Perio Crr Cnees Bemermeed Wo later asttofotografic ~ PATIO erro Rew esia(erie ‘ PACSUN Relea “-—- Ei . Beiter Watstce unica Be rece a rer ers eC Ou. 4 Me Sistemul Solar ~Mercur:Peay eee ee PN rodelulcd Sapna ar ROSA i u parce 1s) ae Bede ne 0 ‘aigate tebnoogia GPS si un compas electronic pet idence sifurza informa despre 600 de obec cere sub forma de text i audio. Crcne este impresionat de splendcarea unui cer rer, pln de stl, in pein vacant iin ocr depart de mari ore Cu SlyScout dumnesvasta Si coll dvs, va putt bucra Ce ramussea cera, Fara a aveaneoie deni un fl de cunostinte ce Astronomia SiySeeul va. introduce in lunes astonomil i 2 aus dscopet cau rune va af FScout™ - Sistem personal de navigate cerea STARMAX STARMAX Astronomié Cluj-Napoca, Piata 1 Mai, Nr. www.skywatcher.ro, www.starmax.ro, eAu trecut mai mult de cinei luni de Ja ultimul numa al revistei Pagini Astronomice gi sperim ci ne-afisimfit lipsa, dupa cum ne arata numdrul descarearilor revistei si emailurile primite. Ne-am intors cu un nou numir, cel de-al treilea, cu aceleasi rubrici permanente dedicate iubitorilor astronomiei, neepatori sau avansafi, cu articole pentru toate gusturile: astronomie teoreticd, evaluari de telescoape, astrofotogratie, incursiune prin Sistemul Solar, calendarul astronomic si harta luni septembrie. Perioada de pauzit editorial ne-a permis sii redeseniim grafic revista gi si realiziim cfteva contacte $i viitoare proiecte editoriale pe care le vefi regasi in numerele urmatoare ale revistei. O parte din articolele din numarul de fafé si viitoare sunt rodul experientei observationale si dilemelor tehnice cu care ne-am confruntat. in acest sens, in numdrul de fata puteti citi o evaluare realizata de Tarfin telescopului propriu in urma a aproape un an de utilizare intensa atat pentru observafii vizuale, cat si pentru astrofotografie. Am continuat seria inceputa in numirul anterior despre astrofotografie, prin abordarea designurilor optice de telescoape ce pot fi utilizate in astrofotografie, cu plusurile i minusurile fiecdruia, Calatoria virtuala prin Sistemul Solar a adus-o pe Magda la Mercur, pentru a ne prezenta ultimele date si descoperiri provenite de la sondele spatiale. in cadrul sectiunii de astronomie teoretica, Mihai a dat startul unei serii de articole prin care cititorii vor descoperi legiturile puternice dintre astronomic, geometric si nevoia camenilor de a misura Péméntul (si piiménturile) in lipsa satelitilor care pot vedea totul. Calendarul astronomie al luni septembrie marcheaz evenimentele importante, dar mai ales vi invita si descoperiti cu ajutorul telescoapelor sau din confortul casci cateva obiecte deepsky interesante si spectaculoase atat vizual, cat si astrofotografie ce sunt bine pozitionate in aceasti perioada pe cer. Colaborafi! Daca aveti o idee ce poate constitui un articol nteresant, o fotografie astronomic’ realizata de dvs., un desen i dorifi sf apara in revista noastra putefi sa ne contactagi ta adresa de email de mai jos pentru a stabili impreuna cu un redactor oportunitates subiectului gi a-l dezolta editorial impreuna. Chiar daca aveti un articol intr-o forma intermediari sau doar o idee, va vom ghida in transformarea ideii sau articolului intr-o forma publicabila. REDACTIA Redactor Sef: Horatius Fluerag Redactori: Magda Nowotny, Mihai Bosca, Taefin Chiorean, Lucian Hudin Redactor Secretar: Magda Nowotny Design: Magda Nowotny CONTACT: contact@astroclyj.ro www skywatcher.ro www-astrochyj.r0 Cuprins : ove Cuvtint inainte Cuprins 4..... Astronomie Teoretica. Astronomia Geodezica 6..... Tehnica Astronomica. Evaluare~ Telescop Celestron Omni XLT 150 10..... Astrofotografie Telescoape pentru astrofotografi & 14.....Sistemul Solar Mercur— Prima planet de la Soare 18.....Calendarul Astronomic. SeptembrieSTARMAX BCE Muy ease rata EIT peo CEL ee (ute Ole 727 ie) aa Pen oun Ree us eo eee ee ee ea) esc Me Ree ee a Ce cel aes moticu oztat si slfyita manual in faza fncla,frnd gavantata a ndep in cal m SOR Re eC Rese ae On COU are ere gag Ue pees ee eM Nie Stren ene Manner Clee Sree at eee eer ae re rns (eRe CON de ee eee ere : amatori si profesionisti simplitate, varsaillate si ergonomie in ullizare TAS AGE Cou = Dawes iene ea Proce Caschaay Canes TT EOL) fe 5 COE ca aar da as BOLI Re eC cae uLuE _ ProRiser q . — Te a bom PAY FAY. S Astronomié SO eure) ronomie dit 1 eens an Cluj-Napoca, Piata 1 M www.skywatcher.ro, www.starmax.ro,Modblitatea de reprezentare pe plan si ‘a PamnAntului constituie obiectul teotia potentialului, gravimetrie, geodezie lipsoidala, astronomie geodezica etc. Helmert a dat o definite clasic& pentru geodezie: Stiinta misuritorii gi a reprezentanii suprafefei Pamantului, Geodezia include $i determinarea gravitatit sia suprafejei fundului oc Primele doveri scrise legate de forma Paméntului (imaginat ca tun dise) apar in Mesopotamia si in poemele homerice, Ipoteza formei fetice a Pamantuluia fost emisi de Thales din Milet si de Pitagora, dar prima determinare a dimensiunilor ‘Terrei este faicuta de Eratostene din Cirene in secolul IIT iH. Acesta a determinat raza sferei terestre dup’ principinl macuratorilor gradual In anul 827, prin masurarea unui arc de meridian de peste 2 grade situat la. N-V de actualul Bagdad, arabii prin ginerele califului Tamerlan au ‘obtinut pentru lungimea sfertului de meridian valoarea de 11 016 km. Mai tarziu (1589) Tycho Brahe Triangulation si W. — Snellius (1616) fondeaza metoda triangulatii, care va indeplini un rol hotiritor in igi a suprafetei fizice ata include el vodeziei. Aces ste de determinarea formei sia dimensiunilor Paméntului, Printr- un lant de triunghiuri cu precizia de estimii de 30 Snellius deduce distanfa dimtre doua eviri Bergen op Zoom gi Alkmar i diferenja corespunzitoare de latitudine (1 grad 11 30° rmfourata astronomic) revultind —lungimea sfertului de meridian de 9 660 km.ecfionarea cu wn plan vertical a BR eae ee Cee eee ee suprafara topografica, geoickl si elipsoidul ea ner ane Suprafata topografica este de fapt eat ee ie ee ee Moe Be gl ed poate exprima printraun model matematic i ee ocd reprezentirilor pe heirt si planuri Geoidul reprezinta locul geometric al Pee eee See oer gene Fe eae eae de nivel zero, mu se poate exprima prin model saw fornuti matematicd. Datorits Ne ae ec a eee eer a face obiectul reprezentari pe hari si planuri, ‘find de fapt 0 forma geometrica ipotetica din rea a Elipsoidul de referinta a aparut ca Cre eed terenului sau a geoidului pe harti si planuri Fe a A eee a re a eee puncte din teren si omoloagele lor pe elipsoid Pe ee ee lanai prin coordonate, inr-un sistem unie si unitar. em revolutionard ca gravitatia nu este 0 fort ca Ce ae eee aC aa di spariil-timpul nu este plan, ci el este curbat ee eee ee rd este ceea ce noi numim acum Teoria general 4 relativitagit,. Corpuri masive precum DR aca a Ce a Pee urmeazd corpul cel mai apropiat pe o traiectorie dreapta intr-un spatiu-timp curbat, care se mumeste linie geodezici. O linie Re ee enc mre eee eee) Bee Jean Picard, cimuia Academia de Stiinfe din Paris ii ‘ncredinjeaza determinarea marimii razei Pamantulut, pe baza observatiilor {cut int-o retea de triangulatie ints intre Malvoisine si Amiens (lang Paris), determind Iungimea arcului de sfert de meridian Ia valoaroa de 10 009 km {in urma misuritorilor lui Picard, Isaae Newton a reugit si verifice Legea atractiei universale si a stabilit c& PAmantul ca un corp ‘omogen in rotatie are forma de echilibru reprezentati de un elipsoid cu ‘urtite la poli si c& gravitata creste de la ecuator Ia poli cu sinus patrat de 'B (unde B este latitudinea punctuli). in perioada imediat urmitoare, cele dowd expeditii_ pent: misurarea arcelor de meridian din Laponia (conduse de Clairaut si ‘Maupertius) si Peru (Bouguer, Godin, La Condamine) dintre 1735 si 1744 au stabilit faptul c& Pamantul este turit la poli avand excentrcitatea de 1:210, s-au determinat mai exact dimensiunile sale gi au trangat disputa dintre Newton si Cassini privind problema turtni la poli a Pamantului. Clairaut prin a sa teorie a figurii Pamantului 1743 expune tcorema potrivit cireia existé o legaturd intre turtirea geometric si cea gravimetric’ si stabileste variatia gravtajict cu ltitudinea. Din accasti ‘eorema rezulti ca prin determina fiizice se pot desprinde concluzii de naturd geometricd referitoare la forma si dimensiunile Pamantului, ceea ce ‘constituic esenta ideilor de baza ale geodezicifizice. Misuritorile graduale intreprinse de Va. Struve dintre ‘Hammenfest (nordul Norvegiei) pana la gurile Dunarit an stabilitturtirea Ja 1: 2986 (fata de 1: 298,25 valoarea acceptatit az) Aceste ‘misuritori — graduale precum si teoriile dezvoltate de Laplace, CR Gauss, EW. ‘Bessel pun in evident abaterile care existé intre figura Paméntului gi cea a unui elipeoid Astfel sunt introduse notiunile de suprafays raa\ ravall al af case (suprafatamiilor si oceanelor —prelungita sub continente- suprafata echipotential de nivel 0), —notiune introdusi “de J.B. Listing in 1783. Totodati se evidentiaza faptul ci geoidul nn este o suprafati Imatematica, dar se poate bine aproxima printr-un elipsoid de revolute. Punctul de tangent dintre cele doua suprafoje se mumeste punct fundamental si este caracteristic pentru fiecare elipsoid calculat, in acest punct se fac determindri de coortonate fi si lambda prin misuréton astronomice (ce le vom dezvolta ulterior) si se determina un azimut fundamental Au calculat elipsoizi Geodetic Coordinate to ECEF Bessel 1841, Clarke 1880, VWGS 4 (Word Geodete System 1984) Hayford 1910, Krasovski pao 1942. In 1984 este determinat y= Heososin A ae ee an eee sistemal WGS-84 (world sf-e ening geodetic system) _Abaterea ory actual a geoidului faji de ap clipsoid este de 20-40 m. ‘Am ajuns astfel la peared determinatile astronomice fi $i Seamarnseo ect (tt 5 ee isi fundamentale si pent unele puncte de ordinul I (puncte Laplace) din retelele geodezice. Vom trata acest subiect numrul urmitor.Seria de telescoape Omni XLT de la Celestron confine mai rmulte modele diferite: refractor 102mm, 102mm refractor ED. refractor 120mm, refractor 150mm, reflector 150mm, 127mm Schmidt-Cassegrain, Unele dintre caracteristicile standard ale seriei Omni XLT includ + optic selectata indeplinind minim nivelul difractiei limintate, aceasta rezultand in imagini supetioare 4 + acoperiti Celestron q \ Starbright XLT a u clementelor optice care fers 0 Tuminozitate i contrast maxim a + monturi ecuatoriale germane din ofel inoxidabil robust si ‘wepied foarte stabil: + rulmenti cu bile in ambele axe ale monturii care asigui, 0 performanti buna + CD-ROMcul "The Sky" software de astronomie. Celestron Omni XLT 150 este un reflector newionian cu oglinda principala’ parabolic’. de 150mm. Ansamblarea telescopului este foarte ugoara—si__intuitiva Consultarea—manualului sjutd dar mu este neaparat nocecar’, pute gasi gi un clip eu procesul de asamblare pe pagina de web hitp:/Avww youtube comwatch=EqzOSWSONW8, Teleccopul azamblat este foarte fumos. Culoarea tubului este albastnu, ugor metalic. Montura gi acceorile tubului cunt coperite de un strat gros de vopsea alla. Am fost placut impresionat de aspectul estetic al telescopult Tubul principal este din ofel laminat subtire gi are 67,3em lungime. Inelele de prindere sunt solide si mengin tubul optic form in pozitic. Interiorul tubului are un invelig frumos negru plat. t Oglinda principalé are central marcat pentru a ajuta ta aliniati cu focuserul. Aczasta oglindd este fixati pe un suport cu patra . clipsuri foarte subtii, care pare si fie bine concepute. Ambele oglinzi au acoperite reflectorizanta multi-stat XLT (care do transmisie de lumina dde 96%, fat de oplinzile cu acopeririclasice care au o transmisie de doar 88%), care ar trebui si produc cele mai luminoase imagini posibile pentru un reflector cu acest deschidere. Colimarea oglinzii principale se face cu ajutorul a trei ? ssuruburi situate in partea din spate a telescopulti. Celula din spate, are de asemenea, trei guruburi de blocare pentni a ajuta la mentinerea colimni, - Telescopul a venit colimat destul de bine din fabricd Am efectuat un star-test pe stea artificial, iar inelele de difractie erau concentrice si mt colimare, Oglinda diagonala prea sa fie plasata in mod corespunzator si = prezentau anomalii care si indice alte defecte de optic, Focuserul este de 1,25" si are © curs destul de lung in interiorul tubului Telescopul vine cu o luneta cautatoare relativ micé (30mm) montati pe o tia inalt. Finderul are relief ocular bun si pare st fie destul de decent pentru diametrul siu.Telescopul permite montarea pe inelele de prindere a tubului a unui aparat foto fiind astfel posibil fotografia piggyback.Montura CG-4 este 0 versiune functional de monturi ‘german’ ecuatorialé. Aceasta este destul de grea (9.5 kg) gi solida gi permite sustinerea acestui telescop cu toate c& greutatea tubului (54 kg) se situeaza aproape de limita superioara ce o permite montura “Montura dispune de posibilitate de a instala 0 huneta de aliniere polar pentru 6 aliniore foarte precisa. Cercurile gradate par bine montate, dar eu nu am avut ined nevoia sau inclinatia si le folosesc. Butoanele manuale previzzute pentru controlul fin al miscdnit sunt mari si montate pe tije de metal. Acestea sunt sensibile si functioneaza destul de bine Montura permite montarea de motoare pe ambele axe de migcare (RA i DEC) sau instalarea uni kit GOTO pentru automatizarea montuni i Trepiedul e solid si e construit din ofel inoxidabil tubular. inaltimea acestuia este ajustabila, pentra mine insa fumetioneaza bine la inaltimea minima, dar in unele pozitii ar fiinaccesibil de inalt pentra © persoana mai scunda. Telescopul a venit cu un singur ocular de 25mm generic (LET Sky-Watcher) cu un cmp vizwal aparent de 50 grade, Acesta are tun relief ocular bun gi lentila cu un diametra mare pentra un confort maxim al ochilor si prezinta o cup de cauciue ce asigura si protectie impotriva luminii exteme. Cu acesta se obtine o marire 30X care este aproape de mirirea minima utilé ce se poate obfine cu acest telescop. Pentru ci telescopul vine doar cu acest ocular este necesara achizitionarea a unuia sau a mai multor oculare suplimentare (in cazul meu am mai achizitionat in timp un ocular Super Plossl 10mm, un ‘cular PWA 7mm si un Barlow 2x). in ultimele luni am_testat telescopul Omni 150 XLT si la fotografie neghidata si piggyback Telescopul se comporté bine, montura este solida si destul de precisa, dupa o aliniere polar (ma excelent ins) buna am putut face expuneri de pani la 150 secunde cu 0 camera foto dsl Canon 4500. Imaginile reprezinta incereari reusite de a fotografia far a avea un echipament ultraperformant si consider c@ oricine cu un astfel de telescop, un set de motoare pent monturs si un aparat foto dal le poate obfine fra mari greutati, Imaginile sunt preluerate minimal gi in cele mai multe cazuri sunt cadre individuale, nesuprapuse, aga cum sunt produse de aparatul foto, Prin realizarca unor expunesi suecesive Ia acelagi obiect se poate imbunatiti semnificativ raportul semnal/zgomot, calitatea imagini st cantitatea detalilor vizibile.So eRe aL Cea ante ee ad ae ee ee eee ea ee eens ar a eee ae TA ee een een eae ee Corer a eae re ne impresionanta. $i pe cerul poluat luminos din ras aceasta apare ca un object eu wn centru Cg COOLS Me Rea Co) eRe Re a SR meat a aa pd Sr Cee en realizate de mine eu telescopul Omni XLT 150. BSE EPA cee IED} ena aTelescop FirstScope ‘Telescop oficial al Anului International al Astronomiei 2009 ASN eM Bese Ure Ee wcrc eC. 2 @) O09 i reprezentant (Qa ala esc’PR Ct Astrofotografia este cel mai complex aspect al astronomici de amatori atat in punct de vedere al tehnici si instrumentelor, dar si al cunostinjelor necesare pentru a produce o bund astrofotografie. Cu aproape orice telescop se pot realiza diferite tipur do astrofotografie, insi pent a produce © imagine bund e nevoie de un sistem ‘optimizat. In cele ce urmeazi vom detalia principalele aspecte $i intrebari pe care gi Ie pn tofi cei care inceatea tealizarea de astrofotografi. Succesul fieciniia depinde atat de tehnica utilizaté si cunostintele de utilizare a tehnicii si prelucrare a imaginilor cit mai ales de rSbdarea si timpul investi in descoperirea tainelorastrofotografici, in acest articol contimaim seria deschisé in numrul anterior al revistei noastre prin prezentarea unor elemente de baz necesare pentru a realiza cu succes o fotografie astronomicd. Multe cérti foarte bune s-au seris despre tehnica si procesul fotografici astronomice digitale in ultimii 10 ani, ins nici una mu a fost tradusa in limba romana, ‘Vom incerca in articolul de fata gi in cele viitoare si realizm o introducere scurta in acest domeniu exotic al fotografi, incercand si rspuncem intrebatilor pe care fiecare incepitor in acest domenin si le pune. Inainte de a prezenta elementele tehnice, este important sé infelegem ce este astrofetografia, care sunt modalititile de realizare si designurile optice de telescoape ce pot fi folosite cu avantajele si limitele fiecdruit design eee ee ‘Aga cum ii pune gi mumele actrofotografia este un tip de fotografie care are drept cubiect corul in general gi obicetele cerogti \izibile de pe Pamént si din spayiul extratorestru. Datoritt complexitii relizarii de fotografi astronomice gi indepntit obiectelor fotografiate de noi s-au inventat tehncispecifice de fotografie, dferite de fotografia terest Exist mai multe modalitii de a face astrofotografie. ) Cea mai. simpla form de astrofotografie este cea prin obiectivul unit aparat foto. Aparatul foto poate fi agezat pe un trepied foto sau clare pe un telescop (piggyback) prin intermediul unui adaptor foto cu surub 1/4” specific trepiedelor foto (majonitatea instrumentelor comerciale sunt dotate cu o rotita cu surub fixaté pe inele sau pot fi dotate cu un adaptor pentru montarea aparatului foto), iar obiectul ceresc dorita fi fotografiat este expus prin obiectivul aparatului foto folosind func oferite de camera foto respectiva, Se pot utiliza orice fel de aparate foto cu conditia sA permita realizarea de expuneni fungi. in cazul cameretor tip sit sau dsir obiectivele pot fi schimbate, astfel ci pentru obinerea unor campuri vizuale largi se pot folosi obiective cu raporturi focale mici, iar pentru obtinerea unor cdmpuri vizwale mai inguste se folosesc obiective cu raporturi focale mai mari, Principalele probleme la aceasttehnica sunt 1) Pentru a surpinde pe cip cele mai multe obiecte deepsky ¢ nevoie ca aparatul respectiv si poati face expuneri lungi, inte cfteva secunde gi citeva minute, in functie de magnitudinea obiectului fotografiat. Nu toate aparatele foto pot realiza expunen lumi, in general expunerile lung fiind implementate doar in camerele foto sir sau dslr si in putine camere foto compacte . ii) Daca expunerea depaseste 15-20 secunde este nevoie de ghidajul camerei foto pentru ca stelele sa apara nemigcate. In acest sens fotografia cu. aparatul foto clare pe telescop (piggyback) permite folosirea telescopului pentru a ghida camera foto in timpul expuneri. Utilizatorul, folosind un ocular cu reticul iluminat, se va uita prin telescop si va corecta erorile de tunmrire ale monturii urmarind sA pastreze o stea aleasa de ghidaj in central reticulului iluminat al ocularului. Dac ‘mont este automata gi permite controlul prin calculator se poate folosi o camera cod pent: astrofografie sau un autoguider pentru a ghida automat telescopul iii) Calitatea finala a fotografiei depinde de calitatca ebicctivului aparatului foto. Problema esenfialé in cazul obiectivelor foto este faptul cd ele au fost proiectate pentnt realizatea de fotografi terestre, caz in care aberatiile obiectivului m se vid aga de ugor datorité faptului 8 toate obiectele terestre fotografiate nu sunt punctiforme. Stelele, roiurile de stele sunt obiecte punctiforme care pun usor in evident toate aberaiile obiectivelor foto (cromatism, coma, curbura cfmpului etc.). Sunt putine obiectivele care prezinta © corectie acceptabili a aberafiilor, iar acestea nu sunt dintre cele ieftine, 10+b) Fotografia prin telescop prin proicctie Prin aceasta tehnica aparatul foto este montat la ocular prin intermedi umui adaptor pentru fotografie afocali (precum un tele-extender, un adaptor universal de fotografie Microstage sau un alt sistem de proiectic afocala). Fotografia se realizeaza fie prin obiectivul aparatului foto (proiectie afocala prin ocular), fie cipulfilmul este expus direct, imaginea captaté fiind cea dati de ocular (proiectie prin ocular) Calitatea imaginii finale este 0 combinatio intre calitaiea obiectivului telescopului, calitatea imaginii produce de ocular si obiectivul aparatului foto. Pentru expuneri lungi este necesar ca montura si fie motorizata $i ghidati. Avantajul major al fotografiei prin proiectie prin ocular este faptul c& se pot obtine ‘mariri foarte mari prin varierea distanfei dintre ocular si chipulfilmul aparatului foto, utile in special pentru fotografia planetara gi lunari, De asemenea, in cazul proiectiei afcale prin ‘cular, neflind nevoie de scoaterea obiectivului camerei, se pot folosi si camere foto compacte ale cdror obiective nu sunt interschimbabile ©) Fotografia in focarul telescopuluit Aceast tip de fotografie este ceea ce se injelege in mod clasic prin astrofotografie. Aparatul foto sau camera ced sunt montate fir nici un element optic infermediar (decat eventual lentile barlow, redtucitoare de focal sau corectoare de camp) Ia focalizatoral telescopului. Telescopul se comport ca un telecbiectiv cu © distanfi focala foarte lunga (Gistanta focala a telescopului cu sau fara alte elemente optice corectoare) si un raport focal specific telescopului respectiv. Aceasta tehnica produce cele mai bune imagini, intrucat clementele optice intermediare eare sunt surse potentiale de aberati sunt eliminate, astfal c& singura sursa de aberaji rimasi este telescopul propriu-zis. in cazul telescoapelor optimizate pentru fotografie, diferitele aberafi sunt reduse Ia minim obfinandu-se cele mai bune imagini intre toate tehnicile de astrofotografie. Aceasta tehnicd se poate utiliza doar cu aparate foto tip slr sau dalr, precum gi cu camere ced proiectate pentr astrofotografic. Astrofotografia se poate realiza in principiu cu orice telescop. Pentru rezultate bune € necesar ins ca telescopul si indeplineased cteva cerin{e minimale: calitatea piesalor mecanice a telescopului trebuie s8 fie buns, fara piese din plastic (ce se pot indoi/flexa); elementele optice si aiba o calitate optica cel putin egal cu limita difractiei atmosferice (instrumentele cu o calitate a clemetelor optice sub aceasta limits nu produc imagini bune, calitatea acestora limiténd calitatea imaginilor obtinute, ceea ce nu este de dorit,calitatea ceruluit trebuie sa fie limita calititiiimaginilor) celula obiectivului/oglinzii si fie solida si bine realizati pentru a ‘mentine fix in timp alinierea obiectivului sau a oglinzilor fara a introduce deformén; iar alinierea clementelor optice s8 fie corecta i i se pistreze in timpul sesiunii de astrofotografic, Pentru realizarea unor imagini cit mai bune este de asemenea important ca telescopul sf fie optimizat pentni fotografie si sa fie aclimatizat la mediul inconjuritor. Toate telescoapele bune sunt capable de astrofotografie, insa unele instrumente sunt proiectate special pentru astrofotografie producénd un camp vizual lipsit de aberatii cat ‘mai larg (intre 20mm si 50mm in planal focal, dar sunt unele instrumente ce produc cdmpuri corectate mai mari) si pentru a acomoda ‘© gama larg de camere foto ced sau ds. in general cele mai utilizate telescoape pentru astrofotografie sunt refractoarele apocromate si telescoapele tip Cassegrain (in special Schmidt-Cassegrain de citre amatori, Ritchey-Chretien, Dall-Kirkham si mai putin Maksufov-Cassegrain), reflectoarele newstoniene fiind mai putin utilizate Re produe cele mai contrastante si bine definite imagini dintre toate designurile de telescoape optice gi isi pistreaza alinierea clementelor optice foarte bine, acestea find motivele principale pentrt care sunt preferate in astrofotografie. Refractoarele apocromate actuale produc tun cmp corectat foarte bine sau excelent de aberatit cromatice (cum mici diferente in functie de designul optic al refractorului respectiv) 3i focalizeazi cu majoritatea camerelor ced si a aparatelor foto. Pentru refractoare sunt disponibile o serie de teducitoare de focala si corectoare de camp care ajuti la producerea unei imagini mai bune Desi refractoarele sunt disponibile in apertusi mici, in general modelele folosite in astrofotografie avand diametre intre 66mm si 160mm diametrul, aceste aperturi relativ mici sunt suficionte pentru majoritatea obicctelor Iuminoase fotografiate de amatori intrucat cipurile cod din camerele foto sau ced folosite sunt mult mai sensibile decat filmu fotografic, iar prin expuneri de durata capteazii mult mai multa lumina decat ochiul uman. Un refractor apocromat intre 80mm si 120mm diametrul obiectivului este alegerea celor mai multi astrofotografi incepatori, aceste instrumente find produse in cantititi mari de multi producitori, avind o greutate in general sub 10kg, astfel cf mu necesita o montura foarte mare si foarte scumpa pentru instalarea Ii MWRefractoarele cu obiective de 130mm si mai mari ofera capacitate de adunare a luminii mai mare, rezolujii mai bune si in general sunt realizate de citre producatori in cant valoarea acestora creste aproape exponen Refractoarele apocromate s-au rispindit in rindul amatorilor relat recent, odati cu perfectionarea producitorilor de origine chineza in constructia ce telescoape. Decenii in sir insé au fost utilizate cu succes refractoare acromate. Obiectivul acestora este alcituit din doud sorturi diferite de sticla, flint si crown, pentru a reduce semnificativ aberatia cromatica a sorturilor de sticla, ins aceasta rimane viaibila in cazal obiectelor strilucitoars. Cu toata aceasta aberatie cromaticd,rofractoarele acromate pot fi folosite Ia fotografie. Cele mai multe obiecte fotografiate au o luminozitate slaba (galaxii, nebuloase extinse, nebuloase planetare) astfel cf nu se ‘observa cromatismul refractoruluit acromat, Aberatia cromatica este vizibilé doar in jurul stelelor mai strilucitoare, a planetelor gi a Lani sub forma unui halou violet in jurl lor. Apatitia fitrelor de corectie a aberatiei cromatice (precum Baader Contrast Booster, Semi APO sau Fringe Killer) permite reducerea gi mai agresiva a cromatismului refiactoarelor acromate Ia nivele apropiate de performantele refractoarclor apocromate mai slabe. Camtitatea de aberatie cromatica vizibila vizual si forografic depinde de raportul focal al refractorului, refractoarele cu un raport focal mic £15 — £16, avand o aberatie cromaticé mai mare decat refractoarele cu rapoarte focale mai mari f/8 — 4/10 sau mai mari. Cu toate acestea multi astrofotografi obfin rezultate bune cu refractoare cu raporturt focale intre £15 si ff8. Folosind filtre de corectie a aberatiei cromatice si prelucrari ulterioare in programe de editare a imaginilor se produc imagini bune, in care acest defect caracteristic eftactoarelor acromate este pain sau deloc viziil sunt populare in astrofotografie datorta flexibilitait desigmului Schmidt-Cassegrain, datorité aperturii superioare a acestora si datorita producer in masa a lor la un nivel de calitate optics excelent ce face ca preful lov‘em si fie mai mic decat al refractoarelor apocromate de aperturi echivalente. Daca refractoarele uflizate in general pentru astrofotografie ‘au aperturi intre G6mm si 150mm diametrul, telescoapele Schmict- Cassegrain cele mai utilizate au apertusi intre 150mm si 400mm diametrul oferind mai multa rezolutie si putere de adunare a luminii decét un refractor. Exist multe accesorii proiectate pentru telescoapele Schmidt- Cassegrain care optimizeazi potenfialul acestora pentru. fotografie (precum reducitoare de focali/corectoare de plancitate, adaptoare pent ghidaj, sisteme de prindere a diferitor aparate foto pentni fotografie in focar sau afocal, roti de filtre, derotatoare pentru montusile in furca, sistormal Hyperstar de fotografie in focarul oglinaii principale la un raport focal 1/2). Datorita designului optic al telescopului ce focalizeaza prin migearea oglinzii principale este posibilé focalizareaimaginii cu majoritatea aparatelor foto si ced existente si intreducerea in traseul optic ‘a unor adaptoare/roti de filtre‘focalizatoare externe fara ca telescopul si ajunga in imposibilitatea de a focaliza, Noile telescoape Schmict- Cassegrain aplanate optimizate pentru astrofotografie (precum seria Ede HD de Ia Celestron) produc rezultate mult mai bune la marginea eampului ‘vizual decat designul clasic: un cémp in planul focal cu un diametra mare ce permite folosirea de camere ced sau aparate foto cu cipuri mari full frame (in cazul telescoapelor Schmidt-Cassegrain clasic diametrul cercului corectat in planul focal cu un educator de focala/corector plancitate 16,3 instalat este de 22mm, insa la telescoapele Schmidt-Cassegrain Edge HD diametral cercului corectat in planul focal este de 52mm) gi un plan focal de 3 ori mai plat decat in designul clasic Schmidt-Casegrain. Astfel telescoapele Schmidt-Cassegrain Edge HD reprezinta astrografe adevarate ce pot concura cu succes cu astrografele dedicate in general mult mai scumpe, atat pentra astrofotografie general, cat si pentra cercetarestintificd ti mai mici si la un nivel de calitate optic si mecanica ce se apropie de perfectiune, astfel ci eu fiecare centimetru de apertus’ in plus. sunt larg utilizate de catre observatoarele astronomice datorité dimensiunii mai mari a cdmpului corectat pe care il produc aceste desigmuri optice si aperturilor mari in care se pot realiza aceste telescoape. Realizate cu aperturi intre 250mm si 10 metri diametral in prezent, acestea ofera o rezolutie si 0 capacitate de adunare a Iuminit mult mai mare decat telescoapele pentru amatori existente. Pana ce curand ins preful acestora a fost principalul impediment in utlizarea lor de citre amatori. In ultimii ani noile modele de telescoape Ritchey-Chretien realizate in China cu aperturi intre 150mm si 20mm, precum si telescoapele CDK cu aperturiintre 310mm si 700mm realizate de PlaneWave gi alti producitori au ficut accesibile amatorilor acestedesignuri optice.sunt mai putin utilizate in astrofotografie in principal datorité cémpului vizwal redus pe care il au acestea (raporturi focale de la £/10 in sus si cfmpuri vizuale sub 1 grad) cce necesita timpi de expunere mai mari pentru a objine un acelasi nivel de detaliu. De asemenea, meniscul gros al telescopului necesita un timp mai mare pentru ca telescopul si ajunga la un echilibra termic cu mediul ambiant, iar protul lor mare odati co apertura acestora depigeste 200mm diametrul devine prohibitiv penta multi amatori. Cu. toate acestea odati aclimatizate, telescoapele Maksutov-Cassegrain produc imagini mult mai contrastante decit telescoapele Schmidt-Cassegrain datorta oglinzilor secundare mai mici si corectici foarte bune a imaginii produsi de acest design. Modelele comerciale existente cu aperturiintre 90mm si 180mm diametrul sunt capabile si ofere atét imagini planetare excelente datorité contrastului lor foarte bun, dar gi imagini deepsky Ia obiecte de mici ddimensiuni (nebuloase planetare, roiuri de stele, galaxii mici, stele duble, stele variabile). sunt un design popular pentru observatit vizwale, ins pentru fotografie sunt mai putin adecvate, $i aceasta nu datorita ‘unei probleme a designului optic, ci datoriti. faptului cf majoritatea _reflectoarelor newtoniene existente pe piati sunt optimizate pentru observatii vizuale, ceea ce impune alte caracteristici ale instrumentului decit daci ar fi optimizat pentru astrofotografie Principalele probleme ale utilizar unui reflector newtonian in fotografie rezida in: a) diametrul cercului complet iluminat in planul focal care este foarte mic pentru astrofotografie, neiluminand complet cipurile implementate in aparatele foto delr sau camerele eed cu cip mediu-mare, dar suficient de mare pentru observatii vizuale prin telescop: b) povitia pplanului focal fata de marginea focalizatorului Ia multe modele este prea ‘mie pentru a focaliza cu multe eamere foto existenie: c) necesitatea de a introduce clemente optice de coreetie a comei: d) curbura planului focal, care ar trebui corectata pentru a focaliza corect intreaga imagine pe un cip fotografic mare: e) imposibilitatea de a introduce accesorii precum roti de filtre, optic adaptativ’ necesare pentru camerele ced datorit pozitiei pplanuui focal prea aproape de tub, caz in care singura solutie este mutarea ‘oglinzii principale mai sus in tub introducdndu-se astfel alte probleme legate de iluminarea campului vizual si vignetare. Un alt clement in dofavoarea telescoapelor tip reflector newtonian este dimensiunea si ‘greutatea mare a acestora odati ce apertura lor depageste 200mm diametrul, Montutile ecuatoriale capabile si sustind stabil pentru astrofotografie un reflector newtonian mai mare de 250mm diametrl gi cu ‘© Iungime intre 1 si 2m sunt destul de pufine, masive gi seumpe, find recomandate mai degrabii pentru o instalare permanent intr-un observator. Datoriti acestei lungimi mari a tuburilor telescoapelor_newtoniene, designul newtonian mu este utilizabil la aperturi man, astfelc& telescoapele profesionale din observatoare sunt de tip cassegrain, un design mult mai compact ce poate fi instalat pe © monturé automatizaté Poritile in care poate ajunge tubul optic cand este indreptat spre diferite regiuni ale cerului este vazut de multi astronomi ca fiind destul de neconfortabil Ca toate acestea, se pot realiza fotografii excelente cu reflectoarele newioniene cu diametre pana in 250mm daca astronomul alege 0 combinatie adecvati intre telescop, monturd si camera ced sau foloseste un reflector newtonian optimizat pentra astrofotografie (destul de rare in prezent si in general realizate Ia comand). Coma specificd reflectoarelor nevwtoniene poate fi corectata cu ugurinta prin intermediul unui corector de coma precum MPCC de la Baader Planetarium, putanc-se astfel realiza fotografii cu aparate foto dsir sau camere ced cu cipuri mici gi medii (format APSC). Imaginile produse de telescoapele newtonicne coptimizate sunt foarte bune, bine definite, faré cromatism datorta simplittii designului newtonian. [n special pentru observatii unare si planetare reflectoarele newtonicne sunt utilizate cu mult succes de ctre astrofotografi, in acest caz datorita dimensiumit mici a chipului camerelor ced utilizate si plasarié planetei in central cimpului sberafile optice Ia marginea cémpului vizual a designului newstonian (in special coma) nu apar in imagine {n numarul urmator al revistei vom aborda problematica monturilor adecvate pentru astrofotografie. BScrierile asiriene cuneiforme de la Mu.Apin, datind probabil din secolul 14 7.C. vorbese despre o aga numita .planetd siritoare”, iar scrierile babiloniene vorbesc despre observatile asupra unui corp cerese ppe cate babilonienii i denumese abu’. Astrologit greci cunosteau planeta sub doud denumiri Eeiifiew (Stilbon, "cea care striluceste") pe cerul de la rasirit gi Epudew (Hermaon) pe cerul de la apus. Abia in secolul al 4-lea d.C. grecii realizeaza ca cele dou planete sunt una gi aceasi si pistreazi numele de Hermaon, Romani observa cd mica planeta se misc pe cerul noptii mai repede decat orice alta planota si o denumese Mercur, dupa zeul comertului, nume care ii va rimane planetei pana in iva de az De-a lungul isoriei si a civilizatilor, planeta Mercur a fost asociata cu o multime de zei si a avut nenumarate semmificati:hidusit rau demumit Budha, mayasii il asocia cu 0 bufhitt (mesagerul Jumii de dincolo). in China planeta fea asociati cu Nordul si cu apa, unul dintre cele 5 elemente (pimént, apa, foc, metal, lemn). = ca Primele observatii cu un telescop au fost ficute de Galileo Galilei in secolul 17-lea, iar in 1631 Pierre Gassendi face prima observatie a planetei tranziténd Soarele Giovanni Zupi in anal 1639 foloseste un telescop si observ fazele orbitale ale planetei asemiinand-o astfel cu Vers si Marte Observatile fcute de astronomi de-a Iungul timpului_ au fost mere o provocare datorita distantei foarte mici dintre Soare si Mercur. mirimii mici si luminozitifii acesteia. Pentru imagini clare si detaliate apropierea de Mercur era cea mai viebili solutie. Prima sonda care a vizitat planeta a fost Mariner 10 reusind fotografierea a 45% din suprafata planetei din 1974 pana in 1975. Cea de-a doua misiune a fost realizata de sonda spatiala MESSENGER din 14 ianuarie 2008 pand in septembrie 2009 ia reusit si fotografieze inci 30% din suprafata planet. Unmitoarea—misiune este programati in 2011 pentru finalizarea suprafete. alti misiune, BepiColombo, are ca obiectiv —_studierea magnetosferei_planetei Mercur, Agentia Spatial European in asociere cu Japonia, au planificaté intratea in orbita planetei in anul 2019 a dou sonde care vor onbita timp de un an terestru si vor studia planeta cu ajutoral unui spectometru sia Iungimilor de unda de tip gamma, raze x, ultraviolete si infrarosaMercur, prima planeti de la Soare, face parte din grupul planetelor interioare Sistemului Solar . impreuné cu Venus, Pémént si Marte. Cu o perioada de orbitare de 88 de ile terestre a Soarelui, planeta are cea mai mare excentrcitate orbital si cel mai mic ax de inclinare (Ia fiecare dous revolutii, Mercur completeazA trei roataii in jurul axei sale) Nu are sateliti naturali sau atmosfera substanfiala si este cea mai mica planeti ca dimensiuni (mai mic& decat satelitti naturali Titan si Ganymede). Suprafata planetei seaman in ‘mare parte cu cea a Luni prezentind ‘mumeroase cratere i cimpii gen “mare (denumire rimasi din antichitate; — astronomii eredeau ci petele mai inchise Ia culoare de pe suprafata Luni sunt de fapt mii si oceane). Aceasti —” aseménare uimitosre cu Luna indict © inactivitate geologic de miliarde de ani, Mercur find considerata o planeta moarti geologic. Astronomii si geologii presupun ca planeta a fost bombardati de comete si asteroizi in primi ani de viata (pana acum 3.8 miliarde de ani) relieful accidentat fiind rezultatul a miliarde de ani de impacte facilitate in special de lipsa atmosferei care ar fi putut incetini compurile cerestiinainte de impact. Aceste cratere pot varia ca dimensiuni de la cétiva metri pana la sute de mete trasiturd neobisnuité a suprafetei planetei este existenta cutelor de compresie care se intersecteazA pe cdmpii. Se crede ef in timp ce interiorul planetei se racea, Mercur s-a contractat si suprafata sa a inceput si se deformeze. Cutele pot fi vazute deasupra altor forme de relief, cum ar fi craterele si cAmpiile mai netede, indicénd cd ele sunt mai recente Suprafata planctei Mercur este de asemenca indoiti de bombiiile mareice cauzate de Soare, mareele provocate de Soare pe Mercur fiind cu aproximativ 17% mai putemice decit cele provocate de Luna pe Pamént. ‘Temperatura medic Ia suprafata planetei Mercur este de 179° C dar variazd intre -183° C si 427° C din cauza lipsei atmosferei. Lumina solar pe suprafafa planetei Mercur este de 6,5 ori mai intens’ decat pe Amant, cu o valoare a constantei solare de 9.13 kWin 30 iamuarie 2008, NASA a dezvaluit ultimele imagini primite de la sonda spatials MESSENGER. Noile poze au aritat o now’ fai a planetei Mercur i au uimitoamuii de sting. Unul dntre crate aflate pe fandul Craterului Caloris prezenta unele din cele mai neobisnuite traséturi ‘Vizute vreodati in Sistomul Soar. Denuimit ,Craterul Paianjenuli” (The Spider), eraterul are o dlimensiune de aproximativ 40 km in diamettu, ir erapituile din scoara terestri a planetei se intind pe o raz8 de peste 400 km porind concentric de la baza eraterului, Nu se poate spunie ined cum s-au format aceste crSpitusi, unele dintre ele find foarte adinci, dar gi foarte late. Cea mai posibilé teorie care Bi a) Z ar putea explica Chica Poa crterele nice din Sistemul Solar ar fi prezenja um vvulean care a erupt chiar ups impactul care a format Craterul Sianeli CCraterul pare 28 so fi forma tot in perioada de intens ‘bombardament prin care a trecut planeta la inceputulvieti Mercur este © planet terestri, asemeni Pémantului, Are un diametra de 4879 km Ia ecuator si ocupat locul doi printre cele mai dense planete din Sistemul Solar cu o densitate de 5.427g/em', Pémantul ‘cupid locul inti cu 6 densitate de 5.515 g/cm’ Compusi.chimic din aproximativ 70% metal si 30% silica ‘ucleul planetei Mercur ocupa aproximativ 42% din volurul su, (nucleul Pamantului cup aproximativ 17%). Datorité dimesiunilor sale reduse regiumnile infeme nu sunt atét de comprimate precum cele ale Terri, ‘geologii estimand ca penim ca Mercur si aibai o densitate atét de mare, nucleul trebuind si fie mare si foarte bogat in fier. Deasupra nucleului se afl mantaua cu o grosime de aproximativ 600 km, iar deasupra acesteia se afl crusta cu o grosime de aproximativ 100-200 km. O trasiturd distinctiv’ a planetei Mercur este existenfa uni numa foarte mare de rifturi, uncle intinzAncu-se pe sute de kilometri. Acestea s- au format in timpul ricirii mucleului sia stratului de mantsua si s-au contractat dupa ce crusta s-a solidificat Mai multe teorii au fost propuse pentma a explica metalicitatea ‘mare a planetei Cea mai accepiati dintre teorii, propusi si pentru a explica formarea Luni, este cea conform cireia Mercur ar fi avut de la inceput © proportie a metalo-silicafilor similara cu meteoriti de condita si o mas de aproximativ 2.25 ori mai mare decat masa curenta. La inceputurile vet planeta a fost lovit de un asteroid avand aproximativ 6 din masa sa Impactul ar fi indepartat mare parte din crusta si mantaua celor dow coprur lisfnd in urma mucteul care formeaza azi planeta Mercur. © doua teorie sustine c& Mercur s-ar fi format din nebuloasa solard inainte ca energia cliberati de Soare si se stabilizeze. Planeta ar fi avut initial de doua ori masa prezenta, In momental in care protosteaua s-a Contractat, temperaturile in preajma planetei Mercur au inceput s& scada si ‘au aj Ia 2.500-3.500 K, posibil chiar s& fi ajuns la 10.000 K. Mare parte din rocile de la suprafata ar fi putut si fie vaporizate la astfel de temperaturi, formand o atmosfer’ de “vapori de roca” care ar fi putut i fie dlusi mai departe de vantul solar. —-© a treia teorie sugereaza ci nebuloasa solaa a cauzat 0 forta de frecare cu particulele din ficea particulele mai usoare s-au pierdut din materialul de acretie etin planetei Mercur, ceea ce F interiorului planetei, iar oamenii de stiinfS sper’ ca viitoa are din a0 fc teorii prezice o alta compozitie a suprafefei gi a spafinle 2 aducd noi probe ¢i informagi, pentru a rkepunde In intel cate au invaluit planeta de sute de ani, pentru a permite testarea teoriilor gi Sonda spatialé BepiColombo programata pentns anul 2019 are ca obiectiv studierea magnetosferei planetei Mercur. Oamenii de stiima presupun cA in interiorul nucleului concentratia mare de fier este topita, facind astfel posibilé existenfa unei magnetosfere. Campul magnetic al planetei Mercur este aproximativ 1.1% din cel al Pamdntului. Asemeni Pamantului, cémpul magnetic este bipolar, dar spre deosebire de Pamant, polii lui Mercur sunt aliniati cu axa de rotatie a planetei, masuritorile Facute pind acum de sondele spatialeindicénd faptul e& puterea gi forma cimpului magnetic sunt stable rman Dupa cum am spus Ja incepatul—articoluli, Mercur este cea mai mic’, dar si cea mai apropiata planeta de Soare. Aceste oui caracteristici fac planeta un obiect greu de observat, in special datorité faptului c& mu ponte fi observati noaptea. Marte, Cu ochiul liber sau Asemeni Iii Venus si Lunii, planeta are faze. In aceasti lund Mercur trece de la faza erescatoare la faza plind pe cate o va atinge in 13 octombrie gi va avea 0 alongajie. maxima de 17,9 Elongatie Favorabila 2! 4 Hisiritul Soarelui ca o stea foarte stralucitoare. binoclul Mercur poate fi observat Ia apusul sau fade in 19 septembrie, ceca ce va face posibild abservarea planetei Mereur poate fi at si in momentele de tranzit (trece in fafa Soarel obse Planeta apare ca tn dise mic $i negra semandnd cu o pataCR @r CeCe RICO nonite eee eet ‘10 sept. — Luna Nowa pe cera! de la apus, deasupra ei se vor putea observa foarte apropiate, Marte, Venus si Spica (steaua cea mai iuminoast din constelatia Fecioara). Planetele mu se vor putea vedea decét ca niste stele strélucitoare, pozitia lor find una nefovorabild, Pozitia pentru observare va fila Sud, Sud-Vest. 17 sept. 25 sept. -Mereur va putea fi observat usor in aceasta perioadd la qpusul Soarelui, chiar si cu ochiul liber, la 10— 15 grade Est pe cerul de dimineat. Planeta este in faci erescitoare si va qjunge ta faca plind in 13 ocombrie. 418 sept. — Sinus Inidium — Luna (latina pentru Goll Curcubsclor) - va putea fi observat la réséritul Lunit pind tarsiu in noapte. Este 0 edmpie de lava bazalticd care face 0 extensie a nord-vest de Imbrium Mare. Este inconjurat la nord-est gi la sudvest deMontes Jura. Partea proeminemd din sud-vest este mmiti Promontorium Heraclides, in timp ee, partea de nordeest se numeste Promontorius Laplace. Golful care se intinde pe o suprafata de 260 de kn, este considerat unul dintre caracteristicile cele mai frumoase de pe Lund si este un favorit printre observatori una ‘19 sept. — Mereur se va departa de Soare, elongotia planetei va fi de 17,9 grade Vest (cea mai mare,) iar magnitudinea aparenta de -0,3 va face planeta usor ld. Cu un tolescop bun, planeta va fi visibila sub forma unui mic dise, se 20 sept. — Jupiter se apropie de Soare la periheliv, astfel Jupiter si Péimént se vor apropia, distanta intre cele dowd planete find cea mai micé (opozifie), pe 0 perioaddi de peste 80 de ani, dim 1963 panes in 2022. Cu un telescop vefi putea observa patru dintre satelitti natural ai planetei Calisto, Ganymede, Io si Europa. 4 21 sept. — Jupiter si Uranus intra ir conjuncrie. Uranus va fi foarte aproape de Jupiter si in perioada de apropiere ambele planete vor putea fi observate in acelasi camp vizual prin telescop. Uranus se va vedea ca o stea pusin mai mare cu tente de albasiru ‘23 sept. ~ Echinocjiul de Toamna, nogpiea si ziua sunt egale, datorité faptului ca Soarele, in miscarea sa aparenti pe cer, se afld exact pe ecuatorul cerese. ‘Péméntul mu este singura planeta care are parte de un astfel de fenomen, orice planetti cut adi de rotatie inclinatd trece prin astfel de faze. Planeta Saturn are url din cele mai spectaculoase echinocfiuri, cel mai recent a avut lac in 2009, tar urmétorul va avea loc pe 30 aprilie 2024. 23 sept — Luma Plind este 0 faza unard si se produce atunet cind Paméortul se afld intre Lund si Soare, Paménail si Luna sunt astfel in opozite faga de Soare. 30 sept. ~ Saturn irece in spatele Soarelui si mu va mai putea fi observat in urmatoarele sdipteiméni. Rouen leasCee By CU Ret eS OS eet Ee ees RCo TE Cera PO eee cee ery intre cele doua stele sudice ale constelatiei Lira, Beta Lyrae si Gamma 5 Lyrae, Nebuloasa poate fi observata prin orice telescop, imaginea ei va fi Ce eee ed See ee eee ; a pprecum si steaua central a nebuloasei. o pitica alba. MS7 se afla la peste Se ee ce ey Se ee Se eee eee ere ee ee es a Se ee ee ee ec > Pree en eS Y ee eer) Triunghiului (varful cel mai alungit al triumghiulu). Galaxia apare in Ce ec eC ee rmedii si mati pot observa brate si roiuri de stele. Descoperirile legate de aceasta galaxie au dus Ia un total de peste 100 nebuloase de dimensiumi mar, peste 255 roiuri confirmate, nenumarate stele masive de tipul O si o ‘gaurd neagra binari ce reprezinta cea mai puternic& sursi de raze X din thie nee DYE COR ae eee ae es CoC Ce ee ene ee ee eres Vee ee ¢globulare cunoscute pana acum in Univers, cu © magnitudine aparent de +6.4, poate fi observat atat cu ochiul liber sau bineclul, dar gi cu telescopul - oe on ec er st steaua Beta Aquarii din constelatia Varsitor. M2 se afla la o distanta de et ee ee eee. ee ee eee one Pee eee Sen ees M15 — Roi Globular, cunoscut si sub denamirea NGC 7078. Are o vast de aproximativ 13,2 miliarde de ani fiind unul dintre cele mai vechi rojuri Ce ee eee ee eee es i : 5 distant medic de 39.010 ani lamin. Magnitudinea aparenta este de + 6,2 gi g eet en est nee ren sen mere is ces ee ee eee ts cunoscute in galaxia Calea Lactee si gizduieste printre altele, 112 stele variable, 9 pulsar, prima nebuloas’ planetara descoperta int-un ro, stele Pee ee eee) Sec Pen en ent see endM29 — Descoperit de Charles Messier in anul 1764, M29 este un roi ee el : creas ee ere eee ee ere aC eer try aparenti de +7.1 si 0 magnitudine absoluta de -8.2. Cinci dintre stelele sale Se co KC er ere as + Sky Catalogue 2000 in categoria OBI, apropiindu-se de Pamant cu o vitez . de 28km's, Poate fi observat usor cu binoctul in constelatia Lebada la 1,7 grade Sud-Est fai de steaua Sadr (7 Cyg) in constclayia Lebida. Poate fi A Rae re ene ee ees SOX se vad 12 stele, iar Ia 30cm diametral aproximativ 25 de stele yr ee eee ee ay Andromeda, este cea mai apropiata galaxie de tip spirala de Calea Lactee Se afla In o distant de 2.5 milioane de ani fumina si are 0 magnitudine eee ee es a ummarind pe cer lini de la steaun Mirach (cea mai talcitoare) spre Mu Andromedae. Diametrul galaxiei este de aproximativ 120,000 ani. luming, ee Ce ee ed . cSt ee er eRe ed reer er ee eee eee oS) SE aCe! Nebuloasa America de Nord —cunoscuté si sub dentumirea de Caldwell 20, NGC 7000, este o nebuloasé de emisie, aflindu-se lao distanta de aproximativ 2200 ani lumina si poate fi gasité in apropierea stclelei Deneb Ce eee! descoperita de William Herschel pe 24 octombrie 1786, si chiar daca suprafata pe care © ocupa pe cer este de 4 ori mai mare ca Luna nebuloasa - 1m poste fi vazuti cu ochiul liber, iar printr-un telescop va putea fi observa pe un cer negra ca un nor de praf. Oamenii de stints consider ct me North America Nebula si Pelican Nebula (IC 5070) provin amandous dintr- tun nor interstelar (adunare de gaze, praf, plasma) de hidrogen ionizat care eee ee enti AUN a RR ee ey ‘Vaauté cu ochiul liber pare 0 singura stea, vazuta in telescop apare ca un eee ee eee ee eee eee) 7 magnitudine aparenti de +3.5) gi Albireo B (de culoare albastra-verzui) cu Dee uC eee de 0.4 aresecunde gi daca sunt un sistem binar ar trebui sit aiba o durata de ee cS mai spectaculoase stele binare care pot fi observate cu un telescop de creed Epsilon Lyrae — cunoscuti si sub denumirea Dubla Dubla, la prima vedere ’ Pee ar ee ents eee Md ochiul liber pe un cer negru devine un sistem binar, dou stele care Oy orbiteazé una in jurul celeilalte, La 0 a doua observatie cu telescopul, See eee coe ey Pog eee oe een co ony Iumina gi cele doua stele binare, Epsilon 1 (Nord) si Epsilon 2 (Sud) au 0 oy agnitudine aparenté de 4.7, respectiv 5.1, Distanfa intre cele doua stele ~ binare este de aproximativ 0.16 ani lumina, si ar dura sute de mii de ani eee eee) Ce eoEl WO COI e > AE SON Te 3D @eas ee *EQO=s5 ema nomsy leg embod SaNeA > E Ue ss e L08sUeP OT WUL.ZUrT IO -C1Or mde s Dente, 2D ZH DEWsCC ATAOITT J habe LLY TD COLES ee roan eet, ° qt 8 bryoniio gS ee Seog pa ees = Bows 506. 2 LJ © A eindeo mamas a FRR OS sr" erga o . SN Re De ae ey ; \ telaogeacds 8. 7 eae” @ ws0a * xe = rgiyeun To ns figs - L « : erenecajues _cPaeyer sass? a o = We - ator . one 7 ° sueyalee ll www.skywatcher.ro Oo combinatie, peafeeta de, ‘fo imabilitate si calitate oplica Telescopul Maksutov-Cassegrain Mak102 si Trepiedul Astro&Nature In stoc, 1450 lei!rs +