Capitolul xi TULBURARILE SOMATOFORME Clasificares CIM X, F.45. Tulburai somatioe F-45.0. Somatizare: F.45.1. Tulburari somatoforme nediferentiate F452. Tutburare hipocondtiac’. Cuprinde: _ Dismorfofobie nia, Nevroza hipocondriaca, Nosofobla si Frica de o F453. Tulburarea neurovegetativs somatoforma. Cuprinde. tenie Neurocircul forme psinogene de: aer ie, flatulents, sughi F454, Sindromul dureros somatoform persistent cuprinde: ateoa psinogena, dorsalgia pshhogena, durerea somatoforma, psinalgia rani somatoforme. Cuprind: dismenorea, cistagia i, torticols g bruxism 9 | clasificarea CIM x, det 0 vom ‘spre a desemna enttaie clinica ciasice 367a Corporal. Aceste aspect mand Impreung un spectru patologic Tulburarea conestopati, ité Sau Spectrul cenestopat iale refertoare i corporate, doar a senzori cenestopatie nivel idea Sa 5| Care:este independent de simturile relation oc ‘postru, in 1877 Cobard reia cbservajia 05 Roy denumeste acelasi realitate drept va Sau constinta splahnica. In 1907, utiizdnd toate idole a B.,Dubes iP. Camus elaboreaza notunea de eonesicpate cont 02 Pe © modiicare locaa, migratore. gu descieutas exe Calne 2 orearula dint “simu intoroare” irs patty dee seen auzal la un proces patologic organic. 13.2.2. Polmorfsmut acestor tir este absolut, incat este impos 88 existe doi cenestoy Senin. Ele re s& descrie acelagiiucru. Dar ele nu apar depresive, cel anxietate, tensiune intrapsihi disconfort vital, t simptomatologia Patogenic. terapeutica a cazul cenestopate sunt exter tipie al ned evolueaza de mai put beste de Tuburare de somatizare 368 rentiata (F45.1). Estechiar mai ciudatd detntia diagnostice de tip cenestoy heurovegerativa 5 tor sematice a unui sistem sau a unui organ mare. parte, “sau-in» intregime de. sistone Grose sg talv” Nu cred s8 existe veo boald stuciatd:de medica Ines hcare SA nu corespunda acestel defi! oy Oatacteistce generale ale tulurortulburirior cenestopate 1. -Tablout.ctinic ti lor este dependents de confortul psinic. al rustranile “de. diverse: nu Confice, exacerband 'a/ Uneor pans ta solickarea ambulantei Hed. Politiortismut gi var a2, precum $i caracterul ‘riu (comporal) ta acel 'ou de lavo saptamana ia csi suferinte felectul este in impresnarea culturala ° tate $i caracterul grosier Bameematologie! sunt paraile. cu gradu da elenonerine 3 Sculturaizare a cazul inle derutant.a facut ca aceste diagnostice din medicina corporala (ziologica, ). Sunt necesare 39fara consumulsi de icoal. Casnicia 2 file, infigeltatea 5} voienfa sofull. Deg! avea un copll, a civorfat cups 4 ani de scandalun. Tana, aréioas’, lucrand pe post de functionara, ru a potut rimne mult inp singurd, S-a reessatort, upd ‘Tratamentu antidepresiv si analiza prop azul, Compensarea dureaza de gosto 15 ceea ce echivaleaza cu 0 vindecare. Nu a avut In. antecedants, ‘Somatice¢i nie date paracimice mu semnaiaunimic 1327. Cazul RH. Sex F. Varsia 37 ani CAsétorita cu doi cop Muncitoare toxtisti, Solul are acoias! nivel de: preyitire si-culturalizare Conficte mariale trecvente. Se intermeazé pentns ‘cdderea paul. 0 | rire progresiva, prin cddere. 2 péruiui;-cun'evolutia. spre clopecizare, Examenul dermatologic, de medicnd intema side laboralor nu indicay nic © boala somaticl. Stalutul de cazuri exotics, unicat, al acestor dou exemple arats c&t de procustian este efertl de ciasificare a nevrozelor folosind doar exteri simptomstologicstatistice. Tulburarea hipocondriaca (hipocondriazs) Aluncl And tablou! ide boald poale: lua toate fc Jominanta, prevalents sau fcdnd cazul si mai atic. De obi: atric dup ce epuizeazd rezerva de doctor i celodalte | 4 ‘doctor! bun, dar depésii de noala mea” Odaté cu apantia escentel si apariia baller de uzuré, conform vars m1334. Evelu o clears Genet soi, cu epic consecutive, protec si cea cognitvsté sunt agen} terapeutc important 35. Dismorfofobia sie perceptia ideals au formar partiale-a aspet nespecifc. Specifics este doar locaizare alizare ‘rece pin imagines Corporalé, sinteze fundamentals. care . dure functionale organice declansate dominant psihogen, of functionale autonome, cum sunt migrenele, unele dureri inte organico, sau simuiate si es inogene prapuse unui proces organic, dar relaja lor cu pslhagenia este evident, evolu fr vikepresiv. Conform definijei din CIM X, duranle aus schiofren, nu so Incadreaza in dren ‘dureri-care raman simpiome $1 nu-0 lu pe Briquet a fost propusa de un grup dep: (din Saint Louis dupa peste 100 de ani de la monogr uet)s se referd la cazur cu tulburaei som Casta otchetS diagnostioa o simpla redund eked generat ce vedevulperabiltate biclogics siructurelé, si una’ de procesare. a. informatifor Interne, dar acesiaa se exprimsi doar in condi peihologies’ partic sollitare afectva croica (la acest nivel), de santa mai mil sau ce 7 intermedi! unor mecanist rarea de antidepresive, ca vertabile’ depres acolagl timp de latenté, c8ea oe cugereazé implicarea.winerabil ‘eurosometice In aceste suteringo. AcutizBrle ideatc Capitol xiv itala. £2 a jucat un tol rozelor. Astaz\ neurasteria are are tologicd cat si patogenica. Ea’ se tem asteni’ In verse stiri petologice somation § loare, pe are neuropsitologii vorbind despre 0° @abemanstoare folosese elicheta de Sincrom de obose 144 ‘Trasaturie cinice ale neurastervei sunt 1. 0 stare-de siabiciune, de epuizare corpor ‘care-bolnavul no poate ies! penta a efeciua ac imtea oA le ta se moblizeaza se pu putints, de lor rutinere 2; Tonaltatea afectva ¢\ tonusul general psiic, dimer F sublectve,r este resimitd ca 0 nu se. poate concentra, nu poate fia ceva cu alanis, este a liplor, msnivel accentuat tip deoresiy va evolu, In conaiti de persisenja a solctari si psihotraume), pre. un tabiou.cu,nale dominate depresive, pe care Kielnolz i etichota siagnostic ca “Deprasie de epuizare’ 6. In efortul.de. anal 5) Intelegere a fecarui caz,_ pentru neurastenic apare, iesnd pregnant. supradimensionat, fara peroade de Neurastenicu) nu mai are aceste rezerve, fara repaus fe s4ptamaini sau luni cu secatere cin media gi tratamant psiniatric. Diagnostic diterentia! 1424. Epuizares, tnoepe fie cinspre: psihism) tecénd prin epuzares rezervelor de neurotransmisie spre neurosom’, poi. spre vegelatvul fiziologic sf prin’ metabole spre core (pshosomatc). fie direct prin Suprasoliitarea neurosomel, cu rasirangate-uleoars spre psihic {Somatopsitic). Ea antreneaza tn final, in degringolada, inteaga unitale'e Ante. In funcie de vulnerabiitfile premorbide ale personel. tabloul se poste colora: depresiv anxios, cbsesiv compulev, 4 histone. ca mod de ‘comunicare. Aceste sindroame sunt ins secundaré, mu domina tabicbt ‘Sau sSptamani, uno lr (in cazul enor tumart intracerebral). ns’, aceste sindroame psi De asemenca, In functio de tpul de miuncs efestuat ficic, banda tulanté eteprocentele prevents! neurastersel Wariaz’, Cole Etiologia Neuropsthelogi cars din 1988 (Botez-1996) vorbesc despre Sincromul de oboseala soni (S00), aneens SATE 36) 20 pling ce un sncrern aster. doar‘ foarte mica porte sinogane Din toate cole procizate pnt ai fashogena et: rezulta ‘eeistens sau sabickune” poate tunea psinolraumatzants: incl a _Capitoiul xy oul e personalise, mich tpul-ce 2, eferindune no att a neurastenes suproeton, sau peihotrauma De ae ca TULBURARILE REACTIVE LA STRES Boale 1 — 2%, ofreau, nae stems cinamice $ reactive, le sunt © prononie aprcape egala de neurastonice cs : ic I raper cy once par isin, $443. Neurpal funtonala a sister star mazenc ‘euitelo atone’ fzice, (item talamic) Yalamocorica)Adies. so epiizeazé.anumle, aicue, ma tate, lar coast epviwe taverscaz8 subssfomue ae ita, calor do. mal sus. ese rele, mal alas face fof un acu imp . ‘exer dsponitia 2 int importante 4 defctar.Toniterea generals 8 SNC: a avea elect benafc Paine ficient §| banete8. Toate Ins6, eect, daca asiguram Scoaterea cin meu -penttu depricared. de’ Stes (conhin ) pena 0 percada de 4-6 cdptamanyct si adaptarea la into cada cu apa periferie urbana rau famata, va rdmane det iza fala Ge asemenaa contexte, Mei confictan ‘europsihoiogi: numese neurastenie. hat Botez: 1996 8). Mei mul, s-au gasit 3b. ~ibidem), chiar daci nespecitice de nivelo ae. 3H 4HPG.(melaboit de. noradrenaling. gi. SHIA (metabolt de serotoning) Aceasti realtate a unt ‘so mai expel 9) 2 oviciral situ fava wstresulul oxidativ" (Riga, (iico-chimic, senzoral, psiic et..), Psbie’ suprasolictares determina prin axulhipotalamo-hipoizo-conicesupcaren: precum efe..Penty procuctia paturala ce‘care Tnseamina dep3si parametru biclogie fe © unuia psihologic. Pe brgine psthica. Poarta psc’ de inducere a stresului este deschis’ de monoionie, supra sau subsalcitare sonzoiala, suprasoicitarea atone Si 2 rensiune afectiva acuta si cronicd, nesiguraniS continua, |, iftiri repetate cronice, necesita de adaplare ete...Primele neaza prin epuizarea nemiloct a substratului neurosomatc Bin perturbarea pind la confuzie a semnficaiior si prin schimbares F care stau Ia baza motvafilor. Suesutle declangate prin stresoripsitici se patologizeaz& in dubia conta ‘2 Inspre somatic prin. axul H-H-Corticosuprarenal iH continuand cu stresul oxidaty b, penurbarea patoiogicd. 2 procesel a2 B pentru un agricutor. S4 nu. utém.c& actunea svesanta = parstaice psihologice este depina (semnifcant ‘Stresul cb poarta de intrere psinclogicd. este. un impor ‘dverselor suferinte ps! Invocate insa gi in geneza unor ont | anxioasa, i paiologia dsocietva _siresanb, prin prisma Sindromulu Gene logic, la fol ca SGA, gi ca biologiea. Se considera specific, precum faza stresului oxida. Se individuale. speciice clasiicar au nsecintolor ’ ese tuburaile reaclve a sos C. set de codur acastorreaciliF.43),F.43) React la un factor de sites imeorant i tuburdr de adapiare. 43.0. Reacia aout fa un tactor de