Lacuri Pe globul pétmantese lacurile asigura de 4 ori mai mutta apd proaspata decat raurile, iusd viata lor este mult mai scurtd. Dace nu sunt suplimen- tate cu apd, acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mal. G ngrafii_clasifiea lacurile in modus clifere: in functie de modul prin care wu Twat nastere, de prospetimen sau salinitateaapel Viettle care pot supravietui ia ele. Doar in cur sau format prin misc ale plcilor tee tonice Siu prin intermedi vuleanilor. Altele prin topires ghetarlor, sau prin. inchiderea Tun brat al mari, © mare parte a lacurilor at fost create de cameni, Acestea poartt qumele de lacuri de ncumulare, deoarece acumuleaza fo sezerva de apa, ie pentru folosul oamenilor fie pent asigurarea energie hidro-cleciie Lacuri tectonice Migearile scoarfet Pamdintulut at) dis kt forma rea celui mai mare lac din lime, Marea Caspict $1 celui mai adanc, lac Baikal din Siberia, Marea Caspict se afl intro depresiune si ‘watt intre Monti Caueaz la yest si inala ‘ast a Asie Centrale la est. Suprafaa sa con iin momentul in ‘are =a format dlepresiunea, lacurile se pot umple cu apa provenind din raurile din jur, din apa sub- terand, din ghea topits i din apa ploilor. Q Marea Moarts se Stueazs mult sub vel ear —secimente Inurl dele: pe fondu laculut se ace Mulearh sediments fine 9 materi organice putresite © Raut care pro Vin in opin ghetae ‘lor pot a8 deporte: 2 nisip pets, deasupra in jurul bocurtor reskusle de gheats. Cand heata se topete, Seimentele se pri- bese, formand 0 depresine, Dack aceasta s0 umple cu 2p lal se numeste ioe FORMAREA LACULUL-CALDARE bloc rezid se ghosts stratur de sed rents fuvite bogie DIVIZIUNEA UNUI LAC Mie de apa © Fisite de aps din lacuriinglobeazs adese- fori suvoaie care depozitenzs material edi rmentar, de forma unor evantaie, Cu timpul aceste sedimente se pot rsipi, provocind ‘dhvizhinea laclul fn dou. Linu sa varieze dup clteva milioane de ani Tnainte de indlarea lantulul Caveaz, Mares Caspict era legatt de Marea Neagit, Lacul Baikal a luat nastere in urma prabusiri unui g bloc de pimint, ducind la formarea unei ‘depresiuni care s-a umplut ulterior cu apeMarea Vale Desplcatd a Afric este de ase rmened un lac tectonic. Aceasta a inglobat serie de lacuri, inclusiv lacurile Albert, edward, Tanganyika si Nyasa (Malawi) si se intinde pan in sud-vestul Asiei, unde cup rinde lagul siuat la cea mai joast alttudine Marea Moat, la 399 m sub nivelul man Lacuri vuleanice (Cea mai obignuité forma de lac vul ccea creatt de apa care umple craterul unui vylean stins, Unul dintre cele mai mari lacuri de acest gen este lacul Crater, din craterul Muntelui Mazama, in Oregon, SUA. A luat nastere ca 6600 de ani fo uma, are un dia- metry de 10 km si 0 adancime de 589 m. Unele lacuri vuleanice se formeaz in mo- mentul in care lava se prelinge peste visi se solidfica datoritt apel red. In acest mod sa format Lacul Kivu, din Marea Vale Despicatt Africl, pe coastele Zairul si Ruandel. Cu ani in urma, valea Kivu avea curs nordic, spre Nil inst de’cind a fost blocatt de eruptia unui vulean din zona, apele sale curg prin rdul Ruzi, indzeptindr-se spre lacul Tanganyika, Tacutile care provin in urma topiri ghetae: lor sunt foarte’ des. intilnite in emistera 88 © Un tac ingust in DPdurile lin bazinul ‘Amazonului. Acest tip de lac ia nastere Jn momentut in care sedimentele depoxi- tate de un rit blocheaza la ambele capete un brat al ‘tli nes poate seca intr-un timp Seurt, daci nu este alimentat cu apa. © Un lac sirat pe insula Santiago in grupul Galapagos. Sarea care se i depune in anctimpul secetos, este folosth | in comer. nordica, flind rezukatul glaciaiunit_custer hare, Majostatea lacurilor din Marea Brtanie au Ioat nastere in acest mod, precum si cele faproximali’ 60,000 de lacuri din Finlanda si ‘ele din Alpi alien. ‘Ghetarit au spat bazine adinei in stancile pe care le adaposteau, bazine care sau ‘umplut eu apa in urma topirii gheti, Molozul deporitat de catre gheqat a provocat saviliea ‘unor vai sl fn final formarea de lacuri. © mare parte din lacurle din nordul Angel au luat rastere prin acest proces In replunile calcaroase lacurle pot lua nay: tere sub scoara terestra. Apa dizolva calcarl, creand pester uriage care adapostese uri gi Similar iau nastere lacurile din regi nile cu deporte subterane de sare Lacuri sarate Gea mai mare parte a lacurilor contin apa prowspata si sunt mereu aprovizionate cu apt Gin exterior. Daca suplimentarea cu apt proas- pita este limit, mineralele de pe fundul la ulti se depozitexaa eu timpul, apa proaspatt se evaport, lisdind tn umd o api siratl, bo- {ga in minerale, Marele Lac Séeat din Utah, in SUA, consttule un exemplu tpic de lac strat PRED nc bane apres Marea Caspica st Marea Aral din Federatia usa, sunt de lacuri strate, Marea Aral a fost cindva al patrulea lac din lume ca marie, ina acest hers -a schimbat in uli ani, dato faptul ed silo eage i alien: tau cv apa li sau schimbet cursurile, Supafaia sa a scinut de ln 77.451 km patrayi la 40.000 km pitrai, stuandu-l astel doar pe locul 6. Lacul cel mai stra este Marea Moat aflara in Valea lordanului, intre Israel sh lordan Salintatea acesteia este de 9 ofi mai siicata in comparatie cu cea a oceanelor. Datoritl can Uti madi de sare, corpul uman poate pli la suprafat first fle nevoit sf inoate Lacurile de acumulare sunt cele mai des tnt nite Forme de lacus anufiiale. Print cele mai ‘mari se numirt Lacul Nasser, pe coastele giptului si Sudanalui, format prin stvilrea Niluiui si Lacul Mead in SUA, prin scavliren Mviului Colorado, Acese lacun genereazi ‘energie hidro-electat prin intermediul unor hidrocentrale. Exist ins un mare numée de lcur anfciale care servese drept rezerve de api, sau reprerintt surse de alimentare cu apd pentru scoputl industrial st domestic. © Lacul Einich ain ‘Scotia este un lac cu forma alungits, Intro vale glaciar, © Prin construe barajului Hoover 5-0 format Lacul Mead, {ESURSE DE APA sneia Pamiint 60.