Professional Documents
Culture Documents
179. ns de cele mai multe ori primul medicament ales va fi doar partial potrivit din
cauza lipsei unui numr suficient de simptome prin care s se gseasc similimum.
180. Acest medicament care a fost ales pe ct de bine s-a putut dar care este doar
incomplet homeopatic pentru motivul mentionat mai sus va produce efecte secundare n
timpul actiunii lui asupra bolii, care este doar partial analoag lui si va aduga n
economia pacientului mai multe simptome din propriul lui complex de simptome, ca n
cazul de mai sus cnd selectia a fost imperfect din cauza numrului mic de remedii
homeopatice (vezi par 162). Dar aceste simptome sunt n acelasi timp tulburri
apartinnd bolii nsesi, chiar dac ele au fost slab simtite anterior sau chiar deloc.
Simptome pe care cu putin timp nainte pacientul nu le percepea se vor dezvlui sau
unele pe care le percepea doar neclar vor deveni mai accentuate.
183. De aceea, de ndat ce doza din primul medicament nu mai are nici un fel de efect
benefic (doar dac problemele nou aprute nu necesit de urgent ameliorarea din cauza
intensittii lor - ceea ce nu este cazul aproape niciodat n bolile cronice, doza remediului
fiind de altfel foarte mic) , cazul trebuie reluat nregistrnd status morbi asa cum se
prezint la momentul actual si un al doilea medicament homeopatic indicat trebuie
selectat conform acestor date. El poate fi ales cu mai mult acuratete din moment ce
grupul de simptome a devenit mai numeros si mai complet *.
184. Dup ce fiecare medicament si-a completat actiunea dac se apreciaz c n
continuare nu mai este indicat, cazul trebuie analizat din nou notnd simptome care au
rmas si selectnd mai departe remediul potrivit pentru ele continund astfel pn cnd
pacientul este vindecat
185. Printre bolile deficiente cele numite locale - termen prin care ntelegem schimbri si
tulburri care apar pe prtile externe ale corpului - ocup un rol important. Pn acum se
considera c doar aceste prti erau afectate de boal fr participarea restului
organismului - o doctrin teoretic absurd care a dus la cele mai dezastruoase tratemente
medicale.
BOLI LOCALE
Medico chirurgicale
Medicale acute
Medico chirurgicale acute
Medicale cronice
Medico chirurgicale cronice
Medico chirurgicale
Fracturi
Dislocari
Plagi
Luxatii
Contuzii
Reducerea fracturii, luxatiei, extragerea corpilor straini, sutura plagii
Cind apar reactii sistemice febra,durere, sepsis, hemoragii se poate aplica trat
homeopatic
Medicale acute
Furuncule,
abcese ,
Celulite
Se repertorizeaza simptomele acute ca si caracteristicile generale ale pacientului
Daca apar recidive trebuie sa ne gindim la un remediu constitutional
antimiasmatic
Medico chirurgicale acute
Abcese penetrante
Panaritii persistente
Se poate tenta un trat chirurgical datorita riscului de diseminare a infectiei
Medicale cronice
Bolile dermatologice, ulcere fistule, condiloame, tumori cutanate
Se face tratament miasmatic adica luind in calcul totalitatea cazului
Medico chirurgicale cronice
Tumori persistente, fistule , sinusuri congenitale, gangrene
Cind aceste tulburari locale atinge dimensiuni se pot crea compresiuni asupra
organelor din jur sau
daca exista risc de malignizare foarte mare ce pune in pericol viata pacientului,
progresiune rapida a unui proces gangrenos
186. Asa-numitele stri locale aprute recent si datorate unor injurii externe ar prea la
nceput s merite numele de boli locale dar asta ar fi valabil doar n cazul cnd injuria
(rana) ar fi att de banal nct s nu aibe nici o semnificatie pentru c injuriile externe
asupra corpului ce au o anumit important angajeaz simpatia ntregului organism viu:
temperatura creste etc .
Astfel de lucruri sunt domeniul propriu-zis al chirurgiei doar n msura n care devine
necesar a ajuta prtile suferinde prin nlturarea mecanic a piedicilor externe n calea
vindecrii (pe care doar forta vital le poate ... ) cum ar fi: reducerea dislocrilor,
nchiderea rnilor prin suturi si bandaje, controlul mecanic si oprirea sngerrii din
arterele deschise, extragerea corpilor strini care au penetrat prtile vii, deschiderea unor
cavitti ale corpului pentru a nltura o substant ce produce tulburri sau pentru a drena
fluide extravazate sau colectate, alinierea capetelor unui os rupt si asigurarea lor cu un
bandaj corect etc.
Totusi cnd n astfel de injurii ntregul organism viu cere un ajutor dinamic efectiv pentru
a fi capabil s desvrseasc vindecarea, asa cum face ntotdeauna, cnd febra violent
aprut din cauza unor contuzii ntinse, carne, tendoane, vase sfsiate trebuie s fie
nlturat printr-un medicament intern sau cnd durerea exterioar a unei prti arse sau
excoriate are nevoie s fie nlturat homeopatic, acesta este locul n care serviciile
medicului si ajutorul su homeopatic dinamic sunt necesare.
187. Dar afectiunile, schimbrile si bolile prtilor exterioare care n-au fost cauzate de nici
o injurie din afar sau au fost doar precipitate de o injurie minor apar ntr-un mod
complet diferit: ele apar dintr-o maladie intern. A le considera doar tulburri locale si a
le trata exclusiv sau aproape exclusiv cu aplicatii locale sau alte mijloace asemntoare,
ca si cnd ar fi simple rni, ceea ce medicina a fcut de secole de-a rndul pn acum,
este pe ct de absurd pe ct rezultatele lor sunt duntoare.
188. Aceste afectiuni sunt considerate doar locale si de aceea sunt numite boli locale ca si
cum ele s-ar produce exclusiv n prti n care organismul particip putin sau deloc sau, ca
s spunem asa, acolo unde suferintele prtilor individuale vizibile restului organismului
viu n-ar sti nimic *.
* Aceasta este una din multele absurditti periculoase ale vechilor practicieni.
189. Si totusi este evident chiar la cea mai usoar reflectie c nici o boal extern
nedatorat vreunei injurii particulare din afar nu poate apare si-si mentine locul, sau
chiar s se agraveze, fr o cauz interioar, fr implicarea ntregului organism - care n
consecint este bolnav. Ele n-ar putea aprea fr ncuviintarea ntregului rest al
economiei si fr participarea ntregului viu - adic a principiului vital ce ptrunde toate
celelalte prti sensibile si .... ale organismului. ntr-adevr este de neconceput ca ele s se
dezvolte fr a fi puse n miscare de ntreaga viat perturbat (dezarmonizat) , att de
strns sunt interconectate toate prtile organismului, formnd un ntreg indivizibil de
simtire si functie. Nu exist eruptie a buzei, nici panaritiu ci persoana este bolnav n
interior nainte de aceasta si atta timp ct dureaz.
190. Orice tratament medical corect al unei afectiuni aprute pe prtile externe ale
corpului determinat de o injurie din afar minor sau deloc trebuie de aceea directionat
ctre totalitate, ctre anihilarea si vindecarea maladiei generale prin folosirea remedilor
interne dac se vrea ca el s fie eficace, sigur, plin de succes si complet (profund).
191. Aceasta este categoric confirmat de experient care arat n toate cazurile c
imediat dup ce sunt luate, fiecare medicament intern activ produce n asa-numitele boli
locale, chiar n cele mai ndeprtate extremitti ale corpului, schimbri semnificative n
special n prtile externe afectate - considedrate de vechea scoal ca fiind izolate - ca si n
orice alt parte a organismului de asemenea.
Dac medicamentul intern prescris pentru totalitate este corect homeopatic aceste
schimbri vor fi de bun augur; ele reprezint vindecarea omului n totalitate mpreun cu
disparitia afectiunii lui externe (fr folosirea vreunui remediu extern).
192. Aceasta poate fi cel mai bine fcut dac, atunci cnd medicul ia cazul,
caracteristicile exacte ale maladiei locale sunt considerate mpreun cu toate schimbrile,
tulburrile, si simptome perceptibile n restul economiei (inclusiv cele observate anterior
cnd nu lua medicament) pentru a schita astfel imaginea complet a bolii nainte de
alegerea, dintre remediile ale cror actiuni caracteristice sunt cunoscute, pe acela ce
corespunde homeopatic acestei totalitatti a simptomelor.
193. Acest medicament administrat doar intern nltur si vindec simultan att boala
local ct si starea morbid concomitent din organism si dac afectinea este recent
realizeaz aceasta chiar de la prima doz. Asta dovedeste c boala local depinde
exclusiv de o boal a restului organismului si trebuie privit doar ca o parte inseparabil a
ntregii boli, ca unul din cele mai importante si izbitoare simptome.
194. Nici n bolile locale care sunt acute si se dezvolt rapid nici n cele vechi nu este de
folos s se maseze sau s se aplice pe zona afectat vreun remediu extern, nici chiar cel
specific, homeopatic si nici dac acesta este administrat intern n acelasi timp. Asta
pentru c afectiunile acute locale - de exemplu inflamatii ale prtilor individuale, erizipel
etc - care-si datoreaz originea nu unei injurii externe de o violent proportional ci unei
cauze dinamice, interioare, rspund cel mai bine (de obicei fr alt ajutor) la remediile
interne alese dintre medicamentele experimentate si care sunt potrivite homeopatic
simptomelor interne si externe la timpul respectiv. Dar dac aceste boli nu cedeaz
complet la medicament si dac, desi pacientul are un mod de viat echilibrat, mai persist
nc n partea suferind si n intreaga economie un reziduu al bolii atunci, si asta se
ntmpl destul de des, afectiunea local acut se datoreaz unei izbucniri a psorei pn
atunci latent si acum gata s se dezvolte ntr-o adevrat boal cronic.
195. n asemenea cazuri, care nu sunt rare, dup ce starea acut a fost nvins pe ct de
mult s-a putut, un tratament antipsoric adecvat trebuie ntreprins pentru simptome
reziduale si pentru aparenta stare de sntate anterioar a pacientului pentru a obtine o
vindecare complet. n bolile cronice locale care evident nu sunt venerice vindecarea
intern antipsoric este necesar n orice caz *.
* Asa cum am artat n cartea mea Bolile cronice.
196. S-ar putea crede c vindecarea unor astfel de boli ar fi accelerat prin folosirea
remediului gsit a fi corect hoemopatic pentru totalitate simptomelor nu numai intern dar
si extern, pa baza ideii c actiunea direct a medicament asupra locului unde este
localizat boala ar produce o schimbare mai rapid n ea.
197. Dar un astfel de tratament este complet condamnabil, nu numai pentru simptomele
locale aprute din miasma psoric ci si pentru acelea din miasma sifilitic sau sicotic,
pentru c a folosi local un remediu n acelasi timp cu administrarea lui intern n bolile
care prezint o afectiune local persistent drept simptomul lor principal, are seriosul
dezavantaj c, prin aplicarea local, acest simptom principal (boal local) *, de obicei
dispare vederii nainte ca boala intern s fie distrus si astfel ne nsal cu aparenta unei
vindecri complete. Aceast disparitie prematur a simptomului local face, cel putin, mult
mai dificil si uneori aproape imposibil judecarea dac ntreaga boal a fost distrus de
folosirea simultan a medicament intern.
198. Pentru acelasi motiv este condamnabil s se foloseasc un remediu ce are puterea de
a vindeca atunci cnd este administrat intern doar aplicndu-l extern la nivelul
simptomelor locale ale bolii cronice miasmatice. Pentru c dac simptomul local al bolii
cronice este nlturat doar prin mijloace externe, deficiente, tratamentul intern care este
esential pentru restaurarea complet a snttii rmne n obscuritate. Simptomul
principal (boala local) a disprut lsnd n urm altele mai greu de distins care sunt mai
putin stabile si constante dect el si adesea nici nu sunt suficient de caracteristice pentru a
furniza o schit clar si complet a imaginii bolii.
199. Mai mult dac remediul homeopatic potrivit bolii nu a fost nc gsit la momentul
cnd simptomul local este distrus de un remediu extern caustic sau desicativ ori
chirurgical *, cazul devine mult mai dificil pentru c simptomele ce rmn sunt prea vagi,
necaracteristice si fluctuante si pentru c nu mai putem vedea simtomul principal extern
care ar fi putut, cel mai bine dintre toate, s ajute la alegerea remediului corect si s ne
determine la a-l administra intern, distrugnd astfel complet boala.
200. Dac simptomele ar fi fost nc acolo n timpul tratamentului intern medicul ar fi
fost capabil s gseasc remediul homeopatic pentru ntreaga boal. Odat ce acesta a
fost gsit si ct timp el a fost administrat intern prezenta continu a bolii locale ar arta c
vindecarea nu este nc complet; pe de alt parte dac boala local a fost vindecat fr
nici o interferent extern supresiv asta ar arta de necombtut c afectiunea a fost
dezrdcinat si c vindecarea asteptat a ntregii boli s-a realizat - deci este un ajutor
inestimabil, indispensabil n obtinerea unei vindecri complete.
201. Se pare c atunci cnd este mpovrat cu o boal cronic pe care nu o poate nvinge
cu propriile ei mijloace, forta vital decide (n mod caracteristic) s formeze o boal
local pe una din prtile externe, cu singurul scop de a alina boala intern care altfel ar
ameninta organele vitale si viata pacientului. Ea creeaz si mentine o boal ntr-o zon
MIASMA CANCERINICA
Dr. Ileana Rindasu
Conceptia homeopatica asupra bolilor cronice este capitolul cel mai greu de explicat
medicilor de formatie oficiala, mai ales ca si nomenclatura originala este
desueta(termenul de miasme).
Dar, pe masura ce este aprofundata, ea trezeste convingerea ca autorul ei a avut o intuitie
geniala, ce depasea cu mult atat cunostintele din vremea sa, cat si pe cele din timpurile
noastre.
Aceasta teorie poate fi sintetizata prin raspunsul la intrebarea: ce provoaca aparitia bolilor
cronice?
Raspunsul lui Hahnemann este : miasma (diateza-in exprimare moderna) este cea care
determina starea de boala cronica, prin influentarea modului reactional global al
individului, posibil prin fragilizarea anumitor organe sau functiuni ce imping individul
spre anumite tendinte patologice.
Miasma, in conceptia diferitilor autori:
Hahnemann: slabiciune fundamentala aflata la baza bolilor cronice
Ranjit Roy: predispozitie genetica a unui organism de a face anumite boli cronice
Gh-D. Bungetzianu: este atat trecutul propriu patologic al individului, imprimat in
memoria sa imunologica sau care a dereglat mecanismele metabolice si/sau reactionale,
cat si modificarile imprimate in codul genetic pe care individul le-a mostenit de la
genitorii sai si pe care le poate transmite la randul lui altor generatii.
Se stie ca s-au descris trei miasme/diateze ca factori cauzali fundamentali ai bolilor
cronice: psora, sicoza si lueza. Dintre acestea, psora( hidra cu o suta de capete ) este
considerata de Hahnemann cea mai veche, universala si distructiva miasma. Ea se
asociaza cu boli cronice foarte severe, printre care si boala neoplazica.
Netratate, bolile cronice evolueaza, se agraveaza si dispar numai odata cu disparitia
indivizilor respectivi.
Cancerul, ca boala cronica, prezinta si el un fond miasmatic. Hahnemann considera ca
fondul psoric este responsabil de aparitia dezvoltarilor maligne.
Altii considera cancerul o urmare a manifestarii miasmei sicotice, fiind caracterizat de
formarea tumorilor, ca expresie a multiplicarii celulare exagerate.
Dr. Grimmer (1995 ) a remarcat ca aparitia bolii neoplazice are o legatura clara cu
pseudopsora( tuberculinismul).
Este interesanta si observatia unor medici alopati indieni (dr. Kelkar si dr. Kulkarni) care
au studiat in anul 1995- 15 cazuri de tbc pulmonar asociat cu cancere concomitente
localizate in alte organe( 10 cancere orofaringiene, 3 cancere esofagiene, un cancer de
cervix, un cancer pulmonar).
J. H. Allen a sugerat ca doua miasme cronice latente devin rareori active simultan in
acelasi organism, dar daca acest fenomen se produce, apare o mare probabilitate de
aparitie a bolii neoplazice! Astfel, apare ipoteza ca in cursul evolutiei bolii canceroase, se
vor manifesta 2/ mai multe predispozitii miasmatice.
Stadiul pretumoral poate fi controlat de miasma tuberculinica, stadiul de crestere
tumorala de miasma sicotica, iar cel de distrugere celulara de miasma sifilitica.
Miasma tuberculinica este cea care slabeste mecanismul de aparare, cu aparitia unor stari
precanceroase cum ar fi inflamatia cronica, ulceratiile, displazia, etc ce pot fi urmate in
timp de aparitia cancerului.
Stadiul de cancer metastatic se considera a fi determinat de miasma sifilitica.
In concluzie, se poate considera ca boala neoplazica este multimiasmatica, fiecare din
cele 4 miasme amintite aici avandu-si rolul sau bine determinat.
Profesorul Bungetzianu citeaza autori care pun problema diatezei cancerinice ca atare
(Martigny, Nebel), ca rezultat al combinarii psorei cu sifilisul si sicoza, aceasta miasma
fiind deci o tridiateza.
Nebel considera diateza cancerinica drept epilogul psorei, dar nu exclude nici interventia
tuberculinismului.
Elementele clinice care caracterizeaza Cancerinismul dupa Bungetzianu:
1. Modificarile tegumentelor, fanerelor si mucoaselor: ele exprima imbatranirea
tesuturilor, cu cheratoza senila, excrescente, fisuri, ragade; tulburari ale secretiei
sebacee,cu chisturi sebacee, comedoane; unghii canelate, dure, ingrosate, care se cliveaza
la taiat; mucoasele pot prezenta leucoplazie; limba poate fi fisurata.
2. Tulburari ale circulatiei venoase si capilare: circulatie colaterala foarte vizibila;
hemoroizi.
3. Oboseala generala si slabiciune: uneori tendinta la hipotermie.
4. Tristete si hipersensibilitate: multe socuri emotionale in antecedente( ex: decesul unor
persoane apropiate) ; uneori, frica de cancer care diminua in mod curios cand cancerul
este constituit.
5. Aspecte morfologice particulare: precancerosii apartin adesea
megalosplahnicilor(tipul rond, digestiv). Sunt prezente modificari ale tonusului si
transpiratiei mainilor, rezultand fie o mana impastata, umeda si rece, fie o mana uscata,
descarnata, cu degete subtiri si lungi.
In tratamentul cancerinicilor, se va proceda conform regulilor generale, adica se va
incepe cu remediul ales in functie de similitudinea cu totalitatea simptomelor.
In plus , si in cazul acestei miasme au fost preparate nosode( remedii preparate din
formatiuni tumorale sau din culturi de celule.)
Nosodul Carcinosinum s-a obtinut initial din cancer de mamela de catre dr. Foubuster,
ulterior gama preparatelor a crescut, aparand si Carcinosinum gastric, intestinal,etc.
Scyrrhinum s-a recoltat din cancerul schiros de mamela.
Multi autori recomanda si asocierea altor nosode, in functie de miasma care se considera
ca are o contributie esentiala.
Nosodul se indica pentru a indeparta barajul pe care diateza il opune remediului bine ales
pe baza similitudinii.
10
CARCINOSINUM
Dr. Adrian Dumitrescu
Istoric :
Este nosodul miasmei cancerinice (prin care se nelege predispoziia motenit a unui
organism de a dezvolta afeciuni maligne).
Poate fi deja considerat un remediu universal deoarece din ce n ce mai multe generaii de
cazuri cu cancer i las amprenta asupra copiilor, aa cum n trecut o fceau tuberculoza
i gonoreea.
Primul care a menionat i a folosit Carcinosinum a fost James Tyler Kent. El l-a
denumit Carcinom i l-a obinut astfel: Prepararea remediului pe care l-am folsit ani
de zile s-a fcut plecnd de la un cancer mamar. Pacienta avea o eliminare de secreie
clar, apoas dintr-un cancer de sn. O cantitate mic din acest fluid a fost prelevat,
potenat i folosit cu rezultate satisfctoare n multe cazuri de carcinom aflat n stadii
avansate.
L-a folosit ca paliativ n cazuri de cancer: Carcinosinum amelioreaz durerile
chinuitoare ascuite, cu caracter de arsur. Cu acest remediu pacienii au trit confortabil,
mai muli ani. Procesul malign a fost ntrziat i suferina care nsoete de obicei aceast
boal a fost evitat.
Ulterior ali mari homeopai precum James Compton Burnett, J.H. Clarke, Donald
Foubister au folosit i descoperit Materia Medica a acestui nosod. S-au obinut noi
remedii precum: Carcinosinum Adeno-Stom. (din cancer al epiteliului glandular gastric),
Carcinosinum Squam. Pulm (epiteliom plmn), Carcinosinum Intest co (epiteliom
intestinal i vezic urinar), Carcinosinum Uterus, Carcinosinum Adeno-Vesica (din
papilom malign al vezicii urinare).
Cauzalitate:
Grosolnia; dominarea ndelungat de ctre alte persoane; control parental excesiv;
ateptri prea mari ale prinilor fa de persoana sa; responsabiliti mari de la o vrst
fraged; absena tatlui; lips de ncurajri sau dimpotriv: a fost dezaprobat n mod
constant cu subminarea ncrederii n sine; obligaia de a face lucruri mpotriva voinei
sale; nefericire, necazuri sau stare de fric cu durat prelungit; supresii la nivel mentalemoional i fizic; vaccinri.
Aspect:
Triada:
- piele cu pete cafe-au-lait (cafea cu lapte).
- sclere albastre.
- numeroase alunie de culoare neagr.
La care se adaug negi pe degete i palme sau la nivelul tlpilor.
Pot exista i variaii: piele palid i transparent care d un aspect delicat (ce trebuie s
corespund cu comportamentul).
Esena remediului:
1. Lipsa de ncredere n sine cu fric de eecuri i fric de a face greeli, fric de
examinri.
Mind anxiety mistakes; making (r.u. carc 1). R.u.= remediu unic.
Au nevoie de apreciere, aprobare.
11
Vrea s-i mulumeasc pe toi (inclusiv pe prini) i se simte vinovat pentru lucruri pe
care nu le-a fcut. Se simte vinovat dac refuz ceva.
2. Vulnerabilitate pe plan psihic si fizic.
Sunt foarte vulnerabili d.p.d.v. emoional dar ncearc s o ascund.
Nu reuesc s se apere. E ca i cum nu ar avea bariere de protecie.
Se ncarc cu problemele celorlali i e incapabil s i le contientizeze pe ale sale.
Le permite celorlali s-i invadeze universul. (cancerul).
Exist o tendin de a scpa de lumea exterioar pe care o percep ca neprietenoas.
Ei ncearc s intre ntr-o lume de fantezie, visare i armonie:
- citind ore ntregi, - stnd n natur, sau la mare, - ascultnd muzic, dansnd,
- cltorind, - iubind animalele - sunt persoane cu sim artistic
Pe plan fizic fac infecii cronice i nu au mai avut febr de mult timp.
Manifest astfel o lips de reactivitate caracteristic.
3. Nu suport reprourile se ofenseaz uor:
Vine ca o consecin fireasc a primelor 2 puncte enunate mai sus.
Sensibilitatea la cenzur este att de puternic nct percep orice critic ca pe un oc. (Pot
avea manifestri isterice, plns cu sughiuri).
Mind offended Easily (Carc 4; Tub 4).
Exist o puternic team de a fi umilit.
Mind Fear humiliated, of being (Carc 2, Sep 2, nat-m 1, nux-v 1, puls 1).
4. Ordonat Meticulos - Perfecionist n ceea ce privete munca pe care o face
dezordonat, neglijent n rest.
Unul din modurile de supravieuire este adaptarea i evitarea criticilor ct mai mult
posibil. Astfel, muncete din greu i devine meticulos, ajunge la timp la ntlniri i face
tot ceea ce se ateapt de la el.
Este foarte contiincios. Se simte responsabil pentru orice ( are sentimente de vinovie
dac se odihnete nainte de a termina treburile).
5. Anxietate de anticipaie:
Mind anticipation (Carc, Arg n, Gels, Sil, Calc, Puls).
- naintea examenelor - Mind anticipation examination before
- de la un angajament pe care i l-a asumat - Mind anxiety anticipation, from
engagement, an
- anxietate pentru ceilali - Mind anxiety for others (carc 1; Phos 3)
- anxietate cnd ceilali ntrzie sau dac are fixat o ntlnire - Mind anxiety- time is
set, if a
6. Simpatetic.
Nu pot s cear nimic pentru ei i simt durerea i suferina intens. Ca atare se preocup
mult de problemele altora, ceea ce i poate conduce la sentimente de vinovie, anxietate
sau chiar depresie. Simt durerea celorlali n propriul lor corp.
Ii sacrific propriul comfort pentru alii. Simt c le datoreaz mult celorlali i c ceilali
nu le datoreaz nimic. Le gsesc scuze celor din jur i nu reacioneaz cnd acetia sunt
nedrepi.
7. Intelect: foarte inteligeni i capabili sau ncetineal mental cu memorie slab.
Pot avea capaciti intelectuale deosebite, sunt oameni de tiint sau elevi crora le place
s nvee, s citeasc i s-i stimuleze creierul.
12
13
14
15
16
17
MIASMA CANCERINICA................................................................................................ 9
Dr. Ileana Rindasu .............................................................................................................. 9
CARCINOSINUM............................................................................................................ 11
Dr. Adrian Dumitrescu...................................................................................................... 11
HOMEOPATIE IN PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR ............................... 20
Dr Ioana Ionescu ............................................................................................................... 20
ANTIMONIUM CRUDUM ............................................................................................. 27
Dr Secil Omer ................................................................................................................... 27
ANTIMONIUM TARTARICUM .................................................................................... 28
Dr. Secil Omer .................................................................................................................. 28
DROSERA........................................................................................................................ 30
Dr. Secil Omer .................................................................................................................. 30
HOMEOPATIE IN PATOLOGIE DIGESTIVA.............................................................. 31
Dr. Mariana Galesanu ....................................................................................................... 31
ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI DE FICAT, COLECIST, PANCREAS,
SPLINA............................................................................................................................. 39
Dr. Omer Secil .................................................................................................................. 39
COLICILE ABDOMINALE ............................................................................................ 51
Dr. Silvia Nedelcu............................................................................................................. 51
COLOCYNTHIS .............................................................................................................. 53
Dr. Silvia Nedelcu............................................................................................................. 53
PODOPHYLLUM PELTATUM ..................................................................................... 54
Dr. Adrian Dumitrescu...................................................................................................... 54
VERATRUM ALBUM..................................................................................................... 56
Dr Adrian Dumitrescu....................................................................................................... 56
CUPRUM METALLICUM .............................................................................................. 58
Dr. Ioana Ionescu .............................................................................................................. 58
CAPSICUM ANNUUM ................................................................................................... 60
Dr. Ioana Ionescu .............................................................................................................. 60
ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE ................................................. 62
Dr. Dorin Dragos .............................................................................................................. 62
NEUROLOGIE HOMEOPATICA................................................................................... 76
Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 76
PSIHIATRIE HOMEOPATICA....................................................................................... 83
Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 83
NOSODE INTESTINALE................................................................................................ 96
Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 96
AGARICUS MUSCARIUS............................................................................................ 100
Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 100
HELLEBORUS NIGER ................................................................................................. 102
Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 102
HYOSCYAMUS............................................................................................................. 104
Dr. Ileana Rindasu .......................................................................................................... 104
STRAMONIUM ............................................................................................................. 106
Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 106
LILIUM TIGRINUM...................................................................................................... 109
18
19
21
22
insotitoare: faringita, halena fetida, sialoree < noaptea, limba umflata cu depozit gros
galbui, cu amprente
Phellandrium: - tuse productiva, sufocanta, < dimineata, - expectoratie abundenta,
purulenta, verzuie, - dureri intepatoare parasternale care se extind in spate, - indicat la
fumatori cronici, tbc
Phosphorus: - infectii respiratorii recurente, orice raceala coboara in piept, - tuse uscata,
dureroasa, in faze tardive expectoratie redusa striata cu sg, - senzatie de arsura in palme si
piept
- sete pt apa rece( sau limonada), - < culcat pe partea stg sau pe spate, < aer
rece, efort fizic, vorbit, ras, schimbari de vreme si de temperatura, frilozitate,
dorinta de companie, frica de intuneric, - bronsita , astm, pneumonie,
tuberculoza
Pulsatilla: - tuse uscata noaptea, intrerupand somnul, productiva ziua, cu mucus galben
vascos
- > miscare si aer proaspat, - < in camera calda, - bronsita, astm frecvent alergic
Pyrogenium: - in caz de suprainfectie, febra septica, disociere puls- temperatura
Rhus toxicodendron: - infectii ale tractului respirator superior, bronsita, pneumonie sau
gripa
- patologie declansata sau < de vreme rece si umeda, cand se uda, > la vreme
calda, miscare, - febra cu dureri intense si neliniste care-l obliga sa se miste
permanent; herpes in timpul febrei, - in pneumonie: tuse cu sputa ruginie
- Rumex: - tuse determinata de senzatia de gadilatura in gat sau piept
- < aer rece inhalat sau trecand de la cald la rece, > Q, acoperind nasul si gura
Sambucus - indicat in crup, laringita striduloasa, astm, - trezire brusca dupa miezul
noptii, copilul sare din pat cu senzatia de sufocare datorita spasmului glotic si unei
secretii mucoase abundenta in laringe, - obstructie nazala, respiratie dificila, siflanta <
cand sta culcat
- ragusala cu tuse sufocanta cu cianoza fetei, - transpira in timpul crizei de
astm, sau dimineata la trezire, dar nu in somn, obstructie nazala < noaptea
(fornaie pe nas)
- corp fierbinte cu maini si picioare reci( Bell), - > comprese fierbinti la nivelul
gatului
Senega: - tulburari cronice respiratorii la varstnici, ar putea fi util in tbc, bronsita cronica
cu secretie mucoasa abundenta, groasa, vascoasa, care se elimina greu si determina o
horcaialala nivelul pieptului, tuse < aer rece, schimbari de temperatura, culcat, dispnee < culcat, > sezut
Spongia: - frecvent indicata dupa Aconit in crup, mucoase uscate, - tuse uscata, aspra,
latratoare, caracteristica:ca fierastraul pe scandura, care - l scoala din somn, > bauturi
calde, atmosfera umeda, cand lasa capul pe spate sau se apleaca in fata, < aer rece,
bauturi reci, cu capul in jos, vorbit, inghitit, - senzatie de sufocare determinata de
constrictia laringelui < in somn, anxietate
tuse declansata de senzatia de gadilatura, furnicatura, iritatie la nivelul gatului sau
pieptului
- indicat in laringite( crup), traheo- bronsite, AB, tbc
Stannum : - expectoratie fetida, mucoasa/ mucopurulenta, cu gust dulceag sau sarat
- marcata astenie, slabiciune la nivelul pieptului, mai ales dupa efortul de tuse
23
24
25
26
ANTIMONIUM CRUDUM
Dr Secil Omer
Antimonium este un metal din grupa fosforului situindu-se intre Ars si Bismut.Daca Phos
se simte in siguranta intre multi prieteni care il iubesc Ars percepe lumea ca pe o
amenintare si de aceea isi taie o parte din legaturile cu lumea simtindu-se in siguranta
inconjurat de citeva persoane. Ant se simte dezamagit de altii si are tendinta de a se izola
find inconjurat de si mai putine persoane ca Ars. Remediul ant-c este o combinatie a Ant
cu S care teoretizeaza si fantazeaza. Ca urmare pacientul dezamagit de lume se
izoleaza si fantazeaza traind intr-o lume a lui ideala. El devine nostalgic si tinjeste fie
dupa trecut dupa pamintul natal dupa o femeie ideala, femeia visurilor. Devine poetic si
sentimental.In timp ce Canabis fantazeaza Ant idealizeaza. Nu suporta realitatea
materiala nu vrea sa fie atins privit sau abordat. Ii place solitudinea sa fie cu el insusi in
lumina lunii.
Adultul tipic este linistit , sensibil, emotiv. Copilul Ant-c este iritabil si greu de
diferentiat de copilul Cham. Ambele remedii au aversiune de a fi atins sau a fi privit. La
adulti mai putem gasi romantism in lumina lunii. Pacientul este sentimentalsi are multe
preocupari intelectuale ca si sensibilitati. Devine morocanos si satul de viata dupa o boala
lunga. Principalul loc de actiune este tractul gastrointestinal-limba,stomacul, rectul. Orice
i se intimpla persoanei se va repercuta asupra digestiei. Emotiile sunt percepute in stomac
Simptome psihice
Copii iritabili, tifnosi care nu suporta atingerea si nici sa fie priviti
Pacienti sentimentali mai ales la lumina lunii. Face versuri. Tinjeste dupa femeia ideala
Dispozitie suicidara. Trist si satul de viata. Probleme dupa o dezamagire in dragoste
Aversiune pentru atingere. Furios la atingere. Aversiune de a fi privit
Viseaza tara natala, ca intilneste o veche colega de scoala
Preocupat de el insusi, uita sa urineze sau defece, mananca doar cand I se impune.
Simptome generale.
27
Caldurosi si agg de caldura. Aspect fizic: fata rotunda moale, placut; gras si moale
Agg de la o sursa de caldura radianta cum ar fi un resou, un foc deschis, un incalzitor
Agg de la soare.
Probleme aparute dupa o baie rece
Aversiune la atingere (Tarent, Cham, Kali-c) Agg de vin acru si de otet
Ii place sa manince. Obezitate. Agg de la mincat excesiv.
Probleme dupa vaccinare
Simptome fizice locale
Cap - Cefalee de la caldura unei plite sau de la soare
Crapaturi si inflamatii ale colturilor gurii - Crapaturi in zona narilor
Inflamatii ale pleoapelor
Obstructie nazala agg de caldura
Afte bucale - Limba cu depozit albicios, gros ca zapada
Larynx and trachea - Afonie de la caldura si amel de folosirea vocii
Gastrointestinal - Dorinta pentru vin acru.Otet.Muraturi mai ales castraveti
Indigestie de la excese alimentare. Digestie slaba. Aversiune pentru carne de porc
Durere epigastrica de la un soc sau de la emotie. Eructatii
Greata agg in timpul cefaleeii, agg de baut si de excese alimentare
Diaree de la mincaruri acre, otet, piine
Alternanta de diaree si constipatie (mai ales la virstnici)
Piept - Tuse cind intra intr-o camera calda. Tuse cronica ca o gidilitura.
Urogenital - Supresia menstruatiei de la o baie rece. Dureri de dinti inainte de menstra
Extremitati Artrite. Durere in talpi si picioare agg de mers. Negi plantari. Calozitati.
Unghii ingrosate si crapate
Piele Impetigo. Piele groasa adesea crapata. Eruptii agg de caldura radiate, agg de baie
Eruptii cu secretie ca mierea (graph). Chicken pox (varsat de vint)
Negi grosi. Unghii deformate, friabile, rupte. Tendinta la calozitati, bataturi
Crapaturi ale colturilor gurii si narilor
Clinic
Artrite.Calozitati. Varsat de vint. Sd de oboseala cronica. Tuse. Depresie. Diaree.
Bufeuri. Gastrita. Glosita. Cefalee. Menopauza. Impetigo. Obezitate. Ulcer peptic.
Infectii respiratorii.
Comparatii
Sulph - obezitate,agg de caldura, indigestii diaree, probleme cutanate
Graph - obezitate, probleme digestive, calozitati, piele crapata, secretii melicerice
Puls - agg de caldura si soare, sentimental, obez, tuse , exantem
Carbo-veg, Ferr, Calc, Caps
ANTIMONIUM TARTARICUM
Dr. Secil Omer
Tartar Emetic 2[ K(SbO)C4H4O6 ] H2O Acest remediu e util mai ales in afectiunile
respiratorii fata de ant-c care este util mai ales in cazuri de afectiuni digestive.
Majoritatea cazurilor sunt afectari severe de tract respirator inferior :bronsite
bronhopneumoii, pneumonii. Acest remediu este util in afectiuni pulmonare cu marcata
congestie si catar. Apar frecvent o respiratie zgomotoasa si o tuse umeda. Desi apparent
28
este mult mucus in torace expectoratia este redusa. In timpul tusei se poate auzi miscarea
acestui mucus gros dar pacientul nu il poate elimina.Chiar pare sa il sufoce.Cind cianoza
si sufocarea domina tabloul clinic remediul este de luat in calcul. Este util la pacientii
disperati desi poate fi utilizat cu success si in bronsite simple si infectii respiratorii
Este tipica acumularea de mucus in caile aeriene cu hiriiala in piept si incapacitate de a
expectora. Fata este palida si cianotica datorita lipsei de oxigenare.
Alte afectiuni in care este util sunt cele de organe digestive si cele ale sistemului nervos.
Voma cu greata intense si prostratie; raceala cu transpiratie rece si somnolenta
Tremuraturi interne mai ales ale capului si miinilor. Eruptii adesea pustulare.
Remediul este util in copilarie si la virsta adulta; Remediul era utilizat clasic pentru
provocarea varsaturii datorita efectului emetizant. Amel de expectoratie
Simptome psihice
Iritabil tifnos mai ales in timpul bolilor acute. Aversiune la atingere sau sa fie privit
Se agata de cei din jur; vrea sa fie luat in brate; nu vrea sa fie singur. Vrea sa fie tinut
vertical (la copii). Apatic. Vorbeste in somn. Toropeala, stari comatoase
Simptome generale
Pacientii epuizati. Sepsis si soc. Stari terminale cu afectarea respiratiei si puls slab.
Somnolenta marcata in timpul tusei sau bronsitei. Puls slab si filiform
Cazurile grave terminale pot fi foarte reci cu transpiratii reci si totusi sa aibe agg de la
caldura cu dorinta de aer proaspat si ventilare; in stadiile initiale este mai calduros
Copii sau bebelusi cu afectiuni avansate respiratorii sau cardiace. Expectoratie; varsaturi
Amel de expectoratie si de pozitia verticala . Agg de camere calde.
Ameliorat de : culcat pe dreapta (varsaturile); Purtat in brate in pozitie verticala;
Probleme aparute dupa vaccinare
Sete pentru apa rece; bea putin si des. Lipsa setei in timpul febrei
Dorinta de mere; acrituri. Aversiune la lapte alimente acre.
Simptome fizice locale
Cap - Cianoza in timpul problemelor respiratorii mai ales la buze. Limba incarcata
Facies hipocratic ;transpiratii reci la nivelul fruntii. Batai ale aripilor nazale( Lyc-in
pneumonii mai ales)
Gastrointestinal - Varsaturi in orice pozitie cu exceptia pozitiei culcat pe dreapta
Varsaturi urmate de epuizare si somnolenta. Vomita si expectoreaza cu mare efort
Greata la fel de intensa ca cea de Ip dar este amel de varsatura si nu e asa de persistenta
Greata cu slabiciune mare si transpiratii reci. Greata si varsaturi la tuse.
Lipsa setei sau bea putin si des. Gastrita. Pulsatii abdominale. Diaree in timpul
exantemului.Util in holera dupa parerea clasicilor.
Piept - Hiriiala groasa in piept si laringe
Tuse umeda cu hiriiala dar putin productiva. Plinge inainte si dupa tuse.
Tuse si bronsita la pacienti virstnici mai ales in lunile de iarna
Bronsita a copiilor si virstnicilor cu slabiciune in piept si redusa capacitate de expulzie a
secretiilor. Respiratie dificila > de expectoratie; isi foloseste muschii respiratori accesori.
Respirarie dificila a nou-nascutilor (laur). Copii cu hiriiala in piept (kali-s)
Pneumonie; hepatizatie pulmonara dupa o pneumonie
Tuse convulsive. Asfixie a nou nascutilor. Emfizem .Tuberculoza.
Asfixie de la corpi straini cu toropeala si coma.
Musculoscheletal
29
30
31
32
- friguros
Caracterul durerii
A/ Dureri ameliorate mancand
Petroleum
- foame intensa (cu greata) noaptea, dupa scaun
- dureri de stomac ameliorate mancand tot timpul (Anac. , Sep)
- friguros, aversiune pentru aer liber, rau de miscare
- diaree dupa varza , sete continua emaciere
- piele uscata, cu crapaturi (iarna), nu suporta hainele
Uranium nitricum
- sete si apetit crescut
- eructatii acide, flatulenta, diureza copioasa
- diabet cauzat de dispepsie, glicozurie
- tendinta la edeme, emaciere, depresie morala
Anacardium
Graphites
- dureri ameliorate mancand sau band cald
- atonie gastrica cu eructatii rancede
B/ Dureri postprandiale si nocturne
Ornithogalum
- sensibilitatea regiunii pilorice (ulcer duodenal)
- pirozis, vomismente in zat de cafea , arzatoare
- balonari epigastrice, dureri > band cald
- cancer de stomac (nu poate retine nimic in stomac)
Robinia
- arsuri gastrice si esofagiene
- varsaturi acide, arzatoare (hiperclorhidrie_ ) in sp. noaptea
- diaree acida cu colica flatulenta
C/ Dureri imediat dupa mese
Kali bichromicum
Sulphuric acid
- arsura gastrica si esofagiana > band cald , < alcool
- aversiune fata de apa ( bea numai aditionata cu alcool )
- sensibilitate la gaz, aburi si vapori toxici
D/ Dureri tardive dupa mese
Kreozot
- alimentele stau mult in stomac (vomismente de alimente ingerate de mult )
- agravat de mancare si bautura rece
- constipatie severa (tipa in momentul defecarii)
- halena fetida, gingii spongioase, sangerande, emaciere
Tratamentul ulcerului in cazul testului pozitiv pentru Helicobacter pylori va cuprinde si
administrarea nosodului.
Tendinta stenozanta
Bismuth
- dureri gastrice > de bauturi reci si pozitia cambrat
- vomismente alimentare abundente si tardive
33
34
35
36
A/ Neinfectioase
Alimentare : - bere ( Aloe , Sulphur )
- fructe ( China, Podoph. , Sulph. Ac )
- lapte ( Calc, Magn-c, Nat-c , Sep, Sulph )
- exces alimentar (Antim. Crudum , Asa . f )
- inghetata (Ars. , Puls. )
- grasimi (Carb-v , Cycl , Puls )
-dulciuri (Arg. Nitr )
Emotionale - Arg. Nitr.:spumoasa , cu flatulenta
- Gels:imperioasa , abundenta , fara flatulenta
- Cham : copil capricios ,cu crize de manie explozive
- Coloc, Staphys : dupa manie
Frig, umezeala
- Nat-s :diaree matinala , cu borborigme , in jet , apoasa, galbena
- Rhus tox
B/ Infectioase
Arsenicum album - dupa consum de apa sau alimente alterate
- dupa bauturi sau mancare rece , datorita anxietatii
- slabiciune si oboseala chiar in caz de diaree usoara (lesin )
- scaun de culoare inchisa, urat mirositor, evacuat in cantitati mici
- colita insotita de anxietate, grava, cu varsaturi
- durere arzatoare in rect, > de cald
- friguros, setos (bea frecvent cantitati mici de apa )
Aloe - insecuritate anala (in special la flatus )
- iritabili, evita compania pt. ca atentia sa nu le fie distrasa de la sfincterul anal
- flatulenta foarte fierbinte
- uneori treziti de diaree la 5 a.m.
- scaun urat mirositor
Diagn dif cu sulph : au multe similaritati :diaree dupa bere , durere arzatoare in rect in
timpul scaunului, > de aplicatii reci , diaree la 5 a.m. , scaun urat mirositor .
Dar la Aloe rectul este uscat , la Sulph este umed .Simptomele anale sunt ameliorate de
aplicatii reci ,dar Sulph. Este < la contactul cu apa . Aloe are insecuritate anala , Sulph
emana un miros neplacut .
Sulphur - diaree cu miros de oua stricate (miros mai agresiv chiar decat Ars )
- prurit si senz. de arsura rectala
- diaree cu cefalee frontala, ameliorata de aplicatii reci
- calduros, setos, transpiratie urat mirositoare
Crot.t - diaree brusca si exploziva
- senz. de defecatie in timp ce mananca sau bea
- diaree copioasa, apoasa, galbena, urgenta
- dupa diaree, greata, salivatie dar nupoate sa vomite
- senz. ca intestinele sunt pline cu apa
- diaree acuta insotita de eruptii cutanate acute, diaree cronica
Carb-v - diaree dupa grasimi sau condimente (Puls )
- simptomele se amelioreza dupa eructatii si dupa diaree
Podophyllum - diaree exploziva, zgomotoasa, flatulenta(murdarie improscata )
37
38
39
40
legat de sntate dar aceasta este mult mai inten s i mai realist la Chel. Ambele
remedii au lateralitate dreapt dar durerea lui Chel. iradiaz ctre unghiul inferior al
scapulei. n timp ce durerea lui Lyc. este ameliorat dac st pe partea dreapt, cea a lui
Chel. este agravat n aceast poziie, i ameliorat dac st pe partea stng. Ambele au
distensie abdominal marcat.
Legat de preferinele alimentare, Lyc are o mult mai mare dorin pentru dulciuri, n timp
ce Chel are o puternic dorin sau aversiune pentru brnz care i este indiferent lui
Lyc. Ambele remedii vor buturi calde i mncare cald i sunt ameliorate de ele. De
asemenea nu se simt bine la trezire. Chel are o agravare la 4 a,m. n timp ce Lyc la 4 p.m.
dar ambele sunt ameliorate n cursul serii. La pacienii Chel este o puternic senzaie de
insecuritate ceea ce face ca ei s i ajute i s-i domine pe alii. Ei au o voina puternic.
Ei nu-i pierd timpul cu analiza emoiilor, explicarea situaiilor. Nu se las copleii de
emoii, nefiind sentimentali.
Ca simptome mentale au anxietate pentru ceilali, anxietate legat de sntate. n plus, ca
i Lyc, sunt foarte suspicioi.
Dup prerea lui Rademacher acest remediu acioneaz la nivel hepatocelular fiind mai
puin util n icterele obstructive. Este mai puin util n afectrile predominante ale lobului
stng hepatic, n care Cardus marianus e mult mai specific.
Tipul de hepatomegalie specific lui Chel este cea n sens longitudinal i mai puin cea n
sens transversal n care mai util este Cardus marianus.
Sunt cazuri mai ales cele cu o patologie organic serioas care nu pot fi rezolvate cu un
singur remediu. Acesta poate ameliora un grup de simptome cu o anumit cauzalitate iar
efortul de a acoperi totalitatea simptomelor este inutil. Trebuie folosite mazi nti remedii
organospecifice cum este de ex. Chel. pentru ficat (remediul similimum al organului
respectiv) deci este practic necesar s rezolvm strile organice periculoase cu remedii
simple i specifice ct mai prompt. Aceast concluzie pornete deci de la recunoaterea
faptului c anumite organe din corp sunt sisteme mici n cadrul sistemului general. Ele au
o individualitate att n ceea ce privete funcia ct i n ceea ce privete bolile.
Alte simptome la Chel.sunt:
- stitches in liver and spleen
- shooting stitching through liver to back
- durere ca o cramp n unghiul intern al scapulei
- atacuri de astm nocturne cu senzaie de constricie n regiunea diafragmului
- la nivel laringian poate avea: dureri ca o neptur, sfredelitoare sau ca o gdilitur
CARDUUS MARIANUS
Acesta e un alt remediu cu specificitate pentru ficat i splin dar i pentru hemoragii
produse de aceste organe.Este util n congestia portal din sindromul de hipertensiune
portal al ciroticilor i n colicile biliare.
Ca i Chel e agravat de atingere, de micare dar poziia n decubit lateral sting l
agraveaz.Este util n manifestri specifice bolilor hepatice cum ar fi ascita, hematemeza,
hemoroizii, scaunele acolice dar cu modalitile specifice remediului.
Limba are depozite albicioase n centru dar roea a marginilor i vrfului.
Este util mai ales n afeciunile hepatice cu atingere predominant a lobului stng deci n
hepatomegaliile cu o cretere n sens transversal spre deosebire de Chel la care ficatul
crete perpendicular.
41
42
A fost utilizat pentru prima oar de Ameke unul din precursorii homeopatiei i revalorizat
de Burnett care a utilizat remedial cu success n cancerele hepatice.Burnett a utilizat
acest remediu n potene joase 3x sau chiar substana nepotenat n congestii hepatice
persistente ca i n afeciuni maligne ale lobului stg. hepatic.Una din ideile cele mai
importante ale lui Burnett este c similimum-ul simptomelor nu coincide ntotdeauna cu
similimum-ul bolii .De aceea noi trebuie s vedem dincolo de simptome i s tratm
boala n esena ei.
Este esenial ca urmare s se pun un diagnostic correct al bolii i s se deceleze locul de
origine al bolii acionndu-se cu remedii specifice la acest nivel.Dac aceasta se
neglijeaz se vor rezolva simptomele lsnd boala neatins adic pacienii vor avea o
stare de bine interior dar vor deceda.
CHELONE GLABRA
Chelone a fost utilizat ca vermifug i colagog.Burnett l-a folosit ca remediu
organospecific n afeciunile ficatului.Indicaia lui ar fi durerea sau jena dureroas la
nivelul ficatului ce iradiaz n jos.Remediul a mai fost folosit cu bune rezultate n
antidotarea caexiei produse de qinin i n paroxisme de durere i febr dup malaria.
Sfera de aciune acestui remediu este restrns iar aciunea lui este brusc i bine
conturat.
Locul de aciune este la nivelul lobului stng hepatic mai ales la nivelul venelor.Burnett la folosit n cazuri de varicocel drept i varice la nivelul membrului inferior drept la
pacieni cu o hepatomegalie predominant de lob sting hepatic.
Linia de aciune a acestui remediu este de la stnga la dreapta i de sus n jos.De regul
cnd se folosesc remedii organospecifice sunt necesare n cadrul tratamentului mai multe
remedii specifice pentru organul respectiv n succesiune (de ex. pentru lobul stg. hepatic
Card mar i Chelone.
MAGNESIA MURIATICA
Magnesia muriatica are un aspect de om suferind cu o acreal pe fa. Pare obosit,
astenic. Apare o slbiciune a ficatului care-l face intolerant la agresiune. El are nevoie de
pace, fiind eminamente un pacifist. Dac avem un copil care dezvolt o problem
hepatic, iar prinii recunosc c se contrazic n faa copilului, cel mai proabil acest copil
va avea nevoie de Mag- m.
n plus pacientul are un puternic sim al datoriei care-l determin s-i asume tot mai
multe responsabiliti. Cnd pacientul este activ anxietatea este mai redus. Dar noaptea
cnd se culc, apare i agravarea. Devine foarte anxios i trebuie s se scoale mai ales
cnd nchide ochii. Prezint o mare agitaie iar somnul este neodihnitor.
Simptome psihice
- aversiune pentru ceart
- pasivitate, nu se poate descurca n via
- anxietate noaptea n pat, anxietate la culcare sau cnd nchide ochii
- convins c arat mai vrstnic dect e, sau c trece timpul prea repede pentru el
Simptome generale
- friguros
- vrea aer curat
- agg. la 3 am, - agg de sare i lapte, - agg de ntindere la orizontal, - agg la mare
43
44
CALCAREA ARSENICOSA
Calc-ars este un remediu la care trebuie s ne gndim cnd pacientul prezint simptome
de Calc i de Ars i unul sau mai multe keynote-uri de Calc-ars.
Remediul este util n epilepsie i n boli cardiace mai ales cnd sunt associate cu
insuficien renal sau nefrit.Mai este util i n :
Vise profetice
45
Trombocite= 62.000
Se enerveaz uor
Epistaxis recidivant
Durere n ficat ca o neptur cu iradiere posterioar i ameliorat la clinostatism
pe partea dreapt
46
Splenomegalie
MAG-M 30CH 3 pe zi timp de 5 zile
Dup o lun:
Mult mai linitit, calm
Energie bun
Fr dureri
Fr fenomene reflux-like
Astenie marcat
Anorexie
Prurit nocturn
Energie bun
Poft de mncare prezent
Ascita diminuat (a luat intermitent Spironolacton)
PHOS 6 CH repetat
Dup 1 lun:
Stare general bun
Fr acuze subiective
Fr sngerri (melen sau epistaxis)
VI. P.V., 48 ani, M
Hepatit cronic tip C, chist hidatic hepatic (diametrul = 5cm ecografic)
Se enerveaz uor
Ambiios
Dureri cu caracter de neptur n hipocondrul drept
Transaminaze normale
47
Ecografic fr formaiuni nlocuitoare de spaiu
48
49
50
COLICILE ABDOMINALE
Dr. Silvia Nedelcu
Aconitum napellus
debut brusc dup expunere la frig ( sau dup buturi reci);
are febr sau doar abdomenul este foarte fierbinte i sensibil la atingere, destins;
diaree cu scaun verde (~spanac tocat) ; cu mucoziti i/sau snge; precedat sau
urmat de grea i transpiraii.
agitaie, anxietate, fric de moarte, sete intens etc.
Arsenicum album
dureri violente, lancinante, arztoare amel. de cldur;
vrsturi, diaree i dureri intestinale dup buturi reci, ngheat
anxietate, agitaie, disperare, fric de moarte etc
Belladonna
debut brusc dureri violente care apar brusc i dispar brusc;
agravare la cea mai mic atingere (dar amel.de presiune puternic), micare,
greuri, vrsturi; diaree; frison n timpul defecaiei;
febr, faa roie, midriaz, fr sete amel. de lmi etc.
Bryonia alba
dureri ineptoare sau explozive; la frig sau dup buturi reci (Acon., Ars.);
agravat la cea mai mic micare (inclusiv n timpul respiraiei);
amel. de presiune ( stnd culcat pe partea dureroas)
amel. dup defecaie
iritabilitate, aversiune pentru companie, sete etc
Calcarea carbonica
dureri amel. de ap rece;
colici intestinale cu distensie abdominal la copii, n timpul erupiei dentare, diaree
China officinalis
dureri cu distensie abdominal;
51
52
dureri violente, crampe paroxistice care iradiaz la distan sau care i schimb
brusc localizarea ( ex.: dureri abdominale care iradiaz n degetele de la picioare sau care
alterneaz cu dureri n degete; colic renal i dureri n extremiti);
amel. de extensia coloanei vertebrale, dac se las spre spate sau dac st drept.
colici la sugari ( care in criz se arcuiesc spre spate).
Plumbum metallicum
dureri extrem de violente periombilicale, care iradiaz n celelalte regiuni
abdominale; peretele abdominal retractat, senzaie de traciune la nivel ombilical; grea,
vrsturi, constipaie;
amel. de presiune puternic i stnd n extensie spre spate.
Bibliografie:
Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica;
Dewey W. A., Practical homeopathic Therapeutics;
Lilienthal, Homoeopathic Therapeutics;
Tyler M.L., Pointers to the Common Remedies (Medicine acute intest.
conditions, colic);
RADAR 8
COLOCYNTHIS
Dr. Silvia Nedelcu
Planta din care provine remediul se numeste Citrullus colocynthis (castravete amar sau
mr amar). Fructul, asemtor unei lmi, este extrem de amar i este otravitor. In doze
mici are efect laxativ, produce dureri abdominale foarte intense, colicative, uneori
scaune sangvinolente. Seminele, de asemeni amare, sunt comestibile fie ca atare, fie
uleiul obinut. Era folosit n trecut ca purgativ, pentru tratarea amenoreei sau
pentru provocarea avortului. Alte utilizri fructul uscat si pisat printre
blnuri mpotriva moliilor.
Remediul Colocynthis a fost provat de Hahnemann.
Actiune: nervi, ap. digestiv intestin, ovar, rinichi
Lateralitate dreapt / stng
Simptome psihice
Pacienii justiiabili de Colocynthis sunt de obicei rezervai, sensibili, nu suport
contrazicerea i se pote simi jigni din orice; iritabili, mnioi i indignai.
- tulburri care pot aprea dup o criz de mnie: cefalee, nevralgii, vrsturi, colici
abdominale, diaree, oprirea menstruaiei, tuse, insomnie, febr .a.
Simptome generale
Agravat de: emoii, mnie, furie, decubit pe partea dureroas; noaptea; cureni de aer ;
postprandial ; brnz ; micare ; la 6 a.m. sau intre 4-5 p.m.
Ameliorat de : presiune puternic, aplecat n fa; cafea, cldur, micare lent; dup
defecaie sau flatus; stnd intins pe abdomen.
Simptome locale
Cap
cefalee amel. de presiune puternic sau de cafea;
nevralgie facial stng n paroxisme, cu dureri ca de neptur sau arsur (cu
53
modaliti caracteristice).
Gastro-intestinal
dureri abdominale colicative, ameliorate de apsare, n decubit ventral sau aplecndu-se
mult n fa, amel. de cafea , aplicaii calde agravate sau declanate de mnie,
diaree cu dureri colicative.
Genital - feminin
dismenoree cu dureri colicative ( cu aceleai modalii ca mai sus);
amenoree provocat de o suprare, mnie
dureri ovariene predilect pe partea stng.
Spate, extremitati
nevralgii, sciatic (mai ales pe partea dreapt: grd 2, stg.: grd.1).
Remedii complementare : Causticum, Staphysagria.
Comparaii :
Cham. i Nux-v. mnioi pn la extrem, intolerani, cu durei foarte intense,
insuportabile, ag. de frig etc.
Mag-ph. - dureri colicative i nevralgii ameliorate de aceleai modaliti (lat. mai mult
dr. in timp ce Coloc. stg).
Staph. tulburri, probleme care apar dupa jignire dup o suprare (Staph. de obicei i
reprim mnia, nu se exteriorizeaz la fel de uor precum Coloc.
PODOPHYLLUM PELTATUM
Dr. Adrian Dumitrescu
(mercurul vegetal)
- hipersalivaie halen - amprenta dinilor pe limb - diaree fetid
Esena remediului:
- Persoane cu temperament bilios care sufer de tulburri gastro-intestinale, crize biliare.
- Melancolie i tristee cu senzaia c nimic nu merge bine.
- diaree de var alternnd cu constipaie de lung durat sau cu migrene.
- scaune abundente, n jet, apoase, repetate (duc la deshidratare i senzaie de slbiciune
extrem) asociate cu colic abdominal sever (sau nedureroase). Fetide (dac nu miros
nu v gndii la Podophylum) verzi sau decolorate, cu mucus, aspect nedigerat.
- prolaps i senzaie de tragere n jos n ceea ce privete uterul, ovarele, rectul, ficatul i
alte organe abdominale.
Simptome psihice
- delir cu locvacitate n timpul stadiilor de frison i febr. Adoarme n faza de transpiraie
i la sculare nu-i mai amintete nimic.
- crede ca va muri sau c are o boal incurabil (Ars).
Cauzalitate:
Diaree de la fructe, varz, dentiie. APP i AHC hepatice, litiaz biliar.
Simptome generale
Epuizare i senzaie de lein dup scaun.
Afeciuni hepatice, SIDA.
Sete pentru cantiti mari de ap rece (Bry).
Modaliti :
Ameliorare :
- Culcat pe abdomen (in primele luni de sarcin) Acet-ac.
54
55
La nceputul bolii I s-a administrat Cham. pe baza intensei neliniti pe care o manifesta,
cu beneficiu temporar.
Ceva mai trziu a primit Calc. care s-a administrat datorit temperamentului
leucoflegmatic, a capului mare, a scaunelor decolorate i a iritabilitii, dar i aceasta fr
remisie de durat.
Simptomele manifestate ulterior:
diaree fetida, de culoare deschis, cu coninut de alimente nedigerate, mai frecvent
dimineaa si la prnz.
Mare nelinite i prostraie. Nu a dormit mai mult de 30 de min. nentrerupt de
saptmni. Scrnete din dini. Apetit pierdut.
Podo. CM n ap dup fiecare evacuare. Au fost necesare doar 2 doze i scaunul a
redevenit normal, nelinitea a disprut, obrajii (care nainte erau palizi) au prins culoare,
apetitul este recuperat i doarme bine noaptea.
Caz vindecat. (Nash).
Bibliografie:
- Radar Key Notes.
- Murphy Materia Medica
- Allen H.C.: Keynotes and characteristics with Comparisons.
VERATRUM ALBUM
Dr Adrian Dumitrescu
Esena remediului:
- Hiperactivitate cu suprastimulare pe plan mental, manie (cu dorina de a sfia haine,
lucruri, cu vorbire obscen sau religioas)(Hyos., Stram.), alternata cu refuzul de a vorbi.
- Confuzie cu privire la propria identitate (se crede Isus, cineva care a salvat lumea).
Este arogant, trufa (Mind Haughty : Lyc (4), Plat (4), Veratrum (3), Sulph (3))
Pune multe ntrebri filozofice. Depresie, melancolie, agg. seara.
Transpiraia rece, abundent pe frunte (Carbo-V, Op.),(pe ntreg corpul: Tabacum)
nsoete aproape orice problem de sntate.
Prbuire rapid a forei vitale, prostraie i colaps, puls slab (oc post operator).
Uscciune marcat a mucoaselor.
Sete mare pentru buturi reci cu ghea.
Vom violent (n jet) cu diaree excesiv i crampe ale membrelor.
Simptome gastro-intestinale i menstruale dureri nevralgice severe, crampe.
Dismenoree intens cu rceal, vom, diaree i slbiciune sau prostraie.
Fa foarte palid, rece, albstruie ca n colaps.
Lesina usor de la cel mai mic efort (Carbo-V, Sulph.).
Toate eliminarile sunt abundente (scaune, vomitat, urina, salivaia, transpiraia).
Senzaie de cub de ghea pe vertex cu frisoane (Sep).
Cauzalitate :
Soc post-operator. Soc n urma traumatismelor.
Efecte neplcute dup o spaim, dezamgire n dragoste, mndrie sau onoare rnite.
Modaliti :
Ameliorare : plimbare, mncat, carne i lapte.
Agravare : - cea mai mic micare, - dup ce bea, - naintea i n timpul menstrelor.
56
57
CAZURI:
1. Brbat n vrst de 30 de ani.
Prezint frisoane de cteva zile. Acestea ncep cu senzaie de rceal n abdomen i se
extind n tot corpul. Scaunele sunt frecvente i apoase. Respiraia este greoaie.
Ulterior scaunele devin hemoragice i involuntare. Prostraia este important i las
pacientul fr cuvinte. Frisoanele persist de 8 ore i pacientul pare a fi la captul
puterilor, gata s moar. I s-a administrat Veratrum ch 200 la fiecare 30 min. Dup 3
doze a nceput s se nclzeasc i dup 2 ore a adormit linitit. Frisoanele nu au mai
revenit. Pentru slbiciunea rmas a primit China ch 200 de 2 ori pe zi cteva zile.
2. Copil de 18 luni se trezete la 11 dimineaa cu tuse violent i vomitat continuu de
mucus. Fruntea i faa sunt acoperite de transpiraie rece. Faa este rece i arat ca
marmura alb. inile i picioarele sunt reci. Prostraie important.
Veratrum 10 M a adus vindecarea cazului n 6 ore. Copilul mncase o mare cantitate de
ngheat cu o zi nainte. - Dr. Ad. Lippe
Bibliografie:
- Radar Key Notes.
- Murphy Materia Medica
- Allen H.C.: Keynotes and characteristics with Comparisons
CUPRUM METALLICUM
Dr. Ioana Ionescu
Se prezinta sub forma unui metal rosu, maleabil, insolubil in apa si alcool.
In organism il gasim in structura unor proteine: ceruloplasmina, cytochrome oxydaza
mitocondriala, SOD.
Deficitul de Cu determina anemie hipocroma microcitara.
Excesul de Cu: - la nivel biochimic: inhibitia oxidarii mitocondriale; inhibitia ATP-azei
membranare; inhibitia demetilarii in microzomii hepatici
- intoxicatia acuta prin ingestie: tablou de gastro-enterita acuta rapid evolutiva,
urmata de anemie hemolitica, hepatita toxica, nefrita tubulara intersitiala acuta,
apoi moarte prin hepato-nefrita.
- Intoxicatia cronica: boala Wilson, cu transmitere autosomal recesiva,
caracterizata prin acumularea de Cu in ficat si nc gri central, cu aparitia unei
anemii hemolitice, unui s. renal (disfunctie tubulara ce determina nefrocalcinoza,
litiaza, osteomalacie), s. neurologic cu manifestari extrapiramidale.
Proovingul homeopat arata o marcata tendinta spastica, cu crampe si spasme care pot
afecta orice sistem din organism:
a) musculatura neteda: - respirator (bronhospasm, tuse spastica, spasm glotic)
- digestiv (sughit, colici, varsaturi spasmodice)
b) musculatura striata: - musculoscheletic (carcei, crampe musculare, ticuri ale fetei,
mioclonii, spasmofilie)
- nervos (convulsii, epilepsie)
Simptome psihice
- emotii si impulsuri puternice; se simte vinovat, speriat de ele, incearaca sa le
controleze ; devine inchis, isi pierde flexibilitatea, nu-si poate exprima emotiile
- devine serios; nu poate fi superficial
58
59
456b12-
60
61
Bibliografie:
Ghid practice de remedii homeopatice- Roger Morrison
Radar Key notes
Matiere medicale homeopathique Jacques Jouanny
Matiere medicale homeopathique Michel Guermonprez
62
63
ridic, dimineaa, la menstruaie; asociate cu: anxietate, aflux de snge n piept, obstrucie
respiratorie, durere n spate, amoreal, nepeneal, rceal pe braul stng. PATOLOGIE:
dilataie cardiac; degenerarea miocardului; endocardit; valvulopatii (sufluri);
miocardit; insuficien cardiac congestiv. Nevoia de suport/susinere
Pulsatilla
Nevoia de sprijin. Toate esuturile au nevoie de sprijin/suport/susinere, avnd tendina la
laxitate, s se lbreze, s se destind, s expansioneze.
Trsturi psihice tipic feminine: influenabil, dependent, blnd, timid, maleabil,
nelegtoare, tolerant, docil, se simte prsit, dorete i este ameliorat de consolare.
plngcioas; dar i capricioas, schimbtoare, nehotrt; emotiv (palpitaii).
RESPIRAIE. Scurt, sufocare, dispnee, dificil, astmatic, opresiune la efort (cnd merge
repede, urc scri). CAUZE: isterie, menstra suprimat, tulburri menstruale
PIEPT. Presiune, sensibilitate dureroas, greutate, plin, tensiune, nepturi, arsur;
constricie a cilor aeriene. Congestie, bronhopneumonie, pneumonie, supuraie.
INIM. Aflux de snge la inim. greutate, presiune, plin, nepturi, arsur. Palpitaii:
agravate cnd cnd st pe stnga. CAUZE: suprare, team, bucurie, pubertate (nervoase
la fete tinere), amenoree, cnd vorbete, indigestie.
Iritabilitate anemic aflux brusc de snge la fa i n piept
Ferrum
Contrast ntre firea hotrt, voluntar, tenace i o stare de slbiciune fizic, epuizare
(adesea cu anemie, de multe ori posthemoragic), agravat de repaus i de micare
susinut, dar ameliorat de micare lent, continu, cu un fond de marcat iritabilitate,
la o persoan foarte susceptibil, iritat de cel mai mic zgomot. Persoan plpnd,
devitalizat, dar hotrt, ncpnat i foarte iritabil, susceptibil.
Tabloul omului hotrt, energic, tenace, muncitor, plin de for i voin reprezint un
Ferrum compensat, care nu dezvolt patologie i care nu va veni la consultaie
problemele apar atunci cnd munca ndrjit, perseverent duce, n final, la epuizare
nu mai are energie suficient agravat de micarea n for (aa cum a fcut pn acum
- Palpitaiile, tusea, durerile abdominale, valuri de cldur (bufeuri) agravate de
micare.), dar nici s opreasc nu poate s accepte, deoarece este mpotriva firii sale
trebuie s se mite constant, ncet, continuu, orict de ncet dar s nu se opreasc Micarea uoar amelioreaz: durerea de spate, dispneea, tusea.
PIEPT. Opresiune; respiraie dificil; ca i cum cineva l-ar apsa cu mna pe piept.
Durere: nepturi, apsare, arsur, cramp; constricie / opresiune din cauza afluxului de
snge (n piept); ameliorat dac se plimb ncet, dac vorbete, citete sau scrie constant;
INIM. Durere: traciune, constricie. Palpitaii: < de micare; > dac se plimb ncet.
Staphysagria - Mnie reprimat
Se las reprimat, clcat n picioare
Neexprimarea emoiilor formaiuni tumorale/chistice, colecii, care nu se elimin
Simptome cardiace (nepturi, palpitaii) dup mnie/revolt/indignare reprimat, insulte,
jigniri, umilire. Aderena sobr la reguli.
Kali carbonicum
Orice form de cardiopatie avansat (coronaropatie, valvulopatie inclusiv
reumatismal, endocardit, pericardit, cardiomiopatie); cardiomegalie. Slbiciune.
Aderen la rigiditatea regulilor senzaie de aderen la coaste a plmnilor / inimii.
64
65
66
67
Remediu cardiac prin excelen. Se folosete n potene foarte joase de fapt, Boericke
recomand tinctura (5-10 picturi). Are efect tonic cardiac.
TABLOUL este cel al insuficienei cardiace: Dispnee, mergnd pn la astm cardiac
(Queb), tuse uscat, cardiac; greutate pe piept sau chiar durere precordial; turgescen
venoas; edeme periferice; palpitaii. Adesea n fibrilaie atrial (puls rapid, neregulat).
Agravare la efort, ameliorare la repaus.
PATOLOGIE: valvulopatii (insuficien mitral, aortic etc.); aortit cronic (sifilitic),
endocardit reumatismal (Kalm); miocardit; pericardit; cardiopatie ischemic ajuns
la stadiul de insuficien cardiac congestiv; cardiomiopatie.
Strophantus - Insuficien cardiac congestiv de diverse cauze
Manifestri nespecifice: cardiomegalie, insuficien mitral, fibrilaie atrial (puls rapid,
neregulat), dispnee, edem pulmonare, edeme periferice, anasarc, oligurie, proteinurie.
Patologie: hipertiroidie, fumat, cardiopatie ischemic (dureri coronariene la efort). ASC
Se administreaz sub form de tinctur sau potene mici.
Digitalis - Lentoare, ataament de trecut
Este utilizat nu doar n afeciuni cardiace, ci i prostatice, urinare, hepatice; uneori, se
asociaz (de exemplu, probleme hepatice i cardiace).
Bradicardie. Lentoare, ataament, ancorare n trecut: Team c i se va opri inima.
*- Pulsul foarte lent, bradicardie important, simptom care se poate asocia i cu alte
tulburri: ameeal, vertij, lein, lipotimie, paloare.
Puls lent; bradicardie sau tahicardie cu conducere lent (transmitere lent prin blocarea
conducerii la ventriculi). Senzaia c inima va nceta s mai bat, agrav. de efort fizic.
Palpitaii dup o suferin, dup o traum emoional. Remucri; sentimente de
vinovie. Insuficien cardiac congestiv:
PATOLOGIE: Cardiopatie reumatismal.
Boal coronarian: angin agrav. de contact sexual, emoii, stri de excitare, de efort
fizic. Dureri anginoase cu iradiere pe braul stng unde simte amoreal i slbiciune.
Cardiomegalie. Revrsat pericardic; pericardit.
Fibrilaie atrial sau bloc cardiac (atrioventricular) impulsuri atriale care nu se
transmit la ventriculi bradicardie.
CONSECINE:
Dispnee sau chiar astm asociate cu o boal de inim sau n cadrul unei suferine
cardiace. Se trezete brusc din somn cu o respiraie grea, gfind i cu teama c se va
sufoca (Lach, Sulph, Op, Grind). Astm cardiac. Tuse cardiac.
Proteinurie. Cianoz. Hepatomegalie dureroas.
Teama de moarte determinat de simptome cardiace / la un pacient cu boal cardiac.
Teama c inima se va opri dac se mic.
Agrav. dup contact sexual (indigestie, angin, etc.).
CAP. Vede un halo galben sau verde n jurul obiectelor.
PIEPT. Hemoptizie dup suprimarea menstruaiei (considerat simptom cheie).
Crataegus oxyacantha - Tonicardiacul netoxic
Acioneaz asupra miocardului ca tonic cardiac. Nu are aciune asupra endocardului.
Decompensare cardiac. Greutate/opacitate mental.
team, dezndejde, melancolie. Nervos, iritabil, prost dispus. Oligurie; proteinurie;
Dispnee la efort minim; Durere n regiunea inimii. Edem cardiac. Rceal a
extremitilor. Cianoz periferic.
68
Dilataie cardiac, zgomot 1 diminuat. Tahicardie, fibrilaie atrial, puls slab, rapid,
neregulat, intermitent.
PATOLOGIE: miocardit; valvulopatii (sufluri valvulare; boal aortic); ateroscleroz
(mai ales coronarian cardiopatie ischemic); degenerare fibroas a miocardului
(muchiul cardiac este flasc, epuizat); susine aciunea inimii n bolile infecioase.
Retenie hidric, acumulare de ap, hidropizie
Apocynum cannabinum - Acumulare de ap:
hidrotorax, opresiune (la trezire); ascit, congestie hepatic, congestie portal;
suprimarea eliminrilor: oligurie, transpiraie suprimat; edem periferic; jugulare
turgescente; toate formele de anasarc, hidrocefalie acut.
Slbiciune marcat. Somnolen, respiraie dificil. Alcoolism acut.
STOMAC. Este caracteristic pentru acest remediu asocierea cu simptome gastrice:
iritabilitate gastric; senzaie de prbuire/gol, greutate, durere surd, opresiune n
epigastru mpiedicnd respiraia; grea, vrstur, sete intens. RECT. Diaree apoas.
INIM. Senzaie de prbuire. Inima slbit. Cianoz.
PATOLOGIE: insuficien cardiac; insuficien mitral i tricuspidian (jugulare
pulsatile); aritmie; fibrilaie atrial (puls rapid sau lent, slab, neregulat, intermitent,
fluturat); diferite cauze de bradicardie. Doz: tinctur 10 picturi. Cianoz
Ammonium carbonicum - Epuizare n ciuda corpolenei, energie vital redus
femei solide care sunt tot timpul obosite i epuizate, rcesc uor, sedentare, au reacii
lente, menstruaii frecvente, abundente; uremie; foarte sensibili la aer rece;
friguros; transpiraie rece; oxigenare deficitar a sngelui; cianoz;
somnolen diurn; trebuie s se aeze din cauza slbiciunii;
obosete uor; aversiune pentru munc; nu este dispus s fac nimic; simte permanent
nevoia s se odihneasc, dup cel mai mic efort; prostraie dup solicitri minime;
INIM. palpitaii audibile; asociate cu team, anxietate, ca i cum ar muri;
angin; (pacieni grai cu) inim slbit insuficien cardiac; dispnee, dispnee
de decubit, respiraie uiertoare; edem pulmonar; la cel mai mic efort apar / se trezete
noaptea cu dispnee i palpitaii;
Antimonium tartaricum - ncrcare pulmonar ortopnee
Lips de reacie. Tot mai slbit. Somnolent, transpirat. Aton.
Grea, la fel de intens ca la Ipeca, dar ameliorat de vrstur
PIEPT. Durere: apsare, strivire, arsur, sensibilitate dureroas, lancinant, sfiere.
INIM. Cldur. Puls rapid, slab, tremurat, aproape imperceptibil; palpitaii.
Cardiomegalie. Orice cauz de insuficien cardiac (valvulopatii, inclusiv reumatismale,
cardiopatie ischemic, cardiomiopatii, mai ales dilatative).
Laurocerasus - Colaps platipnee
Conine acid cianhidric (hidrocianic) (acid prusic) cruia i se datoreaz probabil efectele.
Slbiciune vitalitate sczut; lipsa de reacie, neameliorat de cldur, mai ales n
afeciuni respiratorii i cardiace; slbiciune brusc, ameeal; lein; perioade lungi de
lein; asociate cu fa palid / cianotic (sau faa palid cu buze cianotice) i membre reci.
Cdere: senzaie de cdere n creier, n abdomen, n inim etc. colaps nervos.
sfinctere slbite, se aude lichidul cum se scurge (bolboroseal, glgit) prin esofag i
prin intestine; paralizie: a sfincterului anal;
retenie de urin, ca i cum vezica urinar ar fi paralizat; urina este evacuat lent; jet
urinar slab, mai ales pe fondul tulburrilor cardiace i pulmonare.
69
Spasme clonice ale membrelor, coree, tresriri ale membrelor asociate cu slbiciune
paralitic; fr pierderea contienei.
interior: senzaia de rceal interioar (n piept etc.); senzaie de rceal (asociat
sau nu cu transpiraie rece) pe frunte, vertex, cobornd pe gt i pe spate; dar i senzaie
interioar de arsur: ochi, gt, stomac, abdomen, uretr; exterior: friguros
la interfaa interior-exterior: tegumente reci (Carb-v, Ant-t, Camph);
cianoz (Ant-t); un efort mic determin respiraie gfit i accentuarea cianozei;
degete hipocratice; ameliorare dac st linitit; Accident vascular cerebral
TUSE. n valvulopatii (insuficien mitral). Uscat. Iritativ. Spasmodic. Nocturn.
Cardiac. Cu fluierturi. Cu senzaia c mucusul stagneaz n gt i nu poate fi eliminat.
INIM. Durere la efort. Bti, flfial, palpitaii, puls foarte neregulat, slab, rapid
(fibrilaie atrial) care-l fac s se in cu mna de inim. PATOLOGIE: insuficien
cardiac congestiv; cardiopatii congenitale cianogene;
COMPARAII. Carb-v rceal i stri de colaps, cu lein frecvent (Camph). Stann
infecii pulmonare cu slbiciune extrem. Ant-t cianoz i stri de colaps n infecii
pulmonare.
Hydrocyanicum acidum
Convulsii i paralizie. Contracie spasmodic a laringelui, senzaie de sufocare, durere i
strnsoare n piept. Spasm. Convulsii isterice, epileptice, tetanice. Tetanos.
Cianoz (Ars, Verat). Rceal. Colaps n boli pulmonare; cardiace. Catalepsie.
Narcolepsie. Accident vascular cerebral. Hemiplegie. Afazie. Plafonare a globilor oculari.
com (ntrerupt de micri convulsive). Lips de reacie. Lipotimie prelungit.
Prostraie. Epuizare. Epuizare nervoas, consecina suprasolicitrii i a anxietii;
Circulaie ncetinit. Holer. Diaree, dizenterie.
INIM. Palpitaii violente, dureroase. Puls slab, neregulat, cu deficit, inegal, slab. Durere
n piept; cu sufocare; durere chinuitoare n piept. Insuficien cardiac; apsare n inim.
Se ine / apas cu mna de / pe inim.
cardiopatie avansat cu insuficien cardiac congestiv slbiciune, cianoz, colaps.
Carbo vegetabilis - Nevoia de ventilaie
crbunele vegetal rezultat n urma unei oxidri deficitare oxigenare deficitar
Lent, gras, lene, indiferent, tendin la cronicitate.
Sngele stagneaz n capilare cianoz, rceal general [extremiti, fa), respiraie,
transpiraie dar capul este fierbinte], marmorare, echimoze.
Predispoziie la infecii, Scderea forei vitale, pierdere de fluide
Congestie venoas, Colaps, puls imperceptibil, Slbiciune, dispnee, epuizare
Hemoragie, nchis la culoare, se scurge ncet, Flatulen
Rceal (temperatur sczut): pielea, extremitile, transpiraia, respiraia; cu toate
acestea, vrea s stea dezvelit i s simt curent de aer proaspt,
Senzaie de arsur: inim, piept, membre, .
STOMAC. Eructaii (fetide), regurgitaii, pirozis, greutate, plin. Arsur. Colic.
ABDOMEN. Flatulen (fetid), colic, distensie (nu suport centur).
RESPIRAIE. Rsuflarea rece. Trebuie s fie ventilat, vrea aer proaspt, dei este rece.,
INIM. Insuficien cardiac. Suferin chinuitoare n regiunea inimii, ca i cum ar muri.
Palpitaii; pulsaii n tot corpul; puls filiform, slab, mic, intermitent, imperceptibil.
Glonoinum - Cldur pulsatil
70
Nitroglicerina produce dilataie arterial (i venoas), resimit n primul rnd n cap (din
cauza spaiului nedistensibil) prin cefalee congestiv, pulsatil, dar i oriunde altundeva:
valuri de cldur (bufeuri), palpitaii, hipertensiune, afeciuni cardiace.
Agravare la soare / cldur. Insolaie. Simptomele apar i dispar odat cu soarele.
Ameliorare dac i d cu ap rece pe fa; dac se ridic i se plimb.
Durere de cap; pulsatil; cu senzaia c i crap (explodeaz) capul. (Bell. Lach, Meli,
Puls); agravat de soare (apare i dispare odat cu soarele, chiar dac nu exist expunere
direct la soare), cldur, buturi alcoolice, micare, trepidaii, guler strmt; ameliorat
la apsare, la presiune din afar, dac st culcat n ntuneric; nsoit de sclere injectate,
fa mbujorat (hiperemie facial) i de pulsaii ample ale carotidelor. Bufeuri,
valuri de cldur. Bufeuri de menopauz.
INIM. Congestie, pulsaii (inim, carotide), fierbineal n piept; amoreal pe braul
stng n cadrul unei cardiopatii. Simptome cardiace alternnd / asociate cu cefalee
pulsatil. PATOLOGIE: coronaropatii, valvulopatii (mai ales cele asociate cu pulsatilitate
excesiv: insuficien aortic; sufluri cardiace), cardiomiopatie; aritmii; insuficien
cardiac congestiv.
COMPARAII. Bell cefalee intens, agrav. de soare i trepidaii, amel. n ntuneric,
pulsaii ale carotidelor, bufeuri, hipertensiune.
Meli. Puls. Lach.
Spongia tosta - Sufocare
Obstrucie n respiraie ca i cum ar respira printr-un burete
Tosta = prjit uscciune. Respiraie dificil i anxietate.
Epuizare i greutate n corp dup efort uor, asociate cu aflux de snge n piept i la fa.
Respir amplu uscciune a mucoaselor pe traiectul respirator (limb, laringe, trahee).
Are nevoie s foloseasc muchii respiratori accesori (abdominali) hainele i sunt
inconfortabile opresiune, nu suporta strans, mai ales n epigastru i pe abdomen.
Paroxism spasmodic de dispnee i de tuse la o schimbare de vreme, la vnt, la o impresie
moral neplcut. Astm. Astm cardiac. Aflux de snge n piept i n cap cldur la fa.
PIEPT. Opresiune, cldur, congestie n piept asociate cu slbiciune. Senzaie de plin.
Durere, nepturi, sfredelire, constricie (spasmodic), contracie, apsare, tietur,
arsur, sensibilitate dureroas, greutate. Uscciune. Tiraj intercostal.
INIM. Aflux de snge din inim ctre piept, asociat cu slbiciune brusc; aflux de snge
la gt, cap i fa. Crize de opresiune i durere cardiac, mai ales cnd st cu capul jos.
Dureri precordiale: nepturi, apsare, angin (constricie). Palpitaii rapide, violente,
asociate cu dispnee, nu poate s stea ntins (alteori se simte mai bine ntins la orizontal);
l trezesc brusc dup miezul nopii, asociate cu sufocare; la cel mai mic efor, cnd urc
scrile. PATOLOGIE: insuficien valvular (de obicei, mitral); valvulopatie, hipertrofie
cardiac (mai ales dreapt) asociat cu dispnee; anevrism de aort ascendent.
Cactus - Constricie
Team de moarte n bolile cardiace. *- Dureri severe, violente, constrictive. *- Durere ca
i cum ar avea o band sau o srm strns aplicate. Pacientul ip din cauza
durerilor severe.
Inim: Senzaia de apsare i sufocare, mai ales n boli cardiace. *- dureri de piept
sau de inim constrictive severe ca i cum ar fi strns de o ghear de fier (cardiopatie
ischemic, infarct miocardic, cardiomiopatie, pericardit, valvulopatii); iradiaz n braul
71
stng, Amoreal i dureri iradiate pe braul, mna sau chiar degetele stngi, n
contextul unei boli cardiace (Acon, Rhus-t). Tumefacia braului stng n boli de
inim.; agravare: cnd st culcat pe partea stng, la efort. Palpitaii agrav. la efort sau
cnd st culcat pe partea stng.
Agrav. la 11 a.m. sau 11 p.m. Periodicitate. Agr. cnd st culcat pe partea stng.
STRI ACUTE: Tulburri cardiace cu dureri severe, constrictive, cu senzaie de apsare
n piept, anxietate, dispnee sau chiar cianoz i cu rceala extremitilor.
Simptome combinate : Boal cardiac i hemoragie.
COMPARAII. Spig Dureri cardiace intense, sufluri cardiace, agrav. culcat pe stnga,
agrav. de efort, nevralgie.
Lach Boal cardiac, agrav. culcat pe stnga, hemoragie, dismenoree.
Naja. Acon. Rhus-t. Phos. Kalm. Lat-m.
Latrodectus mactans
Pianjenul vduva neagr. Muctura produce efecte tetanice care dureaz cteva zile, cu
simptome localizate mai ales n piept; constricie a muchilor pieptului. Tablou de angin
pectoral (sau de infarct miocardic). Senzaia de constricie n piept, iradiere n umeri, n
axil, n spate, n braul stng. Scderea coagulabilitii snge subire, incoagulabil,
curge ca apa. Agitaie, asociat cu durere cardiac i stare de prostraie. Durere
precordial i provocate de cel mai mic efort.
Anxietate, team de moarte n timpul durerii, tip speriat, gfie, se teme c i va pierde
rsuflarea i va muri; dispnee i chiar apnee n timpul durerii precordiale.
Durere epigastric transfixiant. Grea , apoi durere abdominal. Hematemez. Melen.
Durere precordial/cardiac violent, ascuit, care iradiaz n umr, axil i n jos pe bra
(uneori n ambele brae) (i simte braul stng ca i paralizat) i antebra i n degete,
asociat cu amoreala (i rceala) n extremitate. Puls slab i rapid. nepturi
Spigelia - Dureri nevralgice
se nveruneaz, ncrnceneaz, focalizeaz excesiv/ngust ntr-o anumit viziune /
percepie / interpretare / mod de nelegere
perturbarea percepiei lateralitate stng; folosit mai ales pentru cefalee (migren,
sinuzit) i nevralgii, dar i tulburri cardiace i parazitoze (colon descendent);
ngustime a percepiei (Spigelia spin ) ascuit, ptrunztor, focalizat; dureri
ascuite: nevralgie facial / cefalee ascuit, neptoare, punctiform;
fric de obiecte ascuite;
nverunare / ncrncenare ntr-o anumit idee cefalee (migren, sinuzit) sau
nevralgie facial (mai ales pe stnga) cu caracter de hiperemie arterial agravare la:
micare, atingere, trepidaii, zdruncinturi, aplecarea n fa, zgomot, aer liber, fum;
fixitate: Constipaie (asociat cu boal cardiac).
parazii mentali parazitoz intestinal: viermi cilindrici sau de orice fel;
nverunarea n scopuri exterioare afeciuni cardiace organice: coronaropatii;
valvulopatii (sufluri cardiace); cardiopatie reumatismal; pericardit;
nverunarea n meninerea unei relaii dureri precordiale funcionale: Durere
(neptur, pumnal) n piept, agrav. de micare sau inspir, agrav. cnd st culcat pe
partea stng, *amel. de buturi calde.
nverunarea n confruntarea cu exteriorul: Palpitaii; tumultoase, vizibile prin
peretele toracic; < inspiraia profund, aplecat n fa, culcat pe stnga, de micare, fum
72
angin cu iradierea durerii spre gt, ceaf, braul i mna stng (eventual cu
amoreal); dureri cardiace ascuite, neptoare;
Palpitaii violente, agrav. de cel mai mic efort, agrav. cnd se culc pe partea
stng, agrav. dac vorbete. Puls rapid sau extrem de ncetinit (Dig).
hipertensiune;
afeciuni chistice: dureri sau chisturi ovariene stngi;
caracterul inflamator este mai redus, mai puin violent (lipsesc tendina la infecie i
hemoragie);
COMPARAII. Lach. Spig. Kalm. Spong. Phos. Crot-h. Elaps. Cact.
Iberis amara - Cordul iritabil
Excitare nervoas. Nervos i iritabil cnd se trezete dimineaa
73
Senzaii cardiace:
greutate i presiune; dureri ascuite (neptur, pumnal, sgeat), care strpung inima,
agravare cnd st pe stnga;
PATOLOGIE:
inima slbit, insuficien cardiac congestiv hipertrofie cardiac; puls slab;
dispnee cardiac, de efort, nevoie constant s trag mult aer n piept;
slbiciune n tot corpul, nu poate mica un deget; se simte epuizat, vrea s stea jos;
extremiti reci; edeme, anasarc; hepatomegalie dureroas, distensie intestinal;
scaune decolorate; anorexie, indigestie, eructaii;
circulaie hiperkinetic; eretism vascular;
miocardit viral; dureri n tot corpul (curbatur, mialgii), slbiciune, tremurturi;
NSOITOARE: constricie n gt; durere, greutate n braul stng; amoreal i
furnicturi n vrfurile degetelor, se aprinde la fa, i se nroesc ochii; .
Palpitaii:
violente la cel mai mic efort, cnd rde, cnd tuete, ameliorare dac st linitit;
se trezete cu palpitaii la 200; Contient de aciunea inimii.
extrasistole, uneori cu tendin la sistematizare (ritm bigeminat, trigeminat etc.);
tahicardie; fibrilaie atrial (puls neregulat, intermitent);
puls plin, palpitaii puternice cu impuls puternic, deplasnd peretele toracic;
< la miscare, camera calda
Lycopus virginicus - Inima tumultuoas
Activitatea tumultuoas a inimii cauzat:
fie de o patologie primar cardiac:
dispnee: de efort, cnd urc scrile, de decubit, respiraie uiertoare, astm cardiac;
edem pulmonar;
senzaie: de opresiune toracic, agravat: de efort, cnd st culcat pe partea dreapt; c
mpinge n afar, constricie, sensibilitate (dureroas), nepturi, dureri ascuite, iradiate;
pulsaii; activitate tumultuoas, violent, furtunoas, n for, se poate auzi de la
distan, din cauza iritaiei nervoase; fibrilaie atrial (excesiv de rapid, neregulat,
intermitent, tremurat, pulsul nu se sincronizez cu btile inimii); aritmii, palpitaii
violente cu pulsaii resimite n tot corpul, somn perturbat de palpitaii;
angin; valvulopatii cu sufluri intense, cu hemoptizie; insuficien cardiac
congestiv, cardiomegalie,
cardiopatie asociat cu nefropatie; dispnee asociat cu scaune moi, diareice;
fie de hipertiroidism: exoftalmie; gu, boala Graves; Hemoroizi suprimai.
Varicoziti. Diabet. Hemoragii: nazal, hemoroidal, hemoptizie.
Kalmia - nepeneal i dureri severe, iradiind descendent/periferic
Tabloul este dominat de dureri severe, iniial periferice: reumatice sau nevralgice (Spig,
Cimic, Berb). Cnd patologia periferic este suprimat, apar afeciuni cardiace (mai
frecvent, valvulopatii, reumatismale sau cu alt etiologie), n care tabloul este dominat de
acelai tip de dureri.
Dureri: care iradiaz de sus n jos sau de la centru spre periferie (uneori de-a lungul
nervilor); cu amoreal; extinderea n jos a durerii se regsete i n interesarea
descendent a unor noi articulaii sau grupe musculare, pe msur ce boala progreseaz
spre regiuni inferioare; se deplaseaz descendent, apoi brusc la inim sau alterneaz cu
simptome cardiace; ascuite, fulgurante (precum n ataxia locomotorie); ca i cum ar fi
74
75
Remedii simptomatice
Ticuri nedureroase
Agaricus muscarius 7-9 CH agravare la efort intelectual.
Tarentula hispana 7-15 CH agravare la zgomot
Cicuta 7-9 CH deprimati
Actea racemosa 7-9 CH agravare la emotie si la menstra.
Hyosciamus 7-9 CH
Ignatia 7-9 CH agravare la emotie, paradoxala.
Crocus 7-9 CH ameliorare la aer curat.
Cina 7-30 CH verminoze intestinale.
Artemisia 7-9 CH agravare la menstre si la frica.
Staphysagria 7-9 CH furie sau indignare retinuta.
Mygale 7-9 CH predominant la ochi si la gura.
Ticuri dureroase
Cuprum 9-30 CH agravare inaintea menstrei.
Magnesia phosphorica 9-30 CH lateralitate dreapta, ameliorare la cald.
Strychninum 7-15 CH agravare la zgomot.
Remedii de fond
Ignatia 9-30 CH instabilitate nervoasa.
Ethilicum,Absinthium 9-30 CH ereditate alcoolica, alcoolism.
Spasme musculare oculare
Clonice : Agaricus, Belladonna, Physostigma, Cuprum, Cicuta
76
Absente
Artemisia crize la pubertate, agravare la mestra
Clorpromazin obnubilat
Cicuta agravare la zgomot
Kali bromat deprimat cu agitatia mainilor, terori nocturne, agravare la menstra
Natrum muriatic slab cu apetit bun, agravare la consolare
Nux moschata somnolenta, indolenta, flatulenta
Viscum album apatic, vertij
77
78
Origine nervoasa
Coffea 5-30 CH prima parte a noptii, optimist, face planuri, perceptii exagerate
Arnica 7-9 CH agitatie fizica, nu-si gaseste locul in pat, oboseala musculara
Ignatia 5-7-30 CH paradoxala, spastica, dupa doliu, necaz, contrarietati
Gelsemium 7-9 CH in prima parte a noptii
Avena sativa 5-7 CH inapetent, epuizare fizica si nervoasa
Phosphorus 7-9 CH in prima parte a noptii
Origine digestiva
Nux vomica 7-9 CH adoarme greu, se trezeste ora 4-5, readoarme greu, obosit la trezire
Lycopodium 7 CH somn intretaiat, se trezeste prost dispus, iritabil
Bryonia,Chelidonium dificultate de adormire
Pulsatilla 7-9 CH variabilitate mare, circulatie venoasa proasta
Insomnii particulare
Kali phosphoric 7-9-15-CH somn intrerupt, vise cu preocupari profesionale
Arsenicum album 7-9 CH anxios, se teme de moarte, agravare orele 1-3 noaptea
Lachesis 7-9-15-30 CH menopauza, bufeuri, cosmare, vise anxioase
Zincum 7-9-15 CH restless legs
Sulphur 7-9 CH somn superficial, intretaiat, arsuri, prurit
SOMNOLENTA
Nux moschata deprimata, indolenta, flatulenta.
Antimonium tartaricum afectiuni febrile, batrani
Gelsemium, Helleborus, Opium, afectiuni febrile
Plantago indolent
Nux vomica seara devreme
VERTIJ
Remedii nervoase
Conium maculatum 7-9 CH la intoarcerea capului (stanga), culcat, obiectele se rotesc
Cocculus 7-9 CH impresia ca el se deplaseaza, la mers cu un vehicul
Causticum 7-9 CH agravare in crepuscul, tendinta de a cadea inainte, pareze, paralizii
Remedii digestive
China balonare abdominala difuza, pierdere de lichide organice, anemie
Nux vomica la trezire
Bryonia agravare la cea mai mica miscare, ameliorare in imobilitate absoluta
Lycopodium hepatic sau pulmonar cronic, agravat cand vede obiecte ce se misca
Argentum nitricum meteorizat, dorinta de dulciuri, anxios.
Remedii circulatorii
Hiper TA : Aconitum senzatie de om beat, anxios noaptea
Arnica agravat la efort, posttraumatic
Glonoin congestie brutala, pulsanta a capului ca si cand ar exploda
Hipo TA : China, Chin.sulph., Puls., Ferrum, Natr.mur., Phos., Sil.,T.K.
Remedii endocrine
Pulsatilla dismenoreica sau amenoreica
Lachesis menopauza, agravare dimineata sau prin suprimarea unei secretii
DISTONIE NEURO-VEGETATIVA dilutii mijlocii sau inalte
79
Simpaticotonice : Act.rac., Ambra gr., Arg.nitr., Asa foet., Asarum, Borax, Cham.,
Coff., Ign., Kali br., Lach., Nux v., Platina, Staph., Tarent.hisp., Theridion,
Valeriana
Vagotonice : Cocculus, Helleborus, Nux moschata, Pulsatilla
Amfotonice : Act.rac., Ambra gr., Crocus, Gels., Hyosc., Kali br., Lach., Lil.tigr.
NEVRALGIA OCCIPITALA
Actea racemosa 9-30 CH agravare la flexia capului
Spigelia 9-30 CH lateralitate stanga, iradiere in ochi
Sanguinaria 9-30 CH
dreapta
NEVRALGIA INTERCOSTALA
Ranunculus bulbosus 7-15 CH agravare la umiditate, schimbarea vremei
Rhododendron 7-30 CH agravare la perturbare atmosferica
Aranea diadema 7-15 CH hidrogenoid friguros, agravat adesea la ore fixe.
Bryonia 9-30 CH junghi, agravat la miscare, ameliorat la presiune forte
Asclepias 7-9 CH agravat aplecat inainte
NEVRALGIA FACIALA
Aconitum 7-30 CH senz.de descarcare electrica, congestia capului, agr.la frig uscat
Hypericum 7-15-30 CH durere vie ce urmeaza traiectul nervos centripet, posttraumatic
Magnesia phosphorica 7-30 CH lat.drp., contractura musculara spastica, agr.la frig
Aranea diadema 7-15 CH hidrogenoid, dureri intolerabile agravate de umiditate
Arsenicum album7-30 CH deprimat angoasat, agravat 1-3 noaptea, durere arzatoare
Verbascum 7-30 CH lat.stg., senz.de strivire in reg.malara si a artic.temporo-mandib.
Mezereum 7-30 CH dureri malare agravate de frig umed
Spigelia 7-30 CH lat.stanga, agr.la frig umed, miscare, cu lacrimare, eretism cardiac
Sanguinaria 7-30 CH lat.dreapta, durere arzatoare
Cedron 7-30 CH orar fix
Plantago 7-9 CH nevralgie dentara
Kalmia 7-9-30 CH dureri fulgurante centrifuge
NEVRALGIA SCIATICA dilutii mijlocii sau inalte
Rhus tox. agr.la frig, durere la prima miscare ameliorata de miscarea continua
Dulcamara agr.la frig umed
Colocynthis,Valeriana durere ameliorata in flexie
Dioscorea durere ameliorata in extensie, alungind picioarele
Cuprum durere crampoida
Bryonia agravat la miscare, ameliorat in imobilitate, culcat pe partea dureroasa
Causticum agravat la timp uscat, senzatie de derobare, pareze
Gnaphalium ameliorat asezat, parestezii
Ammonium muriaticum agravat asezat
Aconitum agravare la frig uscat, parestezii
Chamomilla intolerant la durere, agitat, agravare la cald, noaptea
Kalmia durere centrifuga
Ledum durere centripeta, agravare la umiditate
Iris versicolor durere maxima in regiunea ischio-trohanteriana
Kali bichromic durere limitata intr-un punct
Phytolacca dureri fulgurante pe fata externa a piciorului agravate noaptea
Arsenicum album durere arzatoare crampoida amel.la cald, agr. orele 1-3 noaptea
80
Arnica posttraumatic
Magnesia phosphorica lat.drp., durere crampoida, agr.la frig, amel. la cald
Ruta graveolens agravat culcat, senzatie de sfasiere lombosacrata
Hypericum durere liniara pe traseul nervului
Medorrhinum durere cronica, osteofite si artroze multiple
Scolopendra paroxisme dureroase violente pe fata posterioara a coapsei
NEVRITE dilutii inalte repetate des 2-3 zile
A frigore : Aconitum
Toxice : alcoolice : Agaricus, Spiritus quercus glandium
arsenicale : Arsenicum album
saturnine : Plumbum
Traumatice : Allium cepa - bont amputat, Hypericum filete nervoase, degete
PARALIZII
A frigore : frig uscat : Aconitum, Cadmiu sulphuric, Causticum
frig umed : Dulcamara, Rhus toxicodendron
Infectioase : Conium membre inferioare, Gelsemium, Plumbum atrofii
Motorii : atrofice : Arsenicum album, Manganum, Plumbum, Plumbum iodat
flasce : Conium, Causticum, Gelsemium, Plumbum, Oxalic acid
spastice : Arsenicum flexori, Lathyrus extensori, Oxytropis
Paraplegie : Argentum nitric, Lathyrus, Guaco, Oxalic acid, Picric acid
Hemiplegie : Causticum, Gelsemium, Plumbum, Plumbum iodat
HEMORAGIE CEREBRALA
Coma : Arnica 5-7-9 CH fata congestionata rosu inchis, calda si cu nasul rece
Opium 5-9 CH fata rosie inchis, mioza, respiratie stertoroasa, transpiratii calde
Veratrum viride fata rosie, calda, ochi injectati, midriaza
Stare : fata congestionata, calda : midriaza : Belladonna, Glonoin, Veratrum viride
mioza : Opium 9-30 CH
pupile normale : Strontiu carbonic 9 CH
fata palida : Hydrocianic acid 9 CH
RAMOLISMENT CEREBRAL
Secale 5-7 CH friguros agravat la cald
Veratrum viride 5-7 CH spasm arterial la congestiv
Bothrops lanceolatus 7-9 CH tromboza
Laurocerasus 5-7 CH fata rece, cianozata, tulburari cardio-vasc., respiratie stertoroasa
Baryta carbonica, Baryta muriatica, Baryta iodata 7-9 CH scleroza
Opium 7-9 CH facies rosu inchis, mioza.
MIASTENIE
Botulinum ptoza palpebrala, diplopie, strabism, disfagie, disartrie
Gelsemium abrutizat, ptoza palpebrala, tremuraturi
Physostigma pareze si atrofii musculare (stanga), pareze oculare
Bunganus
81
Aurum, Causticum, Conium, Gels., Phosphorus, Picric acid, Plumbum, Sulphur, Thuya.
ZONA ZOSTER INTERCOSTALA
Staphylococinum 15-30 CH o doza plus :
Anagallis 5-7 CH vezicule pruriginoase in buchete
Arsenicum 7-15 CH vezicule confluente cu senz.de arsura, agr. noaptea, amel.la cald
Mezereum 5-7 CH vezicule crustoase, pruriginoase si arzatoare, agr.la cald si spalat
Ranunculus bulbosus 5-7 CH vezicule albastre, violacee, arsura, prurit, agr.la frig
Rhus tox. 5-7 CH vezicule rosu inchis, arsura, prurit, agr.la frig, amel.la comprese calde
ZONA ZOSTER OFTALMICA
Croton 5-7 CH extrema sensibilitate la atingere locala
Mezereum 5-7 CH lacrimare arzatoare
Prunus spinosum 5-7 CH senzatie de proiectie inainte a ochilor
SECHELE DUREROASE
Hypericum 9-30 CH dureri liniare pe traiectul nervului
Kalmia 9-30 CH dureri fulgurante centrifuge
Mezereum 9-30 CH agravare la frig umed, spalat
Phosphorus 9-30 CH dureri arzatoare cu rasunet afectiv
ENCEFALITA
Letargica : fata rosie : Belladonna, Physostigma, Veratrum viride 5-7 CH
fata palida : Menyanthes, Zincum 7 CH
Postvaccinala : Vaccininum 9 CH
MENINGITE mai mult in cele limfocitare decat in cele purulente sau TBC
Apis 5-7 CH cefalee ameliorata la frig, fata palida, absenta setei, strigat
Bryonia 5-7 CH cefalee agravata la miscare, fata rosie, sete vie
Iodoform 5-7 CH cefalee agr.la cald, midriaza, inegalitate pupilara, redoarea cefei
Gelsemium 7-9 CH abrutizat, tremuraturi, fara sete
Laburnum 5-7 CH redoarea cefei, midriaza, inegalitate pupilara
Helleborus 7-9 CH, Zincum 7-9 CH
Belladonna, Cicuta, Stramonium convulsii
MIGRENA dilutii mijlocii sau inalte
Cyclamen tulburari de vedere inainte, agravare la grasimi, cafea
Menyanthes senzatie de frig in membrele inferioare
Niccolum sulphuricum debut matinal, maximum de durere pe la ora 11-12
Iris versicolor periodicitate saptamanala de zi de repaus, varsaturi, hiperaciditate gastrica
Kali bichromic durere supraorbitara dreapta cu varsaturi galbene, filante
Lac caninum durere alternanta in cele doua hemicranii
Sanguinaria lateralitate dreapta,urmeaza curba solara, varsaturi
Spigelia lateralitate stanga
Actea racemosa agravare la menstra
Ignatia paradoxala
TABAGISM
Plantago 5-7 CH, Caladium 5-7 CH, Remediu de fond, Iso din tutun preferat
MEMORIE
Surmenaj intelectual dilutii inalte : Anacardium, Argentum nitric, Ambra grisea,
Calc.phos., Kali br., Kali phos., Phos.acid, Zincum (efort prelungit, veghe seara)
Scleroza : Baryta carb., Agaricus, Causticum, Conium, Plumbum, Lyc., Natr. c.
82
BIBLIOGRAFIE
Clarke J.H. A dictionary of practical Materia medica B.Jain publishers New Delhi
Encyclopedie Medico-Chirurgicale editions techniques Paris
Synthesis ed.7
Voisin H. Matiere Medicale homeopathique clinique Imprimerie moderne Annecy
Voisin H. Therapeutique et repertoire homeopathique du praticien Maloine
1979
PSIHIATRIE HOMEOPATICA
Dr Doina Pavlovschi
ANXIETATEA
Anxietatea este un fenomen fiziologic caracterizat printr-un sentiment de nesiguranta
nedefinita, o tulburare traita in asteptarea unui pericol iminent Henri Ey.
La exacerbare tulburarea devine patologica, subiectul nu o mai poate stapani, lumea lui
interioara si exterioara ii apare periculoasa.
Psihic anxietatea se manifesta prin :
sentiment de nesiguranta in prezent si viitor, asupra sanatatii sale, a eventualei
morti
sentiment de nesiguranta si indoiala asupra tratamentului propus si a ce i se
intampla
nehotarare anxioasa, explorare hipervigilenta a mediului inconjurator.
Aceasta stare poate fi cronica sau se poate manifesta acut in crize de panica.
Fizic anxietatea se poate infatisa sub forma de simptome somatice (angoasa)
sistematizate de Kielholz ca echivalente ale anxietatii:
- cardiace palpitatii, tahicardie paroxistica, aritmii, tendinta la sincopa,
pseudoangina pectorala;
- gastro-intestinale spasme faringiene, gastrice sau intestinale, bara
epigastrica, uscaciunea gurii, colon iritabil, crize de sughit, diaree, foame
sau sete paroxistice;
- respiratorii dispnee astmatiforma, hiperpnee, tuse in accese;
- genito-urinare disurie, polakiurie, crize poliurice, tulburari de dinamica
sexuala;
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
MORGAN GAERTNER
Rubrici: Mintenerabdator, Cap-congestie, Ochi-inflamatie, Nas-catar, Gura-gust-amar
Torace-durere, Torace-inima-tulburari, Generalitati-mancare-dulciuri-doreste, Stomacindigestie, Stomac-eructatii, Abdomen-distensie, Abdomen-colica-pietre, Generale-partedreapta
Analiza: LYC.1, Calc.c.2, Nux v.3, Puls.4
MORGAN PUR
Rubrici: Generalitati-pletora, Cap-congestie, Generale-HTA, Stomac-arsuri, Abdomendurere-ficat, Abdomen-pietre, Extremitati-varice-membre inferioare, Rect-constipatie,
Piele-eruptie
Analiza: Calc.c.1, Lach.3, Arnica 4, Nitri ac.5, Sepia 6,Silicea 7, Sulph.8, Caust.9
PROTEUS
Rubrici: Minte-ganduri persistente, Minte-isterie, Cap-durere, Ochi-durere, Gura-afte
Torace-angor, Stomac-arsuri, Stomac-tulburari-emotie-dupa, Cap-durere-emotie-stressdupa, Extremitati-senzatie de frig, Extremitati-durere-crampe-muschi-in, Uretrainflamatie, Rect-diaree-agitatie-emotie, Rect-hemoroizi, Fata-eruptie-gura-in jurul, Rectanus-mancarime-in jurul, Piele-prurit, Transpiratii-anxietate-in timpul
Analiza: Nux v.1, Staph.7, Natr.m.17
DYSENTERY CO
Rubrici: Abdomen-anxietate in, Cap-durere-frunte in, Fata-palida, Ochi-fasciculatii,
Nas-alergie, Gura-uscata, Stomac-indigestie, Torace-inflamatie-bronhii, Abdomendurere, Abdomen-distensie, Torace-palpitatii inima-anxietate cu, Rect-diaree-anxietatedupa, Generale-vene varicoase, Somn-insomnie-dupa ora 24, Generale-caldura-lipsa
caldurii vitale
Analiza: Arsenicum album, Phos, Natr.carb.
GAERTNER
Rubrici: Minte-prostratie, Minte-sensibil-impresii externe-la toate, Minte-isi roade
unghiile, Minte-studiaza usor, Generale-emaciere, Fata- palida, Ureche-secretie, Guracrapata-limba fisurata, Torace-inflamatie bronhii, Stomac-vomita, Extremitati-degeraturi,
Rect-diaree cronica, Rect-diaree alternata cu constipatie, Transpiratii-noaptea
Analiza: Phos.1,Merc.vivus 28,Silicea 30
SYCOTIC CO
Rubrici: Minte-iritabilitate, Minte-nemultumit -orice cu, Ureche-ceara-abund. Naspolip, Gat extern-tumefiat-ganglioni, Piele-veruci
Analiza: Calcarea carbonica, Lycopodium, Nitri acid, Thuya, Silicea, Hepar sulphur,
Sanguinaria, Mercurius solubilis, Natrum sulphuricum
BACILLUS 7
Rubrici: Minte-prostratie, Generale-lesin, Generale-slabiciune, Generale <noaptea,
Respiratie-astmatica, Spate-contractura, Spate-fisuri-regiunea cervicala, Torace-inima se
plange, Transpiratii-profuze, Abdomen-durere-ficat, Extremitati-durere-articulatiireumatice, Extremitati-nodozitati artritice
Analiza: Kali carb., Kali bi., Caust., Iodum
BACILLUS 10
Rubrici: Minte-activitate-doreste, Cap-durere-frontala-partea stanga, Nas-catar, Guraspongioase-gingii, Gura-miros-rau, Generale-tumori-lipom, Generale-mancare dulce-
99
doreste, Respiratie astmatica, Tuse-dimineata, Extremitati- durere-reumatica, Extremitativeruci, Piele-eruptii, Femeie genital-leucoree-verzuie-ofensiva-miros peste Rect-diaree,
Rect-prurit-anus-in jurul
Analiza: Sepia, Natr.sulph., Thuya, Puls.
BIBLIOGRAFIE
Note de curs Nosode intestinale - Dr Russell Malcom
Nosode intestinale Materia Medica Dr Y.R.Agrawal Repertoriu Murray Feldman
AGARICUS MUSCARIUS
Dr Silvia Nedelcu
Sursa: Amanita muscaria (Burete pestri, Muscaria) conine acid ibotenic, care are
efecte toxice asupra sistemului nervos (spasme, mioclonii, tremor, convulsii, vertij, delir)
i digestiv (grea, vrsturi, diaree) i muscimol- responsabil de efectele halucinogene.
Istoric: este considerat o plant sacr (punte ctre zei), fiind cunoscut i folosit din
cele mai vechi timpuri n practici magice, amanice, ritualuri religioase -din India pn n
America. Vikingii o foloseau nainte de lupt pentru a deveni mai curajoi i fioroi i
a fost utilizat de asemeni pe scar larg n SUA n timpul prohibiiei, nlocuind alcoolul.
In prezent situaia este oarecum controversat, deoarece dei este trecut n categoria
otrvurilor pe lista FDA, se cunosc extrem de puine cazuri de deces (numai persoane n
vrst, bolnavi cronici) i, dei este un drog halucinogen puternic, nu este interzis.
Acioneaz n principal la nivelul :
sistemului nervos
aparatului digestiv
pielii.
Simptome psihice:
Anxietate marcat pentru propria sntate, cu frica extrem de cancer; orice nou
simptom sau recomadare pentru vreo investigaie i determin s se team de cancer i nu
pot fi linitii; devin dependeni de medic; pot cpta un interes morbid pentru aceast
boal, sunt interesai de cazuri i doresc chiar s ajute, s ngrijeasc bolnavi n stadii
terminale de cancer (Vithoulkas); alte elemente morbide se gndesc la mori, au
impresia c patul seamn cu un cociug etc.
n general temtori i dependeni; pot fi ns i foarte curajoi;
100
iluzii diverse: de mrime, distan, c se afl sub control supraomenesc etc. ( ex: o
ciuperc i poruncete s ngenuncheze, s-i mrturisesc pcatele i s-i fac sepuku);
senzaii i experiene de desprindere de corpul fizic foarte plcute;
delir poetic, cnt, vorbete n rime, face preziceri, i mbrieaz pe ce din jur
i le srut minile;
exaltare pn la extaz;
rde: exagerat; necontrolat, involuntar; alterneaz cu plns ( ex.: presiunea asupra
coloanei vertebrale l face s rd);
nendemnatici, greoi, scap obiecte ( Mind+Extrem.: Awkwardness)
simptomele mentale alterneaz cu cele fizice.
Somn - casc spasmodic, frecvent; ca i concomiten
Simptome generale
Agravat de :
frig, aer rece, aer liber
nainte de furtun;
expunere la soare ( vertij, cefalee, diaree- [1/3] );
efort mental;
dup contact sexual;
alcool;
presiune, atingere (la nivelul coloanei vertebrale rs involuntar 1/1);
n timpul menstruaiei;
101
Urogenital - uretrit;
dorin sexual crescut (1/10) sau masturbare (1/1) dimineaa, la trezire ; dorina
foarte intens cu tulburri de dinamic
agravat dup contact sau dup excese sexuale.
Respirator - tuse cronic; paroxisme de tuse cu strnut (3/3).
Extremiti, spate - dureri lombare, lombosciatic; agravate eznd;
senzaii de ocuri electrice de-a lungul coloanei vertebrale;
spasme, fasciculaii ale oricror grupe musculare ;
nendemnare, stngcie ( scap obiecte, se mpiedic etc).
Piele - senzaii de arsur, cu prurit, eritem i tumefacie;
senzaie de rece: ca i cum ar fi nepat cu ace de ghea (2/2: Agar., Ars.);
senzaie de frig n pete ( 2/6) sau de rece dup grataj (1/3);
transpiraia pteaz n verde (1/2);
degerturi.
Complementar: Calcarea
Comparaii: - Ars.: anxietate, fric de cancer, friguros i ag. de frig etc.
Nit-ac.: anxietate pentru sntate, dependent de medic, nu crede c nu are nimic grav etc.
Cann-i: dorina de stimulare, abuz de alcool sau droguri, iluzii, senzaii n afara
corpului etc.
Cupr, Arg-n a.
HELLEBORUS NIGER
Dr Silvia Nedelcu
Sursa: planta Helleborus niger trandafirul zpezii sau al Crciunului -este toxic,
producnd stare de stupoare, vertij, sete, senzaie de sufocare, vrsturi, diaree,
bradicardie, colaps i n cele din urm moarte prin stop cardiac.
Istoric: la fel ca i Amanita muscaria, planta este folosit din antichitate in practici
magice ( ns de magie neagr ), dar i n tratamentul nebuniei, paraliziei sau gutei.
Se menioneaz c n 583 .e.n, n timpul asediului unei ceti, grecii au otrvit
rezervele de ap ale oraului cu helleborus i asediaii au fost att de slbii din cauza
diareei, nct nu s-au putut apra; unii istorici cred c Alexandru cel Mare a murit din
cauza unei supradoze de helleborus.
Esena remediului este dat de Hahnemann: unul dintre primele simtome care
nsoete de regul toate celelalte tulburri este o stare de stupoare n care dei simul
vzului este neafectat, nici o imagine nu este clar, simul auzului este perfect sntos,
dar nu aude nimic clar.
Pacientul pare complet rupt de lume i de sine, nu-i amintete nimic sau nu-l mai
intereseaz nimic, i lipsesc att voina, ct i fora de a face ceva.
(vezi semnificaia n engl. pentru presc. hell. + negru)
Simptome psihice
stupoare i lentoare mental;
memorie slab, pierderea memoriei, concentrare dificil;
depresie (uneori dup o dezamgire din dragoste) cu indiferen sau dimpotriv, cu
disperare (doar Aur i Hell de grd. 4!) c nu se vor mai face bine; cu gnduri suicidare
102
(Mind - Suicidal disposition - thoughts - mental power; from despair about loss of: 1/1)
[ca modaliti : nec 2/21; spnzurare 1/10];
Simptome generale
Agravare:
16-20h ( Lyc. grd 3, Hell. grd.2);
supresii;
cnd se gndete la problemele lui;
erupie dentar;
pubertate;
efort;
atingere.
Ameliorare. cnd se gndete la problemele lui sau dimpotriv, cnd este preocupat
de altceva;
Alimentar:
aversiuni: mere ( 3/5), fructe (2/24); legume (3/20);
agravat de: grsimi (2/24); alimente fierbini (2/61)
Simptome locale
Cap
indicat n afeciuni severe, de la traumatisme cranio-cerebrale (a 2-a alegere,
dac Arn. nu a acionat), encefalit sau meningit, pn la cefalee relativ banal
insoite de acea stare de stupoare descris mai sus;
fruntea ncreit, ncruntat, ridat;
ameliorat de masarea frunii (cnd se concentreaz).
Digestiv
fr sete;
diaree cu scaune apoase sau mucoase/ mucosangvinolente.
Urogenital
hidrocel dup supresia unor erupii(1/3);
supresia menstruaiei dup expunere la frig (1/32) sau dup o dezamgire din
dragoste (hell., ign., nat-m., ph-ac.).
Extremiti
nendemnare dac nu se concentreaz permanent asupra ceea ce face.
Complementare: Nat-m., Zinc.
Comparaii:
Alumina: lentoare, greutate mental, ag. ntre 16-20h.
Ph-ac: slbiciune, indiferen, apatie, probleme dup o dezamgire din dragoste
(inclusiv supresia menstruaiei);
Lyc.: Mind - dullness - coryza, during; Mind - Fear - alone, of being night; Mind
- frown, disposed to; Face - wrinkled Forehead; Generals - afternoon - 16 h - 16-20 h;
Generals food and drinks - flatulent food - agg.
Bibliografie:
Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica;
Boger C.M., A synoptic Key to Materia Medica;
Gibson D.M., Studies of Homoeopathic Remedies;
Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica;
103
HYOSCYAMUS
Dr. Ileana Rindasu
Fam. Solanacee; Maselarita
Planta otravitoare, cu o reputatie oarecum sinistra, pe care o imparte cu alti membri ai
familiei, cum sunt Belladonna, Stramonium si Mandragora.
Planta erbacee bianuala, cu frunze ovale, adanc scobite, acoperite cu peri lipiciosi,
formand in primul an o rozeta bazala, iar in al doilea an, cand se formeaza tulpina,apar si
florile, avand un aspect tubulos si culoarea galben-murdara, strabatute de o retea violetroscata. Fructele se prezinta ca niste capsule tari, ce contin numeroase seminte.
Intreaga planta emana un miros greu, gretos, ceea ce ne face sa ne gandim ca ea ar
strange in sine tot ce este mai murdar si mai nociv din habitatul sau, mai ales ca in
general, creste pe locuri necultivate, parasite,adesea pe terenuri unde s-au depozitat
gunoaie,dar si in cimitire.
Compozitie chimica:
Partile aeriene ale plantei contin alcaloizi, importanti sunt: l-hyoscyamina si scopolamina.
In anumite stadii de vegetatie contine alcaloizii caracteristici matragunei, ca atropamina,
tropina, etc; la uscarea plantei, o parte din hyosciamina se transforma in atropina.
Farmacologie:
Se aseamana cu cea prezentata de Matraguna, dar cu efecte mai slabe, datorita
continutului mai scazut in substante active. Unul din efectele principale este blocarea
receptorilor colinergici de la nivelul sinapselor neuroefectoare parasimpatice, cu urmarile
ce decurg de aici(ex: calmarea spasmelor musculaturii netede).
Caracteristici homeopatice:
104
Primul proving a fost efectuat de Hahnemann, este descris in Materia medica pura.
G. Vithoulkas: In comparatie cu alte remedii din fam. Solanaceelor, Hyos este mai pasiv,
mai putin violent, exceptand starile paroxistice. Il caracterizeaza o gelozie si suspiciune
mult mai puternica, ca si un tip particular de gandire obsesiva, centrata pe lucruri mici.
La nivel fizic, sunt caracteristice spasmele (Ver., Agar). si connvulsiile (Stram., Bell.)
F.Vermeulen:
Nucleul remediului este alcatuit din sase idei de baza:
1. gelozie, cu suspiciune; iesiri violente
2.polaritatea locvacitate sau dispozitie tacuta
3.polaritatea lipsa extrema a pudorii sau extrem de pudic
4.nelinistea mainilor, se joaca cu degetele, prinde lenjeria sau hainele
5.epilepsie, contractii, crampe, tresariri
6.tuse uscata, spasmodica,agr.culcat, amel. de sedestatism
Simptome psihice
Tulburarile de baza, dupa Vithoulkas, sunt gelozia si suspiciunea.
Gelozia pare sa motiveze mult din comportamentul sau, inclusiv izbucnirile de violenta.
Ea poate sa incepa ca o banala gelozie fata de sotie sau ca o suspiciune ca la serviciu este
vorbit pe la spate de colegi, dar starea se poate amplifica si ajunge sa cuprinda un numar
mare de persoane suspectate, inclusiv complet straine.
Rezultatul pote fi o stare paranoida, chiar schizofrenie paranoida. Se tem de toata lumea,
cred ca toti vor sa ii otraveasca, refuza din acest motiv mancarea si medicamentele.
O caracteristica interesanta este ca Hyos nu isi arata gelozia in mod fatis, spre deosebire,
de ex de Lachesis, care nu se controleaza si face cu usurinta o scena, o mare criza.
La hyos, gelozia este interiorizata, incearca sa para nepasator, dar ar fi ,in schimb, in stare
sa isi ucida partenera infidela, in orice caz se vor gandi la asta(Mind- kill, des to, gr.3).
O alta caracteristicxa este aspectul obsesiv al proceselor mentale, ca si cum, confruntata
cu pericolul nebuniei, mintea incearca sa se apere, devenind obsedata de lucruri simple si
relativ inofensive: ex poate fi obsedat de figurinele de pe tapet sau, cu care vorbeste zi
si noapte...( Kent ).
Daca nebunia progreseaza, se va manifesta in cele din urma in sfera sexuala, cu mania
erotica extrem de tipica acestui remediu.
Persoana se va comporta ca un om ramas fara nici o inhibitie, se joaca cu organele
genitale, are manifestari exhibitioniste,isi scoate toate hainele de pe el.. Fie ca vorbeste
sau canta ori injura, face mereu referire la subiecte sexuale, ca si cum are loc o izbucnire
a inconstientului la nivel instinctual, afectand regiunile inferioare ale corpului, inclusiv
functia urinara si defecatia. Pot aparea pierderi involuntare de urina si fecale. Se poate
juca ore in sir cu fecalele.
Delir acut manifestat prin manie pasiva si spasme musculare; se pot asocia si elemente de
hidrofobie- cu frica, groaza daca aude apa curgand, ajunge chiar la convulsii. Delirul este
intrerupt de perioade lungi de epuizare, cand priveste fix, mormaie ceva ca si cum ar
vorbi singur, poate avea halucinatii. Apuca obiecte imaginare. Delirul poate trece in stare
de stupoare sau coma.
Convulsii, insotite de emisie involuntara de urina. Convulsii are se produc in timpul
somnului.
Simptome generale
Modalitati:
105
Agravat de: emotii- frica, gelozie, iubire nefericita, atingere, decubit dorsal, somn, frig,
la inceputul si in timpul menstrelor, in repaos, in timp ce mananca sau bea.
Ameliorat de: aplecare, sedestatism
Simptome locale
Ap. respirator: - poate fi prezent un catar al laringelui si al traheei, cu raguseala.
Este caracteristica tusea spasmodica, nervoasa, agr de pozitia culcat, mai ales dupa
miezul noptii, amel de ridicarea in pozitia asezat.( Jouanny)
Ap. digestiv: - pareza a musculaturii netede ce pot duce la dificultati de deglutitie, cu
fluide ce regurgiteaza pe nas si pot ajunge pe trahee. Scaune involuntare. Diaree fetida,
indolora.
Ap. urinar: - poate fi prezent enurezisul.
Indicatii clinice frecvente
Stari maniacale, manie puerperala, delirium tremens, coma, convulsii, coree, ticuri
Diagnostic diferential:
Tusea uscata, amel in pozitia asezat
Pulsatilla: tuse uscata noaptea, productiva ziua
Sepia: expectoratie matinala, cu gust sarat
Obsesiile sexuale:
Cantharis: priapism, metrita; senzatia de arsura in regiunea anexiala
Lachesis: ameliorarea tuturor simptomelor in timpul si dupa menstre
STRAMONIUM
Dr Ileana Rindasu
( Ciumafaie,Laur porcesc, Mar spinos)
Planta anuala, viguroasa, cu frunze oval-triunghiulare si margini sinuate, neregulate.
Florile au corola alba, in forma de palnie.
Ca si Hyos, creste pe locuri unde se depoziteaza gunoaie, pe marginea santurilor, in
cimitire . Florile miros placut, dar pot induce stari de stupoare daca sunt mirosite mai
mult timp. Frunzele si semintele emana un miros neplacut ce indeparteaza animalele.
Compozitie chimica:
Toate partile plantei contin alcaloizi formati din hiosciamina, atropina, scopolamina, etc.
Farmacologie:
Efectul este similar cu al Matragunei, dar prezenta scopolaminei in cantitati mai mici ii
confera actiune calmanta asupra sistemului nervos.
In doze mari, se manifesta ca o planta otravitoare cu efecte psihotrope, induce initial
euforie, excitatie, in a 2-a etapa, halucinatii, paralizie si moarte.
In Evul mediu, era considerata planta magica, inductor al proiectiei astrale.
Caracteristici homeopatice:
Primul proving a fost de asemenea efectuat de Hahnemann.
G. Vithoulkas:
Asa cum a fost descris de Kent, Stramonium ne impresioneaza prin violenta starii
mentale si comportamentul scapat de sub control, distructiv.
La baza tulburarilor, se afla chiar violenta(extrema) indreptata candva impotriva unei
fiinte vulnerabile, lipsite de aparare, in momentul agresiunii, dar si mai tarziu.
106
107
stare de frica. Se intalneste mai ales la copii; este o stare de somn partial, din care copilul
nu poate fi trezit, nu ne poate raspunde la intrebari, poate dura de la cateva minute la o
ora. In timp ce se face tranzitia spre trezire, se experimenteaza o multitudine de frici,
nelinisti si senzatii ce erup din inconstient. O lumina din preajma poate parea un foc,
parintele este confundat cu un monstru, o haina atarnata pe umeras poate fi perceputa ca o
fantoma. A doua zi, pacientul uita complet ce a vazut, dar in timpul terorii, se observa ca
reactioneaza la ceva infricosator si incearca sa fuga, sa scape de ceva( Mind, escapeattempts to).
Stadiul culminant, acut, de izbucnire deplina a inconstientului, este nebunia cu
manifestare violenta, delirul violent. Este genul de pacient care are nevoie de internare
imediata si de imobilizare.
Spre exemplu, pacientul incepe brusc sa sparga totul in casa si ii ameninta cu moartea pe
cei apropiati, alteori musca, loveste, isi rupe hainele. Nu este constient de ceea ce il
inconjoara, nu recunoaste persoanele, nu este constient nici de propriile suferinte.
In cabinet, pacientul poate sta infricosat, intepenit pe scaun, cu privirea fixa si speriata,
gata sa fuga sau sa atace.
Cand mania acuta regreseaza, pacientul cade prada unei stari de neliniste, alternand cu
dispararea.
Tulburarile sistemului nervos central
- se pot manifesta prin convulsii generalizate sau unilaterale, aparute mai ales dupa o
spaima sau in cadrul meningoencefalitelor.
Logonevroza- pronunta cu dificultate prima parte a cuvintelor.
Sistemul nervos periferic
- stari spastice ale sistemului neuromuscular.
Remediul aduce mari beneficii copiilor cu stari spastice rezultate in urma traumatismelor
la nastere sau dupa icterul neonatal.
Poate ameliora paralizia spastica dupa accident vascular cerebral.
Se poate utiliza si in miscarile ritmice, involuntare din coree.
Este caracteristica absenta durerii ( Opium)
Modalitati:
Agravari - la intuneric
singuratate
in timpul si dupa somn
la vederea unor obiecte stralucitoare, oglinzi, suprafata apei
la lumina puternica
cand doreste sa inghita
la atingere
Ameliorari:
la lumina blanda
in companie
la caldura
Simptome fizice caracteristice:
Fata - congestia fetei, cu corpul rece, ticuri, spasme ale fetei
Ochi -Midriaza, strabism, senzatie de oboseala oculara dupa studiu prelungit; diplopie
Gat -Spasm faringian cu deglutitia dificila; aversiune fata de lichide; spasm laringian
108
LILIUM TIGRINUM
Dr. Secil Omer
Lilium tigrinum (the Tiger Lily) este un remediu din regnul mineral apartinind conform
miasmelor lui Sankaran miasmei sicotice.Remediul poate fi inteles usor ca avind doua
parti una ce tine de plante (lily-crin) si una ce tine de animale (tigrinum).In timp ce parte
de planta are de a face cu castitatea, puritatea si religiozitatea partea de animalica are de a
face cu sexualitatea si pasiunea.O tema centrala a remediului este alternanta fervoarei
religioase cu dorinta sexuala puternica.Pacientii Lil-t sunt persoane religioase si
considera ca dorinta lor sexuala puternica este un pacat.Ca urmare ei incearca sa reprime
aceasta arte a personalitatii lor fiind ocupati tot timpul, luindu-si mai multe sarcini in
acelasi timp si fiind grabiti la servici .Dorinta sexuala poate fi suficient de intensa pentru
ca ei sa caute o satisfacere sensuala de orice natura. Pe de alta parte natura religioasa
poate fi suficient de puternica cum ar fi de ex situatia dintr-o minastire.Aici orice
amuzament orice satisfacere senzuala si orice ide de natura sexuala este considerata
pacatoasa. Este o constanta si puternica reprimare a sexualitatii si a senzualitatii in toate
formele ei. Uneori partea sexuala devine sufficient de puternica pentru a se manifesta iar
in combinatie cu partea religioasa va duce la aparitia unei puternici anxietati legate de
salvarea sufletului si a unei disperari religioase.El ajunge sa creada ca este un pacat a te
bucura de orice este sensual si ca daca o face nu va fi salvare pentru el.El devine
infricosat ca ceva groaznic se va intimpla datorita greselilor pe care le-a facut. Ei vor
ajunge sa faca profetii ca o boala grava se va abate asupra lor sau ca vor avea
ghinion.Astfel de cite ori partea sexuala devine intense ei vor incerca sa o reprime fiind
foarte ocupati nefiind capapbili sa integreze cele doua aspecte ale personalitatii.
109
Lil-t este un remediu mai ales pentru femei isterice si pline de furie.Apare a desea un
conflict intre natura sexuala puternica si partea morala care este destul de puternica.Acest
conflict sau oricare altul interior produce o frustrare care este exprimata prin furie.Putem
spune ca este cel mai iritabil remediu. Se pot simti ofensati indifferent cit de dragut se
vorbeste cu ei. Alteori poate apare o alternanta intre starea de sinceritate si bunatate si
furie.Remediul poate avea o mare excitabilitate sexuala pina la nimfomanie. Peste o
anumita limita nu se mai poate controla..Pe masura ce revin simtamintele morale apare si
regret cu depresie.Astfel in material medica sunt descries stari alternante disperare
religioasa alternind cu excitabilitate sexuala sau lascivitate ce alterneaza cu furie.Odatacu
supresia energiei sexuale apare o stare de exaltare ca o nebunie sau stare salbatica in cap.
Pacientul poate fi foarte grabit. Uneori aceasta graba este atit de marcata ca nu poate face
nimic productiv.
Simptome psihice
Mare iritabilitate si furie; pacientul ii face pe ceilalti sa mearga pe oua
Depresie cu disperare religioasa (salvation); chiar stari suicidare
Disperare religioasa sau sentimente religioase alternind cu excitatie sexuala
Senzatie salbatica in cap cu confuzie a ideilor concentrare dificila
Grabit.Simte ca trebuie sa faca ceva dar nu se poate focaliza.
Conflict intre idealuri reigioase si sexualitate.
Furie dupa excitatie sexuala
Stari mentale alternante- lascivitate cu furie , regret
Frica de nebunie, diavol, boli de inima; Senzatia ca ceva rau se va intimpla
Aversiune la amuzament.
Se indoieste de bunastarea sufletului (Doubtful of soul's welfare).
Frica ca ceva rau se va intimpla (Fear, happen, something will).
Frica de o boala iminenta (Fear, disease of, impending)
Grabit vrea sa faca mai multe lucruri deodata . Activitate ineficienta
Simptome mentale ce alterneaza cu cele fizice.
Ocupatia ii face bine (Occupation ameliorates).
Autopedepsire (datorita invinovatirii)
Simptome generale
Agg dupa act sexual
Agg dupa furie sau emotii
Simptome locale
Cap
Ameteala cu senzatia salbatica in cap
Cefalee de la excitatie mentala, agg intr-o camera calda ameliorata la aer deschis
Slabiciune vizuala agg de act sexual
Gastrointestinal
Dorinta de carne
Nevoie de defecatie dar ineficienta
Senzatie de defecatie cu eliminarea urinei
Diaree dimineata la trezire
Senzatia de nod in rect agg de ortostatism
Hemoroizi
110
Urogenital
Hipersexual
Sd premenstrual cu mare iritabilitate
Senzatie de tragere in jos ca si cum organele ar prolaba prin pelvis (Sep, Murx, Bell,)
agg in timpul menstrei , in timpul defecatiei sau in ortostatism
Trebuie sa-si incruciseze picioarele pentru a evita senzatia ca organele vor iesi afara
Prolaps uterin
Cistita cu arsuri uretrale
Piept
Incapabil sa mearga pe teren accidentat
Tendinita
Indicatii clinice
Aritmii.Colita.Cistita.Depresie.Dismenoree.Cefalee.Hemoroizi.Isterie.Sd de colon
iritabil.Sd maniaco depresiv.Palpitatii.Sd premenstrual.Tulburari sexuale.Tendinita.
Prolaps uterin.Vertij.Tulburari de vedere.
Comparatii
Lach - probleme menstruale, hipersexual, iritabilitate, disperare religioasa si dismenoree.
Nux-v - Iritabilitate, sd premenstrual, senzatie de defecatie ineficienta
Sep - Senzatia de tragere in jos, dismenoree, iritabilitate
Murx, Med, Bell
ANACARDIUM ORIENTALE
Dr. Secil Omer
Remediul este preparat dintr-o planta. Situatia tipica este a unui copil abuzat. Parinti
foarte stricti isi impun propriile dorinte asupra copilului si nu il lasa sa gindeasca sau sa
faca nimic de capul lui. El nu-si poate lua deciziile incit nu poate decide nici ce haine sasi puna. Daca nu se comporta conform expectatiilor sau incearca sa-si ia singur deciziile
va fi aspru pedepsit.Astfel el traieste conform expectatiilor parintilor fiind ascultator in
comportament si foarte bun in munca lui. Dar in timp dezvolta o lipsa de incredere in
propria persoana si devine nervos. El este nehotarit pentru ca consecinta propriilor decizii
va fi o severa pedeapsa. Daca dominatia persista si el va fi obligat sa asculte va incepe sa
reactioneze cu cruzime, lipsa de moralitate si un comportament antisocial.El poate
dezvolta acum o imensa incredere cu sfidarea celor din jur..Anac poate foarte dur si crud
si in acelasi timp sa aiba o lipsa de incredere in el insusi. Vom gasi astfel doua fatete la
Anac. Pe de o parte o fata supusa, angelica datorita fricii de pedeapsa. El e foarte ordonat,
nu se poate odihni pina cind lucrurile nu sunt asezate la locul lor.Cealalta fa este dura,
rea,violenta dezgustata de sine. El poate deveni imoral, dezvolta tendinte homicide sau
suicidare este abuziv, capos si evita compania celorlalti. Aceste doua fete ale lui Anac
sunt intr-o opozitie constanta.: un inger si un diavol. Anac poate fi sotia unui tiran egoist
care conduce cu o mina de fier si nu o lasa sa ia nici o decizie. Ea devine nehotarita,
lipsita de incredere in propria persoana confuza ca si cum ar avea doua vointe. Ea devine
stupida si cu mintea distrata. Ea poate fi copilaroasa, stupida si timida cu lipsa de
incredere in ea si infricosata. Frica ii poate paraliza gindirea lucru ce poate fi evidentiat in
cazul unui examen. In timp ce Anac este cunoscut pentru cruzimea si lipsa sa de
111
moralitate un Anac compensat nu poate fi crud nici chiar cind situatia o cere. El probabil
nu poate ucide nici macar un tintar.
In concluzie Anac are sentimental ca pe un umar are un demon iar pe celalalt un inger.
O alta situatie in care poate apare o patologie gen Anac este abuzul din inchisori.
O alta situatie in care este util este in cadrul cuplurilor de tip iubire- ura. Unul din soti il
bate pe calalalt ani de zile dar acesta nu se desparte pentru ca il iubeste pe agresor. Deci
si la sadici si masochisti. De asemenea este util la criminalii in serie sau la cei din
profesiile in care se executa puterea asupra celorlalti (armata, politie).
Are tendinta de a se sinucide prin impuscare. In manie poate avea impresia ca aude voci
care ii vorbesc, poate avea idea fixa ca e posedat de un diavol, ca e dublu , ca mintea si
corpul sunt separate, sau ca propriul copil nu-i apartine.
Desi este cunoscut ca fiind util in stari psihopatologice avansate remediul este util si in
diverse stadii de patologie. e regula pacientii au un conflict interior de neindurat. In plus
exista doua tendinte contradictorii: inferioritate si cruzime. Adesea pacientul prezinta
doar un complex puternic de inferioritate si o incredere foarte redusa in propria persoana
cu senzatia de lipsa de sens. In acest stadiu este usor de confundat cu remedii ca
Staphisagria datorita redusei increderi in propria persoana si un anume tip de
vulnerabilitate emotionala.In alte cazuri apare o duritate si furie sau violenta. Pacientul
poate dezvolta o cruzime si cinism.Apare o scindare in interiorul pacientului fiind impins
in doua directii. Aceaste schisma a personalitatii este exprimata in literatura homeopatica
prin expresia: iluzia ca pe un umar este un inger iar pe celalalt este un demon.
Simptome psihice
Lipsa de incredere patologica in propria persoana
Duritate si cruzime fata de animale si/sau fata de oameni
Dorinta iresistibila de a jura injura si (Nit-ac, Hyos, Nux-v)
Depresie severa si uneori depresie suicidara
Istoric de familie abusive mariaj sau relatii abusive
Scadere a memoriei cu epuizare mentala
Teama de esec
Teama ca e cineva in spate (Med)
Teama sau impresia ca e urmarit
Alcoolism sau consum de droguri
Conflicte frecvente
Imoralitate
Impresia ca are doua vointe(Will, contradiction of, two wills, feels, as if he had.)
Iluzia ca e separate de lume(Delusion, that he is separated from the world.)
Lipsa de sentimente (Unfeeling, hard-hearted.)
Iluzia ca e dublu (Delusion, of being double.)
Iluzia ca sub control suprauman (Delusion, is under super-human control.)
Iluzia ca vede demoni (Delusion, sees devils.)
Uraste(Hatred.)
Kill, desire to.
Timid (Timidity, bashful.)
Furie ce duce la accese violente(Rage, leading to violent deeds.)
Simptome generale
Ameliorat de mincare
112
TARENTULA HISPANICA
Dr Secil Omer
Specie de paianjen tarantula. Clasa Miriapode, familia Arahnoide, Zona Spania
Remediul se prepara din paianjenul intreg.
Caracteristicile generale ale arahnidelor:
Ritm intens, ritmicitate, viteza, hiperactivitate. Miscare continua si rapida ades ritmica.
Dans, muzica. Prefacatorie. Periodicitate
Senzatia de baza pe care o pot avea include: prins incoltit, agresivitate impulsiva, nevoi
urgente, izbucniri de scurta durata frica subita de moarte.
Prooving facut de Nunez.
Actiune: stimularea excesiva a sistemului nervos. Initial apare o hiperactivitate cu munca
excesiva. Aceasta faza relativ normala este urmata de o faza cu graba si nerabdare
excesiva. Nu poate suporta nici ca cineva din jur sa se miste lent. Apare o mare dragoste
de muzica si dans, de regula un dans mai salbatic.
Nux-v si tarent - foarte capabili, muncitori, eficienti, competitivi
Muncesc zile si nopti fara somn
Nux-v din ambitie si competitie
Simptome psihice
Tarent datorita tensiunii nervoase interioare, nevoia de a se misca si de a fi ocupat
Daca activitatea fizica nu e suficienta ca sa compenseze hiperstimularea interna apare
destructivitatea. Pot aparea stari de manie cu violenta care se pot regasi si la alte remedii
cum ar fi Stram, Bell. Uneori pacientul poate fi foarte viclean si mincinos.
Starile maniacale adevarate accese de nebunie, se ajunge la furie si violenta
113
114
Persoana incepe sa-si piarda controlul si devine distructiva. Poate deveni violenta.
Initial se manifesta cand este singura, sa nu o vada
Ulterior devine violenta si in prezenta celorlalti
Este o auto-distrugere se loveste, isi smulge hainele, sparge obiecte
Stram violenta se manifesta catre ceilalti sau obiecte
Faza tertiara nebunia
Exista 2 tipuri care se manifesta la persoane diferite sau alterneaza la acelasi pacient:
- violenta extrema, cu energie mare pana la dorinta de a ucide
- manie erotica care se manifesta chiar la straini
Hyos are manie erotica, dar dintr-o pierdere a sentimentului de rusine.
Copilul : Incapatanat. Viclean, manipulativ. Mincinos. Nesupus. Neascultator.
Hiperactiv. Agitat. Distructiv. Violent. Se prefac bolnavi, se ascund. Mananca nisip
Simptome generale.
Simptomele apar brusc, cu violenta
Crizele se termina de regula cu o transpiratie abundenta pe tot corpul.
Transpiratia poate ameliora simptomatologia.
Frecarea sau masarea zonelor cu probleme pot produce ameliorare.
Friguroasa, transpiratia o epuizeaza, energie vitala mica
Periodicitate anuala, la aceiasi ora
Senzatii particulare, specifice
Cap mii de ace in creier, < lumina, zgomot, atingere, > frecarea capului de perna
ciocane, apar si in alte parti ale corpului
dintii inferiori ii vor cadea
Inima este intoarsa, rotita, compresie, stoarcere
Abdomen ceva viu care urca din stomac in gat, ceva se misca in uter, ca in sarcina
Agravare:
atingere, repaus, zgomot neregulat, fara ritm, lumina puternica, noaptea, somn, act
sexual, flux menstrual, frig, spalat cu apa rece, schimbarea vremii
Cauze cearta, pedeapsa, vesti proaste, dragoste tradata, cadere, stress
Ameliorare:
miscare, alergare, frecarea zonei afectate, aer curat, proaspat, spalat cu apa calda, muzica,
dans, relaxare, transpiratie, la soare
Simptome combinate (Concomitente)
- patologie cardiaca si ovariana
- graba permanenta si prurit genital
- nevralgie maxilar inferior cu durere de stomac
- senzatie de caldura la nivelul fetei si palmelor
- durere de cap frontala si senzatie de lesin la stomac
- senzatie de infundare a urechilor cu durere si sughit
Somn
Somnul este agitat, foarte greu se linisteste seara
Neliniste a picioarelor seara in pat, nu si le poate controla.
Se misca in pat toata noaptea, se trezeste cu capul la picioare.
Asternuturile sunt mototolite, facute ghemotoc.
Sistem nervos
Tresariri, spasme, secuse musculare, coree apar mai ales cand este privita
115
116
117
118
119
din zona afectat ctre alte regiuni sau migreaz cu totul n alt zon a corpului: mai
ales de la nivelul rinichiului (spre vezica urinar, testicule i coapse;
dureri sgetnd ascendent i descendent de-a lungul tractului urinar;
durere vezical ca o arsur (sau ca o tietur), cu nevoia imperioas de a urina, care
iradiaz de la vezica urinar prin uretr. AGRAVARE: dup miciune sau cnd nu urineaz;
Colic renal, mai ales stng: dureri acute/ascuite (mpunstur, junghi, neptur) sau
colicative, cu instalare brutal, crize de o mare violen;
Senzaie de bule (de fierbere, de efervescen sau de amoreal) la nivelul rinichilor.
AGRAVARE: trepidaii / zdruncinturi, cnd pete, ejaculare, menstruaie, cnd se
apleac n fa; la cea mai mic micare.
AMELIORARE: dac i imobilizeaz partea afectat; n timpul miciunii.
Localizarea patologiei: rinichi stng, ureter, colul vezicii urinare, uretr, meatul urinar.
URINA: nchis la culoare, plin de sediment roiatic sau gelatinos (cu mucus).
Cistit. Pielonefrit. Colic renal.
Expunere la frig declannd/agravnd inflamaia
aerul care nteete focul anxietatea / teama / nesigurana declaneaz mnie,
iritabilitate, comportament abuziv.
Aconitum napellus
aer extrem:
spaim intens: eveniment ocant, suprasolicitant psihic; confruntare cu ceva
neobinuit, necunoscut, nemaintlnit; de exemplu, naterea, att pentru mam, ct i
pentru copil: retenie de urin, mai ales dup travaliu sau la nou-nscui;
expunere la frig (Puls);
Team, anxietate, nesiguran.
Simptomele ncep brusc (cistit, pielonefrit).
Senzaie de presiune i de arsur nainte de miciune.
Nevoie anxioas de miciune (nevoie imperioas de miciune nsoit de anxietate).
Arsenicum
Arsenic (As)
expansiunea (gr. Va) n planul aciunii/deciziei i a cunotinelor care le substaniaz
(per. 4), extindere/lrgire pentru a cuprinde totul, pentru a nu-i scpa nimic
scrupulozitate fa de detalii, ordine, organizare;
Nevoia de siguran
aerul
nevoie de
siguran
anxietate;
anxios, agitat,
temtor;
strnete,
amplific
focul
l fac s
devin
n contrast
cu
120
frisoane, agravare
cnd are frisoane
mnie
Dorina de protecie. Cnd simte
c securitatea i este ameninat,
reacioneaz prin:
foc: furie sau mnie, impulsuri
puternice, violente, uneori
suicidare, iritabili, comportament
abuziv
URINA: snge curat la sfritul
miciunii
strnete,
amplific
focul
Iritabilitate i izbucniri de
mnie. Critic. Impulsuri
violente, de a njunghia sau
ucide.
Fric de foc, vise cu foc,
piromanie.
Miros puternic (acru, brnz
veche) al secreiilor,
transpiraiei.
Azot (N)
expansiunea (gr. Va) personalitii
(per. 2), afirmarea de sine, extinderea
sistemului de valori i semnificaii,
lrgirea concepiei asupra lumii,
expresie a tendinei profunde de a se
redescoperiri.
121
Egocentrismul excesiv
Convins de ideile sale, de dreptatea sa, se vede doar pe sine, preocupat doar de sine, de
sentimentele, emoiile, sntatea sa. Nu las de la el, nu ine cont de ceilali, invadeaz,
consider c ceilali i sunt datori, c poate dispune de timpul lor.
Tendina la expansiune din faza compensat nelegtor pentru suferin i privaiune,
compasiv fa de cei care sufer sau sunt lipsii de mijloace.
acuz pe toat lumea de problemele sale
Iritabil, fnos, nesuferit (mai ales dimineaa), mnios, dur, neierttor, abuziv n
comportament i n vorbe, incisiv (foc distructiv) .
dureri cu senzaie de neptur/achie n vezic / uretr nainte de / n timpul
miciunii;
afeciuni inflamatoare supurative, distructive, ulcerative (cistit, uretrit);
presiune n vezic.
miros neplcut, puternic, respingtor al urinei [precum urina de cal (Benzac)], transpiraiei, secreiilor;
anxietate pentru sntate, pesimism, depresie rceal afectiv, psihic
friguros, agravare: dac rcete, dup expunere la frig;
senzaie c urina este rece;
agravare n timpul ereciilor;
Convins de dreptatea sa ranchiunos, certuri nesfrite, procese, nu admite scuze, nu
iart, nu uit, nu se mpac, vina aparine integral celuilalt, rupe relaiile, nu mai vorbete
cu persoana respectiv.
Egocentrism extrem ipohondrie extrem, revendicativ, acuzatoare, vehement n a-i
reclama drepturile (orice i se cuvine),
Nux vomica
Dominant de ap
Pulsatilla
ap (urina conine mucus) i aer.
Revendic susinere, protecie.
Nesiguran, nevoia de sprijin / suport, schimbtoare, vrea s fie susinut / bgat n
seam, s te ocupi de ea, s i se acorde permanent atenie un moment dac nu se
concentreaz, a i scpat urina;
nu i controleaz emoiile, le las s se manifeste nu poate s in urina, urina curge
liber;
plnge imediat, din orice nevoie intens de miciune, aprut brusc;
i dorete consolare, la cea mai mic emoie plnge nevoia imperioas de miciune
apare chiar i atunci cnd numai o pictur s-a acumulat n vezica urinar;
plnge mult evacueaz o cantitate mare de urin;
ameliorat cnd plnge, agravat dac trebuie s-i reprime emoiile, dac nu poate s
plng durerea sporete de la o clip la alta atunci cnd se abine s urineze;
AGRAVARE:
dac nu se poate exterioriza, atunci cnd se acumuleaz reziduuri emoionale /
energetice agravare nainte de menstruaie sau la suprimarea menstruaiei;
122
dac nu este consolat, nu i se arat cldur sufleteasc, dac este tratat cu rceal i
nu i se acord adpost / protecie agravare expunere la vreme rece i umed, dac
prinde umezeal la picioare, dac rcete;
cnd se amplific sentimentul de vulnerabilitate agravare cnd st ntins pe spate;
agravare la mers;
Dureri ascuite apar mai ales dup miciune. Patologia este localizat la nivelul colului
vezicii, vezicii, uretrei. URINA: hematuric.
Sarsaparilla
Sarsaparilla este unul dintre cele mai importante remedii specifice pentru tractul urinar.
Practic este cel mai bun remediu de care dispunem pentru cistita simpl necomplicat i,
de asemenea, este util i n boli mai severe ale aparatului urinar. Cistit. Pielonefrit.
Hematurie. Calculi renali sau vezicali.
MENTAL de tip ap: Kent descrie o stare de slbiciune, apatie, torpoare.
Componenta de ap: depresie, tristee, dezndejde,
miciune abundent, evacueaz o
mergnd pn la disperare, proast dispoziie, care o
cantitate mare de urin
face ursuz are tendina de a compensa prin
activitate, dar nu este capabil de efort fizic
Ataament
retenie de urin
pentru ea fiecare ceart este o ameninare pentru
cu durere intens, ca o arsur, la
relaia nsi se teme c fiecare ceart este sfritul
sfritul miciunii; durerea
relaiei
survine la eliminarea ultimelor
picturi de urin
Pe lng aspectele mentale de tip ap: Clarke menioneaz ns i aspecte de:
F irascibilitate i susceptibilitate
senzaie de arsur; hematurie;
o
URINA: cu sediment roiatic; ultimele picturi
c
evacuate sunt amestecate cu snge;
a
evacueaz aer odat cu urina fistul
e
r
anxietate, team c relaia s-ar
n timpul miciunii, are frisoane care pornesc de
putea ncheia privnd-o de cldura la nivelul vezicii urinare, rspndindu-se n tot
afectiv;
corpul; ag. vreme rece i umed
nerbdare, instabilitate
nevoia frecvent de a urina
temperamental i schimb
repede dispoziia
Simptomele apar: cnd necesitatea de a urina devine imperioas, provocnd dureri; la
sfritul miciunii. AGRAVARE nainte de i n timpul menstruaiei. Patologia este
localizat: la nivelul vezicii urinare i a colului vezicii urinare; rinichiului drept.
Sarsaparilla trebuie avut n vedere cnd principalul simptom este durerea la sfritul
miciunii.
Equisetum
ap ataament acumulare, retenie:
are frecvent dorina de a urina, cu eliminarea unei mari cantiti de urin;
URINA: nchis la culoare, uneori conine mucus;
123
124
AGRAVARE: rece (friguroas), contact sexual, dac are frecvent relaii sexuale, tulburri
hormonale (nainte de sau dup menstruaie, periodicitate de 28 de zile, n timpul
graviditii, pierderea unei sarcini, avort, menopauz) sau sexuale.
Natrum carbonicum
ap mascnd focul: aparent sunt blnzi, rafinai, altruiti (veseli), dar adevrul apare la
urm: aversiunea (inexplicabil alergii alimentare; mai ales la lapte) fa de anumite
persoane / companie
durere i arsur la sfritul miciunii;
fisuri sau iritaii uretrale / la nivelul meatului uretral, cu senzaia de arsur i
nepturi
nu i place s se deschid ctre ceilali, prefer s fie singur, timid, ag. de soare).
Persoan dificil, complicat, greu de mulumit, n ciuda aparenei blnde, creia nu i
plac schimbrile, ataat de un status quo
simptome persistente (cistit recidivant, sindrom de vezic iritabil);
sensibil att la cald ct i la rece, interval ngust al limitelor de confort;
sensibil la muzic; plnge (incontinen urinar?) i devine melancolic, cnd ascult
muzic; prefer intenionat piese triste;
AGRAVARE la schimbarea vremii, furtun;
Rhus toxicodendron
Pmnt: rigiditatea / nepeneala morocnos i depresiv. rigiditate, fixitate mental,
tulburri obsesiv-compulsive, ritualuri, superstiii, idei fixe.
cistit cu retenie de urin dureroas; agravare n timpul ereciilor;
AGRAVARE la nemicare, dac ntrzie / amn miciunea mult timp, dup ce nceteaz
micarea / efortul fizic, trebuie s se mite permanent agitaie, se mic pentru a
ameliora durerea.
AGRAVARE la rece, dac prinde umezeal la picioare, dup expunere la frig, dac rcete.
Dulcamara
n majoritatea relaiilor:
apa / umezeala Ataamentul Constituie fondul i frna
focul / cldura Iubirea
constituie dinamismul
La Dulcamara, ataamentul se refer mai ales la relaiile familiale (anxietate legat de
familie, dominatoare, ncpnat, ncordat, tensionat, pe punctul de a izbucni
mnioas, implicat n probleme de familie FOC; toat consultaia se consum n jurul
discuiilor legate de controversele de familie):
Anotimpurile unei relaii:
primvara (nceputul idilic / roz; cldura sufleteasc este doar o promisiune);
vara (cldura sufleteasc plenar, pasiunea, momentele cele mai bune, de activitate);
toamna (cldura alterneaz cu rceala, se culeg / ies la iveal roadele de multe ori
certuri; vremea devine alternant schimbarea vremii mai ales cnd zilele calde sunt
urmate de seri reci = certuri; ag. vreme rece (disensiuni, rceal sufleteasc), umed /
ataament, toamna spre sfritul unei relaii iubirea / cldura scade dar ataamentul /
umezeala sporete);
iarna (desprirea definitiv rceala devine permanent).
Simte nevoia s-i manifeste nemulumirile:
neexprimarea lor este dureroas (cistit cu retenie de urin dureroas);
125
cu att mai mult cnd exist rceal sufleteasc (durerea i necesitatea imperioas de a
urina sunt mult accentuate atunci cnd i este frig, cnd rcete, cnd are frisoane).
Dominant de foc
disurie Cantharis;
rceal Camphora;
distrucii Kreosotum;
Cantharis
foc. Iritare, mnie, furie.
Cistit (de la uoar pn la sever) cu tenesme i disurie important; uretrit,
pielonefrit.
Senzaie intens de arsur nainte, dup, dar mai ales n timpul miciunii: fiecare
pictur care trece pare s fie ap clocotit.
Cistit hemoragic. Urina cu cheaguri mari de snge.
Urineaz involuntar sau scap urina dup miciune, agravare: cnd are cistit, n timpul
menstruaiei.
Dureri ngrozitoare la nivelul vezicii, colului vezicii i uretrei, AMELIORATE temporar
dup miciune. Pacienta ip de durere n timp ce urineaz.
Iritabilitate extrem, nu se poate stpni deloc senzaie imperioas de miciune la
acumularea unei cantiti infime de urin n vezic: nevoia de miciune apare la fiecare 23 minute, dar nu poate evacua dect cteva picturi de urin. Simte c dac i-ar putea
goli complet vezica ar putea gsi alinare.
Senzaie voluptuoas n timpul infeciei; iritaia i declaneaz excitaie sexual, cu erecii
violente, dureroase.
Urin excoriant, chiar i organele genitale externe sunt iritate (oprite).
AGRAVARE: cnd bea, cnd aude ap curgnd, cnd are erecii, n timpul contactului
sexual, n timpul ejaculrii.
AMELIORARE: aplicaii reci, dup ce urina a fost evacuat complet.
Simptomele apar nainte de, n timpul i la sfritul miciunii.
Durerea poate s nceap dup ce au fost evacuate cteva picturi.
Patologia poate fi localizat la orice nivel al tractului urinar.
MENTAL: este nnebunit() de durere; i vine s se trag de organele genitale externe sau
chiar s se masturbeze.
Pielonefrit: dureri ngrozitoare la nivelul rinichilor, iradiind spre vezica urinar;
AGRAVARE: la micare, cnd apare senzaia de miciune, la atingere sau la zdruncinturi;
urina devine hematuric la scurt timp dup debutul simptomelor, uneori pacienta
evacueaz snge curat.
Cantharis trebuie avut n vedere atunci cnd pe primul plan se afl durerea.
Camphora
Senzaie de presiune i spasm la nivelul vezicii urinare.
Cistit cu disurie, senzaie de arsur uretral n timpul miciunii. Pielonefrit.
Nevoie brusc de a urina dei jetul de urin este subire.
Simptomele apar n timpul miciunii. URINA: de culoare verde.
Adesea are aciune complementar fa de Cantharis i finalizeaz cazul.
Principala indicaie este efectul de rcire rceala este un simptom constituional de
baz, n cazurile att acute, ct i cronice;
pete reci localizate (Asar);
126
127
128
129
arsur chiar la nceputul miciunii, dup care evacuarea este nedureroas; arsur la
nceputul i la sfritul miciunii;
nevoie de miciune brusc, dureroas trebuie s se grbeasc s urineze;
miciune incomplet sau ntrerupt brusc;
miciune involuntar; urina continu s se scurg involuntar dup ncheierea miciunii.
Cannabis sativa
Cistit secundar unei uretrite acute (gonoree). Uretrit. Cistit.
Durere i spasm la nivelul colului vezicii urinare la sfritul miciunii.
Uretra: inflamat, dureroas. AGRAVARE la: atingere, presiune, cnd merge cu picioarele
strnse laolalt (n timpul mersului ndeprteaz picioarele unul de cellalt). Secreie
uretral (groas, glbuie) cu iritaie i edem. Stricturi uretrale.
Meatul: iritat, inflamat, tumefiat; arsur / usturime (mai ales la evacuarea ultimelor
picturi); presiune (ca i cum ar vrea s ias ceva n afar) atunci cnd se foreaz s
urineze. n timpul miciunii, durerea iradiaz retrograd, de la meat spre vezica urinar.
Trebuie s atepte mult pn cnd ncepe s urineze. Miciunea este ntrerupt.
nchidere spastic a sfincterului urinar n timpul miciunii cu ntreruperea jetului de urin.
Cistit cu senzaie de arsur n timpul i la sfritul miciunii, durerea localizndu-se cu
precdere la nivelul uretrei i, nc i mai specific, la nivelul meatului urinar.
Senzaie de defecaie n timpul miciunii.
Erecii dureroase, dureri n testicule.
Asemnare puternic cu Cannabis indica, dpv mental i fizic. Manifestrile confuzionale
sunt mai puin severe la Cannabis sativa, care acoper o gam mai larg de simptome
urogenitale.
Cannabis indica
Arsur vezical i, mai ales, uretral n timpul miciunii.
Nevoie permanent de miciune, chiar dup ce a urinat. Urina continu s se scurg dup
miciune. Senzaia c urina se scurge involuntar, chiar i atunci cnd este uscat.
Istoric de gonoree suprimat medicamentos.
Dureri renale cnd rde.
Simptomele apar nainte, n timpul i dup miciune.
Patologia este localizat la nivelul uretrei, meatului, vezicii, rinichilor.
Cistit cronic. Uretrit.
Arnica
Cistit dup traumatisme la nivelul vezicii urinare, cum ar fi interveniile obstetricale
(aplicarea de forceps). Retenie de urin. Incontinen urinar urina continu s se
scurg dup miciune.
Doryphora
Uretrit i cistit la copii mici, declanate de stimuli mecanici, cum ar fi baia cu bule,
haine strmte etc.
Staphysagria - Reprimare, abuz
Unde dintre cele mai frecvent folosite remedii deoarece corespunde substratului
psihoemoional caracteristic pentru afeciunile urinare: este nedreptit. Este umilit,
asuprit, insultat, jignit pe nedrept. Este obligat s nghit ofense, un comportament
abuziv fr a riposta.
ndur suferine i dureri de-a lungul multor ani cistit cu debut / agravare dup
traumatizarea mecanic a zonei: (primul) contact sexual sau care apare dup fiecare
130
contact sexual, mai ales cnd este foarte viguros; dup intervenii / manevre urologice pe
vezic (sondare etc.); n timpul travaliului. Ameliorare cnd st ghemuit pe o parte
(care-i d un sentiment de protecie).
Blnd, supus, este incapabil s i apere drepturile reprimarea / nbuirea
sentimentelor de mnie arsur i tenesme;
nu se supr, nu se nfurie, nu spune nimic, reine n el persist nevoia de miciune /
senzaie c nu i-a golit complet vezica dup miciune; adenom de prostat cu retenie de
urin.
ar trebui s spun, s se elibereze de mnia acumulat (miciune), dar nu o face, ceea
ce i agraveaz starea simptomele apar n timpul sau dup miciune; dureaz mult dup
ce vezica s-a golit continu n intervalul dintre miciuni;
i vine adesea s zic (are foarte frecvent senzaia de miciune, dorina imperioas de a
urina), dar i reprim aceast pornire.
Enurezis. Uretrit.
Copii
Borax
Copilul mic (cu cistit) care ip nainte de a urina, anticipnd durerea.
Doryphora
Uretrit i cistit la copii mici, declanate de stimuli mecanici, cum ar fi baia cu bule,
haine strmte etc.
Petroselinum
mncrime;
Meatul
Copaiva
Inflamaie, durere i arsur la nivelul colului vezicii urinare.
Durere de tip inflamator la nivelul meatului urinar.
Senzaie de miciune imperioas frecvent i dureroas la femei vrstnice.
Miciune ntrziat i jet subire.
Cannabis sativa
Noaptea
Eryngium aquaticum
Senzaie de miciune permanent, mai ales noaptea.
Urina se scurge (picur) permanent cu senzaie intens de arsur.
Borax
Nevoia imperioas de a urina apare mai ales noaptea, foarte rar n timpul zilei. Copilul
mic (cu cistit) care ip nainte de a urina, anticipnd durerea.
URINA: iritant, coroziv, miros ptrunztor.
Tendina sifilitic
Mercurius corrosivus
Terebinthina
culoarea fumurie a urinii;
Kreosotum
Litiaz vezical
Pareira brava
remediu specific urinar i, mai ales, prostatic; simptome nespecifice, caracteristice
pentru retenia de urin prin obstrucie la evacuarea vezicii (prin adenom de prostat,
131
calculi vezical): polakiurie, incontinen urinar prin prea plin, scpri involuntare de
urin, nu poate urina dect dac st n patru labe (pareira-patru) sau cu fruntea
sprijinit de podea;
calculi renali;
apa (ataament, reinere, pstrare, amintiri mucus) nbu focul (mnie
hematurie)
resentimente acumulate, condensate ( mas solid: prostat, calcul vezical) care
blocheaz eliminarea reziduurilor emoionale (evacuarea urinei), genernd suferin;
ar vrea s spun dar nu i poate depi resentimentele
senzaie de distensie a vezicii nsoit de disurie, necesitate imperioas dureroas de a
urina;
dureri / crampe, de mare intensitate la nivelul vezicii urinare care iradiaz n jos pe
membrele inferioare i n coapse (echivalentul forului interior) cnd se foreaz s
urineze;
tendine contrarii, scindare / dualitate luntric jetul urinar se bifurc.
Uva ursi
remediu fr o personalitate distinct; se poate prescrie nespecific n infeciile urinare
nsoite sau nu de calculi:
cistit:
dureri, presiune, spasm la colului vezicii urinare dup ncheierea miciunii;
cnd recurena cistitelor este cauzat de litiaz vezical;
arsur n uretr la sfritul miciunii; gdilitur n uretr;
poate fi nsoit de leucoree (Sep);
urin gelatinoas (cu mucus).
Prostat
Chimaphilla umbelata
simptome nespecifice, caracteristice reteniei de urin din adenomul de prostat:
senzaie de umfltur n perineu cnd se aaz, are senzaia c st pe o bil;
nevoie constant de a urina; merge la toalet de mai multe ori ntr-o noapte i
trebuie s fac un efort pentru a urina;
st cu picioarele deprtate i corpul aplecat nainte (seamn cu o umbrelumbelata) pentru a urina;
dureri neptoare pe ntregul traiect al uretrei n timpul i n intervalul dintre miciuni;
urina conine o mare cantitate de puroi gros, filant i, adesea, snge.
Hydrangea
dificultate n declanarea miciunii; calculi renali colici, depozit urinar;
Pareira brava
Arbore de decizie
Principalele caracteristici sunt durerea, nevoia imperioas de miciune, incontinena.
Dac are foarte intens
durerea, (arsur, am. rece): Canth;
la sfritul miciunii: Sars;
nevoia imperioas de miciune, ameliorare la cald: Nux-v;
incontinena: Sep, Caust;
toate trei, n corelaie: cnd apare nevoia de miciune, dac nu merge imediat durerea
crete foarte mult se scap dac nu se concentreaz (incontinena): Puls;
132
133
la nivelul colului vezicii (durere, nu neaprat arsur), cistite recidivante, la scurt timp
dup nceperea unei noi relaii sexuale, uretrit: Med;
dup miciune, nevoie de miciune cnd aude / vede / atinge ap: Lyss;
iradiaz n ureter, vezic, coapse sau n sus (sau n tot corpul): Berb;
nevoie constant:
presiune sau spasm la nivelul colului vezicii dup miciune, arsur (n timpul
miciunii) / mncrime n uretr: Uva;
Tenesme
inflamaie brusc, acut, aprins la fa, ag. trepidaii: Bell;
dup ce a fost abuzat (contact sexual, intervenii): Staph;
134
135
136
prostat:
n patru labe cu fruntea sprijinit de podea: Pareir;
aplecat nainte, picioare deprtate; bil n perineu: Chim;
litiaz vezical: Pareir, Uva;
gonoree: Clem, Med, Cann-i, Cann-s, Thuja,
Litiaz renal
Principalele remedii
Litiaz renal dreapt
Belladona: dureri survenite brusc chinuitoare, insuportabile i vine s se
zvrcoleasc de durere, dar orice micare i agraveaz durerea trebuie s stea
linitit/nemicat, deoarece se durerea se AGRAVEAZ la tuse, strnut, zdruncinturi,
cnd pete / face un pas greit (trebuie s peasc cu mare grij), orice micare;
IRADIAZ n vezica urinar; rou: hematurie cu cheaguri; aprins la fa, nfierbntat, cu
mini i picioare reci;
Lycopodium: abdomen destins nu tolereaz mbrcmintea strmt; frisoane;
00
00
AGRAVARE: 16 -20 ; AMELIORARE dup miciune; IRADIERE: vezic, testicule; URINA
cu sediment rou.
Nux vomica: colic renal cu nevoie imperioas de miciune / defecaie; AGRAVARE:
cnd st ntins, la micare, cnd merge, la mnie, cnd se suprasolicit (muncete /
lucreaz peste msur); AMELIORARE: aplicaii calde, dac st ntins pe spate; IRADIERE:
testicule, penis, rect (cu dorin de defecaie); GENERAL: friguros i chiar tremur n
timpul crizei; grea i vrsturi; MENTAL: nerbdtor, neobinuit de irascibil, abuziv n
limbaj (De ce mi pui toate aceste ntrebri imbecile!).
Litiaz renal stng
Berberis:
dureri ascuite (nepturi, junghiuri, lancinante) care iradiaz mai ales de la nivelul
rinichiului stng; iradiaz n diferite direcii (n jos de-a lungul ureterului, n vezic,
uretr, testicule, coapse, gambe, membrele inferioare) sau n tot corpul;
nevoie imperioas, dureroas de a urina, n timpul colicii renale;
AGRAVARE la: trepidaii, zdruncinturi, cnd merge, cnd face un pas greit (trebuie
s peasc cu grij Bell), la micare, la menstruaie (mai ales la nceputul
menstruaiei), cnd st jos (aezat), cnd se apleac n fa;
AMELIORARE dac st linitit, dac st n picioare, la imobilizarea prii dureroase.
URINA nchis la culoare i plin de sediment.
Alte remedii importante
Litiaz renal dreapt
Dioscorea (opusul lui Coloc): durerile l fac s se cambreze / s se lase pe spate; simte
c dac s-ar putea lsa i mai mult pe spate, durerile ar fi alinate. IRADIERE: testicule,
penis.
Colocynthis (opusul lui Diosc): colic cu agitaie i crampe abdominale;
AGRAVARE: cnd st ntins, dup un acces de mnie; AMELIORARE: cldur, presiune
(aplecare n fa);
Ocimum canum: colici violente (geme, i frnge minile) cu vrsturi frecvente;
IRADIERE: vezic; URIN: hematuric, de culoarea ofranului, cu sediment roiatic;
Sarasaparilla: colic renal dreapt cu disurie sever, mai ales la sfritul miciunii
(cnd devine hematuric), mergnd de la rinichi la vezica urinar; nu poate urina dect
137
138
139
Arsenicum
Toate stadiile BRC, boal creia i corespunde mai mult dect orice alt remediu. E util n
etapele tardive ale bolii, cnd apar retenie hidrosalin, paloare teroas, diaree apoas,
sete intens. urin este nchis la culoare, cilindrii abundeni, proteinurie marcat. crize
de dispnee cnd st ntins seara i dup miezul nopii, ameliorate de expectorarea
mucusului. Poate urma imediat dup Aconitum n multe cazuri. GN acut. Senzaia c
sngele fierbe. Anxietate, vitalitate sczut, astenie marcat.
Calcarea arsenica: anemie, emaciere progresiv, slbiciune.
Apis mellifica
Nu este att pentru BRC, ct pentru GNA. Edem la fa i la extremiti, paloare, ascit,
edem pulmonar cu dispnee, dureri de cap, spate, membre. albuminurie dup scarlatin.
Orice form de BRC n care apar dureri surde de rinichi, oligurie (eventual i polakiurie).
albuminurie marcat, hematurie. Edemul apare rapid, anasarc, oligoanurie, eventual
erupie urticarian. Somnolent, apatic, senzaia c este btut.
Mercurius corrosivus
Proteinurie, oligurie, hematurie; paloare teroas; dureri lombare, dispnee marcat, and
excessive disurie, mai ales terminal. Util mai ales n etapele tardive ale GN. complicaii
luetice. Senzaia de team i anxietate pe fa. Proteinuria din sarcin. nefrit supurativ.
Kali chloricum: cel mai homeopatic dintre remedii pentru BRC. Oligurie, hematurie
(urin nchis la culoare), proteinurie, cilindrurie. Forme violente de GN.
Terebinthina
Unul dintre cele mai demne de ncredere i mai frecvent indicate remedii n stadiile
precoce ale GN, cnd inflamaia este proeminent, cu dureri lombare intense, surde,
iradiind pe uretere. Urin fumurie. Anasarc, hematurie, proteinurie. GN
poststreptococic. Prostraie, dar nensoit de agitaie i de anxietate ca la Arsenicum.
Cantharis
dureri lombare tietoare; urineaz pictur cu pictur, urina amestecat cu snge, nevoie
imperioas. Uneori util n GN poststreptococic.
Digitalis
GN cronic. simptome cardiace, puls slab, oligurie, urin tulbure, nchis la culoare,
slbiciune n stomac, dureri reumatice. Util mai ales cnd circulaia este slab. Edem
pulmonar, uneori cu expectoraie.
Glonoinum: Proteinurie. Uneori este util n GN acut cu hematurie;
Convallaria: nefrit consecutiv un unor boli cardiace. Fibrilaie atrial (palpitaii
foarte rapide i neregulate). Anasarc cu ascit asociat cu insuficien mitral;
Apocynum: paleativ n edeme, anasarc, oligurie. Com, convulsii n nefrit de
sarcin.
Plumbum
GN cronic. IRC, convulsii uremice. sindrom edematos, fa teroas, emaciere, edeme
gambiere. Rinichi atrofiai (GNC: Arsenicum, Mercurius).
Cuprum arsenicum: uremie;
Cuprum: eclampsie uremic;
Aurum muriaticum: BRC n gut, supuraie, sifilis. nefrit interstiial n forme
incipiente cu manifestri digestive i nervoase, ipohondrie, iritabilitate, ameeal.
Phosphorus
140
unul dintre cele mai importante remedii n BRC; slbiciune n tot corpului, mini i
picioarele reci ca gheaa, somnolen. Oboseal mai ales accentuat dimineaa. caldur n
corp fr sete, mai ales seara. pacientul nu are dispoziie s lucreze, ameit / buimac,
uituc, cefalee, mai ales frontal. Edem al pleoapei superioare, cea pe ochi, ten teros,
uzat, edem bolnavicios al feei, anorexie, presiune i arsur n stomac, diaree de culoare
deschis, nedureroas, care l epuizeaz. Cilindri grsoi sau ceroi; de culoare brun
nchis, oligurie, proteinurie; uneori acoperit de un film iridescent. complicaii
pulmonare, cnd nu poate sta pe stnga. vrsturi i simptome gastrice. Eclampsie.
Belladonna
Proteinurie simpl, la mijlocul drumului ntre Aconitum i Arsenicum. inflamaie renal
cu dureri lombare ptrunztoare, arztoare, revenind periodic cu severitate din ce n ce
mai mare.
Aconitum: stadii incipiente ale GN poststreptococice, dureri lombare, oligurie,
hematurie.
Dicionar
tenesme = spasm dureros al sfincterului anal sau vezical, nsoit de necesitatea continu
de urinare sau defecare, n cazul unor boli (prostatice, cistite).
Tenesmus este o senzaie de defecaie incomplet. este resimit drept o incapacitate sau
dificultate de a goli intestinul la defecaie. este adesea dureroas, pacientul se screme
involuntar.
141
asocierii unui proces inflamator local( artroza activata), poate fi prezent si revarsatul
articular.
Nici tratamentul homeopatic, nici cel alopatic nu pot avea pretentia de a mai ajuta la
refacerea cartilajuluin articular distrus, dar se poate incetini evolutia procesului artrozic si
se pot ameliora durerile articulare.
Remediile mai frecvent utilizate sunt:
1. Rhus toxicodendron al carui tablou de remediu evoca extrem de fidel
simptomatologia artrozelor , prezinta agravarea tipica din artroze la frigul umed si la
schimbarea de vreme, mai ales inainte de furtuna; agravat noaptea in pat si dimineata la
trezire; ameliorat de caldura, baie calda, vreme uscata, miscare.
Bursite si tendinite asociate.
Durerea in umarul stang este caracteristica.
2. Bryonia prezinta modalitatile opuse lui Rhus-tox durerile sunt ameliorate de
repaos si agravate la cea mai mica miscare,inclusiv de zdruncinaturi, de aceea ar fi de
preferat mai ales in artrite, dar si in artroze activate, cu componenta inflamatorie
importanta. Se agraveaza la rece(frig uscat), se amelioreaza la cald(uneori, se poate
agrava).
3. Rhododendron este un remediu asemanator lui Rhus( ambele au agravare
matinala,amel la miscare si caldura si sunt puternic influentate de vreme, avand anumite
particularitati. Rhod este mult mai puternic influentat de schimbarile mari barometrice si
mai ales de venirea furtunii. Poate avea stare de lesin sau confuzie inainte de furtuna.
Durerile articulare sunt migratorii, mult mai des decat la Rhus-tox.
4. Actaea spicata este remediul la care ne gandim mai ales in afectarea articulatiilor
mici ale mainii(Caulophyllum, Polygonum aviculare); durerile se agraveaza la atingere,
efort sau chiar la solicitari minime.
5. Cimicifuga ( Actaea racemosa) se indica mai ales in dureri datorate artrozelor
cervicale sau dorsale superioare, cu redoare si senzatie de tractiune la nivelul gatului;
utila in fibromialgie; simptome combinate caracteristice: reumatism si locvacitate sau
reumatism si dismenoree.
6. Causticum- prezinta dureri articulare agravate de frigul uscat(inclusiv vant rece si
uscat), ameliorate la caldura( mai ales caldura patului; amel clasica la caldura umeda se
observa mai rar la artrozici).
Este caracteristica senzatia de redoare, intepeneala la nivelul cefii si al coloanei lombare;
durere la nivelul umarului drept.
Contracturi ale muschilor si tendoanelor, cu senzatia de tendoane indurate sau prea
scurte.Util in guta.
7. Calcarea carbonica este utila la subiectii a caror morfologie serveste ca model
pentru constitutia carbonica; se asociaza de obicei un grad oarecare de demineralizare.
Durerile articulare se agraveaza la frig umed si efort fizic; artrozele se localizeaza mai
ales la coloana, dar si la genunchi, cu senzatie de slabiciune a membrelor, mai ales cand
urca scarile sau o panta. Se asociaza crampe musculare ale coapselor, gambelor si
picioarelor, noaptea in pat, dar si la intindere. Isi simte spatele slabit, acuza dureri
lombare.
8. Calcarea fluorica se indica mai ales in artroze cu osteofitoza importanta, insotite
de dureri agravate la primele miscari, dar ameliorate de continuarea miscarii; ameliorare
la caldura.
142
143
Bryonia, ale carei caracteristici au fost deja descrise, mai ales ca acest remediu are
tropism pentru seroase
Calcarea fluorica, descris de asemenea, util mai ales pentru fenomenele de
dismorfie si distructiile osoase.
Spondilita anchilozanta
Este o alta boala reumatica sistemica progresiva, caracterizata prin inflamatia la nivelul
articulatiilor sacroilice, cu evolutie ascendenta, cu prinderea articulatiilor de la nivelul
rahisului, dar si a articulatiilor periferice, mai ales a celor mari(centuri).
Daca tratamentul homeopatic este efectuat precoce, poate contribui la incetinirea
evolutiei bolii.
Pot fi necesare mai des remedii deja descrise, cum sunt:
Dulcamara, cu agravarea caracteristica la umezeala
Radium bromatum, cu dureri si slabiciune la nivel lombar
Rhus-tox, redoare matinala, ameliorata dupa primele miscari
In pusee inflamatorii, poate fi util Apis, cu ameliorarea simptomelor locale la
comprese reci.
Unii autori indica Calcarea fluorica pentru efect asupra ligamentelor de la nivelul
coloanei si a tesuturilor periarticulare, mai ales ca remediul prezinta simptome
asemanatoare bolii, cu agravare la primele miscari si la frigul umed, cu ameliorare la
continuarea miscarilor.
Din punct de vedere miasmatic, evolutia lent-progresiva a bolii sugereaza diateza
sicotica; se pot indica remedii ca Thuja sau Natrium sulfuricum, daca sunt prezente
simptomele adecvate.
Inflamatia cronica ce evolueaza in pusee este caracteristica diatezei psorice, ceea ce face
ca de multe ori sa poata fi indicat Sulfur, de asemenea, numai in cazul in care este
prezenta similitudinea de ansamblu, mai ales ca remediul are afinitate marcata pentru
cartilajul articular.
Anchiloza progresiva, cu deformare articulara poate fi si o buna indicatie pentru
Tuberculinum. Se caracterizeaza prin dureri articulare agr noaptea si matinal, ameliorate
de miscare si caldura (Rhus-tox). Simptome combinate: reumatism si afectiuni
respiratorii frecvente.
Bibliografie
1. J. Jouanny, J. B. Crapanne, H. Dancer, J.L. Masson Therapeuthique
Homeopathique, tome II, Ed. Boiron
2. Margery Blackie- Homeopatie clasica, Ed. Simile, Constanta, 2002
3. R. Morrison Ghid practic de remedii homeopatice, Ed. Tao, 2001
144
HOMEOPATIE IN GINECOLOGIE
Dr Ioana Ionescu
INFECTIILE GENITALE
pot fi : acute // cronice // recurente
agentii patogeni sunt de tip:
*viral: virusul herpes simplex tip 2, papillomavirus
*bacterian: aerobi obisnuiti( streptococci, stafilococi), gonococi, chlamydii, mycoplasme
*parazitar: trichomonas
*micotic: candida albicans
Frecvent infectiile genitale sunt de tip mixt.
1. BARTOLINITA
a) Acuta = inflamatia acuta a glandei Bartholin
- etiologie: bacteriana(stafilococ, streptococ, gonococ, proteus, colibacil) sau
micotica(candida) - tratament identic cu al abcesului acut:
* faza de debut
Apis mellifica - tumefactie, edem roz, cu durere arzatoare, intepatoare, > de aplicatii reci
- daca exista febra, e insotita de absenta setei, piele calda, alternativ uscata si transpirata
Belladonna - tumefactie rosu intens, durere pulsatila si caldura locala, senzatia de arsura
- daca exista febra, e oscilanta si insotita de transpiratii, congestie cefalica
* in faza de colectie, tratamentul homeopat precoce poate determina resorbtia colectiei,
tardiv poate accelera formarea colectiei purulente
Pyrogenium - - disociere puls-temperatura
Hepar sulfur - - 5 CH favorizeaza formarea colectiei, 30 CH stopeaza procesul
Lachezis -- supuratie cu importanta infiltrare si indurare a tesuturilor, de culoare
purpurica, cu dureri vii, arzatoare, care reapar cand scurgerea puroiului se opreste
145
b) Cronica
- se prezinta sub forma chistelor glandei Bartholin, consecinta formelor acute repetate:
Conium (induratie neinflamatorie nedureroasa), Baryta carbonica, Sabina (tropism
pentru organele genitale externe, tendinta la chiste), Thuya, Medorrhinum, Silicea
c) Recurenta (mod reactional psoric)
Sulfur, Sulfur iodat, Hepar sulfur, Psorinum + nosodul respectiv
2. LEZIUNI VEGETANTE
(papiloame, condiloame, veruci, molluscum)
- agenti patogeni: papillomavirus - papiloame, condiloame, veruci
poxvirusuri - molluscum
Nitric acid - veruci/papiloame, condiloame ale perineului sau jonctiunii cutaneo mucoase ce sangereaza usor la cel mai mic contact sau prin fisuri nete ca taiate cu cutitul,
dureroase cu senzatia de aschie, fecvent pruriginoase, transpiratia fetida a perineului
Cinnabaris - veruci rosii, inflamate, pruriginoase(componenta sulfurica) // condiloame
rosii, in creasta de cocos, ce sangereaza usor // molluscum contagiosum
Sabina - polipi / veruci / condiloame dureroase, cu senzatie de arsura, pruriginoase, care
sangereaza usor, la femei cu meno-metroragii si dureri pelvine de la sacru la pubis
Causticum - veruci largi, crenellate, care sangereaza usor, cu senzatia de arsura
Staphysagria - veruci sensibile si pruriginoase, cel mai frecvent pediculate sau
conopidiforme, cu hiperestezie la cel mai mic contact, absenta transpiratiei
Tratament de fond in cazul leziunilor cronice:
- remedii ale miasmei sicotice: Thuya, Medorrhinum, Nitric acid, Natrium sulfuric
- caracterul pruriginos aduce o nota psorica: Sepia (psoro-sicotica)
3. LEZIUNI VEZICULOASE (herpes, zona, afte)
= vezicule care pot conflua, formand bule, cu evolutie spontana sau prin grataj spre
ulceratie - agenti patogeni: virusul herpes simplex tip 2
Rhus toxicodendron - mici vezicule ce contin un lichid clar, transparent, citrin, pe o
baza eritematoasa, pruriginoasa, arzatoare, cu > la aplicatii calde - clinic: herpes, eczema
Croton tiglium - vezicule cu continut clar, apoi purulent, asezate pe o baza eritematoasa
si edematiata; pe masura eliminarii puroiului, leziunile se acopera de cruste galbene
- prurit extrem de intens, dar gratajul e dureros datorita hipersensibilitatii pielii
- localizarea genitala e caracteristica, dar nu exclusiva
- exista uneori alternanta intre eruptia cutanata/ diaree (prin iritatia mucoasei intestinale)/
tuse iritativa(iritatia mucoasei respiratorii) - clinic: herpes, eczema
Borax - vezicule multiple( herpes) ce contin un lichid opalescent, insotite de prurit si
arsura, uneori pot conflua formand pseudo-flictene // sau vezicule unice ce lasa rapid o
ulceratie, ca in aftoza - clinic: herpes // aftoza // candidoze
Clematis erecta - vezicule cu continut galben purulent, pruriginoase, arzatoare, < dupa
spalare
Herpesul recurent
Sulfur, Sepia, Natrium muriatic, Medorrhinum
Folliculinum - in cazul herpesului catamenial( 30 CH in a 20-a zi a ciclului)
Nosode: Vaccinotoxinum, Zona
4. INTERTRIGO:
- eritem edematos ce evolueaza spre leziuni zemuinde sau uscate , de origine bacteriana,
micotica sau combinata
146
faza eritematoasa
Apis mellifica - zona edematiata de culoare roz, cu senzatie locala de arsura si intepatura,
ameliorate de aplicatii reci
Belladonna - zona eritematoasa, rosie, calda, dureroasa
leziuni zemuinde
Graphites - scurgere groasa, vascoasa, galbena, ca mierea, care uscandu-se lasa o crusta
groasa galben- maroniu, cu prurit agravat noaptea // de caldura locala // de spalat si
ameliorat de frig local , desi pe plan general subiectul e friguros si ameliorat de caldura
Mezereum - vezicule supurate, insotite de prurit intens si senzatie de arsura < Q , > de
aplicatii reci, care prin spargere lasa sa se scurga un lichid purulent, care formeaza prin
uscare cruste de culoare inchisa
leziuni uscate
Arsenicum album - descuamare fina, furfuracee, cu prurit arzator > de aplicatii calde si
< noaptea
Arsenicum iodatum - descuamare mai putin fina de pe o piele lichenifiata de grataj,
eritematoasa, cu striatii incrucisate in unghi drept
Tratament de fond in cazul leziunilor cronice: Psorinum, Sepia, Graphites
5. LEUCOREEA infectioasa
Alumina: - leucoree * abundenta, *alba sau galbena, *excorianta, mucoase uscate
- clinic:~ vaginite cu Candida albicans, ~ exocervicite ulceroase - patologie cronica ades
Arsenicum album - leucoree *nu foarte abundenta, *fetida, putrida, *iritanta, coroziva,
arzatoare, cu senzatie de arsura > caldura, - edem al vulvei
- clinic: endometrita, salpingita cu afectarea starii generale, slabiciune, prostratie ce
alterneaza cu agitatie, anxietate - patologie acuta sau cronica
Argentum nitric: - leucoree *gris sau galben-verzui, *groasa, *iritanta
- dispareunie
- clinic: ~ exocervicita ulceroasa , cu un col gros, tumefiat, dureros si sanguinolent
~ endometrita cu dureri desirante in uter
Borax: - leucoree * albuminoasa ca albusul, sau ca amidonul, sau alba ca laptele
- clinic: infectii cu Candida albicans
Helonias - leucoree * abundenta, alba, albuminoasa, ca laptele inchegat
*pruriginoasa, cu prurit vulvo-vaginal, - senzatie de greutate si apasare uterine
- clinic: vulvo-vaginite cu Candida albicans
Hepar sulfur - leucoree *verzuie, frecvent sanguinolenta, - *iritanta, - *fetida
- clinic: cervicita, vaginita cu ulceratii ale colului si vaginului
- endometrita cu hipersensibilitatea uterului la presiune si mobilizare, patologie acuta
Hydrastis: - leucoree galbena, vascoasa, filanta
- col gros, congestionat,
- clinic: ~ cervicita cu o scurgere filamentoasa galbena din col
~ endometrita cu stare generala alterata, - patologie acuta sau cronica
Kali bichromic: - leucoree galben-verzui, *groasa , aderenta, filanta
- clinic: cervicita cu ulceratia colului, rotunda, cu margini regulate, pe fundul careia se
observa o secretie vascoasa si aderenta, - mai frecvent patologie cronica
Kreosotum: - leucoree *galbena, rar verzui , care pateaza lenjeria, *acida, iritanta,
coroziva, * fetida, *sanguinolenta (colul sangereaza la cel mai mic contact: sexual,
examinare), *pruriginoasa arzator datorita iritatiei < mictiune, >apa calda
147
148
149
- inainte de m.: Alum, Bar-c, Bov, Calc, calc-p, Calc-s, Carb-v, Cedr, Cocc, Graph,
Kreos, Lach, nat-m, Nux-v, Pall, Ph-ac, Phos, Puls, Sep, Sil, Sulph, Thlas, Zinc
- in timpul: Cocc, Iod, kreos, Mag-m
- dupa m.: Alum, Ars-I, Borx, Bov, Calc, Calc-p, Carb-v, Cham, Coloc, Con,, Graph,
Hydr, kreos, Lyc, mag-m, mag-c, Mez, Murx, Nat-p, Nicc, Nit-ac, Ph-ac, Phos, Plat,
Puls, Ruta, Sep, Sil, Sulph, Thlas, Zinc-p
- intre: Borx, Calc, Coloc, Ip, Kreos, Sep, Sulph
- in loc de: Ars, Cedr, Chin, Cocc, Graph, Iod, Nux-m, Phos, Sep, Sil, Zinc
- ca menstrele: Alum, Caust, Kreos,
L. acida: - inainte m.: Graph// Sep, Sil, Ust, - in timpul m. : Phos// Lach, Sep
- dupa m.: Graph // nit-ac
L. albumin. - inainte m.: Ust
L. arzatoare - dupa m.: Phos
L. cronica: - dupa m.Nux-v
L. pruriginoasa: Ph-ac
L. in sarcina: Alum, Kreos, Sep// Cocc, Murx, Puls, L. albumin: petr
L sanguinolenta: Nux-m// cocc, sep
- dupa actul sexual: Sep// mag-c, nat-c
- la femei - amenoreice: Graph, plat (L cronica)
- blonde si flegmatice: Cycl
- batrane: Phos (L sanguinolenta)
- friguroase: ars, calc, lach
- isterice: Amm-c, Gels, Puls
- dupa spasm isteric: Mag-m
- cu vaginism: Ign
- tuberculoase: Ferr
- sicotice: Mag-s
- sifilitice: Nit-ac// Kali-bi, Merc,
- scrofuloase: Iod
- slabite: Stann, Helon
- L cr la femei cu apetit sexual crescut: Ign
- dupa convulsii isterice: Mag-m// bell
- L. abundenta dupa efort de voma: Sep
- dupa ce mananca: Cham
- din cauza fricii, inainte de menarha: Puls
- din cauza masturbarii: Canth, Plat, Puls
Nosode: Candida albicans, Colibacilinum, Stafilococinum, Streptococinum
Bibliografie:
Pratique homeopathique en gynecologie - A. Holtzscherer, M. Legros
Pharmacologie et matiere medicale homeopathique - Demarque, Jouanny
Ghid practice de remedii homeopatice - R. Morrison
Matiere medicale homeopathique - Guermonprez
6. METRORAGIA
Definitie: sangerare uterina neritmata de menstre
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
Rinite alergice
Allium cepa
Nux vomica
Sabadilla
Wyethia
alergie la niv. nasului si faringelui cu edemul mucoaselor
cel mai caract.este pruritul muc.palatine sau in partea post.a gatului cu extindere spre
ureche( incearca sa-si scarpine palatul cu limba)
senzatia ca sangele se ridica la cap
permanenta nevoie de a-si drege glasul
Arum triphyllum
Teucrium
obstructie nazala datorita polipozei
furnicaturi la radacina nasului
se poate complica cu sinuzita
Daca etiologia implica polenul, se adauga Polen CH30
SINUZITE
Homeopatia are rezultate foarte bune si rapide in sinuzitele frontale, fie acute, fie cronice
Frontale
Allium cepa
Ars. Album
Kali iodatum
Kali bichromicum
Calc. Sulphurica:puroi gros, galben, < la umiditate si caldura
Silicea :puroi lichid, uneori sanguinolent, fara febra sau durere
Hepar sulphuris :friguros, iritabil, sensib. la atingere si aer rece
Secretii groase , urat mirositoare si scurgeri retronazale .
Hydrastis
Maxilare
Lachesis : numai pe stanga
Lyc.,Sulph., Aur.,: numai pe dreapta
Mezereum : bilateral , dureri la apasarea sinusurilor maxilare, tuse cronica, accese
febrile dupa amiaza .( In aceste sinusuri exista formatiuni anatomice sensibile la
magnetismul terestru , responsabile de orientarea in spatiu , deci factorii declansatori
sunt: mutari,
calatorii, tabere )
Hepar sulph.
Hecla lava : actiune marcata asupra maxilarelor , sinuzita cu punct de plecare dentar,
exostoze, polipoza maxilara,necroza si carii osoase
ANGINE
Angine eritematoase
Belladona
161
162
163
Aconit
debut brutal , in jurul orei 11-12 a.m./p.m., dupa vant uscat si rece
agitat , congestionat ,nu transpira , sete importanta, frica de moarte
Belladona
expunere la frig dupa udarea parului (ploaie, spalat, transpiratie )
fata rosie , piele umeda, etc.; debut ora 8 p.m.
timpan rosu, edematiat, durere puternica , lateralitate dreapta
Ferrum phosphoricum
debut progresiv, cu temperatura mai putin inalta,dar persistenta
(38 grade in fiecare dimineata ), oboseala, tendinta hemoragic.
durere foarte mare , timpan putin bombat cu pete hemoragice
obraji cu pete rosii circumscrise , epistaxis habitual
Arsenicum album
remediu de prima importanta in otitele medii (Cham., Puls., Merc)
se agraveaza sau debuteaza noaptea( 12p.m-3a.m.)
durere ameliorata de aplicatii calde pe ureche
copilul se agata de mama (Puls ); bea putin si des
stare generala alterata ,prostratie cu agitatie
Otite catarale
Procesul inflamator urca din trompa Eustachio pana la timpan; o cantitate de lichid se
aduna in partea de jos a timpanului; durerile sunt resimtite la miscare; vajaieli, clacmente,
autofonie, zgomote infundate, aspect mat al timpanului (pierderea triunghiului luminos)
Pulsatilla
debut la 6a.m. sau 4p.m; otita medie acuta sau cronica
complicatie a unei rinite cu secretii galbene, groase, blande
durere pulsatila , agravata de caldura
otoree lipicioasa in otita cronica cu secretie persistenta
Chamomilla
otita medie acuta sau cronica,
dupa o furtuna sau vant, in perioada de eruptie dentara
durere foarte mare; hipersensibil si violent la durere ( Hep, Aur)
Capsicum
durere importanta cu iradiere in mastoida
eficient si suficient in mastoidita acuta si cronica
dorinta de alimente picante, nostalgie, tend.la ingrasare
Dulcamara
durere otica insotita de greata si varsatura
remediu bun pt. toamna, ploaie, frig umed, bai reci . Otita de piscina = Rhus-t.(udare +
efort fizic )
Alte remedii de otita catarala : Ars-i., Kali-m
Otite supurate
Colectie purulenta, hiperpresiune dureroasa in casuta timpanului, febra, agitatie /
prostratie, bombarea cadranului superoposterior. Evolutie spre perforatie spontana sau
necesitatea paracentezei
Lachesis
164
165
166
tuse aspra, sufocanta, < la dezvelirea corpului, la bauturi reci, la contactul cu aer rece, la
vorbit; > la umiditate calda
plange inainte, in timpul si dupa tuse
tuse uscata ce se termina cu stranut
atacuri de sufocare cu anxietate in clinostatism (se ridica in sezut cu capul dat pe spate)
secretii si excretii profuze cu miros respingator (branza veche)
Laringite tusigene ( convulsoide )
Coccus cacti
senz.de firimitura sau par in spatele laringelui, care determina o nevoie constanta de a
inghiti sau de a-si drege glasul
spasme (ca o gheara pe laringe) la caldura patului sau a camerei
tuse convulsoida (scurt si des) cu senz.de gadilitura , < la trezire
paroxisme de tuse violenta ce nu inceteaza pana nu reuseste sa scoata o cantitate de
mucus tenace si filant (atarna din gura)sau sa vomite mucus consistent; tuse > de aer si
bauturi reci, slabiciunea corzilor vocale: ragusit dupa efort vocal minim
Cuprum metallicum
tuse convulsoida > band apa rece
atacul de sufocare se instaleaza si cedeaza brusc ; criza de tuse sufocativa este precedata
de sughit si se insoteste de rigiditate , spasme (flexia spastica a policelui in palma)
dispnee spastica dupa sperietura sau vexatie
spasm glotic, afonie intermitenta la cantaretii profesionisti
Cuprum oxydatum: tuse la pasajul larvelor de oxiuri prin laringe
CRONICE
Carbo vegetabilis
ragusala de lunga durata, < seara si pe timp umed si cald
ragusala cronica si nedureroasa
Causticum
durere arzatoare cu ragusala < dimineata, la aer rece, la aplecare
muschii laringieni nu asculta comanda (nu poate sa vorbeasca cu glas tare: daca incearca
sa ridice vocea esueaza sau scoate un sunet scartait ( scheunat)
nevoie frecventa de a-si drege glasul(racleaza pt.a-l curata)
ragusala cronica, remanenta dupa laringita acuta
ragusala in timpul corizei, afonie brusca in timpul unei raceli (gripa)
Alumina
parezie si uscaciune, durere dupa abuz vocal
la batrani cu pareza corzilor vocale, < la vorbit
Arnica: abuz vocal prelungit= ragusala nedureroasa
Rhus.tox: abuz vocal prelungit, ragusala agravata seara si la schimbarea vremii; durere
vie
Selenium
ragusala cantaretilor; voce ragusita la inceputul vorbitului, cantatului sau cititului;
ragusala nedureroasa
laringe afectat la fiecare raceala
necesitate de a-si drege glasul frecvent (acumulare de mucus clar , ca amidonul fiert)
noduli pe corzile vocale
Argentum nitricum
167
MATRICARIA CHAMOMILLA
Dr Ileana Rindasu
(Musetelul fam. Compositae)
Specie erbacee anuala, cu miros aromatic characteristic; creste spontan sau cultivata;
poate atinge o inaltime de 60 cm; prezinta flori grupate, cele femele marginale sunt albe,
cele hermaphrodite, centrale, sunt galbene.
Compozitie chimica: Florile contin pana la 8% flavonoide, apigenina si luteolina.
Farmacologie
Extractele pe baza de flori au actiune antiinflamatorie, antiseptica si antispastica, datorita
apigeninei, la nivelul duodenului si al stomacului; induce un somn linistit.
Infuzia de musetel ( 1l/zi) are efect protector in caz de iradiere.
Caracteristici homeopatice - Patogenezia sa apare in Materia Medica Pura
Caracterizare generala ( Bungetzianu D.G.): remediu al copilului agitat, dificil, cu
tulburari in timpul eruptiei dintilor; important remediu al dismenoreei
Cuvinte cheie: mania capricioasa, de copil prost crescut; hipersensibil la durere.
Nucleul dupa Vermeulen:
1. iritabilitate excesiva; nu suporta sa fie atins sau sa i se vorbeasca
2. intoleranta la durere, disperat de durere
3. dureri insotite de caldura locala, sete, transpiratii fierbinti, parestezii
4. agr de cafea, agr de manie
5. agr de eruptia dintilor; diaree verzuie, lienterica, scaune cu miros de oua clocite
6. agr de debutul si in timpul menstrelor.
Simptome psihice
Subiectul Chamomilla, fie copil, fie adult, este extrem de sensibil.
Extrem de nervos si nerabdator; totul ii pare de nesuportat, mai ales durerile.
Durerea il innebuneste de furie, il face rau, disperat.
168
Pentru ca nu suporta durerea, nu ii suporta pe cei din jur, cauta motive sa fie rau, pentru a
raspunde urat si monosilabic.
Copilul nu suporta sa il privesti, sa ii vorbesti ,ori sa il atingi. E ste furios si tipa, urla, da
din picioare, arunca cu diferite obiecte. Vrea o jucarie, dar o arunca repede si cere alta.
Are fata rosie si calda pe o parte, palida si rece pe cealalta. Are capul transpirat, iar
transpiratia este calda.
Daca il luati totusi in brate si il plimbati de colo-colo, se linisteste si adoarme. De
asemenea, adoarme plimbat in carucior sau in masina.
Simptomele de Chamomilla sunt induse, in general, de manie.
Intre doua accese de chamomilita, este bonom, linistit.
Simptome generale
Dureri insuportabile, disproportionate fata de lezinea organica propriu-zisa; calmate de
comprese calde, se agraveaza dupa 9 p.m., pana la miezul noptii, apoi se amelioreaza.
Simptome locale
Cap - Cefalee, de obicei unilaterala, provocata sau agravata de manie sau de venirea serii.
Caldura locala sau infasurarea capului amel in oarecare masura. Durerile la nivelul
cavitati bucale, de obicei plecate de la o masea infectata, se amelioreaza cu rece local.
Ochi - Tendinta de a se umfla dimineata, cu genele lipite, tendinta la blefarospasm.
Urechi - Dureri cu caracter de apasare, se agr la aplecare, puternice, incat bolnavul tipa
Aparat respirator - Senzatie de nas infundat, dar cu rinoree apoasa, calda.
Salve de stranuturi. Mare sensibilitate la mirosuri.
Senzatie de sufocare, cu paroxisme de tuse.
Tuse agr de vorbit si noaptea ; la expir ; poate tusi in somn.
Astm bronsic provocat de manie.
Aparat digestiv - Nevralgii dentare induse de alimente calde si > apa rece tinuta in gura.
Perioada eruptiei dentare se insoteste de diaree cu scaune verzui, cu miros de oua clocite.
Crize de varsaturi severe, asociate cu eructatii puternice, de parca stomacul s-ar desface
in bucati; bolnavul este epuizat, acoperit de transpiratii reci.
Un tip similar de varsaturi pote fi indus de morfina, la subiectii sensibili.
Alteori, varsaturi tip nux-v, cu apasare in stomac, ca o piatra, incercari nereusite de a
varsa. Cauzalitatea varsaturilor: mania.
Colici intestinale, neamel de eliminarea de gaze, amel de comprese calde; sugarul urla, da
din picioruse, se indoaie de durere.
Diaree verde, cu mirosul caracteristic, contine resturi nedigerate, mucus si sange.
Sistem glandular - Sanii sunt sensibili, durerosi, inclusiv la sugari.
Aparat genital - Metroragii cu sange inchis, cu cheaguri si dureri asemanatoare nasterii.
Femeia este incalzita, isetata si pare furioasa.
Iminenta de avort dupa o criza de furie.
Aparat locomotor - picioarele fierbinti noaptea, in pat, le scoate afara de sub patura
Transpiratie - Calda si lipicioasa, predomina pe partile acoperite; ii transpira capul in
timpul somnului.
Somnul - Perturbat, cu tresariri, gemete, agitatie; cosmaruri frecvente.
Modalitati
Agr de expunere la caldura, dar uneori si la frig, la curenti de aer, vant; umezeala,
de caldura patului
- ingestia de cafea
169
170
171
CICUTA VIROSA
Dr Ileana Rindasu
(Cucuta de apa) Familia Umbelliferae
Planta inalta, pana la 2 m, cu tulpina groasa, inflorescente cu flori mici si numeroase, cu
petale albe.
Creste pe marginea apelor, a lacurilor, in mlastini din regiunea temperata a emisferei
nordice.
Este una din cele mai otravitoare plante din familia sa, nu se utilizeaza, datorita
toxicitatii.
Farmacologie
Efectul toxic se datoreaza cicutoxinei si cicutinei, prezente mai ales in radacinile plantei.
Simptome de intoxicatie acuta:
Ameteli, somnolenta, convulsii urmate de paralizie, arsuri la nivelul limbii si al
stomacului, sete intensa si disfagie; dispnee acuta si in final exit.
Afinitatea principala este cea pentru sistemul nervos, cu tendinta la spasme si convulsii.
Caracteristici homeopatice
Primul proving este descris in MM Pura.
Tipologie
Fata este palida, cu ochii infundati in orbite, incercanati.
Alteori, fata este rosie, congestionata, acoperita de transpiratie.
Strabism.
Cuvinte-cheie
Violenta: convulsii violente, comportament violent.
Epilepsie dupa traumatism cranio-cerebral.
Instrainare de societate, cu dorinta de intoarcere in trecut, la vremuri mai fericite.
Nucleul Vermeulen
172
173
Indicatii clinice
Convulsii violente tip grand mal sau petit mal.
Convulsii la copii, in timpul eruptiei dentitiei sau datorita parazitozelor intestinale.
Eruptii pustuloase.
Eczeme crustoase, mai ales la nivelul scalpului.
Remediu valoros in meningita cerebrospinala.
174
respiratie lenta
somn comatos
fata congestionata ,rosie ,umflata prin distensia vaselor de sange
ochi injectati , semideschisi , mioza
piele calda , acoperita de transpiratie calda (fierbinte )
puls lent si plin
respiratie stertoroasa prin paralizia valului palatin
febra (prin actiunea directa a congestiei cerebrale asupra centrului termic )
lipsa durerii , nu se vaita de nimic
paralizii : intestinale (constipatie), vezicale (retentie de urina),
sfincteriene (emisie involuntara de urina si scaun).
apoi fie trezire din somn cu simptome foarte asemanatoare starii dupa o betie: greata ,
anorexie, cefalee, apatie, insomnie, constipatie,
fie accentuarea crizei vagale cu respiratie lenta, instalarea insensibilitatii, incetinirea
pulsului, hipotermie, cianoza, asfixie .
Deci efectele intoxicatiei cu opium pot prezenta simptome diametral opuse in functie de
momentul in care sunt observate (faza de excitatie cu plenitudine vasculara sau faza de
depresie cu incetinirea functiilor cerebrospinale si vegetative)
2 Proving-ul . La omul sanatos , dilutiile experimentale repetate provoaca simptome in
care predomina depresia :
depresia functiilor cerebrospinale ,sensoriale si organice
congestie cerebrala pasiva
intelect amortit ,slabirea sensibilitatii afective , morale , senzoriale
torpiditate generala , somnolenta voluptoasa , diminuarea reactiilor vitale
diminuarea tuturor secretiilor cu exceptia transpiratiei ( calda , abundenta )
vagotonie
atonie intestinala , vezicala si sfincteriana
3 Folosirea ocazionala, dependenta
Initial, opiaceele produc o betie agreabila, cu stare de beatitudine, de impacare, fara nicio
anxietate, o cufundare intr-un somn lipsit de griji, euforie, halucinatii placute .
Dependenta se instaleaza rapid si acest rai se transforma in iad :
insomnie sau somn extrem de superficial (sensibilitate la zgomot)
hiperestezie cu hipersensibilitate (convulsii tonico-clonice, tremuraturi musculare,
dureri, halucinatii terifiante, frica, impulsuri suicidare)
anorexie, slabire, marasm
febra intermitenta sau cvasi permanenta
tulburari respiratorii
atonie intestinala , vezicala si sfincteriana
somnolenta, indiferenta senzoriala si morala
4 Sevrajul
La intreruperea drogului apar fenomene foarte grave chiar dupa primele 12 ore, punand
viata in pericol prin manifestari de delirium acut, iar dupa 2-3 zile colaps comatos .
Dupa cum se observa morfinismul cronic reproduce tabloul tardiv al intoxicatiei cu
predominenta fenomenelor depresive, pe cand abstinenta aduce in prim plan simptomele
de debut ale intoxicatiei acute, faza de excitatie (delir acut , cresterea excitabilitatii
reflexe spasme, tremor, midriaza, diaree constanta, excitatie sexuala)
175
176
177
Indicatii clinice
1 Nou nascut si sugar
Dupa o frica puternica a mamei in timpul sarcinii sau datorita anesteziei la nastere,copilul
se poate naste extrem de somnolent, adoarme dupa cateva supturi, nu ia in greutate,
prezinta constipatie obstinata .
asfixia nou nascutului (moartea subita a n.n )
convulsii
traumatism cranian la nastere (mioza, ochi semideschisi, fata congestionata)
copil cu fata ridata ca a unui batran
retentie de urina (reactie la brutalitatea personalului medical)
apnee in somn
spasme (crampe) la alaptare dupa o spaima a mameisau la apropierea strainilor
(tipa inainte si in timpul spasmului )
2 Copil
Tulburari ce apar dupa o spaima :
- convulsii
- incontinenta urinara - enurezis la copii ce deprinsesera folosirea toaletei
3 Adult si batran
- insomnie dupa o frica puternica , dupa abuz de somnifere , sedative
- apnee in somn
- atonie ~intestinala (constipatie majora fara nevoi dupa o spaima , dupa abuz de laxative,
postoperator), ocluzie intestinala cu varsaturi fecaloide, fecalom
~vezicala cu retentie de urina postpartum, postoperator
- relaxare sfincteriana dupa o spaima
- traumatism craniocerebral
- coma sau delir cu febra inalta, fata congestionata, transpiratie calda, mioza
- meningita, encefalita
- delirium tremens acut dupa cantitati minime de alcool
- AVC cu paralizie: stupor, fata rosie buhaita, mioza, temperatura ridicata, transpiratii
calde, respiratie stertoroasa .
Comparatii
Aconitum cea mai intensa frica, panica acuta, scurta, brusca, cu frica de moarte, agitatie
extrema (Op nu se plange, insensibil, somnolent )
Stramonium groaza, frica de lunga durata, frica de violenta, frica de a ramane singur in
intuneric de oglinzi. Cosmaruri, se trezeste ingrozit, cu privirea ratacita, salbatica,
Loveste, se agata cu disperare de oricine
Nux moschata narcolepsie, somnolenta, stare confuzionala sau lentoare, opacitate
mentala, constipatie ( dar friguros, nu transpira niciodata, mare flatulenta)
Nux vomica hiperactiv , mania muncii, constipatie, somn perturbat, ii place alcoolul
Hipersensibil la stimuli (auzul) (dar este stenic, reactii prompte, doar atipeste)
Belladonna rosu la fata, congestiona, febra, halucinatii, vorbeste in somn (dar prezinta
midriaza, este mult mai agitat, loveste, musca)
Alumina stare confuzionala, lentoare si opacitate mentala, forme extreme de constipatie
si retentie de urina, calduros (dar piele uscata, nu transpira)
Lachesia, Grindelia, Sulphur apnee insomn
178
Arnica traumatism cerebral, nu se plange (spune ca este bine) (dar mai hemoragic, staza
venoasa, tromboza, f. iritabil )
Coffea insomnie agravata de starile de surexcitare (chiar bucurie excesiva) stari extatice,
hipersensibilitate la stimuli (auz) (dar mai stenic, friguros, midriaza)
NUX MOSCHATA
Dr Mariana Galesanu
Nucsoara este fructul arborelui Myristica moschata, familia Myristiceae.
Actiune
Ca multe alte substante odorifere, Nux-m actioneaza asupra sistemului nervos. In
cantitate mare actioneaza asupra creerului producand somnolenta si torpoare ca si Op.
(Op. produce plenitudine vasculara, Nux-m are o actiune directa asupra s. nervos)
Fiziopatologie
initial nervozitate cu iritabilitate; veselie, rasete, ameteala placuta ,
hipersensebilitate, tulburari histeriforme, spasme si tendinta la lesin
apoi depresie: >digestiva (dispepsie atona si flatulenta)
>secretorie(uscaciunea pielii si mucoaselor)
>intelectuala (somnolenta si confuzie)
Cauzalitate
- dupa un episod infectios, alergic,
- dupa o stare de soc, suprasolicitare intelectuala
- ateroscleroza, boala Alzcheimer
- constitutional: persoane isterice, cu labilitate ras/ plans
- constitutie hidrogenoida cu piele uscata, nu transpira niciodata
- dupa baie (suprimarea menstrelor )
- dupa mancat excesiv, lapte
Modalitati
Agravare: - frig, baie, vant, cand se uda, schimbari de sezon, - menstra, sarcina,
- emotii, soc, cea mai neinsemnata cauza, - calatorie cu un vehicol
- cand vede sange (lesina), - alcool, lapte
Ameliorare - caldura (vreme, camera), - climat uscat
Simptome psihice
- somnolenta marcata ce insoteste toate simptomele (senzatie de somn coplesitoare,
irezistibila mai ales cand vrea sa citeasca)
- uituc: gandurile ii ratacesc prin minte, se risipesc si dispar (cand vorbeste, citeste, scrie)
- ametit si distrat (pleaca sa caute ceva si nu-si aminteste ce anume cauta)
- absent si somnolent face treburile domestice automat
- confuzie (foloseste gresit cuvintele, nu recunoaste strazi bine cunoscute)
- senzatie de levitatie, ca intoxicat, drogat
- teama la vederea sangelui
- in stare de excitatie: locvacitate, veselie invaluitoare, ia totul in joaca-si lucrurile
serioase, stare de spirit schimbatoare ras/plans)
- pierdere considerabila a memoriei
Simptome generale
- friguros, agravat de rece si umed, vant
179
180
fata, greseste cuvintele), ca beat, se clatina cand merge, uscaciunea ochilor atat de mare
incat nu-i poate inchide.
Comparatii
Opium: somnolenta ce insoteste toate simptomele (dar agravat de caldura, transpira,
congestie vasculara )
Cann-I :stare de veselie, rade fara masura, stare confuza, orientare spatiala dificila
Alum: constipatie, evacuare mecanica a scaunului, minte opaca, tulbure, vorbire
lenta,uscaciunea pielii si mucoaselor, sindr. Sjogren .
Puls: stare de spirit schimbatoare ras/plans, uscaciunea gurii fara sete
Lach: locvacitate, nu recunoaste strazi bine cunoscute
Lil-t, Murx, Plat, Podo, Puls si Sep: prolaps uterin
Apis, Puls, Spig si Verat: lesin asociat cu evacuarile
Ars, Calc, Dul : efecte ale vantului rece si umed
Anac, Lac-c, Lyc: pierderea memoriei
Brom, Lac-c, lyc: flatus prin vagin
Ign: temperament isteric
Mosch: lesin , isterie
Natr-s, Rhod, Rhus-t: agravat cand se uda , umezeala
Arn, Bapt, Pyrog : sensibilitate dureroasa a zonelor pe care sta culcat
LYSSINUM
Dr Mariana Galesanu
(Saliva de caine turbat)
Fiziopatologie
Dupa o muscatura de animal rabic exista:
- o lunga perioada de incubatie , cu furnicaturi ,amorteala, tulburari de sensibilitate
locala, dureri si uneori tulburari motorii ale membrului muscat, tristete cu dorinta de
solitudine, hipersensibilitate psihica ,frici si fobii .
- aparitia progresiva a tulburarilor violente: hiperestezia tuturor simturilor, midriaza,
excitatie sexuala, excitatie motorie violenta cu spasme faringiene, accese tetaniforme,
febra, hidrofobie, apoi oligurie, paralizie progresiva, moarte
Cauzalitate
- muscatura de animal cu/fara rabie, animal imunizat antirabic
- istoric de imunizare antirabica la pacient sau in familie
Modalitati
Agravare: zgomotul sau vederea apei curgand sau numai gandul la lichide
lumina si caldura soarelui, obiecte stralucitoare
emotii, vesti proaste
Ameliorare: aplecat spre spate
vapori fierbinti local pe muscatura
Simptome psihice
- frici si fobii: de sufocare, inec, sa conduca masina, de avion, de apa sau apa curgand
de nebunie, claustrofobie/agorafobie
- hiperconstienta cu perceptie si intelegere rapida ,urmata eventual de ingreunarea mintii
si depresie
- furie violenta (musca si loveste)
181
182
Comparatii
Lach: abuziv,locvacitate nestapanita,manipulator, iritabil, agravat de soare
(veterinarii stiu ca Lach este remediul cel mai potrivit in tratamentul reactiilor postvaccin
rabic la animale )
Stram: convulsii datorita luminii stralucitoare
Canth si Sulph: nevoie de a urina vazand apa curgand
Ars : fobii, impulsul de a se injunghia (taia )
Arg-n, Carcin, Lyc, Phos, Sep, Thuj : dorinta de ciocolata
Bibliografie
1 H . Voisin: Matiere Medicale du praticien homeopathe
2 Gilbert Charrette: La Matiere Medicale Pratique
3 Roger Morrison: Ghid practic de remedii homeopatice
4 Tinus Smith: Practical Materia Medica for the consulting room .
5 Frans Vermeulen: Concordant Materia Medica
APIS MELLIFICA
Dr. Silvia Nedelcu
(este remediul obtinut din albina ntreaga/ doar din venin:Apis virum)
Simptomele ntepaturii de albina afecteaza in principal mucoasele si seroasele (Bry.)
- tumefacie, edem, durere arztoare sau neptoare, coloraie roie/roz
sunt si simptome cheie ale remediului Apis, indiferent de conditiile patologice.
Simptome psihice
In general sunt persoane cu o fora vitala puternic, nivelul psihic fiind mai puin afectat.
Iritabilitatea este principalul simptom i se manifest, ca la albine, cnd familia i este
ameninat. Sunt protectoare, au tendina de a-i controla pe ceilali i pot fi foarte geloase.
Simptome generale
cauzalitate (ailments from): mnie, furie, emotii, spaima, gelozie, excese sexuale
(inclusiv masturbare) sau deopotriva reprimarea sexualitatii;
agravare:
cldur (aer, aplicaii, buturi); atingere, presiune; dup somn; n decubit; dup-amiaza
la 3-4 (n special febra i frisonul); supresia unor erupii
ameliorare:
rece (aer, baie, aplicaii, buturi) (dureri arztoare amel. de cldur Ars);
micare, schimbarea poziiei.
lateralitate dreapt sau simptomele evolueaz de la dreapta la stnga;
debut i evoluie rapide;
febr foarte nalt sau alternan cldur uscat/transpiraie;
teren alergic- alergii de la urticarie pn la oc anafilactic;
alimentar: dorin pentru lapte, n special rece i alimente i buturi acide;
absena setei.
Simptome locale
183
Cap
cefalee ag. de cldur, amel de rece;
hidrocefalie;
meningit cu durere de cap foarte intens, cu stare general alterat; com;
edem angioneurotic;
edeme perioculare ; ale pleoapelor uneori impresionante-nu poate deschide ochii;
inflamaii ale ochiului (inclusiv ale retinei posttraumatic:
Eye Inflamation - Retina - commotio retinae: Apis, Arn., Hyper, Gels)
Gat
edem angioneurotic;
faringit cu aspect rou lucios, cu dureri arztoare, amel. de ap rece, amigdale
mrite i lueta umflat, alungit ca un scule; n literatur sunt descrise cazuri de difterie
vindecate cu Apis (care apare recomandat i n profilaxia difteriei, alturi de Diphterinum
i Merc. cyanatus).
senzaie de constricie; c se neac ag . de haine pe gt (Lach.)
Piept
pneumonie sau pleurezie cu durere ag. de inspiraie; are senzaia c nu va mai
putea trage nc o dat aer n piept.
Gastro-intestinal
fr sete;
peritonit, ascit;
constipaie n timpul menstruaiei (Nat-m., Sep., Sil);
hemoroizi cu dureri arztoare, prolaps rectal.
Urinar
glomerulonefrit, sindrom nefrotic cu edeme impresionante, anasarc (Apocyn
cu sete);
cistit cu dureri arztoare;
retenie urinar, mai ales la nou-nscui;
miciune involuntar cnd tuete.
Genital
tulburri dup excese sexuale sau dup reprimarea dorinei sexuale;
dorin sexual crescut, pn la nimfomanie;
dismenoree;
chisturi ovariene, n special pe partea dreapt;
tendina la avort n primele 4 luni.
Extremitati
edeme;
nendemnare, scap lucrurile din mn.
Piele
tumefactie, roea, dureri arztoare amel. de rece: urticarie, eczeme, Zoster,
erizipel;
scarlatina i probleme n timpul i dup: com, hidrocefalie, otit, albuminurie;
ulceraii faringiene cnd erupia ntrzie s apar;
transpiraie cu miros de mosc sau dulceag.
Somn
poziie pe spate, cu capul adncit n pern;
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
- acnee
Stramonium - o spaima puternica traita de el insusi (accident de masina, abuz sexualetc)
sau simplul fapt de a fi martor la o scena violenta poate determina aparitia unor cosmaruri
ingrozitoare, sau terori nocturne, urmate de instalarea unor frici cu tema violenta sau
legate de moarte (frica de moarte, de apa, de singuratate, de animale, suprafete
reflectorizante etc)
- adolescentul poate deveni si el violent, cu furii necontrolate, impulsive, fara premeditare
- pot apare spasme, ticuri, grimase, tresariri, bruxism, chiar convulsii
ADOLESCENTII ANXIOSI
- sunt cei care n-au o frica precisa, dar au o anxietate generala fata de scoala cu tot ce
reprezinta ea: examene, confruntarea cu profesorii, intalnirea cu colegii; tot aici pot fi
inclusi si cei cu anxietate de anticipatie
Rubrici: Mind: Confidence, want of self, Fear, happen, something will
Anxiety, children in, Anticipating
Remedii: Ars-alb, Calc-carb, Calc-ph, Caust, Lyc, Nat-mur, Phos, Puls, Sepia, Sil,
Thuya, Tub
ADOLESCENTI SURMENATI
Sunt cei care nu fac fata programului scolar, fie datorita unei slabiciuni constitutionale,
fie suprasolicitarii impuse de ei insisi, sau de profesori, sau de parinti; ca urmare, apare o
scadere a atentiei , a memoriei, capacitatii de concentrare, tulburari de somn, eventual
tulburari de caracter, iar in final aversiune pentru studiu
Rubrici:
Gen:weakness, mental exertion agr, Weariness, mental exertion agr, Mind:Mental
exertion agr, fatigue, Ailments from: mental exertion, Mental exertion aversion
Remedii: Anac, Aur, Calc, Calc ph, Kali ph, Lyc, Nat c, Nat mur, Nux v, Phos, Ph ac,
Pic ac, Sil, Thuya, Tub, Zn
Surmenajul intelectual:
Agaricus - oboseala prin surmenaj intelectual, cu iritabilitate, descurajare, tristete,
slabiciunea memoriei, intelegere deficitara
- indicat si la copiii cu retard psiho-motor, lenti la invatatura, cu ticuri, stangaci, cu
miscari necoordonate
Anacardium - oboseala, cu tulburari de memorie (pierderi bruste de memorie pt nume
sau lucruri invatate recent), cefalee, in urma surmenajului intellectual, la un adolescent
descurajat, lipsit de incredere in sine, indecis, la examen oscileaza mereu intre doua
solutii, pierzand timpul , fara ca in final sa aleaga neaparat solutia buna:
- frecvent e un adolescent cu impulsuri contradictorii, ca si cum ar avea doua vointe, face
usor crize de manie, poate fi plin de cruzime fata de cei apropiati, frecvent bulimic, pt ca
toate simptomele se amelioreaza mancand.
Cocculus - tulburari ce apar prin privare de somn, cu oboseala mentala, lentoare,
dificultate de intelegere, exprimare, vertije
- indicat si in tulburarile ce apar in urma schimbarilor rapide de fus orar
Kali phosphoric - adolescent epuizat fizic si psihic, in urma surmenajului intelectual, cu
cefalee, tulburari de memorie, insomnie, hiperestezie la zgomot si contact (tresarire),
descurajare, anxietate
195
196
197
198
Aversion:approached, of being
Remedii: Ambra, Anac, Bar c, Calc, Gels, Lyc, Nat-c, Nat-m, Phos, Puls, Sep, Sil
ADOLESCENTI OBSEDATI, MANIACI
Cei care exagereza cu munca scolara, renuntand chiar la joaca, la mancare, la somn.
Sunt printre primii in clasa, pana cand vor claca, epuizati.
La baza acesui comportament este dorinta de a fi primul, orgoliul.
Rubrici: Mind: Haughtty, Censorious, Contemptuos, Delusions: better then others //
great person , is // superiority, of // distinguished, he is // diminished, everithing in room
is, while she is tall and elevated // humility and lowness of others
Work: desire for mental, Activity: desire, Busy, Industrious, Occupation: amel
Confidence: wont of self
Remedii: Lach, Lyc, Nux-v, Platina
Lachezis - Orgolios si gelos ca alti colegi sunt mai apreciati ca el, de aceea se
impulsioneaza sa invete foarte bine, reusind aceasta sustinut de o energie extraordinara,
munceste din rasputeri, luindu-se la intrecere cu ceilalti si gasind intotdeauna argumente
care sa-I sustina parerile , lansandu-se in discutii interminabile ;
este adolescentul cel mai vorbaret, care nu se poate abtine, vorbese gesticuland, se
precipita sarind de la o idee la alta
Obosit, prost dispus, confuz dimineata, plin de energie si locvace seara si adorme greu.
Lycopodium - Lipsit de incredere in sine, munceste pt a-si dovedi lui insusi ca e cel mai
bun, e mai mult un perfectionist decat luptator, datorita slabiciunii fizice se refugiaza in
activitati intelectuale, petrecand mult timp in biblioteca, citind, sau in fata calculatorului
Nux vomica - Competitiv si ambitios, maniac, cu dorinta de a fi primul in clasa, se
implica in numeroase activitati, suprasolicitandu-se; este excesiv de tipicar, ordonat;
invidios pe colegii mai buni la invatatura, nu suporta sa piarda, sa greseasca , se infurie
daca e contrazis, daca cineva o ia inaintea lui; datorita stresului si abuzului de cofeina
devine si insomniac, se trezeste la 3-4 dimineata ingrijorat ca nu stie perfect lectia ,
somnul revine spre dimineata chiar cand trebuie sa plece la scoala; in final devine un
individ ursuz, suparacios, coleric, agresiv verbal, chiar si fizic
Platina - adolescenta cea mai ingamfata, dispretuitoare, aroganta, narcisista, foarte
afectata de batjocora, dispretul celorlalti, dar orgoliul nu vine din realizarile sale(ca
Aurum), sau din performantele intelectuale(ca Sulfur), ci din faptul ca se crede superioara
celorlalti, crede ca are o origine si educatie deosebita, ca e mai evoluata spiritual.
De multe ori, aceasta atitudine aroganta ascunde o mare angoasa sau frustrare,
insatisfactie care ii imprima si impulsuri violente uneori sau o face sa se izoleze
De aceea, Platina va fi fie adolescenta vesela si de o cochetarie exagerata, extravaganta,
fie una deprimata, melancolica, indiferenta, care cauta izolarea atat din anxietate cat si
din dispret pentru lumea inconjuratoare
ADOLESCENTI AGITATI, INSTABILI, HIPERACTIVI
*agitatie fizica: cei care nu pot sta locului
Rubrici: Restlessness,nervousness:children, in
Impatience
Remedii: Acon, Arg nit, Cham, kali-br, Rhus-t, Tarent, Tub, Zincum
*agitatie psihica: cei care nu-si pot fixa gandurile, atentia
Rubrici: Concentration: difficult: studying, reading, while, Chaotic, Confusion, Dullness
Thoughts: vanishing, reading, speaking
199
200
201
202
203
- Uneori, cand emotiile si suferinta devin greu de suportat, se vor descarca printr-un plans
isteric, niciodata de fata cu altii, ci se vor incuia in camera, cu perna pe cap, si acolo vor
plange uneori zile intregi, nestiuti de nimeni.
- Frecvent apar si manifestari fizice ca urmare a suferintei: cefalee, insomnii, herpes.
- Ulterior se vor indragosti platonic de persoane greu accesibile, actori, preoti, profesori,
vor trai mental dragostea lor, evitand implicarea intr-o relatie care i-ar aduce suferinta.
Phosphoric acid - durerea il epuizeaza in asa masura , incat devine lent, apatic,
indiferent, nepasator, datorita oboselii, doreste doar sa zaca, si din cand in cand sa
consume sucuri de fructe, care ii mai dau putina energie
Aurum muriatic - adolescenta erotica, leaga usor relatii de care se indragosteste
nebuneste , se implica mult in relatie, dar e extrem de posesiva, presandu-si partenerul sai ofere mai multa dragoste si sex; ca urmare , acesta se va retrage, iar adolescenta Aur
mur , dezamagita, va incerca sa se sinucida, dar nu o face definitiv, ca Aur met care sare
dela inaltime, ci isi va taia venele, sau va lua pastile. Poate repeta gestul dupa fiecare
relatie rupta
Aurum metalicum - adolescentul constiincios, responsabil, cu un mare simt al datoriei si
teluri extrem de inalte, care vrea sa fie cel mai bun, va ajunge mai frecvent depresiv daca
pierde pozitia, totusi exista si posibilitatea ca el sa dezvolte o depresie profunda in urma
unei dezamagiri in dragoste.
TRAUMATISME
Dr Doina Pavlovschi
Trauma poate fi psihica sau fizica.
TRAUMA PSIHICA este un soc dupa un eveniment stresant, o experienta personala la
pierdere.
Doliul este un proces particular, care urmeaza piederii ( mortii ) unei persoane indragite,
dupa pierdere este necesar un timp de doliu pentru vindecare si restabilirea sanatatii.
Fazele doliului sunt 4 :
- o perioada de amorteala, nauceala, imediat dupa pierdere, care poate permite
desconsiderarea pierderii pentru un timp
- o perioada de dor - nemultumirea, furia ocupa tot mai mult loc. Dece mie ?
Furie pe medici, furie contra sa Am facut destul ? As fi putut face mai mult ?
- o perioada de dezorganizare si disperare : neaga casa, refuza hrana, nu se
ingrijeste de persoana sa
- o perioada de adaptare la pierdere si reorganizare a comportamentului.
Sarcinile doliului sunt 4 :
- aceptarea realitatii pierderii si imposibilitatii revederii
- depasirea supararii, nenorocirii
- adaptarea la o preajma fara cel disparut
- localizarea afectiva a disparutului si continuarea vietii.
Manifestari ale supararii normale pe care durata si intensitatea le pot face patologice
- tristete
- amorteala, nauceala, lipsa de sentimente
204
205
206
sngele este luat din zona frontal (care rspunde de inteligen i logic) i ndreptat
ctre zona posterioar (care rspunde de instincte i reflexe).
De asemenea, aceti hormoni fac sistemul imunitar s-i scad activitatea foarte mult (ei
se administreaz i la pacienii cu transplant de organe astfel nct sistemul imunitar s
fie dezactivat i s nu resping grefa).
Copiii nscui din sarcini n care stresul a fost mare vor fi mai pregtii pentru solicitri
fizice (au muchii mai dezvoltati) dar mai puin inteligeni i mai expui bolilor de orice
fel (sistem imunitar deficitar).
De asemenea, cercetrile medicale arat c de la natere i pn la vrsta de 6 ani,
creierul copilului se afl intr-o stare de maxim receptivitate deoarece emite frecvene pe
care adultul le manifest numai n timpul somnului profund. Aceasta demonstreaz c un
copil triete mai degrab ntr-o stare de trans hipnotic; el este ca un burete care
absoarbe tot ce vede i aude n mediul nconjurtor fr s fie contient. Toate aceste
programe pe care le preia n mod automat din mediu, de la TV i in special din ceea ce
percepe n familie vor fi ulterior reproduse n viaa de adult n mod incontient reflex.
Prin urmare prinii au o mare responsabilitate nc din timpul sarcinii: aceea de a asigura
un mediu ct mai armonios, frumos, plin de creativitate viitorului adult.
Mmicile nsrcinate trebuie s uite de griji, s fac plimbri n natur, s-i expun
corpul la soarele de diminea (primele ore ale zilei ncepnd cu rasritul sunt cele mai
benefice n perioada aprilie - septembrie) i s admire natura care se trezete la via.
S-a dovedit c ascultarea de muzic preclasic si clasic (Mozart, Vivaldi i Bach)
dezvolt capacitile cognitive, inteligena si creativitatea ftului.
Fiind foarte receptiv la mediu, gravida trebuie s fac lecturi i s vizioneze doar acele
filme care i produc stri emoionale pozitive, armonioase.
Ea poate s cnte i s danseze (lent), s-i vorbeasc cu iubire ftului (care aude ncepnd
cu luna a 3 a) s picteze sau s nvee sculptura.
Mmicile credincioase pot s invoce ajutorul lui Dumnezeu pentru a le da un copil
sntos, inteligent, iubitor i cu anumite virtui.
Dac apar stri de iritabilitate sau depresie, acestea s fie de scurt durat.
Homeopatia i fitoterapia ajut cu succes gravida s depeasc strile de anxietate, sau
tulburri precum: migrene, greaa, inapetena, vrsturile, constipaia sau hemoroizii,
gastritele, varicele. Anumite infecii sau boli cronice pot fi vindecate sau ameliorate tot
cu ajutorul medicinii alternative (medicaia alopat poate afecta dezvoltarea ftului).
2. Tratamentul cazurilor de nefecunditate:
Agnus Castus: Dezvoltarea sexual i genital este ntrziat iar libidoul mult diminuat.
Are un renume i n tratarea unor forme de impoten masculin inclusiv n cazul cnd
aceasta este incriminat n infecunditatea cuplului. Leucoree ca albuul de ou.
Sabina: Unul din remediile cele mai bine reprezentate n simptome uterine legate de
infecunditate fiind indicat i n avorturile repetate (n special cel din S12).
Sepia: Util ca remediu n cazurile cu libido sczut din cauza blocajelor de comunicare i
a resentimentelor. La femei este foarte util pentru cicluri neregulate, act sexual dureros
(dispareunie), cu stare de apsare n abdomenul inferior, pierderea interesului sexual n
general sau n acceptarea partenerului.
Silicea: Acioneaz asupra trompelor sau uterului, fiind i extrem de eficace n infeciile
trenante sau n sechele postinflamatorii, formaiuni chistice.
207
208
209
plceri sau proiecte de viitor. Extrem de expuse unor stri depresive grave. Remediul este
mult mai eficient dac este administrat nainte de sarcin.
Pulsatilla: Este opus Sepiei; are caracter blnd, reinut, resemnat i sensibil, e iritabil,
impresionabil, cere dragoste, simpatie i consolare, plngnd foarte uor.
Nu are sete, halen neplcut, eructaii i un dezgust constant fr greuri propriu zise.
Simptomele vezicii urinare care acompaniaz sarcina beneficiaz de Pulsatilla.
Este folositoare i dup natere cnd snii sunt dureroi i umflai dar cu eliminarea unei
cantiti prea mici de lapte. Contribuie la redobndirea formei armonioase a snilor dup
nrcare (mpreun cu Bryonia).
Helonias Dioica: Numit i tonicul uterin, este un remediu indicat la nceputul sarcinii
pentru tulburri depresive instalate dup ce femeia rmne gravid. Atunci devine repede
obosit, trist, tnguitoare i totul pare c se nvrte n jurul uterului su (i simte uterul
greu, atrnnd de la primele sptmni de sarcin). Are dureri de spate la care se pot
asocia probleme urinare: miciuni frecvente eventual cu mucus.
Actea Racemosa (Cimicifuga): Foarte important pentru unele tulburri psihice ale
graviditii i pentru depresia sau mania post partum. Stri alternante de rs si plns,
nelinite i depresie, obsedate de frica unor complicaii, malformaii. naintea sarcinii
prezentau agravari n timpul menstruaiei (migrene). Administrat imediat ce apar
durerile de debut ale sarcinii accelereaz travaliul i permite o natere rapid.
C. Etiologic:
- cauze emoionale:
Aconitum: hemoragie cu snge rou cu debut violent n urma unui oc, spaime.
Gelsemium: dureri acute, ca de natere, uterine, cu iradieri n spate i olduri, la femeie
slab, tremurnd, fr sete, cu nevoi urgente de urinare i scaun.
Cimicifuga: dureri violente de spate, iradiate spre coapse, uneori convulsii.
- Suprare, necaz trite n tcere: Ignatia, Natrium Muriaticum.
- Traumatisme, surmenaj: Arnica;
Rhus Tox: senzaie de contuzie lombar cu redoare, amel. de micare lent, crampe n
gambe, pierdere de snge rou aprins.
- Exces de efort: Erigeron, Helonias, Millefolium, Nitric-ac, Rhus-tox.
- Dac predomin durerea: Cham, Caul, Vib, Nux-v, Podo.
Apis: dureri neptoare, arztoare n spate, ovarul drept, < de cldur, > de frig,
abdomen dureros n reg. uterin, absena setei, snge abundent.
Kali-c: senzaie de slbiciune n spate, ca i cnd s-ar rupe, nct trebuie s se lungeasc
sau s se sprijine de ceva; dureri mpungtoare.
- Dac predomin hemoragia:
- sange rosu aprins: Erigeron, Ipeca, Phosphorus, Sabina
Sabina: hemoragie profuz, rou aprins, cu cheaguri, < de micare dar cnd merge
pierderile sunt mai mici.
- sange rosu inchis: China, Sec, Croc, Nux-m, Cham, Plat, Ustilago.
Secale: scurgere pasiv, redus cantitativ; arsuri, corp rece, se dezvelete, epuizare
Ustilago: snge negru, filamentos, cu mici cheaguri, pierderi produse de mici fleacuri
(ex. tueu vaginal).
D. n caz de demineralizare a viitoarei mame se indic administrarea Calcareei de
constituie n diluia 30 CH: Calc, Calc-p, Calc-f.
210
211
212
213
e. Refuzul laptelui de ctre sugar: Calc p., Sil., Borx, Calc, Merc, Mag-c, rheum, etc.
Calc-p: secreie lactat cu miros neplcut sau prea apoas;
Borax: lapte prea gros, vscos pentru sugar;
Rheum: secreie galben i amar.
BAPTISIA TINCTORIA
Dr. Mariana Galesanu
Planta din familia Leguminoase = Indigoul salbatic , originara din America de Nord .
Tinctura mama si triturarile se fac din radacina uscata .
Prooving descris de Halle .
Actiune:
Dozele mari produc : < o inflamatie puternica a mucoasei digestive cu tendinta ulcerativa
si fermentatie putrida.
< scaune sanguinolente, tenesme, adinamie
< febra intensa
< congestie cerebrala, stupoare, delir activ
Dozele moderate prod.<febra cu senz. de caldura intensa
<corp dureros, curbatura
<vomismente si diaree
<urini foarte colorate, alcaline , arzatoare
< angina ulcerata sau cu false membrane
< putriditatea tuturor secretiilor si excretiilor
Cauzalitate
Stari septice , septicemii, intoxicatii grave, uremie, forme toxice de gripa
Stari grave cu simptomatologie tifoidica.
214
Tropism: - SNC
- Mucoasa digestiva (in sp. bucofaringiana si intestinala)
Modalitati
Agravare: caldura umeda, ceata ,
la presiune
in timpul somnului, la trezire
in camera inchisa
la deglutitia solidelor
Ameliorare: cand bea lichide, la miscare (desi are dureri)
Complementar: Ars , Bry .
Simptome psihice
confuzie marcata, prostratie rapida, ca intoxicat
ca beat, minte greoaie
somnolenta, stupoare, coma, adoarme in mijlocul frazei
delir activ: pacientul delireaza dar simultan face tot felul de gesturi parand f.
preocupat de ceea ce face .
iluzia de personalitate dedublata (ca si cand ar fi un al doilea Self langa el)
iluzia de imprastiere a corpului si se misca in pat pt. a-si aduna bucatile
Simptome generale
stari septice cu debut rapid, evolutie septicemica ,
senzatia de corp zdrobit, ca batut, curbatura musculara
fetiditatea tuturor secretiilor si excretiilor
intoleranta la presiune, obligat sa schimbe pozitia, patul pare prea dur ,
senzatia de amorteala si marire de volum a unor parti din corp
mucoasele capata o culoare inchisa
Simptome locale
Cap
expresie stupida a fetei , mandibula cazuta , ca beat
facies congestionat , rosu inchis
dorinta de aer (apa ) rece pe figura
halena respingatoare
limba uscata, arsa, limba de papagal sau limba cu ulceratii si cu depozit central
uscat, maroniu, ca o dunga, limba jupuita ,
limba se impleticeste si vorbirea este indistincta
gingii tumefiate acoperite cu detritus murdar.
Gat
>inflamatie rosu inchis (amigdale, val palatin) cu ulceratii, false membrane in mod
paradoxal nedureroasa
deglutitie dificila (nu poate inghiti decat lichide); alimentele solide determina
spasme dureroase (constrictia esofagului la niv. cardiei)
mucozitati faringiene sanguinolente , fetide si f. vascoase , ce nu pot fi nici expulzate
nici inghitite .
Respirator
dispnee , vrea geamurile larg deschise ,
frica de sufocare la adormire
Gastrointestinal
215
216
Arnica: curbatura generalizata. , frica de a fi atins, patul pare prea tare , tendinta
hemoragica, capul cald si fata rosie, dar nasul si corpul rece .
In delir spune ca este bine si ca nu are nevoie de medic .
Ailanthus glandulosa: lividitate mai pronuntata, midriaza .
Remediu pentru angine grave: gatul foarte inflamat, rosu inchis, limba uscata si bruna,
deglutitie dureroasa (dar posibila ); durerea se extinde la urech. De dat in asteptarea
rezultatului exudatului faringian (streptococ)
Caracteristici
1. Conditii septice
2. Dureri musculare insuportabile
3. Fetiditatea tuturor secretiilor si excretiilor
4. Expresie stupida a fetei
5. Culoare inchisa (mucoase , secretii , excretii )
Bibliografie
1. Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica
2. E . B . Nash ;Grouping and Classification of The Leaders in Homoeopathic
Therapeutics ( Prof. Muhammad Faiq )
3. Roger Morrison : Ghid practic de Remedii Homeopatice
4. Gilbert Charette : La Matiere Medicale Pratique
5. H . Voisin :Matiere Medicale du Praticien Homeopathe
CANTHARIS
Dr. Mariana Galesanu
Musca spaniola, coleoptera ce paraziteaza frasinul, caprifoiul, liliacul , etc .
Se gaseste in Spania, Italia si sudul Frantei .
TM se prepara cu cantarida intreaga pulverizata; triturarile se fac cu pulberea de cantarida
proaspat pulverizata .
Patogenezia se gaseste in Materia Medica Pura a lui Hahnemann.
Efectele dozelor experimentale, repetate la omul sanatos :
iritatie inflamatorie acuta si arzatoare a mucoaselor (genito-urinare, digestiva si
laringiana) cu secretie catarala vascoasa si tendinta la hemoragii si necroza .
inflamatie acuta a seroaselor cu acumulare lichidiana (pleura, peritoneu, pericard,
meninge )
inflamatia pielii cu senzatie de arsura, vezicule sau pustule cu tendinta necrozanta
excitatia SNC si periferic
Toxicologic, dozele mari produc anurie, excitatie mentala deliranta, evolutie comatoasa.
Fiziopatologie si tropism
Cantharis are o actiune violenta si agresiva asupra tesuturilor. Simptomele se instaleaza
rapid si progreseaza repede, depasind stadiul inflamator cu aparitia unor fenomene
distructive severe .
217
218
Gat
senzatie de arsura (gat in flacari)
agravare la atingere si la deglutitia lichidelor reci = spasme (disfagie, sufocare)
afte ulcerate dureroase, mucus tenace.
Gastrointestinal
enterocolita acuta, tenesme
diaree dizenteriforma cu scaune arzatoare, palide, putin abundente, nefetide, uneori
sanguinolente sau cu mucozitati membranoase (raclaj de muc. Intest)
frison in timpul si dupa scaun
uneori tenesme simultane rectale si urinare (nevoie de scaun la urinare)
Urinar
cistita, uretrita, pielonefrita cu tenesme si disurie importanta, cu dureri atroce
vezico-uretrale sau lombare arzatoare sau taietoare (ca de lama) inainte, dupa, dar mai
ales in timpul mictiunii. Fiecare picatura care trece pare sa fie apa clocotita
cistita acuta cu nevoi frecvente si presante, tenesme; urina curge picatura cu
picatura; dureri arzatoare si taioase . Nevoia de urinat si durerea continua si dupa
mictiune. Amel. de aplicatii calde. Sete intensa.
in cistita cronica, piuria este indicatie de Canth.
Pielonefrita in toate varietatile (catarala , parenchimatoasa , calculoasa). Simptomele
care indica remediul sunt: dureri de rinichi (sensibilitate la atingerea zonei lombare),
urina sanguinolenta, albuminoasa, incarcata cu tubi fibrinosi si elemente epiteliale .
Mictiuni rare sau anurie .
Fenom. urinare sunt insotite de agitatie, anxietate si excitatie sexuala
Arsura uretrala agrav. La miscare, stat in picioare, mers; Amel. in decubit dorsal, la
aplicatii calde
Arsura si cand urineaza si cand nu
Urgenta intolerabila si tenesme, dorinta constanta de urinare .
Cea mai mica cantitate de urina acumulata in vezica declansaza nevoia de urinat .
Scapa picaturi de urina dupa mictiune (agrav. La menstra)
Cistita justitiabila de Canth. are cel mai pregnant caracter inflamator (este insotita de
febra, frison, totdeauna cu o durere intolerabila in colul vezical
Genital
> inflamatia acuta a mucoasei genitale cu dureri arzatoare si excitatie sexual
transpiratie cu miros de urina in zona genitala
M
erectii frecvente, dureroase si lung , priapism
dorinta sexuala f. puternica, neameliorata de raport sexual sau masturbare
polutii nocturne, sperma sanguinolenta
secretie uretrala vascoasa si aderenta, galbuie sau sanguinolenta
F
arsura in ovare (f. sensibile la atingere), agrav. in timpul menstrei
dismenoree membranoasa cu disurie
nimfomanie
spasme uterine (retentie de placenta + disurie)
leucoree vascoasa si coroziva
prurit arzator vulvovaginal agrav. la mictiune
219
220
Caracteristici
1. Dureri arzatoare excesive(ochi, gura, gat, stomac, intestin, urogenital, piele )
2. Eliminari mucoase vascoase, tenace ale membranelor mucoase
3. Vezicule , arsuri la nivelul pielii
4. Excitatie sexuala si erotica (fizica si psihica )
5. Delir furios
STANNUM
Dr Secil Omer
Stannum are o valoare inestimabila n cazurile de slabiciune si epuizare asociate n
special cu tulburari respiratorii. Atunci cnd slabiciunea este resimtita n primul rnd
chiar la nivelul pieptului, Stannum este probabil cel mai indicat. n mod obisnuit, aceasta
patologie este ntlnita n timpul sau n faza finala a unor infectii respiratorii grave, cum
sunt pneumonia sau bronsita. Stannum este de asemenea un remediu important pentru
tuberculoza (care din pacate, n unele tari vestice, din considerente legale, nu este aproape
niciodata tratata homeopatic) si pentru pacientii cu oboseala persistenta care apare dupa
tratamentul standard al tuberculozei. Teren tuberculinic.
Simptome psihice
- Este trista si plnge, n special nainte de menstruatie.
- Simplul fapt de a vorbi, cea mai banala conversatie l obosesc peste masura.
*Nefericit si descuraja, fara speranta, deznadajduit, plange tot timpul, < de plans.
*Anxios, nervos, trist, agr inainte de menstre.
*Iritabil datorita oboselii extreme.
Simptome generale
*- Slabiciune agrav. de cel mai mic efort, agrav. daca vorbeste, amel. daca se culca la
orizontala. Epuizat. Prea slabit pentru a vorbi; de abia daca poate traversa camera.
221
222
223
BARYTA-CARBONICA
Dr Ileana Rindasu
Bariul este un metal moale, asemanator cu Calciul, dar mult mai reactiv, de aceea se
gaseste in natura numai sub forma de compusi, cum sunt sulfatul sau carbonatul de bariu.
Carbonatul de bariu este o substanta necesara organismului, in lipsa bariului , procesul de
dezvoltare normala si mai ales cresterea fiind mult incetinite.
Ca remediu homeopatic, Bar-c se prescrie cel mai frecvent la copii, dar si la persoane
adulte care nu se comporta conform varstei lor.
Se prescrie adesea si la batrani, mai ales cand acestia dau in mintea copiilor.
Vithoulkas nanismul fizic, dar si mental-emotional(in sensul de imaturitate)
Aceeasi idee apare la Kent, prin descrierea remediului ca pipernicit.
Nucleul Vermeulen:
timiditate, cu rusine, dezvoltare retardata, nehotarare
amigdale hipertrofice, se inflameaza la fiecare raceala
mare sensibilitate la frig, mai ales la picioare
iluzia ca e privit, ca se rade de el
dezvoltare defectuoasa a organelor, mai ales genitale
transpiratia picioarelor ofensiva, escorianta
ateroscleroza.
Simptome caracteristice(Anja Heij):
224
225
Gat:
- hipertrofie amigdaliana care poate obstrua complet faringele
- adenopatii dure cervicale
- inghite cu dificultate chiar si lichidele sau saliva.
Gastro-intestinal
- persoane slabe, dar cu abdomenul destins (Calc,Sil)
- constipatie cu scaun dur
Uro-genital:
- organe genitale externe hipotrofiate sau atrofiate
- dorinta sexuala scazuta, impotenta
- adenom de prostata
- enurezis, mai ales in perioade de anxietate si nesiguranta.
Extremitati:
- transpiratie ofensiva a picioarelor
- negi, veruci.
Somn
- cosmaruri, se trezesc cu panica inexplicabila
Clinic:
AVC, adenopatii, amigdalite, enurezis, tulburari nevrotice tip fobie, Hodgkin, retard
mental, intarziere in dezvoltare.
Dg. diferential:
Calcarea, Lycopodium, Pulsatilla.
SECALE CORNUTUM
Dr Ileana Rindasu
(Ergot de secara, Secara cornuta, Clontii babei, Corn de secara. Mama sacarii)
Este o ciuperca fitoparazita, apartine familiei Clavicepitacee; denumirea latina este
Claviceps purpurea. Paraziteaza secara.
Prin holdele de secara se vad uneori spice cu niste graunte mari, negre-vinetii. Aceste
graunte poarta denumirea de secara cornuta.
Claviceps p. ataca bobul tanar de secara si il schimba in corn de secara care nu mai
incolteste. Pornind de la acesta, se vor forma spori care infesteaza alte spice. Sporii se
inmultesc cu timpul, formand un mucegai care imbraca intregul bob de secara.
Ergotul de secara contine o serie de alcaloizi cum sunt: ergotamina,ergometrina,
complexul ergotoxinei, care mancate odata cu faina de secara produc ergotismul, o boala
grava.
In doze mici, s-a utilizat in medicina veche pentru a provoca contractii uterine si pentru
efectul hemostatic. In medicina actuala, este utilizata mai ales in tratamentul migrenei.
Actiune fiziologica si proving:
Este un remediu la care nu s-a efectuat un proving complet datorita marii sale toxicitati.
226
227
228
- tipa, striga
- nimic din ce le ofera viata nu ii satisface, de aceea se pot gandi la suicid
- in stadii avansate, deteriorare mentala, cu bradilalie, incapacitate de a se concentra, stari
de confuzie
- confuzia este mult agr de ingestia de vin
- manifestari delirante cu izbucniri de manie si dorinta de a fugi
- se gandesc cu calm la moarte.
Mary Aspinwall descrie ca senzatie caracteristica pe aceea de a fi atacat, iar functia
corespunzatoare sau reactia: fuga.
Rubricile care ii confirma afirmatiile sunt, conform Complete Repertory:
Mind, delusions: - accused, thinks she is, - pursued, he was, police by, - arrested, is about
to be, - crime, comitted, as if he had, - called before court, on account of wicked actions,
during climaxis, - murdered, he would be, - persecuted, that he is, - pursued, he was,
enemies by.
Cele mai multe rubrici se refera la urmarirea de catre autoritati.
Senzatia de a fi atacat se extinde si la stimulii obisnuiti care sunt perceputi ca o invazie.
Remediul este foarte sensibil la zgomot si la atingere.
O alta tema /idee caracteristica este supresia ca forta inamica vietii.
Zincum sunt pacienti la care simptomele ( mai ales eruptiile si secretiile) sunt suprimate
cu usurinta.
Simptome generale
Aspectul este ofilit, bolnavicios, cu fata ridata, de om imbatranit.
In general, este un remediu calduros, dar poate fi si friguros.
Modalitati
- agravat dupa suprimarea eruptiilor cutanate, - agr dupa suprimarea menstruatiei,
- agr de alcool, mai ales de vin, - agr dupa vaccinare, - agr dupa baie rece, - agr de frig
- ameliorat dupa declansarea fluxului menstrual, - amel seara.
Obiceiuri alimentare:
Doreste: bere; bauturi reci, hrana rece.
Aversiuni fata de peste, carne, vin, hrana calda, bauturi calde.
Agravare la vin.
Ameliorare la bauturile reci.
Simptome locale:
Neurologice:
- agitatie, neastampar
- coree, manifestata mai ales la membrele inferioare
- tresariri, fasciculatii
- convulsii
- Parkinson cu tremor sever
- meningita/encefalita la un bolnav care delireaza sau are convulsii
Simptome locale
Cap:
- cefalee occipitala agr de vin
- istoric de TCC
- paradontoza.
Fata:
229
230
Frici - de:
moarte;
boal iminent / incurabil;
ceva malefic;
accidente
gndaci;
cuit i teama c se va sinucide la vederea unui cuit;
snge i orice de culoare roie;
responsabilitate;
a nu urina involuntar;
ap;
s nu-i fac ru dac este lsat singur.
Simptome generale
frecvent indicat :- vrstnicilor (sau persoanelor mbtrnite prematur)
- i bebeluilor - care sufer din cauza alimentaiei artificiale.
Modalitati
- cldur;
agravat de:
- vreme uscat;
- dimineaa la trezire;
-- haer16-20
ameliorat de:
rece;
-- vorbind;
efort fizic moderat;
-- dup
seara.menstruaie.
periodicitate la 2 zile;
lateralitate dreapt;
alimentar:
agravat de : (grd.2) buturi reci; lapte; cartofi; sare; legume; vin;
(grd.1) mere; alimente reci/calde; finoase; ceap, piper, oet.
aversiune pentru : carne; ceap; piper; cartofi; sare; alimente picante.
dorin pentru: lucruri necomestibile ( crbune, pmnt, var, creioane, cret, haine etc.);
ceai i cafea (inclusiv n form uscat frunze sau boabe); cuioare; finoase; alimente
uscate (orez boabe); murturi etc.
Simptome locale
Cap
vertij ag.: cnd nchide ochii; dimineaa; n ortostatism;
cefalei periodice;
cdera prului; cderea genelor;
senzaie de pnz de pianjen sau de albu uscat pe fa.
Faringe
senzaie de uscciune, nepturi sau constricie, nu poate nghii solide;
dureri dup ingestia de ceap;
disfagie ag. de solide, amel. nghiind n sec sau de buturi calde.
Digestiv
nghite cu dificultate, simte bolul alimentar pe toat lungimea esofagului;
alimentar (vezi mai sus);
constipaie
- sever- fr senzaie de scaun;
- cu eliminarea scaunului dificil, nct trebuie sa-i evacueze
fecalele cu degetele;
231
- cu scaun moale;
- n timpul sarcinii;
- la nou-nscui sau bebelui alimentai artificial.
Urogenital
miciune lent sau dificil poate urina doar n timpul scaunului;
epuizare fizic i mental dup menstruaie.
Respirator
tuse cronic, uscat ag. dimineaa sau dup ce vorbete.
Extremiti
transmitere lent a impulsului nervos-ex: reacie lent la neptura unui ac (Cocc., Plb.);
greutate care evolueaz spre paralizie; paralizie progresiv de jos n sus;
unghii casante.
Piele
uscat; fisuri
prurit fr erupii (Ars., Dol., Mez., Sulph.), se scarpin pn sngereaz
Somn
neodihnitor;
insomnie din cauza fricii;
viseaz hoi (Nat-m.)
Complementar: Bry., Ferr.
Dg. diferential: Bry Cocc Ferr Graph Hell Nux m Op Plb
CARBO VEGETABILIS
Dr Silvia Nedelcu
Aciune:
mucoase;
tract digestiv;
sistem circulator: inima; circulaia venoas; snge
Simptome psihice
iritabilitate marcat, n special fa de cei apropiai, cu care poate fi abuziv;
aversiune pentru companie;
indiferen i apatie;
depresie;
frici: de moarte, de fantome, de nlime, de strini etc.
Simptome generale
Acioneaz asupra circulaiei venoase (n special capilare), cu staz i cianoz, rceal,
echimoze, lipotimie, colaps n contextul unei insolaii, indigestii, cnd se ridic, la efort
fizic, dup pierdere de fluide vitale, n timpul eructaiei sau flatusului; cu tegumente reci,
cianotice; slbiciune pe fondul unor boli cronice severe (remediul are reputaia de a
resuscita de pe patul de moarte) sau survenit brusc;
232
233
echimoze;
ulcere, gangren
Somn
neodihnitor;
se trezete frecvent din cauz c i inghea membrele inferioare n special genunchii;
amel. cnd casc i se ntinde;
comaruri, vise nspimnttoare.
Febr, frison
cldur intern arztoare cu piele rece ca gheaa i transpiraii reci;
capul fierbinte i extremitile reci;
senzaie de rece delimitat la nivelul limbii, genunchilor, picioarelor noaptea;
transpiraii abundente, reci, acide.
Complementare: Ars., Chin., Dros., Kali-c., Lach., Phos.
Dg diferential:Ant-t.,Arg-n.,Ars.,Cadm-s.,Camph.,Carb-an.,Chin., Kali-c., Laur., Lyc.,
Op., Phos., Ph-ac., Sep., Verat.
PLUMBUM METALLICUM
Dr Silvia Nedelcu
Aciune:
sistem nervos; sistem circulator- vase de snge (artere); snge, muchi; abdomen;
Simptome psihice
lentoare, ideaie dificil;
melancolie, depresie;
persoane timide, tcute, anxioase;
epuizare mental n urma efortului fizic;
egoiti, pun propriul interes mai presus de orice, i satisfac toate poftele;
impulsuri autodistructive;
caut stimularea n activiti riscante, scandaloase, interzise;
se prefac bolnavi.
Simptome generale
lateralitate dreapt sau stng.
debut lent, insidios, boala evolueaz silenios pn n stadii avansate, cnd simptomele
devin violente, cu caracter schimbtor;
emaciere - a membrelor sau a prii afectate;
234
235
236
Astfel nct la cabinet n timpul consultatiei sunt voiosi si acasa pot plnge n hohote.
- Exista o alternanata a simptomelor si n plan fizic astfel nct ntr-o zi pot avea dureri de
cap si cnd aceasta trece apar simptome reumatice.
Va veti gndi la Cimic. - atunci cnd apare o alternanta ntre probleme reumatice si
comportament isteric: la o tnara care este tratata cu cortizon pentru probleme reumatice
si cnd acestea dispar devine depresiva, plnge mult si se poarta isteric
- atunci cnd vedeti o combinatie ntre melancolie, mult plns si iritabilitate.
- cnd vedeti dureri de cap la cineva depresiv si care plnge mult.
- la cineva cu artrita, tremuraturi (coree), melancolie si plns.
- la cineva cu probleme reumatice asociate cu coree.
Simptome psihice
1- Are senzatia ca este nconjurata de nori:
Mind delusions - clouds - black cloud enveloped her; a heavy: Cim, Lac-c, puls, arg-n.
Ea poate sa spuna: Am o senzatie de nori n spatele ochilor
Am senzatia ca sunt prinsa ntr-un nor ntunecos
Nu vad clar parca ma uit prin ceata sau printr-un nor
Sunt ametita ca si cum m-as uita printr-un nor
2- Poate sa gndeasca ca va nnebuni; pot fi foarte confuze n timpul menstrei:
Mind confusion of mind - menses before (during).
Mind delusions - insane - become insane; he/she will 56 rem. (Cimic, Cann.i., Manc.,
Calc, Acon, Chel, Ign, Syph)
Mind - fear insanity: (Calc., Manc., Cann.i., Puls., Cimic.).
Pot deveni att de anxioase n ceea ce priveste aceasta senzatie nct vor dori sa ia ceva
care sa le opreasca menstra. Altele vor astepta cu frica sa nceapa menstra.
3- Cimicifuga are senzatii stranii: Pot sa spuna: ceva mi mpinge creierul n sus
Head - pain - pressing - vertex upward (Cimic., Ferr, glon, helon, sulph).
sau: Am senzatia de cap plin cu aer, sau Am senzatia ca mi s-a deschis capul
Head pain - open, as if Cimic, Carbo-an., Head pain - open, as if Vertex Cimic.
Am senzatia ca-mi sufla vnt prin cap, Am senzatia ca-mi creste un copac pe cap.
Le este frica de nebunie datorita acestor senzatii.
Ganditi-va la Cimicifuga n toate cazurile de senzatii stranii care se refera la cap, creier
sau minte mai ales daca sunt asociate cu menstra
4- Poate sa ofteze ca Ignatia Mind sighing (10 rem. gr 3 printre care Ign, Cimic).
5- Poate sa fie depresiva: Mind sadness (gr 3), si manifesta depresia plngnd mult.
6- Poate sa se poarte isteric sau sa fie iritabila (mai ales n timpul menstrei)
Mind hysteria - menses during (before): Nux m., Cimic.
7- Labilitate afectiva: acum sunt vesele si rd si imediat devin depresive si plng mult:
Mind cheerfull alternating with sadness (Cimic, Aur, Caust, Nat-m, Chin, Phos, Plat)
8- Poate sa fie locvace sau tacuta. Se vede si aici starea schimbatoare
Mind - loquacity - changing quickly from one subject to another: Lach., Cimic.
Mind - loquacity - alternating with - answer; aversion to: cimic (r.u.)
Simptome generale
1- Toate simptomele se < la frig exceptie capul care se > n aer proaspat ca Puls.
2- Toate simptomele se agraveaza la menstra.
Simptome fizice:
1- cefalee > la aer proaspat: Head pain - air - open - amel. : Puls, Sep, Lyc, Phos, Cimic
237
238
LAC CANINUM
Dr. Adrian Dumitrescu
(Lapte de catea)
Istoric: n prooving-uri un mare numar de simptome s-au manifestat la nivelul gtului.
Remediul si-a cstigat faima prin rezultatele deosebite care s-au obtinut att n profilaxia
difteriei ct si n vindecarea ei.
Experienta clinica a aratat ca o alta mare caracteristica a remediului este alternanta rapida
si frecventa a lateralitatii att la nivelul gtului ct si n alte afectiuni.
Acest simptom l-a ajutat pe Clarke sa vindece o eczema a pleoapei superioare la un copil.
Eczema se muta n ntregime la cealalta pleoapa si revenea n locul de unde ncepuse.
Simptome psihice
Devalorizare. Lipsa de ncredere n sine. Nesiguranta.
Iluzia ca este dispretuit, ca ceilalti se uita de sus la el, ca este insultat.
Se gandesc ca sunt urti. Iluzia ca este murdar.
Poate avea nevroza compulsiva (Arg-n, Iod) ; si spala minile nencetat.
Nu vrea sa fie atins sau aversiune de a se atinge pe sine.
Imaginatia bogata mpreuna cu nesiguranta n ceea ce priveste corpul duc la frica de boli.
ncearca sa-si depaseasca emotiile actionnd agresiv, extrovertit. Poate sa devina crud.
239
240
241
- Agr. de frig , de aer proaspat., de supresia menstrei; cand sta jos sau n picioare;
- Amel. de menstre abundente (Lach), de miscare, frecare usoara, atingere.
Senzatie de slabiciune.
Preferinte alimentare: limonada.
Aversiuni: grasimi , carne de porc, unt, carne.
Agravat de: grasimi, carne de porc.
Vertij : - de la menstra supresata - obiectele par sa se nvrta n cerc.
Simptome fizice locale
Cap: Durere de cap dimineata la sculare, nsotita de negru n fata ochilor.
Presiune ca si cum ar fi ntr-o armura.
Ochi: tulburari de vedere inainte sau dupa cefalee.
Dimineata la trezire. Cu ameteala. Vede puncte-pete, agr. dimineata la trezire.
- Strabism convergent. Ochiul stng catre unghiul intern. Diplopie.
- Umflare a pleopelor superioare.
Gura: Saliva si mncarea au gust sarat.
Stomac: - Sete agr. seara.
- Sughit n timpul sarcinii, n timpul menstruaiei.
- Indigestie dupa grasimi, carne de porc (Puls).
- Greata resimtita n gt; rau de mare.
- Se satura dupa cteva nghitituri (Lyc).
Abdomen: Senzatie de miscare, ca si cum ar avea ceva viu n abdomen. (Croc, Thuj).
Genital masculin: - Durere agr. de senzatia de mictiune imperioasa.
- Polutii noaptea n timpul somnului.
Genital feminin: menstre neregulate.
- Prea frecvente, prea devreme, abundente, nchise la culoare si cu cheaguri.
(prea tardive, palide si n cantitate mic = Puls).
- Menstrele sunt usor de supresat, agr. de umezeala, efort, cnd se ncalzeste prea tare.
- Fluxul menstrual se opreste n timpul durerii provocate de mers.
- Dismenoree cu dureri ca de travaliu, iradiate n spate; vise nfricosatoare.
Durerile se amel. cu eliminarea sngelui (lach) (se agr. Cimic, Puls)
Spate: Dureri amel. prin extensia capului si a umerilor catre n spate.
Piept: Umflare a snilor cu secretie de lapte la femei care nu sunt nsarcinate.
Extremitati: - Crampe n degete si police, atunci cnd scrie.
- Artrita: n special la picioare, calcie;
Agr. de stat n picioare, amel. de mers.
- Greutate a picioarelor, amel. la menstra.
Remedii similare: Chin, Ign, Iris, Nat-m, Puls, Sep, Sulph. Ferr si Chin n anemie.
Cazuri:
1. Femeie de 20 de ani. Menarha la vrsta de 10 ani. Anemie de la 17 ani. Din acel
moment menstra la intervale regulate, dureaza doar una sau 2 zile, flux moderat.
Are dureri de cap ca o presiune la nivelul tmplelor si al fruntii nsotite de ameteli ; amel
de bai de picioare. Apetitul este diminuat, doarme prea mult si este iritabila.
Toate miscarile si vorbirea sunt lipsite de vlaga. Palpitatii. Pulsatilla fara efect.
Cycl 3x repetat a rezolvat rapid durerile de cap, ameteala si starea generala.
Dupa 3 zile a prezentat o ncetosare a vederii cu vederea unor luminite ca niste plpiri.
242
AMMONIUM CARBONICUM
Dr. Adrian Dumitrescu
Carbonat de amoniu (sruri volatile englezeti smelling salts)
Constituie: Este indicat la pacienii cu o constituie flasc, obez, asemntoare
aspectului Cushingoid indus de tratamentul cortizonic. Faa este palid, buhit i
pufoas, cu o moliciune impresionant a esuturilor ntregului corp. Aparatul
cardiorespirator este foarte slbit.
Cauzalitate: Intoxicaie cu fum de mangal, cu gaze de eapament ce polueaz atmosfera.
Simptome psihice
Caracter acid n contact cu ceilali. ncpnat i refractar. Indiferen.
Iritabil, neprietenos, abuziv. Mohort i taciturn (refuz s rspund la ntrebri).
Sensibil la critic, nu mprtete emoiile. Persoane timide care rmn n umbr.
Senzaia c o nenorocire li se poate ntmpla oricnd (dimineaa).
Fric i anxietate seara. Depresivi, descurajai. Reine gndurile cu dificultate.
Greeli de scriere, vorbire, calculat; concentrare dificil, memorie slab.
Majoritatea brbailor Amm-c nu se cstoresc:(se explic prin dezinteresul fa de igiena
personal, nchiderea si blocajul emoional).
243
244
- Dispnee < urcat, camera calda, aer poluat, 3 a.m., > aer proaspt.
- Dispnee cu cianoz, puls rapid, anxietate.
- Edem pulmonar acut.
Piept: slabiciunea inimii cu dilatatie. Angina pectorala. Palpitatii violente
< de mers; cu prostraie i senzaie de sufocare care-l obliga sa stea jos.
Extremiti: panaritiu. Inflamaie intensa a degetului.
- Dureri de oase, < de vreme umed i rece. - Luxaii cronice.
Somn: Vorbete n timpul somnului. Destinuie secrete. Tresare n somn.
Piele: Eruptii de un rosu nchis, ca n scarlatina. Panariiu.
- Erizipel cu simptome cerebrale. Scarlatin malign.
- Mucturi de arpe cu sepsis, sngerare subire i nchis la culoare (Elaps).
Indicaii clinice:
Angin pectoral, hipertrofie cardiac, insuficien cardiac cu semne de cianoz, edem
pulmonar, palpitaii violente. Dispnee, tuse, astm cardiac, astm bronic i emfizem.
La pacienii cu probleme de oxigenare a sngelui.
Este primul remediu indicat n asfixia cu fum de mangal.
Unul din cele mai bune remedii pentr emfizemul cu cianoz.
Util n boli febrile severe (scarlatina malign, erizipel, difterie, febr tifoid).
n meningita cerebro-spinal cu stare semi-comatoas. Corp rece, cianotic, puls slab.
Remedii similare: Ammoniums, Ant-t., Ars., Calc., Carb-v, Kali-c, Lach., Stann.
De obicei alte remedii sunt prescrise n locul su: mai ales Kali-c, Ant-t sau Carbo-v.
Bibliografie:
- George Vithoulkas (Materia Medica Viva).
- Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide).
- RADAR key notes.
AMMONIUM MURIATICUM
Dr. Adrian Dumitrescu
Clorura de amoniu. Se asemn foarte mult cu Am-c.
Amndou remediile au o prostraie mare, amndou se agg. la aer rece.
Efectele asupra mucoaselor sunt aproape identice, cu eliminri abundente i acide.
Sindromul menstrual este similar cu stare de prostraie, diaree i vrsturi, snge
ntunecat, cheaguri, dar la acest remediu exist crampe n zona inghinal care oblig
femeia s mearg aplecat.
Efectele pulmonare sunt similare dar mai puin severe la Am-m.
Inima este mai puin afectat dect la Am-c, n schimb aciunea asupra sistemului
vascular este important, producnd uor hipertensiune.
Am-m se amel. la baie cald;
Am-c are o sensibilitate mai mare la vremea rece i umed dect Am-m ;
Amndou au erupii pruriginoase de toate felurile, somnolen i indolen n timpul
zilei, frisoane seara.
245
Mental sunt aproape similare : Am-m are o melancolie mai intens i o predispoziie mai
mare de a plnge i aversiune la anumite persoane .
Am-m are fric de ntuneric ca i Stram, ceea ce nu se regsete la Am-c.
Cauzalitate: urmri ale suprrilor.
Esena remediului:
Pacient corpolent, obez cu abdomen proeminent, evident mai ales cnd st aezat .
Aceasta contrasteaz cu membrele inferioare care sunt foarte subiri. De obicei faa este
palid, dar agitaia, de exemplu ntr-o discuie ca intelectual, i face plcere s discute
despre subiecte serioase i provoac mbujorare, congestionarea feei i posibil creterea
tensiunii arteriale.
Circulaia sngelui este att de instabil nct pot aprea pulsaii i palpitaii ale
pleoapelor sau ganglionilor;
Un alt efect este senzaia de rece ca gheaa ntre omoplai (opusul lui LYC i PHOS).
n ceea ce privete reacia de suprare profund o putem compara cu Natrum Muriaticum:
se izoleaz (cu alcoolul ca singur tovar de companie), nu pot s plng, devin foarte
tcui i dezvolt simptome fizice.
Simpome psihice:
- Timid i rezervat. - Gnditor, serios. - Tipul intelectualului. i place s citeasc, s
studieze. - Le place s vorbeasc doar despre subiectele lor de interes.
- Se nfierbnt i au faa roie n timpul discuiilor. - ncpnat ; tie c are
dreptate . - Le place ca ceilali s le admire i s le respecte cunoaterea n domeniul
tiinific i profesional. - Nu-i exprima sentimentele. Lips de cldur emoional.
- Le place s fie admirai, nu iubii. - Aversiune la anumite persoane.
- Tulburri n urma unor necazuri. (Nat-M). - Iritabilitate < de durerea de cap, > dup ce
mnnc. - Poate s fie nepoliticos i abuziv ; chiar maliios.
- Anxietate n ceea ce privete lucrul, realizrile. - Team de mulime, ntuneric, de a nu
ucide pe cineva, de a fi ucis. - Se sperie uor, tresare. Se trezete speriat dimineaa;
tresare n momentul n care adoarme. - Nemulumit dup dezamgiri n carier.
- Nu se simte suficient de apreciat. - Depresie cu indiferen.
- Devine inflexibil i indolent; < dimineaa. - Confuzie mental; memorie slabit; face
greeli de scriere i n vorbire. - > de plimbare n aer liber dimineaa.
Simptome generale
Agravare < n timpul menstrei, cand sta asezat.
Ameliorare > cnd se plimb (diferit de Am-c). > de bi calde > cnd st ntins
- Eliminare de secreii acide (nas), gleroase (expectoraia i leucoreea).
- Se simte tot timpul obosit i btut.
- Pulsatii locale (pleoape, glande, amigdale, carotide). - Circulaie neregulat i HTA.
- Corpolent, abdomen destins, membre subtiri.
- Dureri fantom n membrul amputat (All-c, Hyper).
- Dorin de limonad.
Simptome fizice locale
Cap: - Durere cu iritabilitate. - Durere congestiv cu fa roie.
Nas: - Coriz cu secreii acide, corodeaz buzele. - Coriz cu buze uscate i dureroase.
Fa: Erupii cu senzaie de arsur > de ap rece. Ulceraii la colurile gurii.
Fa palid, se nroete de la emoii.
Gat: pulsatii la nivelul amigdalelor si carotidelor. Inflamaie, mucus vscos.
246
IPECACUANHA
Dr. Adrian Dumitrescu
(Cephaelis Ipecacuanha).
Se prepar din rdcina uscat.
Efecte ale consumului de doze materiale:
Vinul produs din plant are un puternic efect emetizant.
Amestecat cu ulei, pudra de Ipeca produce veziculaii ale pielii; tinctura diluat este
folosit n mucturile de insecte, i nepturi de albin sau viespe.
Ipeca produce o iritaie violent a pielii i n repausul dintre episoadele de vomitat o
dorin intens de scrpinat.
Dup vomitat n loc de uurare apare imediat senzaia de a vomita din nou.
Se asociaz o limb curat.
Salivaia abundent nsoete greaa.
Keynote suferinte asociate cu greata si varsatura
Simptome psihice
247
248
249