Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cornutiu Cap 16 PDF

    Uploaded by

    nicole_dalu
    9 views8 pages

    Original Title

    Cornutiu cap 16.PDF

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views8 pages

    Cornutiu Cap 16 PDF

    Uploaded by

    nicole_dalu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 8
    Capitola vt PATOLOGIA ANXIETATIE i vor fin stare 88 ploteze un avion jeazB vremea zboruslor cosmice! Omul devine depagt 9) tesa! do vole Prmul care voreste despre anxetate in sens medical ‘limind c8 poate genera tel, este Feuchetereben in 1847. Apel, In 1853 Darwin. In Orginea 1894 Freud desprinde Newoze 0388 cin marrutl preform ai Neurastoniei. 12. 1h pericada de maxima efervescenta a el {afd de animale mici) sau cisproporionaté (de exempl, fo felaive in conciti de minima peiculociay ; 4 re cele doud tpu Un nou capitol se deschide in 1952, cand Deniker gi Delay | deciansetor. in anxietatea noemala, st demertreas®sfecl clic al dorromaziet. In 1955 apar pe pad trenchiizantele (meprobamat patologic’ a sxagerat. sau real 1822 Aniietates patologic’ poate apare in diverse forme chnice | bare se deosebesc intre ele prin dectangator, intenstate $° ‘Avert ast: 1979 Redmond descopera cé in Locus Cosruleus, care contin 70% cin conexiunile de norepinetins. (noradcenalin8) a. SNC, exctarea electric’, sau excitarea cu yohimbind, declangeaz’ anxictatea, a. Anwetatea generalizata, dfuzd, nemotivatd, tard stinul Ceciansator, ca un fundal de alarm continua, de intensate exterior, dupa tiparul aosecualtai ups denumirea din psi IM si DSM 8 sistemul serctoninc din nuclei rafeuli afecteaza in mod direct ‘anxietatea. Cu aceast8 descoperte se intelege altel rclul unei case iniegé antidepresive in tatamentul ansiet3i Etologic, Crawley domonstreazé..1n. 180 0a gobo! imenteaza ,acelag|anxietate casi oameni, cu acelasi cortogit 51 dezvaltd aceleasi comporiamente de evitare. Se deduce un wecenism de alarm unic asem&n&tor pe toaté sara animal, Este perioada gin i cna domnanta vagel basculeaza in cea parasimpatica nocturna de prazenta reals a ‘eal, Poriculzitatea Clasificarea simptomatologiei anxioase rice om, erest de santos ar f psihic, experimenteard chiar a intensita extreme. Dar, €2 o: condifonaté ca aparie, duratd si intencitate ce cate aparija, durata §) 4 Intensitates ameninjari, dsparand odata cu pericolu. O-putem nut anxietatea normaia. Spre deossbire de acesta, amictatea patclogics, ‘pare In lipse oricsrul percol, sau ca o reactie inadecvata (de extol, declansator. Alle cazi \dezvotta ulterior un fundal anxi dezvoliare patogenica.D atacunor de panic’, este dezvoltare patogenica, 0 progresie a vulnerabizani substrat sensuri diferit ‘iat de percol vita, consituind ‘Simptomol defintoru este arwietateatritd ca o fica cfs, tutimela dou amintesc intrapsiied, hiperstezie senzoriela (exemalu, Iie ulimele doud sensul-tumii 51 al-eului nu se sch ‘Simptomela somatice Insojtoare si 2 neurologice contale: rej, a ‘apettulu pavor noctum,insomr ice) tanspiratl, sen diagnostice, Chiar DSMAV-TR ‘without agerafobia, eeunoscand indirect originea patogend comund. 16.4. Atacurile de panics. Simptomatologia 1840. AP. so caractrizsaza in primul rand printo accasuaitate sinara- cole eplepica, prin cze Intempesive, fara mova, Seslangate imaginar, sau prnt-un simul care 2 cpitat rot specifi. At animalaie mick palajon, gaareci, psi ete. pot deciansa Is Borsoane accaso de engoaca- extrema ia simple lor vedere. Ateor Imaginaea lor eau 2 anor stats 2u caracter de furund vegeta, In plus ft do simptomath Spare tice de a mur on trea de 2-9 pierde conti de ‘dar nu sunt bigator. Gradual de Completing sim (Ste vatiablindividval lun moment pres egaturé eu un stimu, ae \4ce, sau ‘eae de corcomiteS, la alf simul. As predspus, atacat noapte In if, poate de2voa tobi fata de M.apcl de Spall Inehise (Caustofobi), dar (ald de singurstate sau noante, Este roresaré aceasta dezvolare —pshopatoioge’ rin simitudinea co cenotiarea patogencs an ale Bologiula mai fecverte sf Sele cate pot pararta 21 de perscane}, ageralcbia # socofoba, alectind necesatea znd de 3 9) Sin casa side a duce aja Inte oamen, sunk dese separat Calle mute, 859-260 Tol species’. Citeriul nu este fatologi El ce agoatobia 8 sociofbia excud ina GS vais socials rofesionatl, Celso Sond dasangatoare pot fs diagnostic’, fie repetarea con euler Inceored cd evi simul patogon, sau i elaboreaza diverse im comportamental de evare ul patogen ago se va agozalanga eg, 3 anu cadenta ote E1654. Condutele de eviare se cistdng i asupra re ste hperginta rea fralo paivogle » funclensna,incanstnt, automa i conser Agorafobia. Faco care in grupll tober sociale un invid: anume doar intrun contest care joacs rol dea cost naz obia fea do anamalo), rizofobia ‘aynophobia (femal), theophobia- (Oumnezeu), ica de nt. 12), alurophobia (fica de pisica neagr), fe), hemophobia (e8nge), apelrophobia_ (inf), inchise) etc. Singurul aspect care: deosebeste toate feciangator ‘isparut stmulu fable codeazs. La fel, ca in cazul ‘Sed ataculul de panied, indvidul mane cu o stare’de opuizare fzicd si opfimal, complexat gi descuraat, preocupat de stares sa de ie. Aveasta preocupare si congtinfa posibilttlrepetarti ricdnd @ ‘de panic’ sau a ‘iain fobice genereza o stare de tensivne ‘© asiaptare incordata. si anxiogend, care’ se-finalizesza in ‘asleplare, In “Wica “de ‘fica’ gi tm cButarea strategilor evita Epidemiologia 1860. AG. este 0 morbiditae extrem de varabié cultural, Asti, ‘in acest puriet de vadere raportul SUA/Taiwan=6I1, iar Germiania/Franta 4/5. Incite, un studi (Maler W., Gausicke A, Freyberger of a-Generalizée x) in primary care fom a cross-cultural perspective a ‘Acta Psychiatr. Scané 2000; 101: 29-36) fact in 14 % (Ture) cin populate $1 22,6% "AG. @ vatiatInt-un grup populafonal 16% B 3 6.8% F), AP. 20% B- agorafobia (2.5% B, 7.0% F), fob simple uy asemened statistic! tot suntem bolnavt Peniru AP. 52 gBsit (Maxmen - 1999-19) 0 prevalentS pe toata 5%, majontalea intre 16 g140 de an, jar raport FIB era (Heisler gi colab, Park $i cola. de 45% pentru germeni unis ‘anxioganeza, Subipul GABA «, icloneaza Zolpiderul gi Zopiclona). Tuhonen icd anwiopatogena. Desi patogenia annietati este Inca neclar, aver cdteva evk 8 in anvietie Insotind dopresia. Intra LS.RS ratacea unor cazuri de AG. Studile zal care at putea fi responsabila eo simptomele motonidin A.G.(Buchsbaum-1987). Preponderenia distribute aoesto substantia nigra: R.NAa, sunt pre sunt prezenti dfuz in tot SNC: R. jn hipocamp, talarus si nucle refeuuicin 2000 Gorman si colaborator au imaginat un model neuroanatomic avand drept centru tonexional amigdala it fark a f ‘reqmentare nu diminuS eu nimic: succes lumina datelor actuale, anwetatea pare Segmente,fiecare putandu-se defecta, 1676. Penitu AP, ¢-8 observat'cl expunetea unel persoane lao concentratie! mal rare de 5% CO, poate genera AP. Se sus} folnava cu AP. sunt hiperseraitiv la CO,, care deciangenz8, rminime, sistemul de alma, cy hiperventiate,tabica jen administrarea de isoproterencl, un antagonist de rf adreneraic si de vohimbind, un antagonist dor. a, adrenergic se pol obline accese de AP. 4678, Toate evidentele de mai sus subliiaza do reurosomatle In anxiopatoegenie. Exist ontogerice, Astlel, familial, AG. apare mal vi), cu un sci iro insingurare mai accentuata) cecat in oele rurale (Nutt ~ 2002 lun mediu pathologic tensionat neg: Cognitismu! procedeaz3 istorio pundnd accent pe 1ark-1986). Conform acestul model se produce 0 segregare & © restore progresiva a neknigt. Uimoaz’, ri fica fala de stimu. Frica duce la cresterea sernifca is, Se ajunge ta E siull subliminal 2 inal, “angoas8, cu toate simpiomele pesfer “staf in Nowa Zeelanda i Insula Cook. incalcar 167.14. 1p, lezarea functionals tranzitorie a ereierulul, jn civerse conditi patologice generale 31 neurologice,. poste. genera tepifenomenologic anxietate, ca simptom sau sindrom. Aste. in depres $1 schaoftenie, exista momento clnice in care annietatea poate domina tabloul clinic, les. vesperal. In hipomagneziemie, (Miu-2000: ‘buzul de stimulente (cofeindy- amfetamine. ete.) anxietates Simptom constant. In cadrul stinlor de-sevraj(aleoo}. barbiturie, toxico- manie benzodiazepinica; canabice etc.) ea tam, peptidergice gen imptomat frotapsul de valve miala, eoctomocitomul,hipetroiia,hiperparatroida 4 te. Dintre droguri;. marijuana, _phenicicl ‘anxietate si pot genera atacuni de panic ccazuri cu stari pastcomationale, hipogl Gator tablou clinic $4 fle dominat de anxi generatoare de anxieiaie sunt: neoplasms Subarahnoidiana, encefaiita, migrena, scier ‘boala Huntington, boala Wilson, insuficienia pulmonar hipofizara,

    You might also like