162 CAP. 19. BATERIA DE ACUMULATOARE. in capitolul 5 s-au prezentat sistemele de iluminat de sigurant, pentru care sunt necesare surse de alimentare de rezerva de siguranta respectiv, baterii de acumulatoare, iar in capitolul 8 s-au evidentiat si alte tipuri de receptori pentru care se impune asigurarea alimentirii de rezerva de siguranta, tot ou bateria de acumulatoare. 19.1. ELEMENTE COMPONENTE. Bateria de acumulatoare este un ansamblu de clemente acumulatoare,(EA) conectate in serie gi/sau in paralel pentru a obtine tensiunea nominal si capacitatea electric necesara. Elementul acumulator este format din: - electrozi, caracterizati fiecare printr-un anumit potential electric, iar diferenta celor doua potentiale reprezinta tensiunea nominal a elementului acumulator; - electrolit, lichid sau pasta, care reprezinta calea de curent pentru purtitorii de sarcin’ acumulati pe electrozi; --vasul in care se monteaza electrozii, acoperiti ou electrolit; - plici separatoare, electroizolante, intre electrozi. in functie de domeniul in care va fi folosit’ bateria de acumulatoare avand in vedere, mai ales, considerente economice, rezulti natura elementului chimic din se realizeaza electrozi (Ni, Cd, Pb, Li, ete.) si in consecints natifa electrolitului. Pentru utilizari curente s-a impus elementul acumulator cu plici de plumb, pentru care electrozii sunt de plumb si bioxid de plumb, iar electrolitul este o solutie diluata de acid sulfuric a carei densitate este in jurul a 1.25g/cm’. Vasul se executa din bachelita, sticla sau ceramicd, in functie de conditiile de exploatare. La baza functionarii unui element acumulator stau fenomene fizico, electro- chimice complexe, care pot fi sintetizate in ecuatia chimica: PbO:+Pb+2H2SO.--. --2PbSO.+2F20 (19.1)163 19.2. CARACTERISTICILE ELEMENTULUI ACUMULATOR CU PLACI DE PLUMB. Mirimile cu care se caracterizeazi un element acumulator (EA) si dependenta acestora de modul de realizare a acestuia sunt: a) Tensiunea la borne, care in timpul functionirii are diferite valori: U=E-E’-RI (19.2) unde: E- tensiunea electromotoarte a elementului acumulator, care are valoarea de 2.05V, fiind tensiunea care se misoari cand elementul acumulator [EA] este in gol; E’ - tensiunea unor acumuliiri galvanice locale, care se formeazi in timpul inodredrii EA; R-rezistenta electric intern a EA; I- curentul de deseireare. Pentru tensiunea la bome se definese urmitoarele valori caracteristice: U; @.75+1.8)V_ - tensiunea minima admisa la sfarsitul desedrearii precizati de firma producatoare; cand tensiunea pe EA a ajuns la aceasta valoare acesta este complet descaireat; U;,,, =(@.4541.5)V — - tensiunea minima pe EA in timpul conectirii receptorilor cu socuri; valoarea exacti este precizati de firma producatoare; U,, =@.15 22V — -tensiunea pe EA in regim de incircare permanent 6+28)V - tensiunea maxima pe EA la sfarsitul ineareatii ocazionale. in timpul descaredrii tensiunea pe EA scade neliniar gi cu att mai intens cu cat durata descircdrii este mai mica. Tensiunea pe un EA este influentati si de densitatea electrolitului, pentru acelasi nivel de desedrcare. b) Rezistenta interioard, are valori cuprinse intre (036-6) 10°Q si depinde de varianta constructiva, nivelul de incarcare/descarcare al EA, uzura,ete.164 ©) Capacitatea clementului acumulator, reprezinta cantitatea de electricitate, [Ah], ce o poate ceda EA la o descareare completa. S-a definit aceasti marime si nu puterea [VA] sau energia electric’ [VAh], in primul rand datorité domeniului larg in care variazi tensiunea pe EA in timpul functionarii. C& urmare, capacitatea nominala a EA se defineste pentru o descarcare completa in 10h. Cu scdderea duratei de descarcire, cantitatea de clectricitate respectiv, energia cedat, scade pana Ia aproximativ jumatate daci aceasta durata_ este de 1h. Firma producitoare indica valoarea capacitatii pentru diferite durate ale desearearii, Pentru a indica, in simbolul de identificare (L), capacitatea EA se foloseste 0 cifrd care rezulti din impirtirea capacitatii_nominale cu 36. Valoarea capacitatii unei EA depinde de modul de realizare a electrozilor respectiv, de accesibilitatea clectrolitului la 0 cantitate cat mai mare din substanta clectrodului; din acest motiv un EA are mai multe placi, pentru fiecare electrod; la randul lor plicile electrozilor se realizeazi cu nervuri sau sub forma spongioasa. Diminuarea in timp a capacitatii unui EA este determinati atat de diminuarea cantitativa a clectrozilor, dar si de reducerea accesibilititii determinata de depunerile de PbSO, pe placi. Cantitatea de clectricitate livrata de un EA in timpul desearcatii, fiind rezultanta unor reactii chimice, este sensibil influentata si de temperatura mediului. d) Randamentul nominal, este definit ca raportul dintre capacitatea nominal si cantitatea de clectricitate absorbit’ de EA in urma unei incarcari complete: 2, * 100 =(65-75)% a (19.3) m= La temperatura redusi are loc o reducere a randamentului deoarece EA nu poate furniza cantitatea de electricitate nominala, datorita diminuarii intensitatii reactiilor165 fizico-electro-chimice, ins aceasta rimane; un fenomen similar are loc si Ia scdderea duratei descarcarii, ©) Durata de serviciu, se exprima prin numir de cicluri de inedreare -descircare pe care il suport’ EA. Aceasti este determinat de modul de realizare a electrozilor si de regimul de exploatare. La EA cu placi de Pb, numirul de cicluri pentru plicile de Pb(-) este cuprins intre 1500- 1900, iar pentru cele din PbO,(+) este cuprins intre 800-1000. f) Autodescarcarea, este un fenomen natural si cu atat mai intens cu cat EA este mai incireat. Firma producitoare indici durata autodescArcarii. Intensitatea autodescirearii depinde de calitatea materialului electrozilor, a plicilor separatoare si a calitatii executiei EA. 19.3. METODE DE {NCARCARE. Incarcarea unei baterii de acumulatoare este necesara atat 1a formarea acesteia cat si ori de cate ori ajunge in faza final de descarcare. Sursa de inedrcare , de curent continuu, poate fi - un generator electric de curent continuu; - un regresor comandat, care si permit reglarea tensiunii. incdrcarea bateriei de acumulatoare este o operatie complexa care urmireste: = determinarea cat mai exact’ a cantititii de electricitate absorbite, necesara la evaluarea randamentului (19.3); - solicitarea in limite admise a BA in sensul mentinerii curentului de incareare in limitele recomandate de producitor; - o durata de inedrcare cat mai miei; -interventia ct mai redusi a personalului de exploatare. Pe seama acestor considerente se folosesc urmitoarele metode de incireare: - incarcarea la curent constant; - incdrcarea la curent constant in trepte; - incarcarea a tensiune constanti. 19.3.1. incarcarea la curent constant.166 Incarcarea la o valoare constanta a curentului are avantajul evaluarii exacte a Tui Qu, sia unei durate relativ mici a incdredrii ,insd are si o serie de dezavantaje. Din expresia curentului de inearear (19.4) rezulti necesitatea modificarii permanente a tensiunii de inedreare, Unc, pentru a compensa cresterea lui E si scdderea rezistentei de incdrcare datorita scAderii rezistentei interne a bateriei de acumulatoare. Aceasta presupune fie, incarcarea cu o instalatie de incarcare prevazuta cu un sistem automat de mentinere a I,. constant, fie interventia permanenta a personalului de exploatare. Valoarea maximi a curentului de incircare in faza initiala de incdrcare, suprasolicita BA si reduce randamentul acesteia, deoarece o parte din energia absorbita se consumi in procese secundare. Tensiunea de incircare, pe un element acumulator al BA, ajunge la valoarea maxima mentionati anterior, respectiv (2.6-2.8)V. 19.3.2. incarcarea la curent constant in trepte. Prin reducerea in trepte a valorii curentului de incireare se diminueazi unul din dezavantajele de 1a paragraful anterior, dar devine si mai complexi operatia de incircare, prin modificarea valorii prescrise a sistemului automat de incdrcare, iar in cazul incireirii manuale interventia personalului este si mai complexi,iardurata inciredrii ereste fati de durata inciredrii 1a curent constant. 19.3.3. incarcarea la tensiune constant’. incircarea la tensiune constant pe element are avantajul simplititii instalatiei de incarcare si a interventiei reduse din partea personalului de exploatare, dar are si urmitoarele dezavantaje: - nu se poate evalua cantitatea de electricitate absorbita; ~in faza initial de incdreare tensiunea pe EA este relativ mare si curentul de incdrcare este de asemenea mai mare;167 - durata incdrearii este mult mai mare decat in cazul celorlalte metode, putand ajunge panila 20h. 19.4.REGIMURILE DE FUNCTIONARE ALE BATERIEI DE ACUMULATOARE. Bateria de acumulatoare este singura sursi de energie electricd care furnizeaza 0 energie acumulati fiind, ci urmare, sursa cea mai sigur, in limita cantititii de clectricitate de care dispune. Din acest motiv, asa cum s-a aritat in cap.5 si cap. , receptorii care nu admit tntreruperi in alimentare sau admit durate limitate, se prevad cu sursi de rezervi neintreruptibila (de siguranta), respectiv bateria de acumulatoare. Receptorii pentru care se prevede ci sursi si o baterie de acumulatoare au anumite caracteristici: - pot fi alimentati atat 1a tensiune continua cat si 1a alternativa; - admit variatii ale tensiunii intre anumite limite; - sunt o sareind permanent sau ,desi sunt alimentati numai de la BA, sunt 0 sarcind temporari; eventual cu caracter de soe; = sunt o sareind permanent , dar numai in regimul de avarie al sursei de bazd. Pe seama acestor caracteristici se impune o anumita corelare intre cei 3 factori: + bateria de acumulatoare (BA); - sursi de inedreare (S! - receptor. care determini un anumit regim de functionare pentru BA. in practicd o BA se poate aflain unul din urmitoarele regimuri de functionare: - incarcare / descireare (ocazional); - incarcare permanent’; - tampon. 19.4.1. Regimul de functionare ocazional in fig. 19.1 se prezinta schema electric’ a unei BA aflatd in regim de incarcare- descareare(ocazional).168 Receptori sa 7a “iL. = Wifi fifi ffl Fig. 19.1. in regim normal BA este conectati la barele de curent continuu BC (Ki-normal inchis), asigurand alimentarea receptorilor. Sciderea tensiunii, datoriti descircdrii EA, se compenseaza prin introducerea de EA suplimentare cu comutatorul P;. in momentul in care s-a introdus ultimul EA, din cele (n,) suplimentare, BA se considers complet descircati si ca urmare, se trece pe sursi de incarcare SI, prin trecerea lui ky de pe pozitia de regim normal (0), pe pozitia 1. Prin intermediul comutatorului P; se modified numérul EA aflate in regim de incdrcare, prin deplasare spre stinga, compensand faptul ci EA suplimentare nu sunt complet descareate ; cand BA ajunge in stadiul final de incdrcare se deconecteaza SI. Acest regim de funetionare are avantajul alimentirii receptorilor de la BA care este © surs cu tensiunea perfect continua. Acest avantaj este insotit inside urmatoarele dezavantaje: - sursa de inedreare trebuie si permit modificarea tensiunii in limite largi; - bateria are un numar suplimentar de elemente care sunt folosite mai putin; - la reanearcarea complet’ este necesaré o sursi suplimentara de incdrcare deoarece sursa normala nu suporta simultan curentul de sareina_al receptorilor si pe cel al unei reancarcdti totale; - exista riscul ca o eventuali avarie a sursei de bazi si se produc’ cand BA se afla la limita regimului de descarcare si ca urmare rezerva de energie si fie169 practic nula; + exploatarea dificila, datorita actionarii permanente a comutatoarelor P, si P..Error: Reference source not found 19.4.2. Regimul de incarcare permanenti. in cazul in care receptorii pot fi alimentati in regim normal de la SI, atunci BA este deconectati de la BC, fig. 19.2. Pentru a compensa fenomenul de autodescircare, BA este conectat’, pe o cale separatd si unidirectional, prevazut si_ cu un comutator voltmetrie(CV), si pe sursa de inedrcare. La caderea sursei de bazi se inchide K1 si se asigurd alimentarea receptorilor. Acest regim de functionare al BA elimina dezavantajele regimului anterior, dar se aplicd numai in cazul receptorilor care admit o intrerupere limitatd a alimentarii 19.4.3. Regimul de functionare tampon. in cazul receptorilor care nu admit intreruperi in alimentare se functioneaza cu K1, fig. 19.2, normal inchis, obtinandu-se regimul de fanctionare tampon. Pe seama caracteristicilor U(), fig. 19.3, ale BA si SI, receptorii pot fi alimentati de la BI, cand SI nu este in functiune, sau cand curentul solicitat de acestia oreste peste Is. Cand SI este in functie si curentul de sarcin’ este mai mic decat I, BA se aflé in regim de incarcare permanenent’ pe o cale separati si unidirectional, prevazuta si cu comutator voltmetric CV, fig. 19.2.170 ‘Tt Ue Receptori cv BA SUE Fig.19.2. 19.5. DIMENSIONAREA BATERIEI DE ACUMULATOARE. Dimensionarea bateriei de acumulatoare se face in functie de regimul ei de fanctionare si consti in determinarea numirului de elemente conectate in serie gi eventual in paralel sia numarului de tip N. 19.5.1. Determinarea numarului de elemente acumulatoare conectate in serie. Numérul de EA a unei BA depinde de tensiunea nominal a receptorilor alimentati, de tensiunea pe un EA, de caderile de tensiune pe caile de curent si cele admise de receptori. Uost171 Tindnd cont de pierderile de tensiune pe caile de curent, dintre BA si receptori, se impune: AU, % uy “(Sep (19.5) unde: AUns% este ciderea de tensiune minima, in procente, in regim normal si sarcin’ minima. Tensiunea Us, astfel determinati , trebuie s asigure tensiunea minima la receptori, Unnyin regim de sarein’ maximi: ( Seal ye Ua (19.6) unde: AUnax- caderea de tensiune pe caile de curent la sarcina maxima ; Unn- cea mai mica dintre tensiunile minime admise de receptori. Daca BA are un numir fix de elemente atunci numarul de EA al BA este: 9.7) unde: Up- este tensiunea care satisface (19.5) si (19.6); Up: tensiunea pe EA in regim de incdreare permanent’, in cazul BA ce functioneazi in regim ocazional nnumirul suplimentar de EA este determinat de tensitmea minima Usan side tensiunea maxima a sursei de incircare Une (at n,)Ussx=Us (19.8) (a4, Ussn=Usunx 19.9) 19.5.2. Determinarea numirului de tip -N- Capacitatea minima necesar’i a unei BA se determina din conditia: ein 2 It, (19.10) unde: I,- este curentul de avarie de durata,172 t.- durata normali a avariei care poate fi: o 3or in cazul in care sursi de baz’ nu este prevazutd cu rezervi ; © Lord-in cazulin care sursa de bazi are cale suplimentar’ ; © “ori— cand exist grup electrogen cu pornire imediati. Numirul de tip N rezulta din: Lyte 1 2 1 N? 50.08, 257°C] ; (19.11) unde: 1.1- coeficient de siguranti ce tine seama de uzura BA; Oas- temperatura minima amediului in camera BA; Qu - capacitatea EA in regim de descarcare de o ora la = 25°C. 19.53. Vevificarea numarului de tip. O primi verificare se efectueazi din punct de vedere al EA si verified daci in regim de soc curentul de descarcare satisface conditia: Ty + Lug. S47.5N (19.12) unde: Iuec- curent de sarcin’ cu caracter de soc; Dacf aceasti conditie nu este indepliniti se mireste numérul de tip la valoarea N,, care indeplineste conditia (19.12) Unmeazi verificarea tensiunii pe EA la sfarsitul perioadei de avarie. In acest scop se folosese nomogramele din fig. 19.4. cu care se determina tensiunea pe EA la sfarsitul avariei (t,) in fanctie de raportul L/N, sit. Tensiunea pe clement Ia sfarsitul avariei nu trebuie si scada sub Usun, care trebuie sa satisfaca cerinta: (19.13) unde: Unn— este cea mai mare dintre tensiunile minime admise de receptori, in regim de avarie.173 Daeé aceast conditie nu este indeplinit’ se alege un EA cu o capacitate mai mare, respectiv un numiar de tip N.>N,>N. Ultima verificare const: in determinarea tensiunii_pe un EA in regim de soc Usec, utilizand nomogramele din fig. 19.5, in care pe abscisa se stabileste valoarea raportului (L+Lo.)/Na, iar pe ordonati se poate citi: ~ Unger a sfarsitul avariei pe curba descireirii in timp de 0 ord, sau pentru valorile raportului I,/N; aceasta tensiune nu trebuie si scada sub limita admisi de EA; - Uner tensiunea pe EA, in regim normal de incarcare, avand ca parametru tensiunea pe clement in regim de incircare. Aceasti tensiune nu trebuie si seada sub limita admis de receptori in regim de soc Uns Elementul acumulator este dimensionat corect daca cele doua tensiuni nu scad sub limitele admise, in caz contrar se alege un EA cu N;>N.>N,PN. Daca N; este prea mare, sau nu existd un asemenea EA, atunci se conecteazi mai multe EA in paralel. Ca urmare, numirul de tip necesar al unui EA se reduce de 2,3 sau ny oti, corespunzator numérului n, de EA conectate in paralel. Evident, numérul _ total de EA al unei BA va fi: n=n*n, (19.14) sau n=(ntn,)n, (19.15) 19.6. Formarea si intretinerea bateriei de acumulatoare. incdrcarea de formare (punere in functiune) a BA are o importanta deosebita asupra acesteia determinand, pe de o parte, asigurarea capacititii nominale cat si garantarea celorlalte caracteristici ale acesteia (de ex. durata de serviciu). incarcarea de formare se face la curent constant, care poate fi curentul maxim de incarcare indicat de producator, sau unul mai mic, dar nu mai mic de 40%din cel maxim gi incepe dupa cel putin (4-6) ore de la tumnarea electrolitului in EA.V/EA 2,6 2,5 Incarcare 7 ocazionala a 3G Ui(W EA) 2.3 BN 2.5 2.2 ,YMD 2.4 Incarcare ta permane: 2,3 Uip (V/ EA) 2 2,0 Fig. 19.4 ta (hy Fig. 19.5 Incarcarea de formare este in trepte si cu pauze astfel175 -se incarea 14 ore gi se face 0 pauzi de o or’, apoi 6 ore, 3 ore, 2 ore, 1 ori si inca o ord, cu pauzi de o ord intre fiecare. Incdrcarea trebuie s4 asigure un Ques =(8-10) Qn. La unele BA, formarea poate si comporte un numir mai mare de incdreari — descarciti, pani i se asigur Qu. in timpul exploatarii BA trebuie desfasurati o activitate corecta de intretinere. Descarearea intensi a unei BA (1-3 ore) trebuie oprita cand tensiunea pe un EA a ajuns la 18 V, iar dacd durata descireirii este de 1 or’, tensiunea pe element nu trebuie si scada sub 1,75 V. Densitatea electrodului in regim de descarcare nu trebuie si scadi sub 1,12 g/cm’. Reaneircarea se recomandi si inceapi dupa minim 20 minute si maxim 2 ore de la oprirea desearcarii. Metoda optima de reancareare este 1a curent constant la 1/3 din valoarea curentului maxim recomandat de ineareare. Deoarece cu acest curent dureazi mult reancircarea, se recomandi urmitoarea proceduri : se incepe incdrearea cu valoarea maximi a curentului de incdrcare pan’ cand tensiunea pe un EA ajunge la 2,4 Vapoi se reduce curentul la 1/3 si se continua incircarea la curent constant pani cand tensiunea de incdircarea pe EA ajunge la (2,5- 2,6) V, dupi care se reduce curentul la 1/10. in timpul incarcarii temperatura electrolitului nu trebuie si depageascd 40 °C, in caz contrar se opreste incArcarea pana cand temperatura scade la 30°C. Sfarsitul incdrearii se apreeiazi prin : - valoarea lui Qe.>Qu/n s - degajare intensi de gaze ; - curentul de incareare pentru Uim« nu mai seade timp de 2 ore; - stabilizarea densitatii la (1,2 +1,25) g/cm’ timp de 2 ore. in timpul functionarii toate EA ale BA trebuie si aiba practic aceeasi densitate a electrolitului si aceeasi temperatura.176 Pentru BA care functioneaza in regim tampon sau de incarcare permanenti, lunar se efectueazi o descdreare-reancarcare de egalizare. Pentru BA ce functioneazi in regim ocazional, la doui-trei luni, se efectueazi descirearea-reancarearea de egalizare. Nivelul clectrolitului in cuva trebuie si depaseased cu (1,5-2) em nivelul plicilor separatoare, iar completarea clectrolitului se face mumai cu apa distilata. Daca o baterie formata nu este exploatati se produce sulfatarea placilor (apreciata prin cresterea tensiunii si a temperaturii la inedrcare), iar incdrearea ci exagerati degradeazi materia activa. 19.7. Instalatii de incarcare a bateriilor de acumulatoare. O instalatie de incdrcare a BA este format’ din : celule redresoare, transformator; autotransformator; aparate electrice de comanda, reglaj, masur4, protectie si automatizare. Instalatia de incircare trebuie si aiba posibilitatea reglirii tensiunii la borne in limitele -15% si +10 % in raport cu tensiunea nominal a BA. Reglajul tensiunii se face cu ajutorul prizelor de reglaj, brut sau fin, ale transformatorului sau si cu sisteme automate de reglaj (redresoare comandate). In fig. 19.6. se prezinti dowd scheme electrice pentru instalatii electrice de redresare. 19.8. Montarea bateriei de acumulatoare. Asa cum s-a aritat in cap.16, bateriile de acumulatoare se amplaseazi in spatii special amenajate, deoarece mediu prezinta pericol de explozie Pe langa restrictiile prezentate in paragraful 16.3.2, referitoare la instalatiile clectrice, la montarea unei BA se mai are in vedere - materialele si aparatele folosite nu trebuie si fie sensibile Ia coroziune; peretii si plafonul inedperii in care se instaleazi BA usile, ferestrele, p metalice si toate clementele supuse coroziunii se vopsese cu vopsea antiacida;177 220V KI eee Se 4 Ae a) Ac- aparat de conectare; Tr- transformator monofazat;Rd- redresor;K1- comutator dereglaj ; $1,S2-sigurante fuzibile ; Sa-= siguranta automata; lampa de semnalizare. Ac- aparat de conectare;Tr- transformator monofazat;Rd- redresor;K- comutator de reglaj;S1,S2-sigurante fuzibile, A-ampermetru;V-voltmetru;L- lampa de semnalizare b) Fig. 19.6. ~ barele colectoare dupa ce se vopsese se acopera cu vaselina ; - geamurile sunt mate sau acoperite cu vopsea alba; - radiatoarele instalati i de incalzire sunt complet sudate, iar flansele, mufele si organele de inchidere si reglare sunt in afara incdperii.178 Bateria se instaleazi pe postamente speciale, simplu (P;), sau dublu parter (P:) cu asigurarea anumitor distante fati de peretii laterali si intre randurile de elemente (D). fnaltimea incaperii este de minim 2,10 m daci EA se monteazi pe un singur nivel si minim 2,40 m daci se monteazA cu etaj. Elementele acumulatoare se aseazi pe postamente prin intermediul izolatoarelor de portelan si a rondelelor de PVC. Trecerea cailor de curent prin pereti se face prin intermediul unei plici de trecere, izolanti, fixati pe zid si etansi. Legiturile intre EA se executé ou gine de plumb sudate.