CONTABILITATEA SI FISCALITATEA ET PRIVIND T.V.A. 4.1. Principii generale Taxa pe Valoarea Adaugata (TVA) este un impozit indirect, bazat pe criteriul deductibilitati Din punct de vedere economic valoarea adaugata este un indicator care permite masurarea valorii nou create de intreprindere in urma activitatii sale, Valoarea adaugata poate fi definita ca diferenta intre valoarea bunurilor si serviciilor produse de intreprindere si cea a serviciilor si bunurilor utilizate pentru realizarea lor — numite consumuri intermediare. Din punet de vedere contabil valoarea adaugata este definita ca diferenta intre productia exercitiului cu marja comerciala si consumurile provenite de la terti. Valoarea = Marja + —Productia- Consumuti provenite Adaugata Comerciala —_exercitiului dela tert Marja comerciala se caleuleaza ca diferenta tntre vanzarile de marfuri si costul de cumparare al marfurilor vandute. Productia exereitiului este data de suma intre productia vanduta, productia stocata' si productia de imobilizari necorporale si corporale. Consumurile provenite de la terti reprezinta _ansamblul cheltuielilor cu materii prime si materiale consumabile, cu serviciile efectiv prestate de tert inclusiv personalul angajat din afara intreprinderii Valoarea adaugata permite remunerarea factorilor: forta de mune: (salarii), stat (prin impozite, taxe varsate la stat), creditari prin dobanzi varsate si proprietarii intreprinderilor private (prin beneficii), Valoarea ‘actorul capital uman + Factorul stat + Factorul capital " Daca contul 711 prezinta sold final debitor, atunci productia exervitiului va fi diminuata cu soldul debitor al contului cu valoarea corespunzatoare.Pornind de la aceasta definitie, calculam valoarea adaugata pentru a determina baza de impozitare a TVA. in al doilea rind, TVA poate avea un cost pentru intreprindere, deoarece elaborarea declaratiilor privind decontul de 7VA si tinerea unei contabilitati detaliate necesita forta de munca deloc neglijabila. Literatura de specialitate il defineste ca un cost de gestiune pentru intreprindere, Datorita modului defectuos de incasare a facturilor pentru intdrzierea lor, intreprinderea poate sa aiba un cost legat de gestiunea trezoreriei, deoarece intreprinderea recupereaza TVA deductibila pe cumpararile de bunuri si servicii cu un decalaj mare de timp. Aceeasi situatie apare si in cazul avansurilor pentru contractele ce urmeaza sa fie realizate ulterior de fumizori. TVA este deci un impozit pe consum suportat de consumatorul final. intreprinderile au rolul de a colecta impozitul in contul fiscalitatii si de avira diferenta dintre TVA colectata si 7VA deductibila la bugetul de stat. 4.2. TVA si cireuitele economice TVA este un impozit neutru care elimina inegalitatile fiscale intre cireuitele de desfacere a produselor. Pentru a exemplifica, consideram un circuit simplificat de distributie a produselor electronice ce comporta trei nivele intermediate si valorile de vanzare si cumparare si TVA 19%. Tabelul nr. 4.1 Nivel | Cumparari | TVA Vanzari TVA TVA de dreductibil colectata plata Producator 7,000,000 190.000 190.000 ‘Angrosist 7,000,000 190,000 |___1.400.000, 266.000 76.000 Detailist, 1.400.000 266,000 | 1.960.000 372.400 706.400 Nota: Pentru a simplifica calculele, sa considerat ca producatorul nu are TVA deductibila, Clientul final va plati acest lot de produse cu: 1.960.000 + 372.400 = 2.332.400 lei Bugetul are de ineasat 190.000 + 76.000 + 106.400 = 372.400 lei TVA ccea ce corespunde lotului de bunuri la o TVA globala pe ansamblu circuitului 1.960.000 x 19% = 372.400 lei Presupunem ca detailistul avea posibilitatea sa efectueze cumpararea lotului de produse direct de la producator, in conditii economice identice.4.3 Evidenta TVA Aplicarea prevederilor Legea nr. 345/202 necesita intocmirea urmatoarelor documente obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata: a) dispozitia de livrare serveste ca: = document pentru eliberarea din magazie a marfurilor, produselor sau altor valori materiale destinate vanzarii; = document justificativ de scadere din gestiunea magazici care face predarea; = document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau facturii, b) avizul de insotire a marfii este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscala teritoriala si serveste ca = document pentru cliberarea din magazie a marfurilor, produselor sau altor valori destinate vanzarii, trimise pentru prelucrare la terti, in custodie sau spre pastrare; ~ document de insotire pe timpul transportului; ~ document justificativ de scadere din gestiunea furnizorului, = document pentru intocmirea facturii; = document de primire in gestiunea cumparatorului Avizul de insotire a marfii se intocmeste de catre unitatile care nu au posibilitatea intoemirii facturii in momentul livrarii marfurilor produselor sau a altor valori materiale, datorita unor conditii obiective. Se emite de catre compartimentul desfacere, care semneaza de intocmire. Pe avizul de insotire emis pentru valori materiale trimise la terti pentru prelucrare se face mentiunea pentru prelucrare la terti ‘Avizul de insotire a marfii nu reprezinta un document legal pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata la cumparatori. Acestia au obligatia sa solicite furnizorilor emiterea facturilor in termen de trei zile. ©) chitanta fiscala este un formular cu: regim special, distribuit de unitatea fiscala teritoriala care serveste ca: document justificativ privind cumpararea unor produse sau prestarea unor servicii in situatia in care nu se intocmeste factura; document justificativ de inregistrare in contabilitate; document de insotire a marfii pe timpul transportului @) factura este un formular cu regim special fiscala teritoriala si serveste ca: = document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a marfurilor si produselor livrate, Iverarilor executate sau serviciilor prestate; I, disVanzarea se efectueaza la un pret de 1.960.000 fara TVA sii caz raman de analizat doua nivele: Circuit simplificat de distributie a bunurilor pe doua nivele acest Tabelul ne4.2 Nivel ‘Cumparari | TVA deductibila | Vanzari] TVA TVA colectata | de plata Producator 1,000,000 | 190.000 |” 190.000 Detailist 1,000,000 — | 190,000 1,960,000 | 372.400 | 182.400 Se constata deci ca, circuitul economic, indiferent de numarul intermediarilor nu influenteaza suma TVA de plata. La bugetul de stat se Vireaza tot suma de 372.400 lei (190.000+ 182.400 = 372.400). Spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, care presupunea impunerea in cascada, TVA se stabileste numai asupra contributici nete a intreprinderilor la formarea produsului social final. Este un impozit care stimuleaza modernizarea intreprinderilor (prin reduceri de taxe pentru achizitii de echipamente industriale s. a.), seutiri de TVA pentru intreprinderile cele mai modeste sau prin reduceri de cote in functie de cifra de afaceri, de numarul de salariati sau activitatea de export. Prin stabilirea valorii adaugate ca obiect impozabil, se evita inregistrarile repetateprivind consumurile din fara intreprinderilor productive. Pe parcursul intregului proces de productie si distributie, fiecare agent economic incaseaza 7V/A de la cumparator, din care deduce suma reprezentind 7VA aferenta materiilor prime si materialelor aprovizionate si servicii consumate, diferenta dintre ele se varsa la buget. Legea nv.345/01.06.2002precizeaza ca, TVA se aplica asupra operatiunilor privind livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate in Romania, transferul proprictatii bunurilor imobile si importul de bunuri si servicii. Sunt subiecti ai impunerii agentii economici care efectueaza operatii supuse TVA si importuri de bunuri si servici Agentii economici, care realizeaza operatiuni impozabile, au conform art, 24, al.1 din Lege, obligatia asigurarii conditiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile in domeniul taxei pe valoarea adaugata, iar cei care au obiect de activitate. Comertul cu amanuntul, activitati hoteliere, prestari de servicii catre populatie si alte activitati de asemenea natura au si obligatia instalarii aparatelor de marcat care sa corespunda cerintelor pentru aplicarea taxei pe valoarea adaugata.in, ‘Jumalul pentru cumparari se intocmeste intr-un singur exempla care se inregistreaza zilnic elementele necesare stabilirii corecte a taxei pe valoarea adaugata deductibila. 8) decontal pentru TVA reprezinta documentul care trebuie depus lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a Junii urmatoare. In decontul TVA este evidentiata suma impozabila si taxa exigibila. Agentii economici platitori de TVA sunt obligati sa depuna deconturi in fiecare luna, indiferent daca au realizat sau nu operatiuni, ori daca suma de plata sau de rambursat este zero Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrisa in documentul pentru cumparari se determina in functie de data facturari chitantei fiscale sau a altui document legal inlocuitor, daca acestea sau primit péna la data intocmirii decontului TVA. Documentele primite dupa data intocmirii decontului aferent lunii in care bunurile au fost receptionate se includ in deconturile intocmite pentru lunile urmatoare. Necuprinderea sumelor in baza de impozitare la fumnizorii sau prestatorii de servicii atrage pierderea dreptului de deducere la beneficiar. In acest caz, beneficiarilor le revin urmatoarele obligatii: Gi sa inregistreze in Jurnalul pentru cumparari valoarea facturilor si TVA, corelate cu reducerile acordate de furnizor si respeetiv cu influentele rezultate din refuzurile facute; Bsa solicite si sa urmareasca primirea de la furnizor a facturilor corectate. in cazul refuzurilor facute furnizorului, valorile inscrise in. Jurnalul pentru cumparari vor fi corectate la nivelul valorilor acceptate inserise in documente de compartimentul care avizeaza plata. Corectarea taxei, facturate in mod eronat de catre un agent economic, se va efectua prin emiterea unei noi facturi, in rosu, pentru sumele care urmeaza a fi seazute, si in negru, pentru sumele de adaugat. Noile facturi se inregistreaza in jurnale si se reflecta in deconturile intocmite de furnizor si beneficiar pentru luna in care a avut loc corectarea. in cazul in care facturile, evidentele contabile sau datele necesare pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc, sau sunt incomplete in ceea ce priveste cantitatile, preturile si tarifele practicate pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii, ori taxa pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, se va proceda la reimpozitare prin estimarea de catre organele fiscale . inregistrarea operatiilor privind TVA se realizeaza cu ajutorul jntetic de gradul I 442 - Taxa pe valoarea adaugata.~ document de incarcare in gestiunea primitoruli = document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului Factura se intoemeste de catre compartimentul Desfacere sau alt compartment, la livrarea marfurilor si produselor, executarea luctarilor si prestarea serviciilor, pe baza dispozitilor de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, Daca factura se poate intocmi in momentul livrarii marfurilor si produselor, acestea sunt insotite pe timpul transportului de avizul de insotire a mar in cursul unei luni sunt prevazute si documente pentru centralizarea operatiilor efectuate de agentii economici platitori de TVA si anume: ¢) jurnalul pentru vanzari care serveste ca: % registru jumal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii; % document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectat % document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate. Jurnalul pentru vanzari se intocmeste intr-un singur exemplar in care se inregistreaza zilnic elementele necesare determinarii corecte a taxei pe valoarea adaugata colectata datorata, Se completeaza pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente doveditoare) privind vanzarile de valori materiale si prestarile de servicii . Unitatile scutite de obligatia emiterii unei facturi trebuie sa utilizeze documentul Borderoul de vinzare / incasare. El serveste ca document de centralizare zilnica a vanzarilor / incasarilor realizate de unitate, precum si Ja inregistrarea acestora in jurnalul pentru vancari si stabilirea taxei pe valoarea adaugata colectata. Se intocmeste de compartimentul financiar- contabil pe baza: monetarelor sau borderourilor de vanzare, notelor de plata, borderourilor de decontare a prestatiilor, centralizatorul vanzarilor cu plata jin rate, intocmite de fiecare unitate. f) jurnalul pentru cumparari serveste ca: ~ registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpar valori materiale sau a prestarilor de servicii; ~ document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata; = document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate. Baza de inregistrare o reprezinta documentele tipizate privind cumpararile de valori materiale sau prestari servi r de667 288.000 lei Cheltuieli cu sconturi acordate Sconturile se pot acorda la facturarea directa, astfel: 1.369.280. % . % 1.369.280 lei 1.081.280 lei 411 707 9.600.000 lei Clienti Venituri din vanzarea marfurilor 288.000 lei 667 4427 1.769.280 lei Cheltuieli cu sconturi TVA colectata acordate 4.5 TVA privind ambalajele Exista doua mari tipuri de ambalaje: a) cele care ramdn in intreprindere sub forma obiectelor de inventar si a mijloacelor fixe; ) cele care insotese marfurile vandute, divizate in trei categorii 1) ambalaje pierdute, vandute o data cu marfa, incluse in pretul de vinzare si supuse TVA; 2) ambalaje recuperabile, livrate 0 data cu marfa de catre furnizor, facturate clientilor; 3) ambalaje de circulatie (navete, sticle, borcane) la schimb intre furnizorii de marfuri si client Din punct de vedere fiscal, ambalajele in regim de restituire se factureaza si se supun TVA de livrare, urménd ca la restituire suma impozabila sa fie redusa corespunzator. 4.6 TVA privind cheltuielile de transport Cheltuielile de transport constituie, in mod normal, un element al pretului de vanzare si sunt supuse 7V/. Transportul poate constitui uneori,o operatie independenta de vanzare, daca este realizat cu mijloace proprii. In situatia edind factura de la furnizor cuprinde si transportul, acesta devine 0 cheltuiala accesorie supusa TVA. Exemplu Unui client i se livreaza produse finite, in conditiile urmatoar Valoarea produselor finite 5.000.000 lei Cheltuieli de transport 750.000 lei Total 5.750.000 lei TVA 19% 1,092,500 lei Total factura 6.842.500 leiInregistrarea operatiei in contabilitatea clientului: % = % 1.369.200 lei 371 401 1.081.280 lei Marfuri Furnizori 1.769.280 lei 4426 167 288.000 lei TVA deductibila —Venituri din sconturi obtinute Aceasta inregistrare se poate realiza si altfel % = 401 1.369.280 lei 371 Furnizori 9.600.000 lei Marfuri 4426 1.769.280 lei TVA deductibila La decontarea facturii se inregistreaza valoarea scontului primita de la furnizori 401 = % 11,369,280 lei Fumizori 5121 1.081.280 lei Conturi curente la banci 167 288.000 lei Venituri din sconturi obtinute inregistrarea operatici in contabilitatea furnizorului: 41 = % 1.369.280 Clienti 707 0 Venituri din vanzare marfurilor 4427 1.769.280 lei TVA colectata La ineasarea facturii: % = 411 11.369.280 lei 5121 Client 11.081.280 lei Conturi la banei in leiTVA, platit de client agentilor de turism si pretul efectiv, inclusiv TVA, facturat de prestatorii serviciilor de transport. Din taxa calculata, pe baza cotei de 15,9664 % aplicata asupra bazei de impozitare, se scade TVA aferenta serviciilor achizitionate si destinate nevoilor proprii de functionare a agentiilor de turism. 4.7 TVA in cazul returnarii marfurilor Returnarea marfurilor, in totalitate sau partial, este cauzata de refuzul clientilor. Pentru refuzurile totale sau partiale privind cantitatea, pretul sau alte elemente din factura, suma impozabila privind taxa pe valoare adaugata va fi redusa corespunzator (art. 15 din Ordonanta nr. 7/2000). Exemplu Se livreaza clientilor marfuri in valoare de 750.000 lei; 7V.4 19%. La primirea marfurilor, clientul reclama fumizorului suma de 178.500 lei, ce reprezinta 20% din valoarea marfurilor necorespunzatoare din punet de vedere cali inregistrarile contabile la furnizor sunt: a) livrarea de marfurilor: 4iL % 89: Clienti 707 7 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 142.500 lei TVA colectata b) returnarea marfurilor de catre client, in valoare de 178.500 lei 20% din valoarea marfii) si emiterea unei noi facturi de stornare in rosu. 750.000 x 20% = 150.000 lei 150.000 x 19% = 28.500 lei Total valoare = 178.500 lei inregistrarea in contabilitate: 41 = % Clienti 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4426 142.500 lei TVA colectatafatea furnizorului: inregistrarea in conta % 6.842.500 lei 41 Clienti 701 5.750.000 I Venituri din vanzarea produselor finite 4427 1.092.500 lei 'VA colectata inregistrarea in contabilitatea clientului: % = 401 6.842.500 I 71 Furnizori 5.750.000 lei Marfuri 4426 1.092.500 lei TVA deductibila Agentii economici care presteaza servicii de turism, folosind mijloace de transport proprii, determina baza de impozitare potrivit art.13, lit. b, din Ordonanta nr.7/2000. Exemplu O agentie de turism realizeaza un transport pe ruta Bucuresti ~ Vatra Domei, cu mijloace proprii, la un tarif negociat pentru prestati servicii in valoare de 3.800.000 lei. Taxa pe valoare adaugata se caleuleaza si se aplica la valoarea tarifului negociat, Baza de calcul pentru TVA = 3.800.000 x 19 % = 722,000 lei factura emisa catre client, se evidentiaza in Registrul jumal astfel: 41 = % 4.522.000 lei Clienti 704 3.800.000 lei Venituri din prestari servi. 4427 722.000 lei TVA calculata incasarea contravalorii serviciilor prestate: 531 = 411 4.522.000 lei Casa in lei Clienti Activitatea de intermediere in turism are un regim specific, iar baza de impozitare privind 7VA o constituie diferenta dintre pretul total, inclusivSumele necuprinse in baza de impozitare la furnizori sau la prestatori, potrivit art. 14 si 15 din Ordonanta, atrag in mod corespunzator pierderea dreptului de deducere la beneficiari. In acest scop, beneficiarilor le revin urmatoarele obligatii © sa inregistreze in jurnalul pentru cumparari valoarea facturilor si taxa pe valoarea adaugata, corectate cu reducerile acordate de furnizori si respectiv cu influentele rezultate din refuzurile facute; * sa solicite si sa urmareasca primirea de la furnizori a facturilor corectate, potrivit O.G. nr.17/2000, privind TVA. 4.8 TVA privind comisioanele Comisioanele sunt supuse 7VA. Pentru operatiunile de intermediere, baza de calcul © constituie suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau. suma convenita intre parteneri, Pentru alte operatiuni (la casele de amanet de exemplu), baza de calcul 0 constituie contravaloarea comisionului, cénd imprumutul este restituit la termen, Cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare si altele de aceeasi natura, datorate de cumparator, in masura in care nu au fost cuprinse in preturile negociate, sunt supuse TVA. Comisioanele vamale aplicate asupra facturii externe, transformate in lei, intra in sfera de aplicare a TVA. 4.9 Cotele de impozitare Cotele de impozitare variaza de la o tara la alta, Tarile Uniunii Europene practica cote cuprinse intre 15% si 21%. in Romania se practica 0 singura cota standard de TVA, a) cota de 19% pentru operatiuni privind: = livrarile de bunuri mobile si imobile efectuate de catre agentii economic inregistrati ca platitori de TVA catre beneficiari cu sediul sau domiciliul in Romania, cu exceptia cotelor scutite de TVA; - vinzari de bunuri catre persoanele fizice nerezidente in Roménia; = importul de bunuri mobile, precum si vanzarea acestora catre beneficiari ~ prestarile de servicii pentru care locul impozitarii, este situat in Romania; ~ carne comestibila de animale si pasari domestice, inclusiv organe si maruntaie, vandute in stare proaspata, preparate si sub forma de conserve;= produsele necomestibile provenite de la animale si_pasari domestice: piei, par, fulgi, pene, puf, coame etc., preparatele si semipreparatele culinare, precum si conservele din carne cu legume; = peste si produse comestibile din peste, semiconserve si conserve, exclusiv iere. = preparatele si semipreparatele culinare; = faina de grau, secara si orez; - faina destinata nutreturilor pentru animale; Sunt scutite de TVA: = medicamentele de uz uman si veterinar, substante farmaceutice, plante medicinale, aparatura de tehnica medicala si alte bunuri destinate exclusiv utilizarii in scopuri_medicale, chirurgicale, dentare sati veterinare utilizate in unitati autorizate: spitale, sanatorii, centre medicale; - medicamentele si produsele biologice de wz uman previ Nomenclatorul Ministerului Sanatati - medicamentele de uz veterinar prevazute in Nomenclatorul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei: = plantele medicinale prevazute in Nomenclatorul Ministerului Sanatatii si cel al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei - aparatura de tehnica medicala; = proteze si produse ortopedice; = uniformele din invataméntul primar si prescolar cu dimensiuni pana la masura 36; - articole de imbracaminte si incaltaminte pentru copii sub un an; - _articole de incaltaminte pana la marimea 14,5; = lucrari agricol = péline, gréu de consum si seminte. b) operatiuni seutite de TVA cu drept de deducere : = exportul de bunuri si prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de agentii economici cu sediul in Romania; Justificarea realitatii exportului de bunuri se face eu: - factura externa; - declaratia vamala de export vizata de organele vamale; = documentele de transport internationale; ‘Aceste documente sunt justificative pentru exportul realizat de agentul economic care actioneaza in numele propriu. zute inScutirea de TVA se aplica si asupra prestatorilor de servicii efectuate de agentii economici cu sediul in Roménia, contractate cu beneficiarii cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul impozitarii se situeaza in strainatate, Serviciile prestate in contul beneficiarilor cu sediul in strainatate, pentru bunurile din import aflate in perioada de garantie se supun cotei zero. in aceasta cota se incadreaza si serviciile prestate de agentii economici cu sediul in Romania, constand in efectuarea de studi prospectiuni de piata, asistenta de specialitate, contracte cu benefic sediul sau domiciliul in strainatate. ‘Justificarea cotei zero pentru serviciile de mai sus se face cu: « contractele incheiate cu partenerii externi sau dupa caz comanda lor © factura externa; © dovada incasarii facturii externe sau dupa caz.a introducerii in banca adeclaratiei de incasare valutara, 4.10 Unitati seutite de TVA Un numar important de operatiuni efectuate in tara, rezultate din activitatea unor unitati, sunt scutite de 71/4. In aceste situatii se afla livrarile de bunuri si servicii rezultate din activitati efectuate in tara de: 7 unitati sanitare, veterinare si de asistenta sociala; O serviciile funerare prestate de unitatile sanitare (O unitati si institutii de invatamant cuprinse in sistemul national de invatamint aprobat prin Legea Invatamantului nr, 84 / 1995 republicata cu modificarile ulterioare; Glunitati care desfasoara activitati de cercetare, dezvoltare si liber profesionistii autorizati, care isi exercita activitatea in mod individual, precum si persoanele fizice si asociatiile familiale autorizate sa desfasoare activitati economice pe baza liberei initiative. Sunt scutiti avocatii si notarii, indiferent de forma de exercitare a profesiei 1B gospodariile agricole individuale si asociatiile de tip privat; DI societatile de investitii financiare, de intermediere financiara si de valori mobiliare cum sunt: actiunile, obligatiunile, titlurile de valoare si inscrisuri de stat, alte instrumente financiare; 0 Banea Nationala a Roméniei pentru operatiunile prevazute prin Legea 101 / 1998 privind statutul BNR; Gi casele de economii; Cinstitutiile bancare sunt scutite de taxa pe valoare adaugata cu exceptia urmatoarelor operatiuni: ‘C aportul de bunuri la capitalul social al societatii comerciale;Pentru exportul realizat prin comisioane sunt necesare: copia de pe factura externa, si de pe declaratia vamala de export, pe care comisionarul a inscris denumirea unitatii proprietare a marfurilor exportate. Pentru transportul marfurilor exportate la destinatie in strainatate: * documentul de transport international in original, avand confirmarea destinatarului privind receptia marfii; ‘ polita de asigurare si / sau reasigurare. Pentru alte prestari de servicii legate direct de exportul bunurilor sunt necesare: ‘*contractul incheiat cu unitatea exportatoare; ‘sdocumentele prezentate de exportatori, din care sa rezulte ca operatiunile in cauza sunt direct legate de exportul de bunuri; Pentru transportul in zonele libere si prestarile acceso! nevoie de: ‘contractul incheiat de beneficiarul transportuluis ‘copia de declaratia vamala de export, vizata de organul vamal, Potrivit normelor de aplicare a TVA, daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute mai sus, prestatorii factureaza serviciile aplicand cota de 19%, urmand ca exportatorii sa aplice regimul deducerilor. ‘Transportul international de persoane si din strainatate efectuat prin curse regulate de agentii economici autorizati precum si prestarile de servieii legate direct de acesta, este scutit de TVA cu drept de deducere: Prestarile de servicii legate direct de transportul international de persoane efectuat prin curse regulate este scutit de TVA cu drept de deducere. Scutirea de TVA pentru transportul international auto de persoane efectuat prin curse regulate se aplica numai daca durata acestuia pe parcurs extern depaseste 24 ore. Justificarea realitatii transportului intemational auto de persoane trebuie sa se faca pe baza urmatoarelor documente: © licenta de transport; © licenta de executie pentru curse repetate de calatoris © caietul de sarcini; foaia de parcurs, scrisoarea de transport si alte documente oficiale din care sa rezulte data de iesire / intrare din / in tara. © documentele emise de prestatorii serviciilor de cazare, din strainatate, Livrarile de bunuri destinate utilizarii sau incorporarii in nave si aeronave care presteaza transporturi internationale de persoane si de marfuri sunt scutite de TVA. i acestora estein contabilitate: * anularea inregistrarii anterioare prin stomnare in rosu: 418 = % Clienti-facturi de intocmit m1 Venituri din vanzarea produselor finite 4428 TVA neexigibila * inregistrarea facturii primite: 411 Clienti = % 701 Venituri din vénzarea produselor finite 4427 TVA colectata + regularizarea inregistrarii anterioare prin diferente: 2.032.000 lei 1.785.000 lei 247.000 lei = % 4u1 701 Clienti _Venituri din vanzarea produselor finite 4428 4427 1: TVA colectata neexigibila 418 Clienté facturi de intocmit tea $.C, LOTUS SRL: * Achizitii de marfuri pe baza avizului de expeditie: % 371 Marfuri 4428 TVA neexigibila = 408 Furnizoré facturi nesosite 4427 1.300.000 lei mM 285.000 lei 1.547.000 lei 1.547.000 lei 1.300.000 lei 247.000 lei* Se inregistreaza pe 05.01.2000 factura primita de la furnizori si in cazul clientului, se pot utiliza una din posibilitati: a) anularea inregistrarii anterioare prin stornare in rosu: % = 408 1.547.000 371 Furnizori-facturi 1.300.000 nesosite Marfuri 4428 247.000 TVA neexigibila Si inregistrarea facturii primite: % = 401 1.785.000 lei 371 Furnizori 1.500.000 lei Marfuri 4426 285.000 lei TVA deductibila b) regularizarea primei inregistrari pe baza avizului de expeditii eu sumele in plus pe studiul de eaz analizat: “ 2.032.000, 371 401 1.785.000 Marfuri Furnizori 285,000 lei 4426 4428 247,000 lei TVA deductibila TVA neexigibila 1.547.000 lei 408 Purnizoré facturi nesosite Fac exceptie de la emiterea facturii pentru avansuri ineasate si inregistrarea TVA urmatoarele operatii: [@_ obtinerea valutei necesare importurilor si plata taxelor datorate in vama; @_ efectuarea de plati in contul clientuluis™ activitatea de intermediere in turism; ™ livrari de bunuri si prestari de servicii scutite de TVA. Din punct de vedere financiar, exigibilitatea TVA inaintea faptului enerator conduce la un cost de trezorerie pentru intreprindere. Virarea VA colectata aferenta avansurilor incasate fara a transfera dreptul de proprietate a bunurilor sau serviciilor asupra clientului produce distorsiuni asupra trezoreriei. Acest fapt poate conduce la intarzierea platii unor dator scadente si / sau riscul din motive obiective sa nu se mai realizeze contractul (comanda expediata de catre client este anulata). TVA colectata, transferata asupra TVA de plata si virata la buget de catre furnizor, va fi restituita clientului in cazul anularii contractului.. ‘Taxa pe valoarea adaugata virata de catre furnizor clientului se va recupera in lunile urmatoare din alte livrari supuse impozitarii 4.13 Deductibilitatea TVA — PRORATA TVA A. Agentii economici platitori de TVA au dreptul sa deduea TVA pentru achizitii de materii prime si materiale, combustibil si energie, piese de schimb, obiecte de inventar si de natura mijloacelor fixe, precum si alte bunuri sau servicii ce sunt reflectate in cheltuielile de productie, investitii sau circulante. Potrivit le , mu poate ft dedusa TVA aferenta intrarilor referitoare a) bunuri si servicii destinate realizarii de operatii scutite pentru care legea nu prevede exercitarea dreptului de deduce b) bunuri si servicii achizitionate de furnizor sau prestator in contut clientului si care apoi se deconteaza acestuia potrivit normelor aprobate prin hotardre a Guvernului; ©) bunuri si servicii achizitionate de agenti economici care nu sunt inregistrati in jumalele fiscale ea platitori de TV: 4) cheltuieli care nu au legatura directa si exclusiva cu activitatea ‘economica, cum ar fi cele de lux, distractii si spectacole; ¢) bunuri si servieii aprovizionate pe baza de documente care nu indeplinese conditiile prevazute de lege. Pentru astfel de bunuri sau servicii achizitionate, a caror facturi au o valoare a taxei pe valoarea adaugata mai mare de 20 milioane lei, agentii economici sunt obligati sa solicite copia de pe certificatul de inregistrare ca platitor de 7V4 a furnizorului sau prestatoruluis f) bunurile lipsa sau depreciate calitativ in timpul transportului, constatate peste normele legale, neimputabile pe baza documentelor intocmite pentru inregistrarea lor in gestiunea agentului economic;g) servicii de transport, hoteliere , de restaurant si altele efectuate pentru agentii economici care desfasoara activitate de intermediere in turism, in situatia in care un agent economic realizeaza atét operatiuni eu drept de deducere, cat si operatiuni fara drept de deducere a taxci pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, dreptul de deducere se determina in raport de participarea bunurilor si serviciilor achizitionate la realizarea operatiilor cu drept de deducere. Gradul de participare a bunurilor si serviciilor la realizarea operatiunilor cu drept de deducere se determina pe baza de prorata Promars . Liv in at de deducer ‘Total operat realizate Prorata se inmulteste cu rulajul debitor al contului 4426 si determina TVA de dedus. Diferenta intte TVA deductibila si TVA de dedus reprezinta TVA nededuetibila fiscal si se suporta pe cheltuieli fiscale. Prorata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzator regimului taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor prevazute a fi realizate in anul curent. Regularizarea taxei pe valoarea adaugata deductibila determinata pe baza de prorata se realizeaza la finele anului si se inscrie in decontul de 7A ntocmit pentru luna decembrie. La cererea justificata a agentilor economici, prorata se poate determina lunar. In cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode pentru determinarea proratei. Daca agentul economic a primit aprobarea in cursul anului de trecerea de la calculul proratei anuale la cea lunara, ii revine obligatia recalcularii 7VA deductibila inscrisa in deconturile intocmite pentru lunile anterioare aprobarii, in funetie de prorata lunara efectiv realizata. Daca prorata nu asigura determinarea corecta a TVA aferenta bunurilor si serviciilor destinate realizarii operatiilor impozabile scutite de TVA pentru care se prevede expres dreptul de deducere, organele fiscale pot aproba criterii specifice pentru exercitarea dreptului de deducere. TVA privind reducerile comerciale si financiare Agentii economici vor exercita dreptul de deducere a TVA aferenta intrarilor potrivit legii (art.18, pet, lit.a) Din punct de vedere fiscal, reducerile comerciale si financiare acordate de furnizori lor, inclusiv dupa facturarea bunurilor si serviciilor, nu se include in baza de impozitare. Pentru a fi excluse din baza de impozitare, reducerile de pret trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: * sa fie eftetive si in sume exacte in ben clientului;+ sa nu constituie in fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o alta prestatie. Aceasta exclude compensarea intre venituri si cheltuieli, + sa fie reflectate in facturi sau in alte documente legale: Din punct de vedere contabil, reducerile comerciale nu se inregistreaza in contabilitate daca sunt acordate la facturarea_initiala. Pentru reduceri ulterioare facturarii, furnizorul emite © noua factura in rosu. Reducerile financiare indiferent de modul facturarii, initial saw ulterior, se inregistreaza intotdeauna in contabilitate pe cheltuieli financiare la furnizor si la venituri la client. Regula fiseala: nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, pentru bunurile si serviciile achizitionate de agenti economici care nu sunt inregistrati la organele fiscale ca platitori 7VA Regula contabila: potrivit principiului costului istoric, evaluarea la intrare a bunurilor cu titlu oneros se face la cost de achizitie, care cuprinde si taxele fiscale nedeductibile. in consonanta cu prineipiul costului istoric , evaluarea la intrarea in patrimoniu a bunurilor si serviciilor achizitionate cu titlu oneros , presupune includerea si taxelor fiscale nedeductibile. in acest sens, 7VA nedeductibila fiscal intra in costul de achizitie al bunurilor cumparate. PRORATA TVA calculata lunar~ Exemplu SC FLAVIA S.A. cu sediul in Bucuresti, sectorul 6, prin cerere justificata la organul fiseal teritorial, solicita aprobarea pentru determinarea proratei lunare in functie de realizarile efective inscrise in decontul de TVA. Pe data de 02.03.N, societatea primeste aprobarea pentru calculul proratei lunare. Realizarile luni martie sunt: Livrari de produse finite impozabile cu cota de TVA 19% — 550.000.000 lei rrari de semifabricate impozabile cu cota de TVA 19% — 150.000.000 lei rari de produse finite la export scutite de TVA 480.000.000 lei Livrari de prestari servicii impozabile cu cota de TVA19% — 20.000.000 lei Livrari de produse scutite de 7V/A fara drept de deducere _$5.000.000 lei Total livrari impozabile 1.200.000.000 lei Total livrari luna martie 1.255.000.000 lei Achizitiile de bunuri si servicii impozabile cu TVA 19% —164.500.000 lei TVA deductibila 31.255.000 lei -to~1.200.000.000 Prorata hmnii martie =: 100 = 95,62% 1.255.000.000 TVA dededus = 31.255.000x95,62% = 29.886.030lei TVA nedeductib ila fiscal = 31.255.000 ~ 29.886.030 = 1.368.970 lei La 31.03.N, exigibilitatea TVA este: Rulajul creditor al contului 4427 7VA colectata 136.800.000 lei (720.000.000x19%) Rulajul debitor al contului 4426 7V4 deductibila = 31.235.000 lei 4427 = % 136.800.000 lei TVA colectata 4426 29.886.030 lei TVA deduetibila 4423 106.913.970 lei TVA de plata si TVA nedeductibila fiscal 635 - 4426 1.368.970 lei Cheltuieli cu alte impozite TVA deductibila taxe si varsaminte asimilate Potrivit normelor legale, societatea are obligatia recalcularii taxei pe valoarea adaugata deductibila inscrisa in deconturile intocmite pentru lunile ianuarie si februari N. Trecerea de la prorata anvala, la cea lunara implica regularizarile ce se impun . De asemeni, precizam ca nu este permis, potrivit legii, utilizarea a doua metode de determinare a proratei, anual si lunar. ‘Analiznd situatia deconturilor de V/A pe lunile ianuarie si februarie se constata urmatoarele: Januarie Livrari de produse finite cu cota de TVA 19% 250.000.000 lei TVA colectata 47.500.000 lei Livrari de produse finite scutite de V/A fara drept de 80.000.000 lei deducere Livrari de produse finite scutite de TVA cu drept de —_80.000.000 leiSe observa ca la 31.03.N societatea nu vireaza TVA pe luna 01, 02, 03. Pana la 25.04.1999 trebuie sa viteze suma de 125.691.970 lei cu penalitatile de intarziere 4.14 Documente contabile si fiseale privind dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta intrarilor Agentii economici care realizeaza operatii impozabile, au obligatia igurarii conditiilor necesare pentru emiterea documentelor (in situatia livrarii de bunuti si servieii. faza de iesire), sa prelucreze informatiile si sa conduca evidentele prevazute de reglementarile in domeniul TVA. Pentru exercitarea dreptului de deducere, agentii economici platitori de taxa pe valoarea adaugata sunt obligati sa justifice prin documente legal intocmite cuantumul taxei. Documentele obligatorii pentru platitorii de TVA sunt: factura fiscala, chitanta fiscala sau, dupa caz, bonul de comanda, chitanta, aprobate prin lege! pentru bunurile si serviciile cumparate de la furnizorii din tara; declaratia vamala de import sau actul constatator al organului vamal; pentru importurile efectuate prin comisionari, TVA se deduce numai de catre unitatea beneficiara, pe baza documentelor respective transmise in copie certificata de comisionari, Pentru ca 7VA sa fie deductibila, agentul economic trebuie sa posede si documentul care confitma achitarea TVA cu privire la operatiunile pe care le desfasoara: fnchirierea de bunuri mobile corporale, operatiuni de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale si necorporale, cesiuni_ si coneesiunile dreptului de autor, brevete, licente, marci de fabrica si de comert si alte drepturi similare, serviciile de publicitate, prestat consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocati, experti, contabili si alte prestatii similare, prelucrarea de date si furnizarea de informatii, prestarile intermedierilor. Documentele contabile si fiscale sunt: Avizul de insotire a marfii, formular cu regim special. Serveste ca: * document de insotire a marfii pe timpul transportului; © document ce sta la baza intocmirii facturii; * dispozitie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta, ale aceleiasi unita H.G. nr. 831/197 pentew aprobarea formularelor commune privind activitates financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utlizarea acestora, MO, 368/19.12.1997 -u-‘© document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul aceleiasi unitati in cazul transferului. Este intocmit in tei exemplare de catre unitatile care nu au posil in-momentul livrarii produselor, marfurilor, sau alte valori materiale datorita unor conditii obiective, cu mentiunea urmeaza factura. Pentru transferul de bunuri intre gestiunile aceleiasi_ unitati patrimoniale dispersate teritorial, avizul de insotire al marfii poarta mentiunea Fara factura, Compartimentul desfacere al unitatii il emite si! semneaza pentru intocmire. in situatia in care se transmit valori materiale pentru prelucrare la terti sau vanzare in regim de consignatie, pe avizul de insotire a marfii se face mentiunea Pentru prelucrare la terti sau Pentru vdnzare in regim de consignatie, dupa caz. La furnizor, avizul de insotire a marfii circula la delegatul unitatii ‘care face transportul sau la client pentru semnare de primire (exemplarul 1), la compartimentul desfacere pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea facturii @xemplarul 2 si 3; ta compartimentul financiar contabil atasat la factura (exemplarul 3). La client avizu! de insotire a marfii circula la magazin pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau alte valori materiale, primite dupa efectuarea receptici de catre comisia de receptie si dupa fnregistrarea rezultatelor (exemplarul 2; la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta sa (exemplarul 1); la compartimentul financiar contabil pentru inregistrarea sintetica si analitica, atasat la factura (exemplarul 1). Pentru valorile materiale prelucrate la terti, pe exemplar se face mentiunea Din prelucrare la tert. Se arhiveaza la furnizor la compartimentul desfacere si compartimentul financiar contabil, atasat la ‘exemplarul trei al facturii. La client avizul de insotire a marfii se athiveaza la compartimentul financiar contabil, atasat la exemplarul 1 al facturiiive sau de calitate necorespunzatoar ile prestate, solicitanduse © s-au facut aprovizionari exe ori nu s-au livrat produsck sau serv! rambursarea TVA aferenta lor; ‘© au rezultat abateri de la prevederile legi platitorilor, potrivit verificarilor efectuate Garantia se constituie prin depozit bancar pana la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate, sau prin scrisoare de garantie bancara emisa de 0 banca agreata de organul fiscal la care societatea este inregistrata ca platitoare de 7VA, cu privire la obligatiile 4.15 TVA in comertul cu amanuntul Activitatea de comert, pentru care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul, prezinta particularitati distincte in cea ce priveste calculul TVA, TVA colectata se calculeaza diferentiat fata de alte sectoare de activitate astfel TVA colectata = Tneasari in numerar x 15,9663% pentru operatii supuse cotei de 19%, incepand cu data de 01.01.2000 Coeficientul 15,966% reprezinta cota recalculata din totalul incasarilor in numerar prin metoda sutei marite, respectiv: 19 19+100 Bunurile comercializate prin comertul cu amanuntul: magazine comerciale, consignatii, unitati de alimentatie publica sau alte unitati care au relatii directe cu persoanele fizice, precum si pentru unele prestari de servicii (transport, posta, telefon, telegraf) preturile sau tarifele practicate cuprind si taxa pe valoare adaugata.! Bunurile vandute pe baza de licitatie, evaluare sau expertiza, precum si alte situatii in care in documentele legale nu se specifica in mod expres cuantumul taxei pe valoarea adaugata, se ineadreaza in baza de calcul prezentata anterior. Specificam ca pentru bunurile intrate in patrimoniu, ce urmeaza a fi andute la pret cu amanuntul, se utilizeaza pentru evidenta, metoda inventarului permanent. Ca 0 derogare de la principiul independentei exercitiului (la intrarea in patrimoniu sa se debiteze conturile de cheltuiel x100=15,966% pentru operatiuni supuse cotei de 19% " Legea nr.345/2002 privind TVA --aceasta metoda permite le orice moment cunoasterea cantitativ valorica a stocului de marfa existent. La orice moment, managerul firmei cunoaste pe feluri de marfa ceea ce poseda, atit cantitativ, cat si valori La unitatile de distributie nu este recomandabil _utilizarea inventarului intermitent (la intrarea in patrimoniu a marfurilor se debiteaza conturile de cheltuieli privind marfurile), deoarece stocul de marfa la sfarsitul perioadei de gestiune se determina prin inventar. Deci, ceea ce se gaseste la inventar (poate fi o lipsa de inventar calitativ valorica), se inregistreaza in contabilitate, lesirile se determina prin formula: Stoc [4] intrari | stoc final lesiri initial 371 607 determinat Marfuri Cheltuieli prin privind inventariere marfurile Pentru a gestiona ficient resursele economico-financiare, este necesar ca societatile care au ca obiect comertul cu amanuntul sau en-gros, sa-si analizeze Marja comerciala cel putin odata pe luna, comparativ cu perioada precedenta, pe feluri de marfuri. O rata a marjei comerciale diminuata fata de perioada precedenta la un anumit sortiment de marfa, poate proveni, fie din cumparari cu preturi mari, fara sa se fi analizat concurenta furnizorilor, fie acest cost de achizitie nu a putut fi reprezentat prin pretul de vanzare datorita concurentei. in aceste situatii, agentii economici trebuie sa reduca adaosul comercial pana la cota zero (daca marfurile nu se vand cu 0 viteza de rotatie slaba) sau sa le vanda chiar sub costul de achizitie. Modificarea pretului de vanzare cu amanuntul sau en-gros se face prin formularul tipizat Diferente de pret la marfuri, +,- in functie de situatia prezentata mai sus, este preferabil sa se vanda 0 marfa cu un pret mai mic sau chiar sub costul de achizitie, decat sa fie stocata o perioada de timp indelungata. Stocajul conduce la cheltuieli mai ‘mari (spatiu ocupat inutil, inflatia tot mai mare), ‘0 incasare mai mica poate fi folosita in timp util pentru noi achiziti de marfuri in care cererea este mare. Marja comerciala = Venituri din vanzarea marfurilor (cont 707) — Cheltuieli cu marfuri (cont 607).Marja comercial a Rata marjei comerviale =“ =08 COMER 2 es Citfa de afaveri neta Intr-o economie zdruncinata de inflatie, este preferabil sa vinzi repede, la un pret mai mic, iar cdstigul poate deveni mai mare prin asa numitul dever de marfa, volumul mare de marfuri vandute la un pret mai mic. Din punct de vedere fiscal, TVA deductibila aferenta pentru o marfa achizitionata si vanduta ulterior la un pret mai mic decdt costul, devine nedeductibila partea de TVA dedusa peste TVA colectata. 4.16 TVA in uni Baza de impozitare se determina agenti economici si de la persoane fizice. iferit pentru bunuri primite de la 4.16.1 Bunuri primite in consignatie de la agenti economici Baza impozabila pentru marfuri primite de la agenti economici si vandute prin consignatie este formata din valoarea marfii deponentului plus comisionul unitatii de consignatie Exemplu: 8.C. FLAVIA S.A. cedeaza consignatiei GAMA spre vanzare, un copiator intocmind avizul de expeditie. Copiator 5.000.000 lei TVA 19% 950,000 lei TOTAL 5.950.000 lei Unitatea de consignatie aplica la valoarea marfii primite un comision de 10%, pentru a determina valoarea totala a marfii destinata vanzarii (fara TVA): valoarea marfii primite 5.000.000 comision 10% 500.000 lei valoarea totala a marfii 5.500.000 lei TVA 19% 1.045.000 lei Pretul cu amanuntul 6.545.000 lei in consignatie copiatorul se vinde cu un pret de 6.545.000 lei. Dupa vanzarea copiatorului, unitatea de consignatie anunta agentul economic care intocmeste factura fiscala =13-Consignatia GAMA SRL 1. Primeste factura fiscala de la S.C, FLAVIA S.A. Pretul net de cumparare 5.000.000 TVA deductibila 19% 950,000 lei Total factura 5.950.000 lei 2. TVA colectata = 1.045.000 3. TVA de plata = (1.045.000 950,000) = 95.000 (500.000 x 19%) Din punet de vedere contabil, societatea GAMA are urmatoarele inregistrari: a) marfa primita de la S.C. FLAVIA inregistrata la pretul de vanzare cu amanuntul: 8033 5.950.000 lei Valori materiale primite in (5.000.000 x 1.19) pastrare sau custodie b) incasarea marfii vandute: Sst = % 6.545.000 Casa in lei 107 5.500.000 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4427 1.045.000 lei TVA colectata ) primirea facturii de la S.C. FLAVIA % = 401.020 5.950.000 lei 371 Furnizori 5.000.000 lei Marfuri analitic 4426 S.C. Flavia S.A. 950.000 lei TVA deduetibila ) se inregistreaza adaosul comercial si 7A neexigibila 371 7 % Marfuri 378 Diferente de pret la marfuri 4428 1.045.000 lei TVA neexigibila e) credit 8033 5.950.000 lei Valori materiale primite in pastrare sau custodie') pina la data de 25 a lunii urmatoare, consignatia achita prin 0. p. obligatia la buget. 4423, 5121 71.250 I TVA de plata Conturi la banei in lei 4.16.3 TVA la casele de amanet Regula fiscala este ca operatiunile realizate de casele de amanet sunt supuse taxei pe valoarea adaugata astfel: © corespunzator comisionului ineasat, cénd imprumutul este constituit la termen; © corespunzator valorii obtinute din vénzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet, ca urmare a nerestituirii imprumutului; © corespunzator pretului de piata, pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet si sunt utilizate in vederea folosirii sub orice forma, in scop personal, sau pentru a fi puse ta dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Se excepteaza de la prevederea de mai sus bunurile acordate in mod gratuit, in limitele si potrivit destinatiilor prevazute prin lege. ‘Aspecte juridice Cascle de amanet sunt constituite pe baza Legii 31/1990 privind societatile comerciale cu modificarile ulterioare, care au ca obiect de activitate gajul asupra bunurilor mobile', cea ce in termeni uzuali inseamna amanetul. Societatea comerciala astfel constituita acorda un imprumut banesc unei terte persoane in schimbul gajarii unui bun mobil. ‘Amanetul sau gajul se defineste ca find garantia reala prin cedarea unui bun mobil care apartine debitorului. Creditorul are dreptul de a fi plati iar in cazul de nerespectare a obligatiei debitorului fata de creditorul sau, se procedeaza la vanzarea silita a bunului ‘Activitatea de gaj (amanet) intervine intre doua parti, 0 persoana juridica, iar cea de a doua persoana fizica sau juridica. Intre cele doua parti intervin raporturi pe baza unui contract convenit, fiecare putind fi debitor si creditor in acelasi timp. Societatea de amanet este creditoare pentru suma de bani acordata in schimbul amanetarii bunului si debitoare pentru bunul primit ca amanet, Pentru bunul lasat ca amanet, proprietarul primeste 0 suma de bani in functie de aprecierea data de casa de amanet. Bunul respectiv este lasat pe o perioada de timp, asupra careia casa de amanet si proprietarul cad de acord. Daca expira data scadenta fixata prin contract, iar proprietarul nu se " Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoare adaugata alto4) adaosul comercial si TVA neexigibila 371 = % Marfuri 378 375.000 lei Diferente de pret la marfuri 4428 71.250 lei TVA neexigibila ¢) marfa vanduta - descarcarea din gestiune prin conturile speciale: credit 8033 3.500.000 lei Valori materiale primite in pastrare sau custodie f) descarcarea gestiunii de marfuri vandute in contabilitatea financiara. % = 37 60" Marfuri Cheltuieli privind marfurile 378 375.000 lei Diferente de pret la marfuri 4428 71.250 lei TVA neexigibila g) achitarea marfii S.C D&D S.R1 5311 500.000 lei itic S.C. D&D Casa in lei 401 Furnizori, an: Achitarea marfii persoanei fizice Z: 401.02 S311 3.000.000 lei Furnizori, analitie p. f. Z Casa in lei itatea TVA La sférsitul luni 4427 4423 71.250 lei TVA colectata TVA de plataDaca proprietarul se prezinta dar nu are suma disponibila sa-si ramburseze imprumutul, casa de amanet devine proprietar a bunului, ii restituie diferenta pana la valoarea evaluata initial. 2677 = S311 476.000 lei Allte creante imobilizate Casa in lei 4.17 TVA aferenta cumpararilor/vanzarilor cu plata in rate Un caz particular privind taxa pe valoare adaugata il constituie si echipamentul de lucru sau protectie, suportat partial de salariat, Acest echipament se supune taxei pe valoare adaugata numai corespunzator valorii bunurilor care este suportat de salariati. Exigibilitatea taxci pe valoare adaugata intervine la data prevazuta pentru plata ratelor. 4.18 T.V.A, aferenta importurilor de bunuri si servi Importul de bunuri si servicii este supus T.V.A. La intrarea bunurilor fn tara, importatorul este obligat sa intocmeasca declaratia vamala de import, sa platcasca taxa pe valoare adaugata si sa-si exercite dreptul de deducere potrivit reglementarilor in vigoare. Operatiunile legate de import sunt justificate cu urmatoarele documente: © licenta de operatiune * contractele incheiate de agentul economic cu activitatea de comert exterior, cu partenerul extern * factura externa ¢ declaratia vamala de import Sunt supuse T.V.A. bunurile introduse in tara direet sau prin termediari auorizati de orice persoana juridica sau fizica potrivit legii', ca si serviciile contractate de persoane juridice care au sediul in Romania Importul de bunuri s prezinta particularitati, pe care le vom prezenta distinct. 4.18.1 T.V.A. privind importa de bunuri pe cont propriu-conditia de livrare CLF. Din punct de vedere contabil se aplica prineipiul conectarii cheltuiclilor cu veniturile. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile * Legea nr. 141/2001 privind Codul vamal al Roméniei -5-de transport, aferente importului de bunuti, ca de altfel comisionul vamal si taxele vamale se includ in costul de achizitie al bunurilor importate, 665 6.250.000 lei Cheltuielile din diferente de curs valutar 2,500 U.M,(20.500 lei/ U.M. -18.000 lei/ UM.) Din exemplul prezentat, baza de calcul a T.V.A. pentru bunuri importate supuse si accizelor (potrivit codului vamal si pozitiei tarifare conform legii) = valoarea facturii externe exprimate in lei + taxe vamale + comision vamal alte taxe 4.18.2 T.V.A. privind importul de bunuri pe cont propriu - conditia de livrare F.O.B. Importul de bunuri pe cont propriu in conditia de livrare F.0.B. (portul strain de incarcare), importatorii datoreaza furnizorilor externi pe langa pretul bunurilor, cheltuielile externe corespunzatoare(transport, asigurare, manipulare sau transbordare ete.), care le organizeaza si il priveste pe importator. ‘Valoarea in vama cuprinde pretul net al marfii: cheltuielile de transport ale marfurilor importate pe parcurs extern, cheltuielile conexe transportului marfurilor importate, achitate pe parcurs extern, costul de asigurare si alte cheltuieli exteme. Toate aceste elemente intra in baza de calcul a T.V.A. 4.18.3. T.V.A. privind importul de bunuri in comision Importul de bunuri in comision are la baza contractul incheiat cu beneficiarii de import. Exemplu S.C. Carpatina $.R.L. deruleaza un import in urmatoarele conditii: ~ incaseaza avansul de la beneficiarul de import S.C. ANA S.R.L. in suma de 30,000.00 lei, suma care include si 7:V.A. de platit in vama; = se primese marfurile in vama si factura externa Eureflex in valoare de 5.000 UM., conditii de livrare C1F., cursul de schimb valabil 19.000 lei / ULM. ~ taxe legale platite in vama 10% = 9.500.000 leisCOperatiunea s-a realizat prin compensare, fiind de acceasi natura fara sa contravina principiului noncompensarii creantelor eu datoriile. 10. Exigibilitatea 7. V.A. Rulaj creditor 4427 7.V.A. colectata 21.208.750 lei Rulaj debitor 4426 7.0.4, deductibila = 19,945.250 lei TVA. de plata 1.263.500 lei 4427 = % 2.208.750 lei TVA. colectata 4426 19,945,250 lei T.V.A. deductibila 4423 1.463.000 lei TV.A. de plata Taxa pe valoare adaugata de plata = marja importatorului x 19% TVA. de plata = 6.650.000 (marja) x 19% = 1.263.500 lei Obligatia platii 7\V.A. ia nastere la data inregistrarii declaratiei vamale pentru bunurile importate. 4.18.4 T.V.A. privind bunurile din import in sistem de leasing’ Bunurile din import introduse in tara in regim de Jeasing se supun taxei pe valoare adaugata la beneficiar, corespunzator cotelor in vigoare, sumelor si termenilor de plata prevazute in contractele incheiate pentru perioada de leasing. Daca bunurile tree in proprietatea beneficiarului la expirarea perioadei de leasing, se datoreaza 7. V.A. pentru suma negociata pe piata in plus fata de suma prevazuta in contractele de /easing. Potrivit normelor, nu se supun 7.V.A, sumele ramase de plata aferente bunurilor introduse in tara in regim de leasing inainte de data de 01.07.1993, prevazute in contractele cu scadenta dupa aceasta data. T.V.A. privind leasingul operational Exemplu S.C. Sandra S.R.L. incheie un contract de leasing operational pentru achizitia a doua masini de tricotat de la societatea straina Yamay din Japonia. Contractul contine clauza trecerii in proprietate a societatii romane a mijloacelor fixe dupa plata ultimei rate. " Capitolul VIL, punctual 7.4, aliniat 2, din Norme, H.G. nr. 401/200, M.O. 1ir.2318&26.05.2000 privind TVA7. Se regularizeaza cu clientul intern S.C. ANA S.R.L. diferenta de curs valutar aferenta valutei cumparata si platita la extern: = valoarea in lei a valutei cumparate = 5124 = 462 Conturi la banci in devize Creditori diversi 8, Decontarea marfurilor cu beneficiarul de import S.C. ANA S.1 96.500.000 lei 1.000.000 lei a) Valoarea facturata 132.837.750 lei b) Avans, inclusiv 7... 30.000.000 lei Comision retinut 482.500 lei Total retineri 29.517.500 lei 9 Diferenta de incasat 102.837.750 lei % = 411.03 132,837,750 lei 419 Clienti, analitic 29.517.500 lei Clienti-creditori S.C.ANAS.R.L. 5121 103.320.250 lei Conturi la banci inlet 9. Regularizarea diferentelor rezultate din operatiunile de decontare a importului. S.C. Carpatina S.R.L. - diferente cuvenite (debit 461) - diferente datorate (credit 462) = diferente de incasat % = 461 462 Debitori diversi Creditori diversi 5121 Conturi la banei in lei 2.500.000 1.000.000 1.500.000 2.500.000 lei 1.000.000 lei 1.500.000 leimijloacelor fixe achizitionate in devize. IAS nr. 21 ,Efectele variatiei de curs valutar” nu permite capitalizarea diferentelor de curs valutar. Daca decizia este buna, patronului de anu repartiza dividende prea mari actionarilor sau asociatilor, resursele financiare ramAndnd in firma pentru a fi reinvestite. Daca, din contra, se urmareste repartizarea unor sume mari de dividende, diferentele de curs valutar vor fi incluse in valoarea mijloacelor fixe, planul de amortizare se reface si se recalculeaza amortizarea. 4.18.5 T.V-A. privind importurile de servicii Regula fiseala Taxa pe valoare adaugata aferenta serviciilor de orice natura contractate de persoane juridice din Romania cu prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate si pentru care locul impozitarii se situeaza in Romania, se plateste la organul fiscal teritorial sau la banca comerciala in termen de sapte zile de la data primirii facturii externe. Pentru platile dectuate fara factura, taxa pe valoare adaugata se plateste concomitent cu plata furnizorului extern! . Daca din decontul lunii precedente rezulta numai TVA de rambursat, agentii economici pot compensa aceasta suma cu cea datorata din importul de serviei 4.19 T.V.A. privind exporturile Operatiunile de export de bunuri se efectueaza de agentii economici cu sediul in Romania si sunt scutite de TVA cu drept de deducere. Scutite de TVA se aplica si pentru transportul si prestarile acceso transportului marfurilor si a altor bunuri introduse in zonele libere, cu respectarea Codului vamal al Roméniei. Din punet de vedere contabil, marimea 7.V.A. este nula, Si totusi de ce i se spune operatie scutita cu drept de deducere? Raspunsul il putem gasi in calcul proratei 7:V.A., atunci cand unitatea livreaza bunuri si servicii scutite de 7: V.A. fara drept de deducere. Scutirea de T.¥.A, pentru export incadreaza operatiunea la livrari impozabile, deci la numaratorul raportului de calcul al proratei, agentul economic are posibilitatea sa deduca astfel o cota procentuala mult mai ' Legea nr. 83/1998 privind impunerea veniturilor persoanelor fizice nerezidente -lb-mare (datorita faptului ca exportul este operatic scutita cu drept de deducere) din 7: V.A, deductibila aferenta intrarilor de bunuri. Subliniem faptul ca atét exportatorii directi si /sau_ comisiomrii pentru export pentru a beneficia de scutire, trebuie sa justifice realitatea exportului prin documente. Potrivit Normelor privind 7.V.A., documentele care justifica realitatea exportului in nume propriu sunt: = factura externa; = decontarca vamala de export, vizata de vizorul vamal; = documente de transport. Pentru exportul realizat in comision: = copia de factura externa; = copia dupa declaratia vamala de export, pe care comisionarul a inscris denumirea unitatii proprietare a marfurilor exportate. Pentru serviciile de transport international a marfurilor exportate: = documentul de transport international in original avand confirmarea destinatarului privind receptia marfii; = polita de asigurare /reasigurare. Pentru alte servicii legate direct de exportul de bunut = contractul incheiat cu unitatea exportatoare; = documentele prezentate de exportatori din care sa rezulte ca operatiunile in cauza sunt direct legate exportul de bunuri Pentru transportul in zonele libere si prestarile accesorii acestuia: - contractul incheiat cu beneficiarul transportului; - copia de pe declaratia vamala de export vizata de organul vamal. Pentru transportul international auto persoane, cota zero se aplica numai daca durata acestuia pe parcurs extern depaseste 24 de ore. Documentul justificarii transportului international auto de persoane sunt: = licenta de transport; - licenta de executie pentru curse regulate de calatorii; ~ caietul de sarcinis = foaia de parcurs , scrisoarea de transport, documente din care sa rezulte data de intrare /iesire din /tara; de prestatorii_ servi - documentele et lor de cazare, masa din strainatate.TVA colectata 4424 17.252.000 lei TVA de recuperat Ca urmare, situatia in conturi la 31.03.N privind TVA se prezinta astfel: 4426 TVA deductibila 4427 TVA colectata On 14,250.00 136.800.000 47.500.000 (02) 36.252.000, 36.252.000 (03) 31.252.000, 29.886.030 (02) 136.800.00 1.368.970 (OD 2.780.000](01) oD) 780.000 (01) TSD_81.757.000_81.757.000 TSC 4424 TVA de recuperat 4423 TVA de plata (1) 17.252.000_]17.252.000 TSD17.252,000 252.000TSC 106.913.970 — 2.780.000 FSD _17.252,000142.943.970TSC 635 Cheltuieli cu impozite si taxe asimilate SFC 125.691.97 121 Profit si pierdere 1.368.970 4.148.970 148.970 2.780.000 4 : 4.148.970 4.148.970 Din situatia conturilor la 31.03.1999 se face compensarea 7A de recuperat ou 4423, 4423 = 4424 17.252.000 lei TVA de plata TVA de recuperat -It-deducere Total livrari impozabile si scutite de TVA cu drept de 330.000.000 lei deducere ‘Total livrari tuna ianuarie 410,000,000 lei je —330.000.000 Prorata pentru I = SOON 5100 = 80,48% rorata pentru Tuna ianuarie ==> x100 = 80,48 Achizitiile de bunuti si servieii impozabile = 75,000,000 lei TVA deductibila (19%) 14,250,000 lei TVA de dedus = 14.250.000 x 80,49% 11,470,050 lei TVA nedeductibila = 14,250,000 ~ 11.470.000 = 2.780.000 lei Regularizarile TVA de dedus pe luna ianuarie sunt: 4427 = 4426 2.780.000 lei TVA colectata TVA deductibil 4427 = 4423 2.780.000 lei TVA colectata TVA de plata 635 = 4426 2.780.000 lei ‘Cheltuieli cu alte impozite taxe TVA deductibila si varsaminte asimilate Februarie Livrari de produse finite cu cota de TVA 19% TVA colectata 19,000.00 lei Livrari de bunurisi servicii la export scutite de TVA. 300.000.000 lei Achizitii obiecte de inventar cu cota de 19% 5.800.000 lei TVA deductibila = 1.102.000 lei Achizitii de bunuri imobiliare cu cota de 19% 185,000.00 lei TVA deductibila 35.150.000 lei 100,000.00 lei ‘Total livrari luna 02 400.000.000 lei TVA colectata 19.000.000 lei Total achizitii = 190.800.000 lei TVA deductibila = 36.252.000 lei Din datele prezentate, societatea nu livreaza bunuri scutite de TVA fara drept de deducere. Ca urmare, prorata 7V.A = 100%, si, deci, pe luna 02, nu se face regularizarea taxei pe valoarea adaugata. in aceasta situatie TVA deduetibila = TVA de dedus, iar inregistrarea privind exigibilitatea 7A la 28,02.N raméne aceeasi cu decontul depus. % = 4426 36.252.000 lei 4427 TVA deductibila 19.000.000 leiEvidenta distincta a TVA este realizata cu urmatoarele conturi sintetice de gradul I: 4423 - TVA de plata 4424 - TVA de recuperat 4426 - TVA deductibila 4427 - TVA colectata 4428 - TVA neexigibila TVA de plata TVA colectata —TVA deduetibila TVA de recuperat = TVA deductibila -TVA colectata TVA colectata. Suma TVA facturata clientilor depinde de aplicarea cotei procentuale a TVA asupra bazei impozabile TVA facturata =baza impozabila xcota de TVA Baza impozabila cuprinde livrari de bunuri sau prestari servicii ca suma totala a pretului negociat intre vanzator si cumparator in contrapartida cu livrarile de bunuri sau prestarile de servicii. Se includ si toate cheltuielile, taxele de orice natura, in afara de TVA. Baza impozabilal = [Pretul ret total, fara TVA Sunt incluse in baza de impozitare, ca elemente ale facturii supuse TVA, urmatoarele elemente: - pretul de vanzare, - cheltuieli accesorii la vanzare ca: accize, taxe vamale pentru bunurile din import, - cheltuieli cu receptia si punerea in functiune a mijloacelor fixe . Baza de impozitare (Bi) se determina integral la livrarea de bunuri, prestari de servicii si operatiuni de intermediere, la intocmirea fact iferentiat pe fiecare categorie de operatiune. Astfel pentru: - livrari de bunuri; Bia TVA=Pretul net + accize + alte cheltuieli, rrestari de servieiis Bia 7VA= tariful negociat, - operatiuni de intermediere; Bia TVA = valoarea comisionului obtinut, - bunuri executate de agentii economici pentru folosinta proprie, i a TVA= costul de productie sau pretul de piata, - bunuri si servicii din import; 'VA= valoarea in vama_ taxe vamale + alte+ taxe si accize a bunurilor. -lg-- pentru locatia de gestiune; B, =contravaloarea suportata de salariati ~ pentru activitatea de intermediere in turism; B; =pretul/tariful incasat inclusiv TVA — pretul facturat de prestatia, serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant si alti prestatori cheltuielile efectuate de agentii (asigurare auto, taxe pentru viza, diumna si cazare pentru sofer, taxe de autostrada, taxa de parcare, combustibil). TVA colectata, aferenta activitatii de intermediere in turism, se calculeaza prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei de impozitare determinata mai sus. ~ pentru vanzari de bunuri in regim de second-hand; pretul de vanzare inclusiv TVA — pretul de cumparare al bunurilor respective. - pentru operatiuni realizate de casele de amanet; retul de vanzare al bunurilor care devin proprietatea casei de amanet prin necesitatea imprumutului. - pentru bunuri care devin proprietatea casei de amanet si sunt cedate cu titla gratuit sau pentru folosinta proprie; B, = pretul de achizitie al bunurilor. B, 4.4, Reducerile comereiale si financiare Daca la facturare se acorda, atat reduceri comerciale, edit si reduceri financiare, acestea din urma sunt evidentiate distinct in contabilitate sub forma de sconturi. Exemplu © intreprindere factureaza unui client marfuri in valoare de 10,000,000 lei, TVA 19 %, Pentru nerespectarea clauzelor contractuale, acorda o reducere comerciala sub forma de rabat de 4 %. Clientul deconteaza factura inainte de termenul de scadenta pentru care primeste o reducere de 3%. Factura cuprinde urmatoarele element: pret de vanzare 10,000,000 lei rabat (4%) 400.000 lei Neta comerciala 9.600.000 lei seont (3%) 288.000 lei Neta finaneiara 9.312.000 lei TVA (19 %) 1.769.280 lei Nota de plata 1.081.280 lei4.20 Implicatiile taxei pe valoare adaugata asupra rentabilitatii intreprinderii 4.20.1 Taxa pe valoare adaugata in raport cu rezultatele intreprinderii Taxa pe valoare adaugata este neutra pe plan economic, in raport cu gestiunea intreprinderii, doar daca agentul economic intra in sfera de plata a TVA, adica a cumulat o cifra de afaceri intr-un an de 1.750.000.000 1ei/2003 sau a optat pentru plata 7:4. prin cerere aprobata de organul fiscal unde agentul economic respectiv este inregistrat ca platitor de taxe. Exista cazuri in care agentul economic se incadreaza in situatiile de mai sus, dar, potrivit activitatii pe care o desfasoara, livreaza si bunuri scutite de 7.4, Diferenta nedeductibila nu mai poate fi neutra din punct de vedere contabil, deci ea va afecta contul de rezultate prin cresterea cheltuielilor de exploatare, Din punct de vedere contabil, taxa pe valoare adaugata este neutra pentru intreprindere, daca operatiunile desfasurate intra in sfera de aplicare, iar deductibilitatea este de 100%. Aceasta neutralitate este efectiva in ceea ce priveste contul de rezultate, iar dispozitiile Planului de Conturi General obliga intreprinderea sa inregistreze cumparaturile si vanzarile 1a valoarea lor neta, fara a fi inglobat 7V.. Pentru ca agentul economic platitor de 7VA sa aiba posibilitatea inregistrarii in contabilitate a tari, din punet de vedere fiscal, trebuie sa bunuri pe baza de facturi sau alte documente inlocuitoare, evide Registrul de cumparari, toate intrarile de bunuri supuse TVA. Se apreciaza ca TVA implica dova categorii de raporturi fata de rentabilitatea intreprinderii. Un raport neutral, pentru agentii economici supusi acestui impozit, care livreaza bunuti si servicii impozabile si au prin efectul legit prorata de 100%, astfel nefiind afectata rentabilitatea intreprinderii. intreprinderea este obligata la plata TVA pentru cumpararile efectuate si de a solicita, prin facturare, clientilor sai 7VA conform legislatiei. Astfel, intreprinderea intervine ca un colector de impozit pentru IVA, Pentru agentul economic platitor de TVA, care efectueaza operatii imporabile TVA, reprezinta 0 degajare de cheltuiala lasind contul de rezultate nemodificat. ~14-in aceste situatii se apreciaza ca intre contabilitate si fiscalitate se creeaza un raport neutral, informatia contabila fiind folosita ca obiect si ca suport pentru calcularea ei si decontarea 7VA. Astfel, TVA nu genereaza probleme pentru amortizarea celor doua categorii de interese, contabil si fiscal. Raportul neutral al TVA asupra contului de rezultate se schimba in raport integrat fata de gestiunea fiscala a intreprinderii, implicit in contabilitate, numai in masura in care mobilizeaza agentul economic platitor de TVA la un comportament inscris in costul optim fiscal. Al doilea raport, integrat, influenteaza rentabilitatea intreprinderii, TVA intrind in costul de achizitie pentru agentii economici neplatitori. Contribuabilii supusi acestui impozit ce livreaza bunuri si servicii care prin efectul legit sunt scutite de TVA, majoreaza cheltuielile de exploatare, implicand costuri suplimentare de gestiune si costuri de trezorerie. Raportul integral al TVA asupra rentabilitatii intreprinderii este determinat de intersectia intre interesul contabil si cel fiscal. In cazul acestor intersectii apar dezacorduri intre principiile contabile si cele fiscale si, in consecinta, ele trebuie armonizate sau conciliat in cazul TVA se pune problema evaluarii patrimoniului determinat de masurarea activelor si pasivelor cheltuielilor si veniturilor. Fiscalitatea sia nsusit unul dintre principiile contabilitatii, si anume metodele de evaluare ale patrimoniului trebuie sa fie aceleasi in tot cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul. Daca in cazuri justificate se schimba metodele, trebuie calculate influentele asupra situatici patrimoniale si financiare, precum si asupra nivelului contului de rezultate. TVA genereaza costuri pentru intreprindere in calitatea sa de colector fiscal, Aceste costuri pot fi determinate de urmatoarele categorii: costuri directe, costuri de gestiune si costuri de trezorerie. Costurile direete intervin in cazul in care 7VA nu este deduetibila in totalitate, partea nededuetibila fiind cuprinsa in costul de achizitie al bunului respectiv si in situatia in care intreprinderea este ea insasi asimilata consumatorului final. Daca agentul economic este scutit de TVA si nici nu a facut optiunea de platitor de 7VA si se aprovizioneaza cu materii prime sau servieti de la terti care au o valoare relativ mare, incarca costul bunului respectiv si cu valoarea TVA, riscfind sa fie exclus de pe piata prin coneurenta furnizorilor. Pentru asi lua in calcul dimensiunea fiscala a afacerilor, agentul economic trebuie sa-si analizeze foarte bine obiectul de activitate. Daca consumurile intermediare, ca participante la valoarea adaugata, sunt mari, ftunci poate sa aprecieze luarea in considerare a capacitatii fiscale si este decizia sa normala de optiune ca platitor de TVATVA angajeaza un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile tneasate la clientii creditori. Din punet de vedere fiscal, avansurile sunt purtatoare de TVA si se factureaza. Daca in luna respectiva, agentul economic nu are consumuri intermediare, deci TVA deductibila sau marimea sa este nesemnificativa, furnizorul de bunuri are obligatia de a vira un buget integral 7VA aferenta avansurilor incasate. Prin suma virata la buget se creeaza la unitatea furnizoare o reducere de disponibilitati banesti, suma ce nu se poate recupera decdt in Iunile umatoare. Aceasta situatie poate conduce intreprinderea furnizoare in intarzieri la plata unor obligatii scadente. Exista si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a incasat avansul sa nu se mai realizeze, avansul urménd a fi restituit integral clientului. jntrucat virarea la buget a VA calculata pentru avansurile incasate a avut loc, recuperarea urmeaza a se realiza in lunile urmatoare de Ia alte operatiuni sau prin rambursarea de la buget. Este de preferat renuntarea inregistrarii TVA asupra avansurilor incasate /platite. O situatie deosebita intre relatiile comerciale ale agentului economic 6 reprezinta pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului catre client. Stabilirea taxei datorate se face in strdnsa corelatic cu prevederile contractuale. Daca bunurile sau pierdut pe timpul transportului catre client si contractul il face responsabil pentru orice pierdere inregistrata dupa predarea bunului, furnizorul datoreaza taxa aferenta bunurilor respective, clientul avind drept de deducere a taxei cuprinse in factura furnizorului in masura in care bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile. Pentru bunurile destinate unor operatii, scutite de taxe sau cheltuieli care nu au legatura directa cu activitatea firmei, TVA aferenta bunurilor pierdute pe timpul transportului nu poate fi dedusa, Daca contractul il face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite inainte de predarea la client, exista doua posibilitati de solutionare: a. in situatia in care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datoreaza TVA. deoarece se considera ca nu sa efectuat livrarea lor. In situatia inversa se datoreaza taxa inclusa in factura. b. Daca clientul refuza plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema se reglementeaza prin emiterea unei noi facturi, in rosu, pentru taxa de scazut. Legea nr. 345/2002 privind 7/4 nu permite deductibilitatea TVA pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului, depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere peste normek legale neimputabile.Pentru un agent economi prestarile de servic tate TI constitu prin analize, consultatii, evaluare, proiectare si in general exploatarea inteligentei, consumurile intermediare vor fi mai mici. In asemenea situati, intreprinderea nu va opta pentru o gestiune eficienta, pentru plata TVA, deoarece aceasta va fi suportata de client, iar in concurenta cu alte intreprinderi neplatitoare de V/A, va renunta la serviciile sale, chiar daca calitatea lucrarilor prestate este de nivel inalt. Daca agentul economic platitor de 7V efectueaza atit operatii impozabile, dar si scutite de TVA, el este obligat la calculul proratei TVA. Respectiind principiul costului istoric privind evaluarea bunurilor intrate in patrimoniu cu titlu oneros, 7/4, ca parte nededuetibila, trebuie sa fie cuprinsa in costul bunului achizitionat si nu in contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, (axe si varsaminte asimilate, asa cum spre exemphi se inregistreaza operatiunile de export import sau cele al caror calcul necesita aplicarea proratei 7VA. Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei_fiscale nedeductibile conduce implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea rezultatului contabil. Costurile de gestiune sunt generate de rolul intreprinderii de colector fiscal privind TVA. In acest scop, trebuie intocmite documentele justificative si tegistrele privind TVA. De asemenea, trebuie organizata 0 evidenta contabila riguroasa, detaliata, complexa pentru a dispune de timp si de informatiile necesare intocmirii decontului de TVA, necesitand o forta de munca debe neglijabila. Colectarea TVA se deruleaza, nu in putine cazuri, pe fondul riscului de insolvabilitate al clientilor si al litigiilor ce pot interveni in relatiile cu furnizorii. Costurile de gestiune implica forta de ‘munca suplimentara si deci, eresterea cheltuielilor cu munca vie. Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp intre creantele asupra bugetului de stat privind TVA deductibila la intrare si datoriile fata de bugetul de stat privind 7V colectata la iesire, TVA genereaza creditul clienti si creditul furnizori. Aceste diferente sunt regularizate pdna la data de 25 a lunii urmatoare. TVA de plata se achita pe baza decontului TVA depus. in schimb, TVA de recuperat se ramburseaza selectiv pentru anumiti agenti economici, in termen de maximum 30 de zile de la depunerea decontului, a cererii de rambursare si a documentatiei justificative. Pentru alti agenti economici, 7VA de recuperat se compenseaza cu TVA de plata in \unile urmatoare. in situatia in care, pe o durata de trei luni, TVA de recuperat mu este compensata integral de TVA de plata, diferenta se ramburseaza de organul fiscal in termen de 30 de zile de la depunerea decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare.Exista situatii in care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declarati insolvabili_ prin hotardri judecatoresti definitive, iar furnizorii si prestatorii de servicii beneficiaza de dreptul de deducere prin restituire de la bugetul statului a 7¥4 corespunzatoare sumelor ce nu pot fi incasate 4.20.2 Impactul T.V.A. asuprea situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor de trezorerie se refera la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor echilibrului financiar. in situatia in care agentul economic are de plata la bugetul de stat TVA, aceasta suma trebuie achitata in data de 25 a lunii urmatoare, rezulta ca agentul respectiv beneficiaza de un surplus de trezorerie pentru 25 de , cu conditia ca suma pentru vanzarile efectuate sa fie incasata de la terti pana la data de inti a lunii urmatoare. in caz contrar se reduce proportional cu numarul de zile aferente neincasarii contravalorii facturilor emi Exemplu: SC FLAVIA S.A. s-a aprovizionat in cursul lunii ianuarie cu marfuri in valoare de 220.000 mii lei, din care: = cost achizitie 200.000 mii lei - TVA deductibila 22,000 mii lei in cursul aceleiasi luni, a vandut marfuri in valoare de 366.000 mii lei din care: = pret de vanzare 300,000 mii lei + TVA colectata 66.000 mii lei Rezulta ca are de plata la bugetul de stat suma de 44,000 mii lei, In situatia in care vanzarile sunt constante, pentru cele 25 de zile se genercaza fluxuri de trezorerie nete de 44.000 mii lei, care contribuie Ia mentinerea echilibrului trezoreriei, dupa cum reiese din urmatorul tabel. Eyolutia fluxurilor de trezorerie si a costului de trezorerie Tabel 4.3 [% aferenta perioadel] e Lite TVA de plata rem Periende!) Fiuyuri de trezorerie Tneasata [Nefncasata pazitive | negative = 44.000 - 25725=1 - : i = 44.000 2425 #2240 | 1.760, =a{—2 44,000 40.480 [3.520 10 ; 44.000, 26.400 [17.600 : 74.000 25, - 4.000 Daca clientii achita factura dupa 10 zile de la data scadentei, fluxurile de trezorerie nete se reduc cu 17600 mii lei. In situatia in care clientii nu au achitat factura, agentul economic este pus in situatia de a apela la un credit bancar de 44000 mii lei, fie a sista platile scadente catre terti pentru a achita TVA datorat bugetului de stat. in situatia in care vanzarile raman constante si termenul de scadenta nu se modifica, societatea beneficiaza din partea statului de un credit constant in valoare de 44000 mii lei pe luna, caz in care societatea realizeaza un profit suplimentar determinat de rata dobénzii practicata de bancile comerciale, pentru creditul bancar neangajat. Modificarile care intervin in structura societatii comerciale pot fi sintetizate in tabelul 4.3. a S.C. San Steico S.R.L. Structura financi Tabelul 4.4 Date ipotetice Posturi balantiore SLOEN TaN To0nN | 2502.N Retive imobilizate 2.400.000 2.400.000 | 2.400.000 | 2.400.000, ‘Active circulante 1.300.000 1.300.000} 1.300.000 | 1.256.000 din core: Creante 200.000 S . * T.V.A. de recuperat . : 2 : 1.100.000 1.300.000_| 1.300.000 _|_ 1.256.000 3.700.000 3.700.000 | 3.700.000 | 3.656.000 7.400.000 400.000 | 2.400.000 | 2.400.000 inprumutur : = - Alle datori 1.300.000 1.300.000 | 1.300.000} 1.256.000 din care: T.A. de plata 44,000 44,000 44.000 “ Alte obligati 1.281.967 1.281.967 | _ 1.281.967 | 1.286.000 TOTAL PASIV 3.700.000 3.700.000 | 3.700.000 3.656.000 jin cazul in care agentul economic are de incasat de la buget 7VA, modificarile care intervin in evolutia costului de trezorerie pot fi sintetizate in tabelul 4.5. Evolutia fluxurilor de trezorerie si a costului de trezorerie Tabelul 4.5Date ipotetice - mii lei - Zile TVA de incasat ‘Numar de zile calenda O1.01N #4000 a (01.02 25.02. N 44000 25 25.01 25.06 44000 90 Total “44000 11S observa ca societatea comerciala este nevoita sa acopere golul de trezorerie de 44000 mii lei, apeldnd la un credit banear, pentru care daca dobanda este de 12% pe an, plateste 5.280 mii lei Aceasta inscamna de fapt diminuarea profitului si generarea de fluxuri de trezorerie anuale negative. Impactul pe care il are 7VA asupra structurii financiare este redat in tabelul 4.7. Structura financiara a S.C. Flavia S.A. Tabelul 4.6 Date ipotetice - mii lei Posturi balantiere SLIZNA 25.0L.N 25.0.N ‘Active imobilizate 2.400.000 2.400.000 2.400.000 Active circulante 1.300.000 1.344.000 1.300.000, din care: Stocuti 1.056.000 1.000.000 1.056.000 Creante 200.000 300.000 200.000 T.V.A. de recuperat 44.000 44.000 44.000 Disponibititati banest TOTAL ACTIV 3.700.000 3.745.000 3.700.000 Capitaluri proprit 2.400.000 2.400.000 2.400.000 imprumuturi : 44.000 - Alte datorii 1.300.000 1.300.000 1.300.000 din care: T.V.A. de plata : : - Alte obligati 1,000,000 1,300,000 1,300,000 TOTAL PASIV 3,700,000. 3.744.000. 3.700.000, Din structura financiara prezentata rezulta ca intre 01.01.N si 25.06. N, societatea comerciala este obligata sa adopte una din urmatoarele strategi sa contracteze un imprumut bancar; -22-iminueze stocurile prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora; sa diminueze volumul creditului acordat clientilor, prin accelerarea procedurilor de incasare a creantelor de la partenerii de afaceri, 4.203. Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor intreprinderii ‘Avand in vedere ca TVA conduce la cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile, in situatia in care TVA nu este deductibila in totalitate si in situatia in care intreprinderea este ea insasi asimilata consumatorului final, implicit cresc cheltuielile de exploatare si se micsoreaza rezultatul contabil. Cresterea cheltuielilor de exploatare implica modificarea soldurilor intermediare de gestiune. Pentru agentii economici supusi platii 7¥A, care livreaza bunuti si servicii impozabile si au prin efectul legii prorata de 100%, situatia generala nu este afectata si nici rentabilitatea intreprinderii. Pentru agentii economici supusi platii TVA, care livreaza bunuri si servicii impozabile si nu au prorata 100%, situatia generala este afectata influentand rentabilitatea intreprinderii. TVA conduce la cresterea costurilor. Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de plata 7A, se majoreaza cheltuielile de exploatare. ‘Astfel, marja comerciala se va diminua in cazul unui raport integrat al TVA asupra rentabilitatii intreprinderii, cu TVA nedeductibila aferenta livrarilor de bunuri scutite, Aceasta va conduce la diminuarea valorii adaugate, excedentul brut din exploatare, rezultatului _exploatari rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu valoarea corespunzatoare TVA nedeductibila. La aplicarea proratei mai mica de 100%, se va diminua excedentul Brut din exploatare si implicit, rezultatul exploatarii, rezultatul curent si rezultatul exercitiului. 4.20.4 Impactul TVA aspra pragului de rentabilitate si intervalului de siguranta Cunoasterea pragului de rentabilitate si intervalului de siguranta prezinta importanta in activitatea practica deoarece pot fi adoptate deeizii care sa anihileze influentele negative ale unor factori conjuncturali Pragul de rentabilitate se caleuleaza dupa formula:Q=F/I-V/F), unde: Q - pragul de rentabilitate F - suma cheltuielilor fixe V-- suma cheltuielilor varial Intervalul de siguranta se calculeaza dupa cum urmeaza: T, = (-—Q/CA)x100, unde: I, — intervalul de siguranta CA~cifra de afaceri Cu cat intervalul de siguranta este mai mare, cu atat este mai bine pentru intreprindere. In cazul in care 7VA determina un raport neutral asupra rentabilitati intreprinderii, atunei valorile pragului de rentabilitate sia intervalului de siguranta nu se vor modifica. insa daca 7VA genereaza cresterea costurilor de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile, conducind implicit la crestrea cheltuielilor de exploatare, costuri de gestiune, costuri de trezorerie, atunci se modifica atat pragul de rentabilitate, cat si intervalul de siguranta, pentru ca nivelul cheltuiclilor variabile se modifica. 40.20.5 Influenta TVA asupra lichiditatii si solvabilitat intreprinderii Analiza lichiditatii se realizeaza pe baza datelor: Gradul general de lichiditate = iti / Total activ x 100 ponibi ‘Trebuie fie cuprins intre 1,5 si 2% Gradul net de lichiditate = Disponibilitati / Total active circulante x 100 Gradul net de lichiditate trebuie sa fie intre 3 si 5 % Analiza solvabilitatii se realizeaza pe baza ratelor: Solvabilitatea globala = Activ / Datorii totale x 100 Solvabilitatea globala trebuie sa fie mai mare decat 1% Solvabilitatea generala = Active circulante / Datorii curente x 100 Solvabilitatea generala trebuie sa fie intre 1,6 si 1,8 procente Solvabilitatea imediata = (Active circulante — Stocuri) / Datorii curenteSolvabilitatea imediata trebuie sa fie 1, chiar 0,6 procente. Raportul integral al taxei pe valoarea adaugata nu genereaza miscarea valorii ratelor de solvabilitate si de lichiditate Influenta TVA asupra ratelor de lichiditate si solvabilliate in sensul cresterii acestora apare in situatia in care agentul economic are de plata la bugetul de stat TVA, beneficiind de un surplus de trezorerie. In situatia in care vanzarile ramén constante si termenul de scadenta nu se modifica, societatea beneficiaza din partea statului de un credit constant, caz.in care societatea realizeaza un profit suplimentar, determinat de raza dobanzii, practicat de bancile comerciale, prin folosirea de disponibilitati. Daca societatea are de recuperat 7VA, atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilitati, aflandwse in situatia de a contracta un imprumut bancar, sa isi diminueze stocurile prin accelerarea vitezei de rotatic a acestora, sau sa dminueze volumul creditului acordat clientilor, prin accelerarea procedurilor de incasare a creantelor de la partenerii de afaceri. Aceste masuri vor conduce la scaderea ratelor de lichiditate si solvabilitate. 40.20.6 Influenta TVA asupra ratelor de echilibru financiar side randament Ratele de echilibru financiar sunt: Rata autonomici financiare = Capital propriu / (Capital propriu + + Capital imprumut) Rata de finantare a stocurilor= Fond de rulment / Stocur'j Rata autofinantarii activelor = Capital propriu / Active fixe + + Active circulante [Rata datoriilor= 1 — Rata autofinantarii activelor Daca societatea are de plata 7VA, inseamna a societatea va putea folosi disponibilitatile create si sa renunte la credite. Aceasta va conduce la cresterea ratei autonomiei financiare, ratei de finantare a stocurilor si scaderea ratei datoriilor. in caz contrar are loc o scadere a acestor rate.Cheltuieli cu diferente de curs valutar 1.500 U.M (28.250-28.200) lei / UM 627 226.000 lei Cheltuieli cu servicii bancare si asimilate 12. inregistrarea diferentei de amortizare pina la nivelul costului de achizitie initial inregistrata la S.C. YAMAY Japonia. Din debitul contului 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii sialte drepturi similare, mai putin beneficiul cuvenit intre parti: (6.000 U.M. -1.500 U.M,) = 4.500 U.M. x10.100 lei /U.M. pretul de vanzare la valoarea reziduala 2122.11.2 2812 [45.450.000 le Echipamente tehnologice ‘Amortizarea echipamente analitic Masini de tricotat tehnologic si Credit (4.500 U.M. x10.100 lei / U.M.)| 8036 15.150.000 te Redevente locatii de gestiune chirii si alte datorii asimilate (1.500 UM. x10.100 lei UM.) 1.V.A. privind leasingul financiar inregistrarile contabile la S.C. ANA S.R.L. utilizator sau locatar. 1. inregistrarea in contabilitate a masinilor de tricotat, primite conform prevederilor din contractele de inchiriate, evidenta datoriei, inclusiv a dobanzilor aferente: 2122.11.4 = 167 60,600.00 lei Echipamente tehnologice, Alte imprumuturi analitie Masini de tricotat si datorii asimilate (6.000 U.M. x10.100 lei / UM.) Dobanzile aferente pentru perioada de leasing: 41 = 168.7 6.060.000 lei -2y-- valoarea facturii externe C.LF. 1.500 42,300,000 le 1 U.M. = 28.200 lei / ULM. - comisionul vamal 0,5% — 211,500 le’ (0,5% x 42.300.000) = taxele vamale 12% = 5.076.000 le: -T.V.A. = 47.587.500 x 19% = 9.041.625 le Total de plata 56.629.125 le’ 9. Achitarea obligatiilor in vama: % = S121 14.329.125 lei 446.4 Conturi la banei §.287.500 lei Alte impozite, taxe si varsaminte in lei asimilate, analitic Taxe vamale Comision vamal 4426 9.041.625 lei T.V.A, deduetibila 10, Transferul dreptului de proprietate: 2122.11.4 = 404.2 42.300.000 lei Echipament tehnologic, Furnizor Analitic, Masini de tricotat de imobilizari, analitic 11. Plata furnizorului extern 1 U.M. = 28.250 lei, comision bancar: % = 5124 42.601.000 I 404.20 Conturi la banci 42.30.00 lei Furnizori de imobilizari, an: in lei YAMAY Japonia (1.500 U.M.x28.250 lei / U.M) 665 75.000 lei(850 x 16.100 lei/ UM) x 19% 446.3 2.052.750 lei Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, analitic Impozit pe redeventa (127,50 UM. x 16.100 lei / UM) 665 4.718 lei Cheltuieli cu diferenta de curs valutar T.V.A.: 187 ULM (16.115-16.100) lei/ UM — =2.805 lei Impozit: 127,50 U.M (16.115-16.100) lei/ UM = 1.913 lei 8. T.V.A. neexigibila devenita exigibila 4426 H 4428 2.600.150 let T.V.A, deductibila [7-V.A. neexigibila si Credit 8036 8.585.000 lei Redevente, locatii 1750 U.M x10.100 lei / U.M| de gestiune si chirii si alte 1100 U.M x10.100 lei / UM datorii asimilate jin mod similar se inregistreaza facturile primite pe perioada celor cinci ani, presupunem ca in Exercitiul N+, 1 = 19.000 lei /U.M. N +2, 1 U.M=21.000 lei / UM N43, 1 U.M=23.000 lei / UM N43, 1 U.M=25.000 lei / UM N45, 1 U.M=28.000 lei / UM La expirarea contractului, dupa ultima rata platita, proprictarul vinde masinile de cusut, la valoarea reziduala de 1.500 .U.M. Declaratia vamala definitiva de import cuprinde urmatoarele clemente pe baza facturii externe si a contractului de vanzare-cumparare: UM. LEI85 U.M x 10.100 lei /U.M. analitic Impozit pe redeventa 665 765.000 lei Cheltuieli cu diferente de curs valutar 127,50 (16.100 ~ 10.100) 5.Pe 12 decembrie exercitiul N se achita furnizorul extern, obligatiile de plata catre bugetul statului, 1 U.M = 16.115 lei % FH 5124 1.632.250 401.20 Conturi la banci__| 7.297.250 lei Furnizori extemi, analitic in devize (850-127,50) U.M. x 722,50 U.M. x 16.100 lei / U.M.) 10.100 lei / UM. 665 4.335.000 lei Cheltuieli cu diferentele de curs valutar [722,50 U.M. (16.100-10.100) lei / UM. 6. Comisionul bancar 3,82 U.M.x16.115 lei/ UM. = 61.559 lei O27 H 5121 61.559 let Cheltuieli cu servicii Conturi la banci baneare si asimilate in lei 7. Taxa pe valoare adaugata si impozitul pe redeventa. - 5121 Conturi Ja banei in lei varsaminte asimilate, analitic T.V.A, pentru redeventa= comisionul vamal 0.5% = 475.000 lei - taxa pe valoare adaugata 19.945.250 leis - comisionul S.C. Carpatina SRL 7% din valoarea externa CLF. = 6.650.000 lei; - Pretul de livrare = (95.000.000+9.500.000+475.000+6.650.000) = =111.625.000 k ~ T.V.A colectata (111.625.000*19%) = 21.208.750 lei; ~ Valoare facturata = 132.833.750 lei; ~ Se cumpara valuta 5000 U.M la pretul de 19.300 lei/ U.M = 96.500.000 lei, comisionul pentru schimb 0.5% = 482.500 lei; - Suma in lei virata pentru cumpararea valutei = 96.982.500 lei; - Plata furnizorului extern 5.000 U.M x19.500 lei / U.M = 97.500.000 lei inregistrarile contabile sunt: 1, incasarea avansului de la clientul intem in vederea efectuarii platilor privind importul: 5121 = 419 30.000.000 lei Conturi la banci in lei Clienti creditori 2. Primirea marfurilor din import si facturarea lor clientului S.C. ANA S.R.L. 411.03 = % 132.833.750 lei Clienti, analitic 401.29 95.000.000 lei S.C. ANA S.R.L. Furnizori, exter (5.000 U.M x19.000 lei /U.M) 446.0 9.975.000 lei Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, analitic Taxe vamale Comision vamal 704 6.650.000 lei Venituri din prestari servieii si lucrari executate 4427 21.208.750 lei TNA. colectata (111.625,000 x 19%)3. Se achita datoriile in vama: % = 5121 29.920.230 I 446.0 Conturi la banci 9.975.000 lei Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, analitic Taxe vamale Comision vamal 4426 19,945,250 lei T.V.A, deductibila 4, Se cumpara suma de 5.000 U.M de pe piata valutara interbancara la cursul de 19.300 lei / U.M. 5.000UM x 19.300 lei / UM = 96.500.000 lei Comision 0,5% -5.000 UM x 19.300 lei/ UM x0,5% = 482.500 lei ‘Total plati din contul in lei 96.982.500 lei 5125 - 5121 96,982.50 lei ‘Sume in curs de Conturi ta banci decontare inlet 5. Suma in valuta incasata si comisionul retinut: 5124 5125 96,500.00 lei Conturi la banci in devize — Sume in curs de decontare 419 * 5125 482.500 lei Clienti creditori ‘Sume in curs de decontare 6. Plata furnizorului extern pentru 5.000 U.M /1 U.M = 19.500 lei - valoarea in lei la plata (5,000 U.M x19.500 lei/ UM) — = 97.500.000 le - valoarea in lei la facturare (5.000 U.M x19.000 lei /U.M) = 95.000.000 le: Diferenta de incasat de la clientul intern = 2.500.000 le % 5124 97.500.000 401.29 Conturi la banci in devize —95.000.000 lei Furnizori, externi analitic (5.000 U.M x19.000 lei/ UM) Euroflex 461 2.500.000 lei Debitori diversi, analitic diferente de curs la import8. Creditarea contului special 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si datorii asimilate cu contravaloarea ratei anuale si a dobanzii. Credit 8036 8.585.000 lei 9. inregistrarea in contabilitatea utilizatorului a amortizari imobilizarilor corporate primite in cazul contractului de easing financiar. 6811 a 2812 7.575.000 lei Cheltuieli de exploatare_Amortizarea echipamentelor privind amortizarea tehnologice imobilizarilor (750 UM x 10.100 lei / UM) 10. Cota scadenta de cheltuieli inregistrate in avans devenita exigibila 666 - 4m 1.010.000 tei Cheltuieli privind Cheltuieli inregistrate in dobanzile avans (100 ULM x 10.100 lei / U.M) 11. La expirarea contractului, 0 data cu achitarea ultimei rate se consemneava si transferul dreptului de proprietate potrivit facturii externe la valoarea reziduala si actului de vanzare-cumparare. (1.500 U.M x 28.200 lei / U.M). Credit 8036 15.150.000 lei Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate (1.500 U.M x 10.100 lei / U.M) 12, Achitarea taxelor vamale, comisionului vamal si 7-V.A deductibil, platite prin ordin de plata. “ 5121 Conturi la banci 5.287.500 lei je, taxe in lei si varsaminte “Ueasimilate, analitic taxe vamale comision vamal 4426 10.469.250 lei T.V.A, deductibila Mentionam ca, potrivit legii, partile au obligatia de a stabili prin contract atat valoarea ratelor initiale, cat si criteriile de indexare a acestora, care vor sta la baza calculari valorii ratelor de leasing indexate, inscrise in facturi la pozitia Diferente de pret cu valoarea indexarii. ‘Aceasta se va realiza numai de persoanele juridice romaine inserise ca societati de leasing. Diferenta de pret, inscrisa distinet in factura se reflecta in contul 658 Alte cheltuieli de exploatare, la utilizator si 758 Alte venituri din exploatare, analitic distinct pentru locator (proprietar). Diferenta de pret aferenta ratelor dintr-un an fiscal, conform contractului de leasing financiar, valoarea imobilizarilor corporale”, contabilitate se inregistreaza astfel: 222.114 = 758 Echipamente tehnologice Alte venituri din exploatare analitie: Masini de tricotat analitic Diferente de pret 13. Se inregistreaza obligatia de plata a taxelor vamale si a comisionului vamal 2122.11.4 -| 446.4 5.287.500 let Echipamente tehnologice Alte impozite, taxe lanalitic: Masini de tricotat| | si varsaminte asimilate, analitic Taxe vamale Comision vamal Cu privire la includerea diferentelor de curs valutar, potrivit legii, aferente achizitiilor de imobilizari, decizia apartine administratorului societatii care gestioneaza patrimoniul firmei. Daca se doreste un profit moderat, atunci diferentele de curs aferente, nu se includ in valoarea " Legea nr. 83/1998 privind impunerea veniturilor persoanelor fizice nerezidente.Specie Tantatea | Treturunitar | Valoare produc, ambulaje etc) UM. | “ivan | (fra TVA) 1 z 3 3 3 TRIGIDERE Fiesrolin a So00.000 | —S7s00000 MASINIDESPALAT Electrolux | buc |S 4.500.000 } 26,775,000 Date privind expediin Semnatura si [Numele delegatului .. MOJ.PAUL..... | TOTAL : 86,275.00 stampila furnizorutui | Buletinu/eartea de identitate seria BR. or, cliberat SEP... } Semnatura de Mijlocul de transport Primire Nr 30898. ‘Expodierea sa facut in prezenta noasira | SC AFM SA. la data de 28.01.2000... ora 9:00. Semnaturii 2. Factura fiseala Acesta este document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare al produselor si marfurilor livrate, a Iucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Serveste ca document de insotire a marfii pe timpul transportului, de inregistrare in contabilitate a bunurilor intrate sau iesite din patrimoniu, document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si clientului. Factura fiscala se intocmeste numai de catre platitorii de 7VA. (Vezi Factura nr, 9591087) Pentru bunurile livrate cu avizul de insotire a marfii, fumizorii sunt obligati ca in termen de trei zile lucratoare de la data livrarii sa emita facturi si_sa le transmita clientilor. Livrarile de bunuri efectuate continuu, prestarile de servieii decontate pe baza de situatie de uorare trebuie urmate de factura fiscala in termen de trei zile de la data intocmirii documentelor prin care furnizorii, prestatorii si beneficiarii au stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate. in exemplul dat, SC. AFM SA achita in numerar 10.450.000 lei, pe data de 29.01.2000 restul de 75.825.000 lei se deconteaza prin ordin de plata, conform extrasului de cont, Pentru deducerea TVA, SC AFM SA trebuie sa posede documentul care confirma achitarea taxei pe valoare adaugata.Formularul se prezinta astfel' (cod 14-3-6A) Cumparaior SCAPMSA Furmizor....- SCLQLUS SA, {(denumie, forma juries) Nr de iniiaticulare la Registrul Nr de inmatriculate la Registrul Comertuluifanul.... 40121220199... Comertaianud een Nr-de inregisiaréfscala . R66I849 Ne. de inregistrare fiscala ~i§/23430 Sediul Sudetul Contul Banca. Ba Seaiul -URMEAZA FACTURA™ Wr Specificatla Tm, | Canatea | PremTunitar | Valoare ort (produse, ambalaje et.) livata | (farwt.v.A) | -lei- 0 T z 3 3 3 |_| FRIGIDERE Electrolux bus | 10 5.000000 | 39-300.000 2 | MASINI DE SPALAT Electrolux buc | 5 4.500.000 | 26.75.00 Date privind expediia Numele delepatulu . MOL.PAUL... Semnatura si Buletinueartea de idemitate TOTAL 86.275.000 stampilafurnizoratui | Seria..RR. nr 02645. eliberat, SEP . Semnatura de Mijlocul de transport Primite 12.8. 90488, Expodierea a facut n prezenta noastra ta data de 25.01.2000 ora 9:00, Semmatu "'H.G, nr.831/1997 pentru aprobarea formularelor commune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora. M.O. nt, 368/19.12.1997 conceptia formularelor operative Ministerului Finantelor Publice2.1 Se hotaraste vanzarea setului de bijuterii in conformitate cu pretul evaluat (fisa contului 8033): - pretul evaluat = 2.000.000 lei adaos commercial 60% 1.200.000 lei /A aferenta (3.200.000 x 19%) 608.000 I ' gi & s Pret de vanzare cu amanuntul Intrarea in gestiune a marfii: a) 371 fe Yo 3.808.000 I 2677 2.000.000 Macfuri Alte ereante imobilizate 378 1.200.000 lei Diferente de pret la marfur 4428 608.000 ei TVA neexigibila Credit 8033 2.000.000 lei Valori materiale primite in pastrare sau custodie b) Se vinde setul de bijuterii: S311 = % 3.808.000 lei Casa in lei 707 3.200.000 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4427 608.000 lei TVA colectata ©) Descarcarea din gestiune a marfii:% = 371 607 Marfurile Cheltuieli privind marfurile 378 1.200.000 lei Diferente de pret ta marfuri 4428 608.000.lei TVA neexigibila 2.000.000 ) Exigibilitatea TVA: 4427 4423 608.000 lei TVA colectata TVA de plata ¢) Plata TVA in luna urmatoare vanzarii setului de bijuterii: 4423 = 5121 608.000 lei TVA de plata Conturi la banei in lei 2.2.Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimonial societatii, ca obiect de inventar. 1 lantisor 15 grame = 350.000 lei I pereche cereei 2,0 grame = 400.000 lei 1 bratara 15 grame = 350.000 lei 1 inel 4,5 grame 900,000 lei TOTAL: 9,5 grame = 2.000.000 lei Se inregistreaza obiectele de inventar: a) 321 = 2677 2.000.000 lei Obiecte de inventar Alte creante imobilizate Evaluarea setului la valoarea de piata este de 250,000 lei /gramul 1 lantisor 1,5 grame x 250.000 lei /gr. = I pereche cercei 2grame x 250.000 lei /er = 1 bratara 1,5 grame x 250,000 lei /gr. = 375.000 lei 1 inel 4,5 grame x 250,000 lei / gr. = 1.125.000 lei TOTAL = 2.375.000 lei b) Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata:321 = 758 375.000 lei Obiecte de inventar Alte venituri din exploatare si 2126.4 = 321 2.375.000 lei Active corporale mobile Obiecte de inventar neregasite in grupele si subgrupele anterioare ©) TVA colectata la valoarea de utilitate: 635 = 4427 451.250 lei Cheltuieli cu alte impozi TVA colectata si varsaminte asi (2375.00 x 19%) 4) Exigibilitatea TVA: 4427 = 4423 451.250 lei TVA colectata TVA de plata €) Achitam prin ordin de plata pana pe 25 a lunii urmatoare: 4423 = 5121 451.250 lei TVA de plata Conturi la banei in lei IL. Persoana ALFA se prezinta la data de 01.07.N si solicita prelungirea termenului de scadenta cu doua luni, find in imposibilitate de plata. Casa de amanet percepe un comision de 15% in plus, TVA 19%: = comision 15% x 2.000.000 = 300,000 lei - TVAIM% x 300.000 = 57.000 lei TOTAL: 357.000 lei La fisa contului 8033 se adauga: - data scadentei 01.09.N: ~ - comision suplimentar - 300.000 le -TVA = 57.000 - Total : 357.000 le ~ Total de plata (1.09.N) = 833,000 lei de incasat in plus - imprumut acordat - 2.000.000 lei TOTAL GENERAL : 2.833.000 LEIDaca la data scadentei proprietarul se prezinta cu suma de plata, atunci situatia este similara cu varianta 1; in caz de neprezentare se procedeaza similar variantelor 2.1 si 2.2. IIL. Casa de amanet de comun acord cu proprietarul bunurilor retine comisionul si TVA din imprumutul acordat in contul gajului. La data de 01.06.N, casa de amanet primeste setul de bijuterii evaluat la pretul de 2.000.000 lei, retine comisionul n valoare de 400.000 lei si TVA de 76.000 a) acordarea imprumutului: 2677 = 5311 1.524.000 lei Alte creante imobilizate Casa in lei si Debit 8033 2.000.000 lei Valori materiale primite in pastrare sau custodie Retinut comision 400.000 lei TVA 76,000 lei De plata la 1.07.99 2.000.000 lei La data de 01.07.N proprietarul se prezinta cu suma de 2.000.000 lei si primeste setul de bijuteri Incasarea banilor, stingerea creantei si forma venitului: 5311 = % ,000.000, Casa in lei 2677 1.524.000 lei Alte creante imobilizate 704 400.000 lei Venituri din prestari servicii si lucrari executate 4427 76.000 TVA colectata si credit 8033 2.000.000 lei Valori materiale primite in pastrare sau custodie5. Factura (cod 14-4-10/aA) este formular cu regim special de inscriere si numerotare! si reprezinta un document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Este documentul de insotire a marfii pe timpul transportului, de incarcare in gestiunea patrimoniului si de inregistrare in contabilitatea furnizorului. Se intocmeste numai de unitatile neplatitoare de TVA. Daca factura nu se poate intocmi din conditii obiective, 0 data cu livrarea bunurilor sau serviciilor acestea vor fi insotite pe timpul transportului de avicul de insotire 4 marfii, Pentru a nu crea confuzii sau necorelari, pe factura se inscrie numarul si data avizului de insotire a marfii La furnizor circula la persoanele autorizate, pentru incasari in contul bancar al unitatii; la desfacere, pentru evidentele operative, iar la contabilitate pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 3) La client circula la serviciul aprovizionare pentru. confirmarea operatiunii impreuna cu avizul de insotire a marfii, nota de receptie si consiatare de diferente, daca marfa nu a fost insotita de factura pe timpul transportului, la compartimentul financiar contabil pentru acceptarea platii precum si pentru inregistrarea in contabilitate. Se pastreaza la furnizor la compartimentul desfacere (exemplarul 2), la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3). La client se pastreaza la compartimentul financiar contabil. Acest document are aceleasi caracteristici ca factura fiscala cu deosebirea ca nu apare TVA, ' Ministerul Finantelor Publice, Nomenclator de formulare, Bucuresti, Editura Economica, 2001Seria ABCD nr, 1234567] Cumparator CAEMSA ( ir.ord..registru com/an J40/2122/199L © (denumire, forma juridica) a fsa. FACTURA ‘elsil.ilzise 4 jadtl FISCALA acti nf ful aah Cont JBanca.... Comerciala. RAB.SA. Banca... 7 Tac Data ia, ave de Instr ama (daca este cai) ow TVA.... : Tre anar Waiarea Nr | Denumirea produsclor | yu | cantiaea | (raT.v.a) | VAG | Tv.a ent | sauaservicilor Hn see | TWA 7 7 z x ¢ samo 1 Frigidere ecronin —f i9 $000,000} — $0.00 047 S100 2. Masini de spalat 3 4.500.000] 22.800.000}4.275.00 lectroluy ita pata ow tanta nr. 10089 / 39.01.2000 si us OP Jr.260 29.01.2000 Samataed Date prvind expedite ovat FESO DOTS TIE Bi stampile ‘umele delegatului... MOL.PAUL... in care: wnzortui fpuftinaearea de ientate cine x ria RR nF 02648. cliberat SEP, Uae cul de transport. CAMION..... Bemmatar Tora de plata MF renee A.M (ol 50016) Expadirea sa faut in proven asia ja data de.25,01 2090. oa, 9:00.. Semnatuie... 86,275,003.775.0 nF TTT See aa a aE TTS 5 Mint Fantlor sR. “Inpeimeria Naonala™ Cod 4-014 6. Bon de comanda-chitanta Este un formular cu regim special, utilizat pentru contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat , dupa caz, ineasarea sumei de la client, de determinare a volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate.3. Chitanta Acesta este un formular cu regim special de tiparire, inscriere si numerotare. Serveste ca document justifieativ pentru depunerea unci sume de bani in casieria unitatii, document de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, Se intocmeste in doua exemphre pentru fiecare suma incasata de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei. Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2). Trae SCLOMUSSA. Codul fiscal R6GL8A. J inmatricuare in Regisiul uluianul Sedu (locatiatea, Judetul CHITANTA Nr. so Data ..29,01,2000 (Casier, Ema Maria Teer 4. Chitanta fiseala Chitanta fiscala este un formular cu regim special. Se distribuie numai platitorului de TVA. Serveste ca document justificativ pentru cumpararea unor bunuri sau prestarea unor servicii, in conditiile in care nu se intocmeste factura. Reprezinta document justificativ de inregistrare in contabilitate atunci cnd este insotita de bonul eliberat de la casa de marcat, bonul de vanzare sau chitanta si de deducere a TVA. Se intocmeste in doua ewmplare de catre vanzator sau de prestatorul de servicii, Eliberarea chitantei se face dupa ce bunurile si serviciile au fost achitate prin eliberarea bonului de la casa de marcat. De mentionat: chitanta fiscala nu inlocuieste chitanta cu care sau platit bunurile si serviciile (cod 14-4-1). Ele se intocmese concomitent. Chitanta fiscala (cod 14-4-2) nu poate fi utilizata pentru vanzarea bunurilor en-grosPentru client, chitanta fiscala serveste pentru inregistrare in jurnalul pentru cumparari (exemplarul 1), la furnizor in cazul in care este scutit de obligatia emiterii facturii (exemplarul 2). Se arhiveaza 1a client, la compartimentul financiar contabil impreuna cu bonul de la casa de marcat, bonul de vanzare sau chitanta eliberata de furnizor @xemplarul 1). Dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2) se athiveaza la furnizor. Unnatea__.. SCAEMSA. Codi fissal 2456. Nr de inmaticulare n Regist Seria ABCD Nr, 1234567 Comertului/anul..J4O/2843/1992. Sediul (locate, str, mr.) ....BUCURI Judetul. CHITANTA Nr. 724 Data ..20.12.999 ‘Am primit de la Adkesa... Suma de DALROM SRL. Casier, (Conform 1,.G. nr $31/1997 Sistema untae sarees numero asgurat ee Minera incor si A,"mpineria National Cod Met Tanase SCAEMSA. Cov fiscal RRA Nr. de inmaificulare in Resistrul CHITANTA FISCALA Comertului/anut Nr. ___so19si Sediul (localitatea, str nr Sudetul Seria ABCD Nr. 1234567 S-0neasat de fa BonuluiChitantl ar. conform cri VALOAREA | yin care SPECIFICATIA RE VANAARE. | TOPARA | _DineaeT.V.A T Z 3 4 i e Can va | Bue | 3 75000 267750 IH Mapa pentru acte | ye 55.000 65.450 10.450 (TVA 2%) & ' Senate TOTAL oo 33200 (Conform H1.G.nr.831/1997 Sistem unitar de Inserere i numertare asigurat de Cod 14-42 Minister Finantlor si LA. “imprimeria NationalBonul de comanda-chitanta (14-4-11) se intocmeste numai de agent economici platitori de 7VA. Se intocmeste in trei exemplare: unul la compartimentul financiar contabil, unul la client, iar cel de-al treilea, ramane in caret. Formularul legal se prezinta astfel: BON DE COMANDA-CHITANTA Nr. din data de _.21,01,2000... MAIOR.. 10191... ESL _sectoruljudetul Codul Obicctul /operatiunea Cantitatea To Confeetionat ele aur ram z 800, TeoO.o0 23.1 JReparat lant aur ram T 50,004] 50.004 Tort Total It Total (i) is a reparat eect neridicat in termen de un an se volorifica Conform normelorlegale csponsabil Client, Tee Materiale date de unitate Preuluntiar Denumire Camttatea] Pret ara T 230.000Materiale aduse de client Pret unlar ~~ Tura ram iS 200.000 Denumire UM. [Cantitatea Toul. 3.00.00. Bomul de comanda-chitanta (cod 14-4-11/at2) este identic cu cel aratat mai sus, cu deosebirea ca nu apare TVA. Este utilizat de neplatitorit de TVA. 7. Din punet de vedere fiscal, toate formularele prezentate cu regim special trebuie evidentiate in Fisa de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b) Este un formular cu regim special de tiparire, inscriere si numerotare si serveste ca document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor de formulare care au un regim special de inseriere, numerotare, evidenta si urmarire. Reprezinta in acelasi timp: ‘document de evidenta a formularelor anulate; edocument pentru stabilirea grupelor de numere (seri) pe compartimentele unitatii, in vederea numerotarii formularelor; sursa de informatii pentru controlul operativ curent si pentru controlul stocurilor de formulare, Acest document se intocmeste intr-un exemplar separat pentru fiecare fel de formular cu regim special, de catre gestionar. Aceste fise se tin in locul de depozitare al formularelor. Este document de fnregistrare si de pastrare la serviciul financiar contabil. Lipsa sau pierderea de formulare numerotate in magazie sau la compartimentele care le utilizeaza va fi adusa la cunostinta in seri managerului firmei sau altor persoane care au obligatia gestionari patrimoniului unitatii, care vor dispune cercetarea si verificarea imprejurarilor in care sau produs lipsurile sau pierderile. Orice formular cu regim special de inscriere si numerotare, pierdute sau sustrase, se declara nule in Monitorul Oficial al Roméniei, dupa sesizarea organului in drept Fliberarea din magazie a formularelor cu regim special se face pe baza bonului de consum, unde se inscriu obligatoriu seria si numerele aferente formularelor respective. La sfarsitul fiecarui exercitiu financiar se intocmeste situatia stocului de formulare cu regim special de inscriere si numerotare, conformsi datoriile in devize la 31.12 neincasate sau neplatite dupa caz, impun regularizarile privind diferentele din conversie activ, respectiv pasiv constituirea de provizioane. Este efectul aplicarii principiilor independentei exercitiului (delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor determinate de operatia de regularizare) si prudentei pentru descoperirea riscurilor determinate de deprecierea monedei nationale. Rambursarea diferentei de taxa se efectueaza la cerere, pe baza documentatici stabilite de Ministrul Finantelor si a verificarilor efectuate de catre organul fiscal teritorial unde societatea isi are sediul sau domiciliul, la termenele legale, diferentiate in functie de natura operatilor si suma minima de rambursat, 7VA de recuperat sub 10 mil, lei nu se ramburseaza, urmand a {i regularizata prin report in perioadele urmatoare. Fac exceptie societatile comerciale in inactivitate temporara, inserise la Registrul Comertului si comunicate Organelor fiscale. TVA datorata bugetului de stat stabilita pe baza de deconturi se achita pina la data de 25 a unit urmatoare. TVA de rambursat se deconecteaza in termen de maximum 30 de zile de la data depunerii decontului, a cererii de rambursare si a documentatiei justificata la organul fiscal teritorial. DECONT ~ her privind taxa pe valoara adawgata Nr veg ROMANIA Tuna FEBRUARIE. anal 2000)bin daa de joc rezervat pon ulate scala DATE DE TDENTINICARE A PLATIVORULT [Denumireaplattorlui de TVA ‘SCANROSRL oa Tala porta de TVA Taarn evden Toepind ou a ZZ no ae esto Seaatee rad camar |_| Boe P ‘od postal Bear [| Tal TAXA PE VALOAREA ADAUGATA COLECTATA ei Desumires indicator Valeare a 1 iavaa a ae Coa 19% Tp 209788 7085.17 2 fRewularzar 2 3 [sper 3 rt Rewite ca rep de dean a 5 ewe fra drop de dedere 3] soo7a ae 7035.17 6 POTATO OGHOAO 6] 36974 7025.17 7 PRO RATA‘ 7 [ore‘TAXA PE VALOAREA. ADAUGATA DEDUCTIBILA, enumitesindicalonior Valour Wa Ta RATE Er TOOTH TETOOOO 5 Fewularizan TOPTa cedar TOT TOOT TT PTA de dads [Hp CTV TOOT THT 12 |unparartsapase erierlor space de rears a uli de deducere TS eumparari soit de TV Ta TOTAL TVA DE DEDUS junyci2y) TOOT TSIOTAL WOAH SOD OT Tr TORI TOIT de plata pea Tora Be faponare(6)x4)) TIFT de ramburst porta Tana apoRaRTT TOO] TOOT TENUMA DE RANBURSATDINTONA {ECEDENTA CELE] DE RAPORTARE SUM DE PLATA DIN LUNA PRECEDENTA CELE! DE RAPORTARE, TROT [Zo Sume penis care +a aproba anaRarea Sa mpenses In luna de raportare [2 Sums plata Tuna de raportare L277 compensate 7H Te eta SpRTTORTOE STAT [2 nrc pnt pata To armen egal ral [PST RAMIASA DEAT (169419) 17x18) 20121 422)23)024) 5 Tosa [sa|I7a RAMASA DE RAMBURSAT [x18 16)x(19x2O}21)¥O2HOH)4C)] a Sub santinileapicate fat de fas n atepublce dear ca datele dn acasta declaati sunt corte si complete [Nume, presume JONITA IULIANA, Functia DIRECTOR it legi Semnatura si stampila Ministerul Finantelor poate solicita prin organul de control garantii personale sau solidare pentru eventualele sume incoreet rambursate inainte de verificarea documentatici in urmatoarele situatii! : ‘© cand suma de rambursat este mai mare de 100 milioane lei, ca urmare a livrarii produselor la export; " Legea nr, 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugatamodelului prevazut in Anexa nr,2 la HG.nr.831/1997 astfel: SITUATIA stocului de formulare eu regim special de Tnseriere si mumerotare Ja daa de... 3 degsmmei. 1299 NE] Denumires tormularulai ] Cdl” Tu. | Cantiatea er. formularul Tine oie ma os 2 Factura fscala Bloc [1 3 [Chita sata amet Director, Director economic, 8. Jurnalul pentru vinzari, serveste ca: © registra jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de bunuti si servicii; document de stabilire lunara a TVA colectat; document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate Se completeaza intr-un singur exemplar in care se inregistreaza zilnic pe baza documentelor tipizate cu regim special, elementele necesare determinarii corecte a TVA colectata. 9, Jurnalul pentru cumparari serveste ca: © document de stabilire lunara a TVA deductibila; © registru fiscal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii © document de contro! a unor operatii inregistrate in contabilitate, in jumal se inscriu toate documentele aferente intrarilor de bunuti si servicii pentru nevoile firmei, indiferent de destinatia lor, pentru realizarea de operatiuni impozabile. Pe baza datelor centralizate lunar in aceste jurale, au obligatia @mpletarii si depunerii la unitatea fiscala teritoriala a decontului de 7'VA, in care se evidentiaza 7V/A colectata si suma impozabila, TVA deductibila si suma impozabila, TVA de plata sau de recuperat, dupa caz. 10. Decontul de TVA face parte integranta din Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat, conceptie a Ministerului Finantelor, ca si toate documentele cu regim special prezentate. ‘Se completeaza lunar de catre platitorii de 7V.4.11. Pentru bunurile si serviciile produse de unitate ¢ preluate de catre agentul economic in vederea folosirii, sub orice forma, in scop personal sau pentru a putea fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit (cu exceptia celor care se incadreaza in limitele si_potrivit destinatiilor prevazute prin lege, se intocmeste documentul BORDEROU cuprinzand operatiile asimilate livraritor de bunuri si prestarilor de servicii potrivit legit. BORDEROU late livrarlor de bunusi si prestarlor de servi jin Ordonanta Guvernului nr.3/1992, PRECEMBRIE. 199 ‘cuprinzind operate potrvit art, realizate pe lun Document Tara de mportare eterminataposvit sat 13 ita) 31 in Ordonanta Guverulut me V1990, Tacari-cadous' | 30007000 O00 00] penta cop salariatlor Face] — Reparatt F000 00) F000. 000] fiscala gratuite Taleiltor oa TIOTTH TSO ectra | imprimante fis donate Crea ne Taptorsa THOTT] 23.121999| rmicrounde- ‘donate z x TATOO Ts 300000 Wineral Prantctor ‘Valoarea de Explcati | frepistare privind natura | rezutata din foperaanior | evidenta comtaila Ne 10.12.1999} 3348678 11.12.1999] 3345675 23.12.1990] 3345675 economici evalueaza baza de Potrivit acestui document, agent ;pozitare pentru TVA asttel: epreturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile bunurilor executate de agentii economici pentru folosirea proprie ori predate sub diferite forme angajatilor sau altor persoane; epreturile de piata sau, in lipsa cestora, costurile aferente serviciilor restate pentru folosinia proprie de un agent economic sau cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice Subliniem ca toate decontarile cu tertii interni sau externi, se evidentiaza pe fise analitice. Pentru bunuri sau servicii exportate, fisele analitice se tin pe clienti extemi sau furnizori extemi, cu inscrierea valutei respective si cursul valutar la momentul livrarii, pentru a inregistra diferenta dintre valoarea incasata si valoarea nominala a lor. Mai mult, la sfarsitul ui financiar, 0 data cu inventarierea patrimoniului, creanteleContractul prevede: societatea de leasing are si calitate de furnizor; costul de achizitie al masinilor 6.000 UM; durata normala de utilizare opt ani; contractul de /easing este incheiat pe o perioada de sase ani; in termen de trei zile de la primirea facturii ce reprezinta redeventa, utilizatorul se obliga sa o achite; ‘¢ redeventa este stabilita anual la 850 UM din care 750 UM reprezinta amortizarea si 100 UM marja de profit. Contractul se incheie la data de 28.12.execitiul N. S.C, Sandra S.R.L. amortizeaza mijloacele fixe in sistem liniar, de comun acord cu societatea straina. fegula fiscala “Bunurile materiale care sunt importate in scopul uti fn sistem de leasing se incadreaza in regimul vamal de admitere temporara pe toata perioada contractului de Jeasing, cu exonerarea totala de la obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor de import inclusiv a garantiilor vamale”.' in situatia exprimarii dreptului de optiune pentru cumpararea bunului importat in sistem de leasing, conform termenului convenit de parti in baza contractului de leasing, importatorul este obligat sa achite taxa vamala si celelalte ol vamale, calculate la valoarea reziduala a bunului din momentul intocmirii actului de vanzare-cumparare in baza declaratiei vamale de import definitiv. La expirarea contractului de leasing, daca utilizatorul nu sta exprimat dreptul de optiune pentru prelungirea contractului sau pentru achizitia bunului, iar acesta nu a fost restituit din diverse motive, locatarul (utilizatorul) este obligat sa plateasca taxele vamale la valoarea reziduala a bunului, daca il foloseste in continuare, in contabilitatea S.C. Sandra S.R.L(utilizatorul) sau locatarul: Debit 8036 66.60.00 lei Redevente locatii de gestiune Chirii si alte datorii asimilate 6.000 UM x10.100 lei/ UM =60.600.000 lei (cost de achizitie al societatii de leasing) Marja de profit " Legea nr. 90/1998 cu modi de leasing ri ulterioare, pentru operatiuni de Jeasing si societati6 ani x 100 UM /an = 600 UM x 10.100 lei/ UM 6.060.000 lei 2. Pe 10 decembrie exercitiul N se inregistreaza factura emisa de societatea japoneza, reprezentand redeventa anuala de 850 UM / 1 UM = 6.100lei. 612.20 = 401.20 8.585.000 lei Cheltuieli cu redeventele, Furnizori externi 7.575.000 lei locatiile de gestiune si chiriile analitic, YAMAY analitic, Cheltuieli cu redeventele A japonia Ja nivelul amortizarii (850 UM x10.100 lei/ UM) (7.500 UM x10.100 lei/ UM) 612.21 1.010.000 lei Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chirii, analitic, Cheltuieli cu redeventele reprezenténd marja importatorului (100 UM x10.100 lei/ UM) 3. Taxa pe valoare adaugata de platit la bugetul statului: 4428 = 446.2 3.010.700 lei T.V.A. neexigibila Alte impozite, taxe (850 UM x16.100 lei/ UM)x19% si varsaminte asimilare T.V.A pentru redeventa 4. Se retine impozitul pe redeventa potrivit legii (cota 15%)! 850 UM x15%x16.100 lei/ UM = 2.052.750 lei = (127,50 UM x 16.100) 401.20 = 446.3 2.052.750 lei Furnizori externi Alte impozite, taxe si 1.287.750 le’ analitic, YAMAY Japonia varsaminte asimilate, Ordonanta Guvernului nr. 83/1998, privind impunerea unor venituti realizate din Romania de persoane juridice si fizice nerezidente. M.O.nr. 315/27.08.1998, art. 1, al 3, lit,iin situatia in care cifta de afaceri este superioara plafonului stabilit, agentii economici devin platitori de TVA, inclusiv la organul fiscal din luna imediat urmatoare. Dupa inscrierea ca platitoare de TVA, agentii economici ‘nu mai beneficiaza de scutire, chiar daca ulterior se realizeaza o cifra de afaceri mai mica decdt plafoanele stabilite legal. Cererea de luare in evidenta ca platitori de TVA se depune si de unitatile scutite de TVA dar care realizeaza si operatii impozabile care depasese cifra de afaceri de 1.750.000 lei, In aceasta situatie, agentul economic este obliga sa organizeze distinct evidenta gestiunilor si contabilitatii care sa permita determinarea corecta a taxei pe valoarea adaugata. Exista si posibilitatea data de lege ca agentii economici care realizeaza operatiuni scutite de TVA sa apeleze pentru plata 7/4 pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia ‘Aprobarea se acorda de catre Ministerul Finantelor prin organele fiscale teritoriale unde firma este inregistrata ca persoana juridica. Aplicarea TVA se face din luna imediat urmatoare datei aprobarii. Operatiuni de import © bunurile din import care prin lege sau prin hotardri ale Guvernului sunt scutite de taxe vamale; © masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele si mijloaccle de transport din import necesare investtiilor constituite ca aport in natura sau achizitionate din aportul in numerar al investitorilor straini 1a capitolul social ori la majorarea avestuia; ‘¢ marfurile importate si comercializate in regim de duty-free precum si magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si fa personalului acestora ; bunuri introduse in tara fara plata taxclor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice; ‘© bunurile si serviciile din import provenite sau finantate direct ca ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme internationale, precum si de organizatii nonprofit si de earitate, in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor; « importul de aur al Baneii Nationale a Romaniei, © reparatiile si transformarile la nave si aeronave roménesti in strainatate; ‘e acronavele civile si produsele prevazute in nomenelatorul la Tarifil vamal de import al Roméniei, provenite din tarile semnatare ale Acordului privind comertul cu aeronave civile; ¢ bunurile de import similare bunurilor din tara scutite de TVAO vanzarile de imobile catre salariati, cu exceptia celor construite si date in folosinta inainte de introducerea TVA; ‘D tranzactiile cu bunuri mobile si imobile in executarea creantelor; Toperatiuni de leasing financiar; din import péina la exprimarea optiunii de cumparare. O prestarile de servicii cdnd nu sunt efectuate in exclusivitate de societatile bancare: expertize, studiu de fezabilitate, acordarea de consultanta, evaluari de patrimoniu, inchirieri de spatii cazare ete.; O societati de asigurare si reasigurare si intermediere; Dactivitate de tiparire si vanzare a timbrelor la valoarea declarata; loperatiuni care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole si activitatea de taximetrist; Ceditarea, tiparirea si vanzarea de ziare. Pentru achizitiile de bunuri si servicii pentru realizarea operatiilor de editare si tiparire nu se exercita dreptul de deducere a TVA. Se exclud activitatile cu caracter de reclama si publicitate. Sunt scutite de TVA activitatile de radio si televiziune, cu exceptia celor cu caracter de reclama si publicitate; 0 productia de filme, cu exceptia celor de reclama si publicitate. Gintermediarii care vand carti, ziare, manuale scolare, dictionare si enciclopedii sunt scutiti de TVA, numai daca vanzarea este realizata la pretul stabilit de editor sau ka pretul de achizitie De asemenea, sunt scutite prin lege urmatoarele produse si serviciis 7 operatiuni de investitii financiare, de intermediere financiara, de valori mobiliare si instrument financiare derivate; Gactivitati de organizare si exploatare a jocurilor de noroc efectuate de Compania Nationala ,Loteria Romana” $.A.; Cucrari de reparatii si intretinere pentru monumente comemorative ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din decembrie 1989, muzee, monumente istorice si de arhitectura.; D1 livrarile de proteze de orice fel, accesorii si produse ortopedice; Givanzarea obiectelor si vesmintelor de cult, tiparirea cartilor de cult, necesare practicarii cultului precum si a celor asimilate obiectului de cult, Gitransportul feroviar al localnicilor in Delta si pe ruta Orsova — Moldova Nowa, Braila-Harsova, Galati Grindu. ‘Cumpararile de bunuri si servicii pentru realizarea acestor bunut si servicii au drept de deductibilitate, Activitatile agentilor economici sunt scutite de TVA daca au o cifa de afaceri declarata organului fiscal de pina la 1.750.000 lei pentru exercitiul financiar 2003 si 2.000.000,000 lei pentru exercitiul 2004,analitic YAMAY — si varsaminte asimilate, Japonia Impozit pe analitie Impozit pe dobanzi dobanzi (850 U.M. x 10% x 10.100 lei / UM) 5. Se achita furnizorul extern si impozitul pe dobanzi. % = 5124 12.316.500 lei 404.2 Conturi la banci 7.726.500 lei Fumizori de imobilizari in devize in devize analitic YAMAY - Japonia (850-85) UM x 10.100 lei UM 665 1658 4.590.000 lei Alte cheltuieli de exploatare analitic sau Diferente de pret 765 U.M (16.100-10.100 lei / U.M) 6.Comisionul bancar achitat bancii: 27 = 5124 61.559 lei Cheltuieli eu servieit Conturi la banci bancare si asimilate in devize 7. Impozitul pe dobanzi % = 5121 1.369.275 lei 446.3 Conturi la banci 858.500 lei Alte impozite, taxe in lei si varsaminte asimilae, analitic Impozit pe dobéinzi 665 511.275 lei Cheltuieti cu diferente de pret- TVA asupra comisionului 76.000 lei - de restituit la O1.07.N+1 2.488.000 lei = data scadenta 01.07.N+1 La data scadenta pot interveni urmatoarele situati: 1.Persoana fizica ALFA ramburseaza imprumutul si comisionul primind in schimb setul de bijuterii. Lichidarea creantei fata de debitor si incasarea sumei: a) 5311 = % 2.476.000 1 Casa in lei 2677 000.000 Alte creante imobilizate Analitic: ALFA 704 400.000 lei Venituri din lucrari executate si servicii prestate 4427 76.000 lei TVA colectata Persoana ALFA primeste setul de bijuterii Credit 8033 2,000,000 lei Valori materiale primite in pastrare sau custodi b) Exigibilitatea TVA la 31.07.1999: 4427 - 4423 76.000 lei TVA calculata TVA de plata ¢) La data de 25.08.1999 se achita VA de plata prin ordin de plata: 4423 - 5121 76.000 lei TVA de plata Conturi la banei in lei 2. Persoana fizica ALFA nu restituie la data scadenta ‘imprumutul, comisionul si 7V. Casa de amanet devine proprictara setului de bijuteri Aceasta poate opta fie pentru pastrarea in patrimoniu a setului, fie valorificarea acestuia prin vanzare.prezinta pentru a restitui imprumutul banese primit, edt si comisionul perceput de societate, aceasta devine proprietara asupra bunului pe care-1 poate pastra in patrimoniul propriu sau il valorifica prin vanzare. Aspecte contabile. Pentru evidenta operatiunilor realizate de socictatile de amanet, prezentam trei aspecte A. Proprictarul bunului lasat amanet primeste imprumutul acordat si se obliga sa achite la data scadentei, pe lénga valoarea imprumutului, si un comision de 20%, la care se adauga TVA. B. Proprietarul bunului la scadenta solicita prelungirea termenului de restituire a imprumutului, C. Societatea de amanet, prin intelegere contractuala, poate opri din suma ce reprezinta valoarea imprumutului ce se acorda, comisionul plus TVA, proprictarul de drept al bunului primind in schimb diferenta. Casele de amanet find societati comerciale, au obligatia de a tine evidenta contabila pe specificul de activitate, utilizénd contabilitatea finaneiara. 1. Exemplu: La data de 01.06.N, Casa de amanct MARA SRL incheie un contract cu o persoana fizica ALFA, proprietara a unui set de bijuterii din aur. in baza contractului i se imprumuta persoanei fizice suma de 2.000.000 lei, pe termen de 14 luni. Persoana ALFA va achita casei de amanet un comision de 20% plus TVA 20%: comision 2.000.000 x 20% 400.000 lei TVA 400.000 x 19% 76.000 lei TOTAL 476.000 lei 0 inregistrarile contabile sunt: a) Acordarea imprumutului: 2677.10 = 5311 2.000.000 lei Alte materiale primite Casa in lei in pastrare sau custodie Si Debit 8033, 2.000.000 lei Valori materiale primite in pastrare sau custodie - valoarea imprumutului 2.000.000 lei ~ comision de primire 400.000 lei1) descarcarea gestiunii la bunul vandut: % 607 ind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila Cheltuieli pr g) plata S.C. FLAVIA S.A. 401.020 Furnizori, analitic SC Flavia S.A. h) exigibilitatea TVA: 4427 TVA colectata i) se achita pana la data de 25 a lunii urmatoare TVA de plata prin ordin de plata 4423 TVA de plata = 371 6.545.000. Marfuri 5.000.000 lei 500.000 tei 1.045.000 lei = S311 5.950.000 lei Casa in lei = % i 4426 950.000 lei TVA deductibila 4423 95.000 lei TVA de plata = 5121 95.000 lei Conturi la banei in lei 4.16.2 TVA in cadrul consignatiilor pentru bunurile primite de la persoane fizice sau juri necuprinse in sfera de aplicare sau scutite de TVA Baza de calcul a TVA = comisionul aplicat de consignatic Exemplu: Unitatea de consignatie BETA S.R.L. primeste de la S. Panasoni blana in valoare de 3.000.000 lei . D&D S.R.L., neplatitoare de TVA, o masina de scris electronica, marca in valoare de 500,000 lei, si de la persoana fizica Zo haina de Consignatia practica un comision de 15% pentru masina de seris si 10% pentru haina de blana,Pretul de vanzare cu amanuntul pentru cele doua marfuri se determina astfel: Masina de seris - (A) Haina de blana - (B) 1. valoarea marfii = 500,000 3.000.000 lei 2. comision (15%) = 75,000 (10%) 300.000 lei 3. TVA aferenta comisionului 14.250 57,000 | 4, valoarea totala a marfii (1+2) 575,000 lei 3.300.000 I 5 pretul cu amanuntul (3+4) 589.250 lei 3.357.000 lei Bunul fiind primit in consignatie de la persoane fizice si juridice neplatitoare de TVA, TVA deductibila nu mai are obiect, TVA de plata ‘TVA colectata. = = 14.250+57.000= 71.250 lei inregistrarile contabile sunt: a) receptia pe baza de NIR la primirea marfii si stabilirea pretului de vanzare cu amanuntul Debit 8033 3.500.000 (A+B) Vatori materiale primite in pastrare sau custodie ) se vand marfurile: 5311 = % Casa in lei 107 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 71.250 lei TVA colectata ©) consignatia anunta persoanele fizice si juridice ca marfa depusa s-a vandut. Societatea D&D este obligata sa emita factura potrivit art. 25, lit. b din O.G. nr.3/1992 privind TVA. 371 = % 000 lei Marfuri 401.01 500.000 lei Furnizori, analitie SC D&D SRL 401.02 3.000.000 lei Furnizori, analitic p. f. Z