Mercur, Marte si Venus © Combinatia din- tre anol mercurian do 88 de zile gi mis ‘area de reyolutie jurul propria) axe de 39 de alle are efecte strani. Un punct de se afls in aceeagl po ziti relat fata de tee Soare dps 176 ile ~ do ani rmercurien. In pune: afta cal mai aproape de Soare, se mics decat ze roteste, rezultind dows Fisdrtur gi ous ‘pusurl de soare © Suprafata plane ti Mercur seaman ca cea a Luni dar este brazdata de hung “stane” si nu Pétmantul este una dintre cele patru planete similare din sis- temul nostru solar. Celelalte trei sunt Mercur, Marte si Venus. Mercur si Venus se rotesc in jurul Soarelui lao distante mai mica decat Piméntul, iar Marte la 0 distantét mai mare. Meee te ©) Venus in eulor fase. Zonele intunecate si ‘enn, cea mat stlacteare dite planet deschise releva curenti circulator din atmos Marte stluceste din cind in cdnd si ferd. Fasile bine definite situate la cei doi nconfunclaila prin culoarea ¢ Poli sunt mai uniforme si dau impresia de calle. Din aceastt cauzi este denumita si rotatie raphdd Planeta f este: mai greu de obs rece imine into rcur este penuitima plancta ex marin dean a re sinu se inalta nicio- —dintne plancte, aviind un diametty de 487s Re dat deasu nul estc sau ves Ta se rteste, in medi, la 59 milioane km Putine detalii ale planetelor Mercur side Soare~ putin mai mult de jumstate din dis fenus pot fi observate cu ajtorul unui tele- tanta PAmant-Soare, rotalie completa dar anumive particulanit ale s ul Soarelui dureaea 88 de zile reste lal Marte pot fl vazute cu un telescop puter- aneta executi o miscare de revolutie nic, Cele mai multe informati despre aceste jurul propriei axe o dt la fecave 59 de 2 planete au fost obtinute cu ajutorul probelor Aceastd roatie foane inceatd face ca un an Se celta, hal aeieateaaletiaek shel pe suprafata planetel stele dupi 59 de zile este din nou expus {ul in care Mercur se rai ropede pe orbits lui acoperits cu apa a Impiedicat ca planeta s8 abs acceag soarts cu cea a aridel planete Venus. Din cauza atmosferai transparente suprafata Terral este ‘cihiain staid dn nite(MERCUR, MARTE $1 VENUS: ate pe putea opus & planetel sunt expus ‘obort pind la 170°C. Suprafata plane - junii cu meteoriti veniti din spat Venus cea ascunsa neta Venus este putin rial mic decat Terra, cu un diametra de 12104 km, Miscare de rotate in jurul Soareli, dle la 0 distan 25 zile teresie. In mod luda, miscitea de ite in jural propriei dura mat ml 13 alle, Acest fen ‘Venus st duseze mal mult decit un “an, Spr deosebire de celelake planete care se rotese nospitalatea plane OQ Risivitul de Temperatura foarte ridcast de pe planeta soare de pe Marte crt" Aimsfea incrcata ‘cli oxide car wloame. Aceast ima li ci © set. Nomi gine eare acopera manent, Impic- apreximativ 100 km, ddemonstreaza e3 pe magini detalate ale supmifeei planetei Marte exista ap Venus trinsmise prin sondele spaitle risesti Ceata reprezinta de tip Venera, av dezvaluit regiuni de tock probabil mori format icimatd. Observatile radar tansmise de pe din aps $i gheata, in Sond Magellan au televat un relict variat Fore wreme ce canioanele Silat Supre —par a se format ca dar exist 51 amare a apelor ‘eurgatoare care robabil cS au exis at candva in treet ul indepartat. na dintre seestea, mummitt Tera Afrodia Tage spendin aw yey ed Afrcit Gealala, Terma Ishtar, m sieaz a ati © in aceasta imagi- Marte — Planeta Rosie ne computerizata 8 Marte ee mult mal mic decit Pamntul, cu unel emisfere a pla- Joar 6791 kim, Distant medic netel rosi Marte S mlioane ki si diferente de culo le terestre. Lae sunt exagerate prima vedere seamint in multe privinge cs Uriag valeant mar Tetra, La poli are calote polare; ate © atmon- end apar ea niste Feri; daratt miscici de revolulie este aprosi- — cereurt. Olympus Imativ aceeasi (putin peste 24 de ore), Axa Mons se ridies la 27 este incinat determinand apariia anotin- km peste supratata Putilor, ct pe Pamant, Din aceasta cna, se din ur nnsident Gt pe Mane ar putea Bi vit, Mar see doi satelit natural; Fobos si Deimos in apropienea solului se formexea cea O Temperaurile pe Mane ating grew punctl trisiturt a climatuki martian este vn le inghet la ceuator, ama temperaturile la poli termi, dest almosfern est q ‘cobod la -140°C, Atmos mmptine desea vintul antrencaza particule fine de ai ales din dioxid de eatbon si presion roslatice care acoperd ce je doar © sutime din cea de pe Pamant. Nu suprafete) facind ca cen xi esi bs poli exist apy ‘ma hn a tin atmonfer’. Aceasta duce ka apariia und nal dintre cele mai pron