You are on page 1of 11

SP_2_PDI_2

Sociologie Psihologie - Psihologia diferentelor individuale


TRUE/FALSE
1. Psihologia diferenial s-a dezvoltat ca o replic fa de individualizarea descriptiv

nenuanat a psihologiei generale si se afla in legatura cu psihologia personaltii si


psihodiagnoza diferenial, domenii pe care le-a alimentat i implicat ca suport de
validare i impulsionare
2. Potenialul ereditar al unei persoane este transmis prin intermediul cormozomilor si

genelor si influenteaza caracteristicile sale fizice si psihice.


3. Cele mai multe din caracterisiticile umane sunt poligenice, adic sunt determinate de

actiunea mai multor gene.


4. Pentru studierea influenelor exercitate de ereditate in condiii exeprimentale si de

laborator , in cadrul studiilor pe animale, se foloseste ncruciarea selectiv.


5. n 1809 Lamarck n Philosophie zoologique a emis teoria selectiei naturale si a luptei

pentru existent
6. n 1863 Gregor Mendel a publicat rezultatele sale prin care contureaza ideea

transmiterii ereditare prin cromozomi


7. Gemenii monozigoti se formeaz din dou ovule fertilizate separat, asemanandu-se

genetic la fel ca si copii cu parini comuni.


8. Gemenii dizigozi se dezvolta dintr-un singur ovul fertilizat, avnd o zestre genetic

identic.
9. Una din criticile aduse studiilor bazei genetice a inteligenei este aceea c utilizeaz

instrumente de masurare diferite si validitatea comparaiei este puternic chestionat.

10. Eritabilitatea unei trsaturi se refer la diferenele dintre indivizii unei populaii si nu la

proporia unei trasaturi la un individ.


11. Cea mai mare eritabilitate se nregistreaz la nivelul aptitudinilor, abilitatilor si

inteligentei
12. In ordine descrescatoare este punctat eritabilitatea trsaturilor de personalitate cu

referire specific la sociabilitate si stabilitate emotional.


13. Cercetrile arat c pe lng faptul ca se coreleaz cu mediul, genotipul copilului

modeleaz mediul.
14. Interaciunea reactiv (Gerald Matthews, Ian J.Deary, Martha Whiteman, 2005,

p.233)se refer la diferenele individuale de filtrare i interpretare a stimulilor


ambientali, controlate de structuri cognitive de tipul schemei sinelui
15. Ideile lui Piaget despre egocentrism stau la baza unor noi teorii care privesc abilitile

copiilor de a privi din perspectiva altuia, i de a nelege relaiile sociale cum ar fi


prietenia i autoritatea n care aceast capacitate are un rol predominant.
16. Ataamentul este legtura afectiv puternic simit pentru persoane speciale din viaa

noastr care ne conduce la un sentiment de plcere atunci cnd interacionm cu


acestea i la o senzaie de confort cnd acestea sunt aproape de noi n situaii de stres.
17. Freud a sugerat c legtura emoional a copilului cu mama sa servete drept prototip

pentru toate relaiile sociale de mai trziu i continu s exercite o influen pe tot
parcursul vieii. Astzi cercetrile asupra dezvoltrii copiilor lipsii de o legtur
afectiv timpurie demonstreaz c ideea lui Freud privind ataamentul este
inconsistenta.
18. Influena etologiei asupra teoriei ataamentului s-a inspirat iniial din studiile lui

Lorenz de imprinting .
19. Conform teoriei lui Bowlby un copil mic este din punct de vedere biologic pregtit s

contribuie activ ntr-o relaie de ataament chiar de la nceput.

20. Viziunea psihanalitic a dezvoltrii are la baz principiul libidoului, iar ntreaga

dezvoltare a individului este o succesiune de etape ale apariiei, dezvoltrii i


regresiunii libidinale.

MULTIPLE CHOICE
1. Explicarea diferenelor individuale se realizeaza pe dimensiunile:

a. factori ereditari
b. factori de mediu
c. factori sociali.
a.
b.
c.

a+c
a+b+c
b+c

2. Genele sunt segmente ale moleculelor de ADN care stocheaza informatia genetica, ele

pot fi:
a. dominante
b. recesive
c. purttoare ale caracteristicilor sexuale
a.
b.
c.

a+b
a+c
a+b+c

3. Ce se nelege prin plasament selectiv:

plasarea copiilor spre adopie n funcie de afinitatea ntre copii si aduli


fenomen care descrie practicile ageniilor de plasament prin care se nelege
plasarea copiilor n familii ct mai asemntoare familiilor naturale
c. plasarea copiilor in familii adoptive n funcie de posibilitile acestora de a
le oferi copiilor un mediu corespunztor de cretere si dezvoltare
a.
b.

4. Eugenia (1930) ca si curent de idei propunea :

a. interventia asupra evolutiei umane


b. baza pseudo-stiintifica a rasismului nazist
c. oferea justificari ideilor rasite si imperialismului.
a.
b.
c.

a+b+c
b+c
a+b

5. Controversa privind primordialitatea ereditii fa de mediu sau a mediului fa de

ereditate a fost depait prin :


certificarea tiinific a superioritii ereditii
concordanta n rezultatele oferite de cercetarile care au pus in eviden
efectele mediului asupra dezvoltrii
c. trsturile difenteniale ale inteligenei si personalittii sunt considerate
rezultat al interaciunii dintre ereditate si mediu
a.
b.

6. Gemenii pot fi:

a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.

monozigoi
identici
diziogi
fraternali

a+b
a+b+c
b+c+d
a+b+c+d

7. Cea mai mare eritabilitae se nregistreaz la nivelul:

a.
b.
c.
d.
e.
f.
a.
b.
c.
d.
e.

aptitudinilor
abilitatilor
inteligentei
caracterului
moralitii
autocontrolului

a+b
a+b+c
d+e+f
a+b+e
c+d+e+f

8. Au fost identificate 3 forme de interaciune prin care mediul devine o funcie a

personalitii iniiale a copilului (Gerald Matthews, Ian J.Deary, Martha Whiteman,


2005, p.233):
a. Interaciunea reactiv
b. Interaciunea explicativ
c. Interaciunea evocativ
d. Interaciunea proactiv
e. Interaciunea stimulativ
a.
b.
c.
d.
e.

c+d+e
a+b+e
b+c+d
a+c+d
a+c+e

9. Limitele interviurilor flexibile cu final deschis in cercetarea dezvoltrii social cognitive

a copiilor sunt legate de :


a. subestimarea capacitilor unui copil care are dificulti de a exprima gndurile
b. faptul ca nu sunt suficient de maturi pentru a exprima gndurile
a.
b.
c.

a+b
a
b

10. Atribuirea este un proces de estimare a cauzelor :

a. Comportamentului propriu
b. Comportamentului celorlali
a.
b.
c.

b
a+b
a

11. Teoriile care ofer primele puncte de vedere , interconectndu-se pentru a explica n ce

mod ataamentul se dezvolt i ce importan are sunt :


a. teoriile behavioriste
b. teoriile psihanalitice
c. teoriile etologice
d. teoriile cognitiv constructiviste
e. teoriile gestaltiste
a.
b.
c.
d.
e.

a+c+d
a+b+c
b+c+d
b+c+d+e
a+b+d

12. n dezvoltarea teoriei ataamentului Bowlby utilizeaz idei psihanalitice ca de

exemplu :
a. importana ataamentului n asigurarea suportului emoional pentru
explorarea mediului
b. rolul vital al dezvoltrii cognitive n apariia i dezvoltarea unei relaii
de ataament mature
c. un copil mic este din punct de vedere biologic pregtit s
contribuie activ ntr-o relaie de ataament chiar de la nceput
a.
b.
c.

a+b+c
a+c
b+c

13. Gemenii pot fi:

a) fraternali adic monozigoi


b) identici adic dizigoi
c) fraternali adic dizigoi
d) identici adic monozigoi
a.
b.
c.
d.

a+c
b+d
c+d
a+b+d

14. Mary Ainsworth a dezvoltat un procedeu de laborator pentru evaluarea ataamentului

copiilor cu vrste cuprinse ntre 12 i 18 luni; procedeul se numete:


a.
b.
c.

femeia strin
situaia strin
etapa strinului

15. Procedeul de laborator dezvoltat de Mary Ainsworth pentru evaluarea ataamentului

copiilor conine mai multe etape. Aezai n ordinea corect etapele :


a. strina se ntoarce . Dac copilul este suprat, femeia ncearc sa-l liniteasc.
b. mama prsete camera neobservat. Dac copilul nu este suprat, strina se ntoarce
la locul ei i rmne tcut. Dac copilul este suprat, femeia ncearc sa-l liniteasc.
c. mama se ntoarce i se angajeaz n joc alturi de copil, femeia strin iese
neobservat.
d. Pasul 4. mama prsetedin nou camera, lsnd copilul singur
e. mama se ntoarce i strina iese.
f. o femeie strin intr n camer, se aeaz tcut un minut, apoi vorbete cu mama
tot att, dup care ncearc sa angajeze copilul ntr-un joc.
a.
b.
c.
d.
e.

e+b+a+c
d+b+a
a+e+c
f+b+c+d+a+e
c+a+b+a+f

16. Tiparele

comportamentale care descriu diferenele individuale n ceea ce privete


calitatea ataamentului sunt:.
a. Comportamentul de evitare
b. Compotamentul de stimulare
c. Comportament ambivalent
d. Comportamentul de siguran
a.
b.
c.
d.

a+b+c+d
a+d
b+c+d
a+c+d

17. Perioada de dezvoltare psihosexual n care sursele de plcere sunt suptul, mucatul,

nghiitul i joaca cu buzele i preocuparea pentru gratificarea imediat a impulsurilor


n care ID-ul este dominant este etapa :
a.
b.
c.

oral
anal
falic

18. Copilul devine interesat de organele genitale, sursa plcerii sexuale implic

manipularea organelor genitale perioada complexului Oedip sau Electra este perioada
de dezvoltare psihosexual numit perioada :
a.
b.
c.

genital
anal
falic

19. Conform teoriei psihanalitice a dezvoltrii personalitii, identificarea cu printele de

acelai sex are loc n etapa:


a.
b.
c.

oral
falic
de laten

20. Conform teoriei psihanalitice a dezvoltrii personalitii respingerea fixaiilor sau

regresiilor are loc n etapa:


a.
b.
c.
d.

anal
falic
genital
de laten

21. Etapa descris de E. Erikson , autonomie versus ndoial sau team unde este

esenial relaia cu prinii iar verbele caracteristice sunt a pstra i a lsa s plece,
a elibera, are la baz conflictul ntre :
a.
b.
c.

dorina de a fi protejat i nevoia de a fi liber


explorarea posibilitilor sinelui sau restrngerea lor
dorina de a construi i sentimentul incompetenei

22. Etapa ce corespunde confictului ntre construierea identitii i confuzia la nivelul

asumrii rolurilor n teoria lui E. Erikson este caracterizat de urmatoarele :


a) Relaiile determinante sunt cele dezvoltate la nivelul grupului de prieteni
b) Descrierea psihologic se constituie n baza alegerii de tipul - a fi sau a nu
fi tu nsui
c) Axa psihologic este aceea a descoperirii i pierderii sinelui n cellalt
a.
b.
c.

a+b+c
a+b
b+c

23. Perioada de via adult n teoria lui E. Erikson este caracterizat de :

a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.

Axa psihologic este aceea a descoperirii i pierderii sinelui n cellalt


Relaiile determinante sunt cele cu partenerul i relaiile de munc
Axa psihologic este oferit de sintagma a avea grij de / a se ocupa de
reproducere versus autoconstrucie

a+b+d
a+c+d
b+c+d
a+b+c+d

24. Perioada tinereii n teoria lui E. Erikson este caracterizat de :


a.
b.
c.

intimitate versus izolare


integritate versus disperare
reproducere versus autoconstrucie

25. Conform I. Mitrofan, C. Ciuperc, identitatea de sine n perioada adolescenei se poate

contura n mai multe maniere, criteriul fiind autopercepia, felul n care se percep
tinerii n raport cu societatea, mediul familial i grupul de prieteni:
a. pozitiv
b. negativ
c. incert
d. criza de identitate
e. ambivalent
a.
b.
c.
d.
e.

a+b
b+c+d+e
c+d+e
a+b+c+d+e
a+b+c+d

26. Conform M. Golu imaginea de sine este un factor principal mediator ntre :
a.
b.
c.

strile interne de necesitate i situaiile i solicitrile externe


stima de sine si autopercepie
identitate si reprezentare social

27. Imaginea de sine comport mai multe dimensiuni :

a. percepia i aprecierea subiectului al un anumit moment


b. felul n care subiectul ar dori s fie sau s par c este
c. felul n care subiectul consider c este apreciat de ceilali
a.
b.
c.

a+b+c
a+c
a+b

28. Modele de rol feminin pot fi ( cf. U. chiopu, E. Verza, 1997):

a. tradiionale
b. de tranziie
d. moderne
a.
b.
c.

b+c
a+b
a+b+c

29. Longevitatea sau marea btrnee este caracterizat de

a. restructurri ale personalitii


b. modificare de stare a diferitelor funcii psihice si a contiinei
c. modificare de stare a dinamicii vieii interioare.
a.
b.
c.

a+b
a+b+c
b+c

30. Procesul mbtrnirii pe lng transformri fiziologice i biochimice include i:


a.
b.

transformri comportamentale
transformri temperamentale

31. Cercetrile recente arat c anumite stri emoioanle care formeaz baza capacitii de

andura a personalitii pot contribui la apariia i evoluia unor boli cardiovasculare i


a cancerului. Tipul de personalitate dintre cele mai larg studiate ce prezint
predispoziie ctre bolile cardiovasculare este :
a.
b.
c.

de tip coleric
de tip A
de tip C

10

32. Teoria similaritatii genetice(Rushton,1989 ;Rushton,Russell & Wells,1984) propune:

a. esti mult mai atras de strainii care iti seamana decit cei care nu iti seamana
b. oamenii sunt mult mai atrasi de persoane genetic similare
c. oamenii care tind sa aiba copii impreuna sunt mai asemntori dect
ceilalti.
a.
b.
c.

a+c
a+b
a+b+c

11

You might also like