Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • PLANETA PAMANT - Minerale

    Uploaded by

    varto8701
    13 views4 pages
    PLANETA PAMANT - Minerale

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    PLANETA PAMANT - Minerale

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views4 pages

    PLANETA PAMANT - Minerale

    Uploaded by

    varto8701
    PLANETA PAMANT - Minerale

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 4
    Minerale Scoarta terestrd este formata in principal din substante numite minerale. Aceste substante sunt foarte numeroase, de la diamantele extrem de valoroase pand la minereurile care ne oferd metalele pe care Ie folosim in viata de =i cu zi. MSS I epodit de fier, 1 3.300 de tmetode de folowe a miteralelor gate in Scour teres, xk modem contin Sf depindt de expoatren bogtilor miner 0.11) Prin rics atin atrog retamorfan hidrotermae st grese.(7) Roca) Aurul un minerat SY memrelsetermenst prowecor, caidr gae Coplostate penta metamorich supuss| foarte pret redewicnicey,— Generecenumele wukcanke erteo sirsh aur Hargint apres dizerte in gran, mineral. Toca metal ipietre Je minerour com ar (@) spl petri schimbirk mar, ‘fot pene Minerale pefomessest fed decipre retin depunert repredints medi Mine de aur Crnelzate,precum emule eters (4) Unde ldura a formate dn roc prin formar uncon yi adesea ln ma ulti Scart flspatl i dezagregie 9 tmetamorforat str, eroriune. Caledonia nor smaraide. Kloet adancime pint, apar i cvttierockund dferilor mineral incl steak sunt (e) Satur Locale i care se incoase,(2)Pe rock (3) Calean——_granatul formate prin pedomrtare coin gisele mur pot uri, zicimintele —_mosllieat prin (6) Filoanele ceroziune din calear si adesea dolomits._contine i urari CUM SLUNDE G) 5 ® SE FORMEAZA ho MINERA- g MINERALE © Un exomplu de flourescent’ ~ 0 Droprietate care permite mineralelor, precum Aouritul s8 emits lumina vzibild cand sunt bombardate cu radiatilinvizibi ale pam, Este important st sin ce sune le, cum s-au format st cum si Je deosebim tunel cin etutim zactminte not Onmeni de sing a identieat c 3000 de minerale, dintre care doar 104 sunt frecvente. Mineralele sant definite ea substnte anorganice (ipsite de viatd). Ele de obicei sunt in sare solida, cu except anginnlui vi, cate ‘este mercunil in tarea natural 5 est lich. Organic si anorganic Mul folosese tener mineral pent orice se Mit in scour paul Ase, i nla in tandul.‘mineralelor si combustbii_ fos, precum cirbunele, Inst mineralogit (oamenil Care se cup de stil mineralelo) ssn tielul, gazele naturale. si clrbunele sunt busting organic Codinioar i) ele mu sun Minerale, pentry cd sau format din restur de plane si animale Mineralele au 0 compote chimica bine determina Ele sunt de asemenea omogene adie once pane a lor ete dented ct tote Gelclalte. Aceste proprietat deosebesc tninelek de rock. Majortatea roclor sunt fapt formate din nai mue mineral Mineralcle sunt compuse din clemente substane care nu pot fl dvizte in ake fulbsante pin mijoase chimie. Din cele 107 flemente cunoncwe, doar 90 apar th sare raturald th scour tenet, Unele elemente, fuze cement naturale, apar in stare purl Sau aproape purl Exist 22 de’ elemente nature, inctuain aural, argu! s aman © formas. carbonului, inst majoratea eral sunt combiapit de don sa mai tnute elemente Scoarta terestra Doua element, oxigenul si siciul, reprezintt 746 din masi scoanei terest, Alte sase pial, fier, calcul, sodiul, Ppotasiil si magneziul reprezinsl alte 24.27% uate la tn loc, acese opt elemente reprezinat aproape 99% din scoama terest Cele mat raspardite minerale sunt silica, combinatiichimice de oxigen si slic, adesea Continind si unul sau mai multe din ceelalte ise clemente frecvente, llicatt frecvent includ cual, micele si grupal nuritfeldspay, ‘wate te, in proporti ciferit, find principale element Calun © Topoarele de cre- ene vechi de vreo 250,000 de ani sunt ‘doves! ale primelor Utilize ale mine: ‘lelor de citre om, © Vestele depuneri de sare din regiunea Danakil, Etiopia. Ale izvoarele calde aduc la suprafata minerale dizolvate in aps, gi cand ‘apa se evapora, se depun saruri. ponente ale tipurilor varite de grant tal, format prin exoriune din grant, se sacimulewzt aclesea pe cous 5 este principalul ‘constituent al mult playe cu nis Identificarea mineralelor Minerale freevente, precu feldspati, cuartul east le deosebeste de mineralele cure apar doar in cant mic, Caleta, mineral care formed calcarul, este un at mineral important format din roc eruptiv. Datoritt faptulul ci exit att de multe mminerale in stave natural, minerlogil au trebuit si stabileascd 0 abordare sistematica identifica azaa pe ntele incre proprieutile fizice si chimice ale flecirui prineral precum culoaren si dutta, aflte prin analize complicite ai Proprianile stdliate pos 6. simple, la propriety eu substante TUnele minerale, cum arf zur (albastru si malachitul (verde), pot A identifcate pe haza Slori, Ins culoarea poate adesea st induc in feroare, deoarece multe minerale pot st apart in cculori foarte variate aati pot fi dlatorate impurititor, elldur, laming, irda Aceste Pulberi si duritate ubre Unset ebare seeel pues ek 4 mineral De exemph, pulberes ec ‘Atom de dlor Atom Unitate structurala ‘de sods deforma cubic Q Dees privim sarea de bucitirie la mmieroscop. putem fbserva structura sa tomes: cereurile Versi reprezints atomil de cor, cele ‘ogi atom de sedi. 4 © simetria ne ajuta Un identicarea mineralelor. Roti in jurul une axe ria centrele muchiior ‘agonal opus, ‘bul eristaluul de sare apare identic de oud ori cind este rotit eu 360+ Aceasta este o ax de simetrie binars. Exist gase astfel de axe lan cub. Pe © ‘xd prin colfur ‘puse, eubul apare identi de tei ori as Intro rotatie complet i prezints ppatru axe ternare. = xs Prin controle fetalor cubului tree patra cristal 0 de simetrie. a” © Atomil de mics sunt legati stratur, dar intre ‘stratur legaturle ‘sunt slabe. Prin straturlleorizontale cristalul se sparge, dar intr straturi of se desface cu suring ~ aceasta este tendinta sa de Spartura tival © 0 mostri de rmagnetit, un care este atras de un magnet. [SISTEM DE CRISTALIZARE, UNITATE STRUCTURALA ‘AXE DE SIMETRIE UNICE PENTRU. EXEMPLE DE MINERALE PENTRU FIECARE SISTEM DE CRISTALIZARE FIECARE SISTEM f oa aaa z ; ies Z oa eres k : nes Qa ford de cub cx gose f Cay fete. Un alt exemphy i autos at ‘este diamantul. ieee) ee een (i MO | i e ‘ORTOROMBIC ‘TREI AXE BINARE S\ (© AXA DE ORDINUL SASE MONOCLINIC Ortoza apare in ‘rstale monodinice ‘albe, roz, galbene Sou mare. Ortozo ‘este un important ] | ‘constituent a roclor | — wleanice. 0 AXA BINARA eat Piroxen Arnfibot Ortozd ‘TRICLINIC NICLO AXA HEXAGONAL ROMBOEDRIC (© AXA TERNARA Turmatr “a APs COW Cuartul Herkimer (stn- fe de cuart apar att in sstemul hexagonal cit {iin cel romboedrc. Dolomitul opare stn dous sisteme. @) winerate © crzolita apare sub formé de eristale lungi si fibroase care prin flare formeazi fzbestul sl rezist la temperatur foarte Inake, preluerat in 1852 si acum face parte din bijuterie coroanel regale britanie ninerallu negra hemettit este 5, pe clnd palberea magnettulul, care ese asemandor cx nail, ese mesg intatea este o alt meted de diferente eralelon, Mineralele sunt ordonate pe Sc Mohs Caumits dpa un mineralog austrac) de la 1a 10, Talcul, un mineral moale, este pe pozii 1 pe aceastd scarf, in timp ce diamant, ce mai dart substanta natural, ocupa pozitia 10, Greutatea specifica ‘mineral ese raporul dine greutatea substante lun volum egal de ap’. Ea este o proprietate Utila in dferentierea mincraleloe. Consider feutatea specifica a apei 1, majoritate inerlelor au greutatea specificd tne 22 Inst uncle minerale au greuiatea speci Je 19 pe cind aurul are greutatea specific tificate este clvajul ~ felil in care ineralul se deste in fete plane la lovire, De wetnena putem alla infotmatii despre uo ‘mineral uitandi-ne pri ell lomind, Minerale ttansparente Lisi sf weact lumina prin ele in “1 masuri inedt putem veden prin ele pinerille uanshicide st St trese putin amin, dar nu putem vedea prin ele vineralele opace mi last sd treac Kamina prin ie in schimby 6 absorb sau 0 reflect. Aceste peprictai sunt utile in eliferengieea lor © Ciutares de mrante prin spires pletigui este 0 tetodi nck folosits. © O varietate de gata cunoseut sub B rumele de $irag Mexican. Agatul este «forma de cacedo: © Diamantut cum ne, un amestec de ‘pare in kimberlt, roed vuleanict 5 ‘6 7 8 9 10 amin (ca diamantul), sidefos, mauisos st sucoRzu ppimintos si mat, Torus uncle minerale apar deseris Baan Soma | ‘eel Brceagull oa jee PRL ia | ae sae aie as POPEE SEEET ET fu 0 gama langd de luciur, De exemplu, lacial care permite cristalulot $A se roteasct in jun E caleitel poate fi de la silos pnd la pamsntos axe si sf apart identic de dou sa mi ‘Mute minerale au proprietti deosebite care uke or inainte de o roatie compe. aj in ideniicarea lor. De exemplu, mineralul cristal poate fi idenificat dupa mumarul axelor ‘uml scorodit i elementul natural arsenic au de simetie pe care le are miros de uswroi la tncilzre, iar talcul la . alingere este ca sipunul. Minerale pretioase Alte minerale sunt fluorescente emit lumint In epoca de pat oamenti folosewu aurul sau ii schimba culoarea) cfind sunt expuse la pentru confectionarea bijutrillos, in timp ce dia ultraviolet sau raze X. Unele se incares epoca de bronz se folosea argintul, fn ziua d electic cind sunt inellite sau supuse la ai bijutien fi ma larg de minerale presiune Petele pretiowse cele mai valoroase sunt Anumite minerale se identifica prin teste de ciamantele (cele mai pretuite fiind cele aboritor. De exemplu, unele se dizoWa in ac incolore), impreunk cu. smaradul, ruinul Fiesing, dar nu sin acia e0, pe cin alee s I, care sunt prefuite pentru culorle lo lizolva in acizt concentra, dir nu 91 in acizi Aceste pletre sunt atit_ de valorease inc dat. ates lor se 1 carat, Unc CGlatind doar 20) de Cristale Diamantele se formeszi sub presiune Mineralele au compozitie chimica bine imensi, in strucuile tubulare ale unel roc Jeterminatd si Recare mineral are o formal vulcanice numild kimberit, cue se gisex chimict proprie. De exempt halinul Gare adkine in scoarta teresird, Diamantul este are naturala) are formula chimica NaCl. forma de carbon pur si dia. punct di Aceasta inseam ca haliul exe © combinatle —chimic este dente cu graftl, un -minera chimict de sols (Na) si clor (CD. frecvent si moa, folosit in crcieanele grafic Deoarece fiecare mineral are comporitie Inst diamantal este pret pentns dina bine determinat’, atomit clementelor sunt steilicrea st dup wiere 3 set dlispusi in refele ‘tdimensionale istinte Mokivul pentru care ditmasul si gs gulate. Aceste retele, mumite crstale, sunt lifer atit de mult este ca atom lor sunt di Figuri_geometrice cu fetele plane dispuse pus in mox! der, clindhr-e o struct item simeti, De exemplu, dick punem api sia clerit, Capacitater une! substante de a apy intr-un vas plat st kisim apa sf se evapore, se fn una Saw mal male forme, svind eompoz sor forma cr sare, Daci ne uitim cy chimict Wentict, se numeste polimodist lupa Ia aceste crite, vom vedea et ele sunt Smarakdele, de exempla, sunt forme rare perfect cubice vere, ale. mineral ber ar crsitaletor este important

    You might also like