sieular sau norul rotor. Plcin ia nastere atunc cind aenul_foane ‘umed se ceste pan’ la punctul de rou inate dea singe culmea unui deal, Norl imine ati nat le pantele deallui si agomentt inspre vt 1 penini cet pring! in el oeasta pare a Bi cea NNorul acopertor se formeazi atunei cad aerul este uscat si se reese pind la punctul de oud doar dupa ce aces sa rdicat mult « an. 44 NoRI supra vlofi deauful, Nona ramane aglomerat Jeasupen vliflul, aparent stitionar, in ci nul, De fap nu este tot timpal acelas nor ct int st care se evapord din now pe versantal nepeeja Noni de tp stindaed apar pe deasupea cul lor muntoase, ca niste steagutt ce futur, Es formear’ atune! cind © culme muntoasd forte 21 erulaflac in migcare St se divi tn out, pe fiecare parte a ei, Aceata duce la para vrte jusilor pe versantul neproteat io turbolenth as cepsionallsulicentl pentna a produce aural in ‘erent de aer umed. Dupa formarea in spatele ‘cui, nonal este punat de curentii de act pein cin final st Se evaporeze. Not i form de lentil, sau “lenticular, apar adesea pe creas uni curent de aer care se cnluleaz pe deasupra unulteren neunifom, Noni rotor poate st se product in vtejul turbulent al regiunilor montne bate de nnn. Acest nor ate forma unui cling lang si este plasit paralel cu lanl montaa. Convergenta a trea cauzt este aerul cate se tut fn asa numitele seme “depresionare’. Atundl cid masele de aer rece se Tnflnese say “conver” 3 Hype pentetetona cu cele ealde sa “med apar tinder vase de non. Aerl mai rece, ma sens, patrunde pe dedesubt si foneaza riciarea feral cad, Aceistt miscae fete cunoscutt ea “ron”, El duce adesen at loi torentale at sla hang. peroade plooase Forma noni este i strand let cu tuna curenului ascensional de aer ‘care Fa creat Nori in fonna de pinzt sunt cual de obice de ‘user ascension cu vitezt mit 5-10em5e0, Pe dealt pare, nor ingeimadii sunt fom de ‘arent ascensionallcalzi proven de pe uscat ‘0 vitezt de peste o su de oni mal mae dec Cel in forma de pina, peina-un proces uit ‘convecie’ cel deal patrulea mod de formare a norlor datort curentlor ascensionali, Oamenit de sini au demonstrat acest non pot aves 0 vitezt de pi la 100k fame pan a ca © Norii densi de joasé altitudine, Cumulus, produsi prin convectia curen tilor ascendenti care Se inalta de la sol. Baza norulul este nivel a care vapo- fl de apa se conden seaz8 devenind ploa- le. Cumulus poate event Cumtionin bus, “nicovali” sau nori de furtund. © Diagrame care Prezints trei modur In care se formeazi ori. Prima arata ‘ru care este fortat 18 se ridice deasupra ‘unui munte. Norul se formeazi cind so tinge punctul de rou si vapori se condenseazi; indi mea la care se pro- ‘duce feromendh dopinde de umisi- tatea aerulul. Aces- tia sunt numitinori orografic. A doua diagrams prezinta formarea nui nor de convectie cand ‘curenti de ner call se inata de pe o suprafata cald. Din ‘nou, nori se formea- 23 atunci cand aerul tinge nivelul de condensare. A treia diagrams prezints IntSinirea dintre ‘dos mase de aer, tuna caida si una rece. Aerul se rides dea lungulfrontulul dinere cele doua si oral se formeazi o dtd cu racirea serial ascendent. © Un nor in forma de stoag care futurd dint-0 culme a Muntilor Himalaya, ‘erul 2 ridicat pind la nivel Ia care vapor continu se «condenseaz8 formind ror. Curengi de mare inalime din Jural muni imping oral pe @ singurh arte, ca un steag. re se poate rdica un curent de mare masurt daca aerul este "stabil sa “insta bil. Aeral ascensional din interior unui nor se ceste cu 0 viteza! de un grad la 100 m. Duct temperatum aerulal din partea de jos scide mai ‘mull curentul ya continua st se ride si conciile ‘or fi stable". Dact inst temperatura aerului se lceste mat len, curentul ascension va atinge repede aceast temperate va op din mi ‘area ascendent. Se spune atuncl cl exist con dit “stable Clasificarea norilor Noni se preznté sub foarte rule forme, mecims Si culos, ca urmare a proceselr foane variate Implicae in formarea Joe. Pimil cameni de stin- au Tncercat st descre sist casfie marea tate de nori cu mult mp inane de a ing PROCESUL DE FORMARE A NORILOR Intinderea muntelut exact enuzele aparive! acestora. Un inte pr nil naturist francezi si pionir al teore evo Igionise a fost Jean Baptiste Lamarce (744 29). fs 1802 e'a propus o clasiicare a nonlor intreinivee si ciel tipur. Lamarck consider cl noni nu se formeaa lt incieplare ci ea urmare a unui complex de circumstane, chiar dact le cunostea prea bis Tot in 1802, un chimistenglez pe nume Lake Howard a peezentt o clasfcare ¢ noir in tre srupe principale, cu denumis latest, pentru uaul intemational Acestea erau Cimus Cbuckt de PAP pent a defini noni cu aspect de suvi, ‘Cumulus Cgrtmad” pent cet aglmerati 5 Sirius Csratun” pentru cei cu aparentl de foi Suprapuse). Acest termenl de baz continu st fie utizats ast, fr 1896 a fost publica prim “atlas International al Norlor’ La aoea dad non ODOcristatete de heat’ se formeazs jn nori dose dacs temperatura este sub 0 grade Celsius. Cand sunt suficient de mari, ele cad sub forma de fui. Cristalele de zipads, care se aglomereaza mil pentra a forma tun falg, au toate 0 structura hexagonal, dar ele sunt unice ca forms vizute sub ‘mieroscop, picaturi mentinute de curenti ascendenti OC Precipitatite se Drezints sub form’ de plo, zipad3, lapovits Sau gtinnd. Cind vapor de apa din aer se condenseaz in jurul partcuelor sau se formeaz’ pieituri de ps, atunc!ploua. Cind ting dimensiunea ‘optima, piesturile de Ploale cad, dar ele se pot evapora inainte de ajunge la sl. Aste, poate ploua pe dealur, In vreme ce podiurile din jr 58 rin scate. Grindina se formeaza ature cand ‘arent puter ascendenti ried de ‘mal multe or picsture 4e plone att de sus Jncitacesteaingheat sead pe Pamant sub forma de buciti de heath. = GRINDINA ‘eau ined considerati mase fixe care nu avea ‘ilu propria de evolute, Pin anil 1930 sa ac plat faptl cl fecare nor isi are propria isto, ‘Organizatia Mondial Meteorologict (WMO) recunaaste astizi ece tipuri principale de nor in functie de inline s forma. Fiecare denumire are o abreviere standard tlizata de meteorolog ‘Zburatorii de la inaltime Norit de mare inthime sunt Cirrus (Cd, CGimostratus (Cs) si Citrocumuls (Co). Bi apar inaimi de 6-18 kam. Sunt format din enstale de heart si rim la abituini mari, ft cauza precipita pe Pamane. Nort Crus ia forma detasate. Nori petice abe stu strani de panglic, Nort Cirrostatus arate un ‘ol transl Nod de inane medi, la 26 km, sunt Akocurmuis (Ac) si ARontratus (As). Acestia se compun dint-un amestec de picituri de apt 91 crisale de gheael. Ahocumulus seanna eu un Surat alba inerupe st Altostratus cu 0 pli Reinieerupla gsvalbistruie. Acesti not de Inltime medie produc foarte putine preciptats Noni de os atudine (pant la indie dde 2 kam) inelud Cumulus (Cu), Statocumalus (So), Stratus (SO, Nimbostratus (NS) si Cumulonimbus (Cp), Primi tei se compun din picaturi de apa st ulmi dot dint-un amestee de 08 i geal Statocumulus sf Status apar cto nz gyi cu toate el Saatocumulus este Mi pesint decit Stas, care apare ci un stnit ‘uniform. Ei pot st aduca plo usoare say burt Nimbostris ese un nor compact, gi inchis 3 este acompaniat de ploaie sau. ninsoare bundentd, Cumulas sunt noi dens i delimit © Un cureubew ‘aduce culoare unui cer cenusiu dia in fata privitorulut cade 0 aversi de plosie s soarele se NG in spatele aces tuia, Piciturile de plosie se refracts (distorsioneazs) 31 reflects razele soare hui, descompunnd PLANETAPAMANT 44 clu care se a se undoes vertical. pt fF mont de averse de plac. Cumin Hemi: Bectoe Precipitatiile Aps din pon atinge Paranal sub diferte forme mai comune find. ploais si Pract, picture mict de vapod de apa din non 1 phtese ci se inal si coboaet in interonsl tcestom. in migcarea descendent cle se unese cu alte picatur de api pind cind ajung la © sgreutate sificient de mare pentru a penetra senul ascendent care le creat. Acest proces este fnumit “coalescent”, Dac picitura ange un clametru de 1 mm exist posbiitaten ca aceasta Si ajungl pe Pamne. Duel diamesrul este mai mmic, probabil ci ea va dispirea din cauza reaistengei aerului si asf procesulrincepe. O vworie alterativainainiatt de-meteorologul suedez Bergeron tn anii 1930. suger ploaia st ninsoarea sunt cauzate de pica de ale de apa “superricte™ cue formetza cr ‘heat in interional noilor, Aces Pmdint ca plo sau ninsoare, di topese stu nu pe parcurs Grindina apare atunct ‘nd crisalele de heat? acunnileazs no statin de gheata i timp ce se inalit s\ coboant in interiorul norilor Ace proces este mumit “acmulare de gheatt sunt sufcient de grele pentru a cidea pe Pamdnt sub 7 BREDM ANUALE Mie mm OE 250mm MEDI ANUALE © Distributia Mrondialé anuals 2 Principalelor preciptati. Cele mai lumede sunt regiunile ‘ropicale, musonice fi cole de latitudine edie unde depresianile sunt frecvente. © Voporii de aps din aer se conden- seaza 0 dati cu ric: rea solulu din tien ul nop, formana roua de pe plante. Veemea inghetului poate aduce chiciura (© rous formats din stale de gheata. forma de gheata ‘Ninsoarea pare atunel cind vaponi de apa se condenscazd in interionil unui nor, lt temper de -1 $115 grade Celts; enstalele de gheatd care se formeazi se aglomencaZi 31 devin fulgi de eipadi, Uneost Amestecd

    You might also like